P. 1
Procesul de Extindere Al Uniunii Europene

Procesul de Extindere Al Uniunii Europene

|Views: 221|Likes:
Published by Victor Stefan Voicu

More info:

Published by: Victor Stefan Voicu on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2015

pdf

text

original

Introducere

În 1951 la Paris, Belgia, Republica Federală Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda au creat Comunitatea Europeană a oţelului şi Cărbunelui (CECO) - viitoarea Uniune Europeană, prima grupare economică cu caracter supranaţional din lume care avea drept scop controlarea producţiei de oţel şi cărbune a ţărilor membre. Organismul era condus de un parlament, un consiliu de miniştri şi o curte de justiţie. În 1956 la Veneţia „cei şase” au adoptat declaraţia privind crearea unei pieţe comune. În 1957 la Roma s-au semnat două noi tratate:  Tratatul cu privire la Comunitatea Europeană în Energie Atomică Tratatul privind crearea Comunităţii Economice Europene (CEE). „EURATOM”;

În 1992 la Maastricht s-a scris „constituţia Uniunii Europene”; prin Tratatul de la Maastricht, Comunitatea Economică Europeană s-a transformat în Uniunea Europeană. Tratatul a intrat în vigoare în 1993 deoarece procesul de rectificare a întâmpinat multe dificultăţi, sursa neîncrederii opiniei publice a fost că tratatul s-a semnat cu uşile închise fără ca cetăţenii să fie informaţi asupra perspectivelor. În 1997, prin tratatul de la Amsterdam s-a revizuit ce s-a scris la Maastricht, ca urmare a unor revoluţii şi cauze interne din cadrul uniunii care dispuneau de un nou cadru comun. Fenomenele care au adâncit procesele de integrare şi de aderare a ţărilor din Europa centrală şi de est sunt:    Schimbări rapide în cadrul economic şi politic internaţional; Globalizarea econpmiei şi repercusiunile asupra economiei comunitare; Necesitatea creşterii competitivităţii paralel cu necesitatea creării de noi Creşterea intensităţii terorismului, a criminalităţii organizate şi a traficului Presiunea exercitată de fenomenul imigraţiei ilegale; Dezechilibre ecologice; Procesul de extindere al Uniunii Europene, fenomen necesar şi inedit dar şi

locuri de muncă în UE;  de droguri; 

o mare necunoscută.
1

Tratatul de la Nisa discută pe lângă problemele de la Amsterdam, o nouă problemă şi anume „Protocolul asupra extinderii uniunii” adică crearea cadrului instituţional comunitar care permite primirea a doisprezece noi membri. Nici aici, ca şi în celelalte tratate nu i se oferă cetăţeanului european transparenţă şi accesibilitate, ci dimpotrivă accentuează opacitatea mecanismelor şi procedurilor care asigură funcţionarea uniunii. Germania devine cel mai influent stat din comunitate. La 13 decembrie 2007, la Lisabona, şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre au semnat noul tratat. Acesta va pune la dispoziţia Uniunii Europene instituţii moderne şi metode de lucru optimizate pentru a face faţă, în mod eficient, provocărilor lumii contemporane. Într-o lume în evoluţie rapidă, europenii aşteaptă de la UE abordarea unor probleme precum globalizarea, schimbările climatice şi demografice, securitatea şi energia. Tratatul de la Lisabona va consolida democraţia în Uniunea Europeană, precum şi capacitatea acesteia de a promova, zi de zi, interesele cetăţenilor săi.

Procesul de extindere
Extinderea este una dintre cele mai importante instrumente de politică ale Uniunii Europene, întrucât, aşa cum evenimentele recente ne-au demonstrat, unul dintre principalele motive care au stat la baza transformării statelor Europei centrale şi de est în state moderne şi cu democraţii funcţionale a fost tocmai dorinţa de a adera la Uniune. Extinderea Uniunii Eropene este un proces gestionat atent care ajută ţările implicate să se dezvolte, promovează pacea, stabilitatea, prosperitatea, democraţia, drepturile omului, primatul statului de drept şi economia de piaţă pe tot teritoriul european. În 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, Uniunea a convenit că statele asociate care doresc să devină state membre ale Uniunii Europene trebuie să îndeplinească unele condiţii, numite ulterior „Criteriile de la Copenhaga”, şi anume:

Stabilitatea instituţiile ce garantează democraţia, statul de drept, drepturile

omului şi protecţia minorităţilor. Acest criteriu a fost desfăşurat mai târziu în Tratatul de la Amsterdam, declarându-se că „Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre” (art.6). Orice stat european care respectă aceste principii poate deveni membru al Uniunii; • Existenţa unor economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a a face faţă presunii concurenţiale şi forţelor pieţei din Uniunea Europeană. Ca şi criteriu de aderare, o
2

economie funcţională înseamnă o economie care asigură printr-o creştere de durată, reducerea decalajelor de productivitate şi a celor cu standardul de viaţă în spaţiul Europei. Economiile de piaţă funţionale se evaluează după următoarele criterii:  Echilibrul dintre cerere şi ofertă se stabileţte prin interacţiunea liberă a forţelor pieţei;  Nu există bariere de nici o latură la înfiinţarea, desfiinţarea, lichidarea sau Sistemul juridic include reglementarea dreptului de propriatate privată; Existenţa unui sistem bancar bine dezvoltat care canalizează economiile Existenţa unei stabilităţi macroeconomice care înseamna stabilitatea Existenţa unui larg consens la nivelul societăţii în legătură cu probleme Capacitatea de asumare a obligaţiilor de membru, inclusiv cele privind falimentul unei firme;
 

către investiţii productive;  preţurilor; 

esenţiale ale politici economice; aderarea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare. Acquis-ul comunitar reprezintă Legislaţia Uniunii structurată pe 31 de capitole care radiografiază societatea în ansamblu. Aquis-ul este format din:

Tratatele Comunităţilor Europene la care se adaugă toate acordurile Directive, regulamente şi decizii emise de instituţiile Uniunii ca şi acte

semnate pentru primirea de noi membri;  normative cu valoare obligatorie. Există şi acte normative cu caracter de recomandare cum sunt declaraţii, strategii comune, acţiuni comune, poziţii comune şi altele.  Acorduri semnate cu ţările candidate; Consiliul European de la Luxemburg, a decis completarea criteriilor de la Copenhaga cu o nouă condiţie:

Capacitatea Uniunii Europene de a absoarbe noi membri şi de a menţine, în

acelaşi timp, procesul de integrare. Extinderea nu trebuie să fie mai costisitoare decât procesul de integrare şi nu trebuie să pericliteze realizările Comunităţii şi procesul de integrare convenit la Maastricht. Criteriile expuse la summitul de la Copenhaga vin să completeze condiţia de bază pentru a deveni membru al Uniunii Europene: „identitatea europeană”, care a fost

3

primul document al viitoarei Uniuni Europene. 237 („orice stat european poate deveni membru al Uniunii Europene”). Franţa. Belgia. • 1 ianuarie 1973: Primul val al extinderii Uniunii Europene . 4 . iar în august 1961 a depus alături de Danemarca şi Irlanda o cerere oficială de aderare la Piaţa Comună.Danemarca. ca mijloace de asigurare a securităţii şi a dezvoltării economice. Germania. Anglia Anglia a semnat tratatul de constituire a AELS în 1959 . iar tratatul de aderare s-a semnat în ianuarie 1972 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1973. Luxemburg şi Olanda semnează Tratatul de la Paris. Irlanda În ceea ce priveşte aderarea. Irlanda a parcurs aceeaşi paşi ca Anglia şi Danemarca. În 1992. însă este ţara care a cunoscut cea mai interesantă evoluţie istorică dintre ţările Europei. Danemarca Politica externă a Danemarcei se bazează pe închieierea de alianţe şi pe respectarea acordurilor internaţionale. În anii ’50 – ’60.consacrată prin Tratatul de la Roma din 1958. În 1967. a politicii monetare. a apărării şi a justiţiei şi a afacerilor interne. Danemarca participă deplin la cea de-a doua etapă a Uniunii Economice şi Monetare dar nu şi la cea de-a treia etapă privind adoptarea Euro şi politica monetară unică. de aceea Danemarca beneficiază de unele excepţii de la preveferile acestuia în ceea ce priveşte participarea în sfera uniunii politice. Irlanda era una dintre cele mai sărace ţări din Europa de vest şi poate fi considerată el mai bun exemplu de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene. Momente cheie în extinderea Uniunii Europene: • 18 aprilie 1951: pe baza planului Schuman. Italia. Irlanda şi Marea Britanie aderă la UE. 52% dintre danezi s-au opus ratificării Tratatului de la Maastricht. Danemarca a depus o cerere de aderare la UE în 1967 cu îneperea negocierilor în 1970 şi semnarea tratatului de aderare în 1972. art. Cererea a fost respinsă în 1963 de către generalul De Gaulle datorită neîncrederii faţă de angajarea Angliei în favoarea integrării europene. Anglia a adresat din nou oficial cererea dde aderare la CEE. negocierile au început în 1970 şi s-au încheiat în 1971. (Tratatele de aderare din 22 ianuarie 1972).

Acordul economic anterior a constituit un avantaj în cadrul negocierilor. Grecia a deţinut statutul de membru asociat la comunităţile europene încă din 1962. au împiedicat o apropiere de Europa. Candidatura Portugaliei a fost depusă official în martie 1977. (Tratatul de aderare din 28 mai 1979). dar suspiciunea statelor europene faţă de regimul autoritar si faţă de politica colonială. foarte complicate datorită atât situaţiei economice spaniole. Astfel. Deşi comisia europeană îşi dăduse avizul negativ privind aderarea Greciei. Comisia Europeană a dat un aviz favorabil aderării Portugaliei. care implicase acest stat într-o serie de războaie în Africa.Spania şi Portugalia aderă la Uniunea Europeană. În 1977 Spania a depus candidatura oficială pentru aderarea la UE. În cele din urmă. negocierile de aderare au fost finalizate abia în martie 1985. Grecia a reînceput să primească asistenţă economică şi tehnică din partea UE. cât şi opoziţiei Franţei. când.Austria. Consiliul de Miniştri nu a ţinut cont de acest fapt şi a aprobat candidatura din motive politice. pentru a descuraja repetarea altor derapaje autoritare în această ţară.• 1 ianuarie 1981: Al doilea val al extinderii . Spania În februarie 1962.(Tratatul de aderare din 12 iunie 1985). este acceptată doar semnarea unui acord economic cu Spania. • 1 ianuarie 1986: Al treilea val al extinderii UE . odată cu restabilirea regimului democratic. 5 . Abia în 1974. Drumul său către aderarea la UE a fost blocat în 1967. semnând doar prezenţa unor probleme economice care stăteau în calea integrării. Finlanda şi Suedia sunt înregistrate ca state membre ale UE. din cauza neîndeplinirii condiţiilor economice necesare integrării. Guvernul democratic ales în 1976 a iniţai imediat demersurile pentru obţinerea statului de membru deplin al Comunităţilor Europene. care se temea de concurenţa produselor agricole spaniole. solicitare primită cu ostilitate de majoritatea statelor membre. Portugalia Portugalia a căutat să adere la comunităţile europene încă de la începutul anilor 1960. • 1 ianuarie 1995: Al patrulea val al extinderii . guvernul spaniol solicită oficial să devină membru al Comunităţii Europene.Grecia devine stat membru al Uniunii Europene. Negocierile au debutat oficial în octombrie 1978 şi s-au încheiat în 1985. printr-o lovitură de stat militară a fost înlăturat guvernul democratic şi s-a instaurat „regimul coloneilor”.

al cărui principiu a fost rapid (Consiliul European de la Copenhaga din 1993). Negocierile de aderare au început în 1993. Acestea au durat aproximativ un an. România. Estonia. Estonia.Cipru. Negocierile au început în 1993 şi s-au finalizat în 1994. Cele mai importante repere ale acestei perioade sunt semnarea unui acord de liber schimb dintre Suedia şi Comunitatea Europeană în 1972 şi tratatul din 1992 care pun bazele spaţiului economic european. Lituania. însă ulterior a revenit cu o cerere de aderere normală. Numeroase state au înaintat atunci cereri de adrare la Uniunea Europeană: Polonia. Lituania. Zece dintre aceste ţări s-au alăturat Uniunii la 1 ianuarie 2004. tratatul fiind semnat în vara lui 1994. Polonia. Prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa de Est în cursul anilor 1989-1990 a pus Comunităţilor Europene apoi Uniunii Europene o provocare majoră. Bulgaria. Aceste ţări aveau însă destule lipsuri. primul ministru suedez depune candidatura oficială a ţării sale. Suedia Momentul aderării Suediei a reprezentat punctul final al unei lungi perioade de integrare şi cooperare cu ţările membre ale UE.Bulgaria şi România devin state membre ale Uniunii Europene. Cipru şi Malta. Slovacia. Cehia. După 1990 şi-a reconsiderat atitudinea şi a recunoscut locul central al Uniunii în dezvoltarea politică şi economică a întregii Europe. Finlanda Finlanda a păstrat o rezervă faţă de relaţiile cu Uniunea Europeană până in anii `90. Slovacia. de aceea procesul de extindere. • 1 mai 2004: Al cincilea val al extinderii . Aceasta a dorit doar o aderare economicănu şi politică. În prezent există trei ţări care au obţinut statutul de ţări candidate la aderare: Croaţia. Slovenia. Letonia.Austria Austria a depus cererea de candidatură la Uniunea Europeană în 1989. 6 . a durat atât de mult timp. Slovenia şi Ungaria aderă la UE. La 1 iulie 1991. • 1 ianuarie 2007: A doua parte a valului al cincilea al extinderii . Republica Cehă. încep negocierile la Bruxelles. Ungaria. iar martie 1992 şi-a depus cererea de aderare la Uniune. iar în februarie 1993. Statele membre ale organizaţiei europene aveau responsabilitatea istorică de a primi în cadrul lor aceste ţări nou democratice. Letonia. şi s-au finalizat în 1994. pentru a surmonta definitiv împărţirea continentului european. Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Malta.

sporirea standardului de viaţă. efectele dorite. ea promovează procesul ştiinţific şi etnic.Totodată Uniunea urmăreşte realizarea unei Europe a dezvoltării durabile fondată pe o creştere economică echilibrată. avantaje: Necesitatea apartenenţei la o zonă sau la un spaţiu economic şi social altul decât naţional. 7 . creşterea stabilităţii sale.E. ca şi de nevoia menţinerii unei relative securităţi militare.Motivaţiile uniunii Necesitatea integrării. care au influenţat în sens pozitiv dar şi în sens negativ evoluţia dezvoltării ei . Uniunea Europeană a anunţat intenţia de a crea o piaţă comună unică şi de apropiere progresivă a politicilor economice ale statelor membre.Pentru finalizarea acestui scop s-au urmărit în mod prioritar realizarea Uniunii Vamale. politic. s-a manifestat în diferite momente ale evoluţiei societăţii omeneşti. De-alungul timpului. ale cetăţenilor. Uniunea Europenă a fost constituită în anul 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma.E. Germania.Membrii fondatori au fost: Franţa.). formarea pieţei comune agricole. Scopul Uniunii Europene este promovarea păcii. economic. securitate şi justiţie fără frontiere interne şi o piaţă unică unde concurenţa este liberă şi nedistorsionată. stabilite în mod natural şi instituţional de-alungul timpului. urmărind ocuparea deplină şi progresul social. Procesul de asociere în vederea integrării în UE. o economie socială de piaţă înalt competitivă. constituirea Uniunii Economice şi Monetare. intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. continuă să amplifice legăturile cu ţările din vestul Europei. un nivel ridicat de protecţie şi ameliorare a calităţii mediului. Încă de la înfiinţare. Ideea unei Europe unite datează de aproape două milenii. precum şi relaţii mai strânse între ţările participante. ţările din spaţiul central est european. Uniunea oferă cetăţenilor un spaţiu de libertate. apariţia ei fiind legată de necesitatea menţinerii unui climat stabil din punct de vedere social. expansiunea continuă a acesteia. A apărut necesitatea ca viitorul Europei să aibă drept punct de plecare nu numai scenariile reprezentanţilor instituţiilor politice europene şi naţionale. liberalizarea circulaţiei capitalurilor şi a forţei de muncă. la data respectivă numindu-se Comunitatea Economică Europeană (C. a valorilor sale şi bunăstarea popoarelor membre. ci şi opiniile societăţii civile. transformată recent în Uniunea Europeană. Belgia. şi-au consolidat structurile economice în funcţie de interesele marilor puteri ale timpului. Italia şi Olanda. astfel încât să se asigure dezvoltarea armonioasă a activităţii economice. Luxemburg.

stabilitatea şi prosperitatea Uniunii Europene se vor extinde. Pe de altă parte. peste 370 milioane de locuitori) va conduce la crearea celui mai larg spaţiu economic din lume. începând din 1989. Aderarea statelor candidate la Piaţa unică a Uniunii Europene (care numără. acela de a elimina diviziunile şi de a crea o uniune mai puternică între popoarele Europei. în întreaga Uniune vor fi consolidate pacea şi prosperitatea. este mai important decât oricând să fie creată o Europă unită care să asigure pacea. atât în noile state membre. Consumatorii vor beneficia de preţuri mai mici şi de o posibilitate mai largă de a alege. precum şi în procesul de consolidare şi conservare a modelului social european. dar actualul proces de extindere ajută la îndeplinirea visului părinţilor fondatori ai UE: o Europă unită şi liberă Extinderea Uniunii Europene este considerată o “oportunitate istorică” de a uni Europa într-un mod paşnic. în prezent. de fapt. Acest val de extindere.Beneficiile extinderii pentru Uniunea Europeană Extinderea este proiectul cel mai ambiţios întreprins de UE: el reprezintă. cât şi în cele vechi. iar afacerile vor avea un set comun de reguli la nivel european şi vor beneficia de un comerţ extins şi de o competiţie mai intensă. Extinderea va aduce Uniunea Europeană într-o mai bună poziţie în procesul globalizării. Prin întărirea stabilităţii şi securităţii acestor ţări.după mai multe secole de conflicte şi diviziuni. reunificarea continentului european. Extinderea este astfel o continuare a obiectivului iniţial al Uniunii. După atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. creşterii nivelului de trai în Europa. cu sprijinul actualelor state membre. ca şi cele anterioare. Au existat în trecut şi alte valuri ale extinderii într-o Europă divizată. Uniunea Europeană îşi reafirmă valorile fundamentale care au stat la baza construcţiei europene. Prin integrarea unor noi state care respectă criteriile politice de aderare. Se aşteaptă ca o piaţă de asemenea mărime (aprox. 450 milioane de oameni) să dea un nou impuls investiţiilor şi creării de locuri de muncă. securitatea şi libertatea. extinderea va duce la crearea a numeroase oportunităţi economice pe o piaţă mai largă. va conferi Uniunii Europene forţă şi coeziune şi va mări influenţa sa în lume. incluzând un grup mai mare de state şi consolidând procesul de tranziţie politică şi economică derulat în Europa Centrală şi de Est. divizat în urma ultimului război mondial.Astfel. 8 . Prin aderarea la Uniunea Europeană. noile state membre îşi vor consolida integrarea economică.

statele din spaţiul mediteranean. Uniunea extinsă va continua să sprijine dezvoltarea durabilă a statelor în curs de dezvoltare şi integrarea lor în economia mondială. În general. Procesul de Stabilizare şi de Asociere din Vestul Balcanilor asigură liberalizarea comercială şi strânsa cooperare în multe domenii importante. pentru a asigura continuitatea relaţiilor transfrontaliere şi pentru a permite statelor din vecinătate să beneficieze de extindere. tarifele din Uniunea Europeană sunt mai scăzute decât cele din statele în curs de aderare. UE a adoptat o strategie şi un plan de acţiune pentru combaterea terorismului. Uniunea Europeană dezvoltă relaţiile sale cu toate statele vecine. decât la creşterea lor. că extinderea a reprezentat un succes economic. iar Parteneriatul EuroMediteranean aduce statele partenere mediterneene mai aproape de Uniunea extinsă. sunt interesate de efectele extinderii: care vor fi consecinţele unei frontiere comune cu Uniunea Europeană? cum va schimba acest lucru schimburile comerciale tradiţionale sau cooperarea transfrontalieră. ci şi.Uniunea Europeană poate considera. Una din importanţele Extinderi a fost combaterea Terorismului şi dimniuarea sau chiar exterminarea imigraţiei clandestine. cu beneficii nu numai pentru noii membri. Multe state. cum îi va afecta pe cei care lucrează în străinătate? Statele ne-membre sunt în special interesate de modul în care extinderea ar influenţa relaţiile lor comerciale cu viitoarele state membre. ceea ce înseamnă ca extinderea va conduce mai degrabă la scăderea tarifelor. precum Rusia şi Ucraina. extinderea va însemna creşterea Pieţei unice. stabilitatea şi prosperitatea pe tot continentul european. Din punct de vedere politic. pentru ţările "vechii Europe". în mai mică măsură. extinderea va creşte stabilitatea politică în Europa şi va permite Uniunii Europene să trateze problemele internaţionale mai eficient. devine din ce în ce mai necesară continuarea procesului de parteneriat politic şi cooperare economică cu alte ţări. pentru a extinde pacea. în special cele care au frontieră comună cu viitoarele State Membre. o decizie-cadru privind terorismul şi diferite iniţiative 9 . la doi ani de la aderarea a zece noi membri. Pe măsură ce Uniunea Europeană se extinde. în care exportatorii din statelene-membre vor avea de a face cu un singur set de tarife. Din punct de vedere economic. Extinderea relaţiilor Uniunii Europene cu restul lumii Extinderea va oferi noi oportunităţi ţărilor din afara Uniunii Europene şi nu va permite apariţia unor diviziuni ale Europei. reguli comerciale şi proceduri administrative.

în anii următori alte state putând să depună cererea de aderare. democraţie. economice şi cele poltice care fiecare în parte au rolul lor în importanţa extinderi. principii comune statelor membre”. Limitele geografice Din punct de vedere oficial. Uniunea Europeană nu şi-a definit (până acum) limite geografice. respectarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor. respect al drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale. cu sprijinul Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului. care au în proiect aderarea în viitor la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a identificat drept potenţiali candidaţi statele din regiunea vestică a Balcanilor. Procesul de Stabilizare şi de Asociere. existenţa unei economii de piaţă funcţionale. care este cadrul politicii Uniunii Europene în Vestul Balcanilor. inclusiv fosta Iugoslavie. Conform articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană "orice stat european care respectă principiile stabilite în articolul 6(1) poate depune cererea de aderare la Uniunea Europeană”. domnia legii. capabile să facă faţă presiunii concurenţiale specifice economiei 10 . dar fiecare ţară aspirantă trebuie să îndeplinească criteriile stabilite de către Consiliul European cu ocazia reuniunii sale de la Copenhaga din iunie 1993.pentru consolidarea cooperării dintre statele membre şi dintre acestea din urmă şi instituţiile europene. cele trei limite joacă un rol foarte important. şi statul de drept. În prezent sunt implicate 27 state în procesul de extindere. oferă perspectiva aderării la Uniune şi un program de asistenţă care să sprijine pregătirea acestor state. respecta şi implementa efectiv aşa-numitul acquis comunitar. Articolul 6(1) prevede că “Uniunea are la bază principiile de libertate. şi anume: • • • • • comunitare. democraţie. Limitele extinderii Printre posibilele limite ale procesului de extindere amintim limitele geografice. • capacitatea de a-şi asuma.

Schimbările pe care ar trebui să le opereze UE în interiorul sau vizează: • Restructurarea instituţională şi a sistemului de adoptare a deciziilor. resursele naturale si de forţa de muncă de care dispun aceste ţări. Interesul pentru extinderea relaţiilor către est este reciproc.Limitele economice Uniunea Europeană se sprijină pe trei piloni: • monetară). La rândul lor.a. fondul pentru agricultură şi alte forme de sprijin şi atragerea de investiţii străine. • • interne Consecinţele economice ale realizării pieţei unice sunt apreciate de analişti prin efectele ei directe şi indirecte. deficitele bugetare şi ale balanţei de plăţi ş. • • Simplificarea procesului legislativ. UE a elaborat o strategie (adoptată de Consiliul European) de pregătire a ţărilor asociate pentru a accede la statutul de membru 11 . Pentru UE el este motivat de importanţa economică şi politică a zonei: marile nevoi de modernizare a capacităţilor de producţie şi a tehnologiilor. posibilitatea obţinerii de subvenţii şi acces la fondul de dezvoltare regională. ţările din centrul şi estul Europei se simt atrase de UE din considerente politice (ca foste partenere ale ţărilor din Uniune în anii antebelici). beneficii indirecte prin integrarea completă a pieţei (efecte de scară. diminuări de preţuri).) şi efecte generale asupra bunăstării (creşterea ocupării. Vor apare astfel beneficii directe rezultate din înlăturarea barierelor vamale. ale adâncirii concurenţei etc. cererea de consum dinamică. dar şi economice: tratamentul comercial preferenţial de care ar beneficia ca membre şi accesul liber pe piaţa UE. Dimensiunea politică (acţiuni comune în domeniile justiţiei şi al politicii Dimensiunea economică a integrării (piaţa unică şi uniune economică - comună pentru a putea funcţiona cu un număr mai mare de membri. ponderea agriculturii în populaţia activă şi în PIB. Extinderea spre est a UE a propus realizarea prealabilă a unor ajustări structurale menite să pregătească lărgirea Uniunii de la 15 membri la 27 sau chiar mai mulţi. atractivitatea pieţelor pentru producători şi investitorii din Uniune.). care reprezintă tot atâtea pierderi dacă nu s-ar realiza. Pornind de la nivelul precar al indicatorilor ce marchează situaţia economico – socială a ţărilor din zonă (PIB pe locuitor. Ajustarea politicii agricole comune şi a politicii externe si de securitate Dimensiunea socială (politică de securitate socială şi externă comune).

care deja depăşesc limitele geografice ale continentului european. sistemul enrgetic. În prezent există trei ţări care au obţinut statutul de ţări candidate la aderare: Croaţia. În special. În mod evident. Consiliul European a stabilit şi termenul de începere a negocierilor de aderare: 17 martie 2005. Cu puţin timp înainte de Crăciunul anului 2004. în schimbul promisiunii făcute de Croaţia că va coopera întru totul cu Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război pentru Fosta Iugoslavie de la Haga. Pentru a Îndulci hapul amar pe care l-au administrat Croaţiei. a subliniat că evenimentele de atunci nu vor avea un 12 . ministrii UE intruniţi în cadrul Consiliului. De la primele şase state democrate postbelice din vestul Europei s-a ajuns la 12. Comisia şi-a făcut publică poziţia cu privire la depunerea candidaturii de către Croaţia. miniştrii UE au hotarât totuşi asupra cadrului viitor al negocierilor cu Zagrebul.deplin. care prevede şi măsuri de sprijinire ca ţările candidate la aderare să-şi perfecţioneze infrastructura. Croaţia Croaţia şi-a depus candidatura la aderare la 21 februarie 2003. au reproşat nearestarea unui general croat inclupat de TIFI. fapt apreciat ca fiind în general pozitiv. In acelaşi scop. Pe 16 martie 2005 Croaţia a bifat o nedorită premieră prin amânarea începerii negocierilor de aderare la UE. în iunie 2004. dar amintind şi domenii în care acest stat candidat mai are mult de lucrat. comisarul european pentru extindere. Olli Rehn. statutul de candidat. transporturile. Prin urmare. Consiliul European a conferit Croaţiei în mod oficial. În aprilie 2004. procesul de extindere va continua cel mult până la Turcia şi Ucraina. apoi la 25 de state în 2004 şi 27 în 2007. Aceasta s-a petrecut deoarece nu toate membrele UE au fost convinse de voinţa Zagrebului de a acolabora pe deplin cu Tribunalul Internaţional de la Haga pentru Fosta Iugoslavie (TIFI). Nu va fi posibil ca UE să avanseze în Asia şi Africa fără a-şi pierde identitatea sau a-şi risca ieşirea de pe scena politică. ca de exemplu în politica mediului şi la adoptarea acquis-ului UE. să realizeze armonizarea legislaţiei şi a politicilor de securitate internă. apoi la 15.să îşi exprime poziţia faţă de această cerere. iar în aprilie Consiliul a rugat Comisia – aşa cum este prevăzut în Tratate . cercetarea ştiinţifică şi protecţia mediului. Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Limitele politice Istoria Uniunii Europene este o extindere continuă a democraţiei.

Olanda şi Suedia au continuat să se opună deschiderii negocierilor. Planul ar trebui să ofere celor două ţări un început nou pentru negocierea unei soluţii. Ungaria. Rehn s-a întâlnit cu miniştrii de Externe ai celor douătţări. Ministrul de externe luxembourghez Jean Asselborn a declarat că deşi miniştrii UE au luat decizia amânării începerii negocierilor de aderare aceasta nu înseamna că uşa ar fi fost închisă în faţa Croaţiei. însă Marea Britanie. cooperăm pe deplin cu Haga şi nu avem nici o informaţie că generalul Gotovina ar fi in Croaţia". Croaţia este pe drumul finalizării negocierilor de aderare. Franta. Rehn a declarat că o nouă soluţie a fost propusă sub forma unui acord comun prin care ambele laturi se vor asigura că graniţele existente nu vor fi prejudiciate cu absolut nimic. nimic nu s-a schimbat în aceastî privinţă". Slovacia ţi Slovenia s-au declarat convinse de sinceritatea eforturilor făcute de Zagreb pentru capturarea generalului. pentru a discuta despre această dispută. a declarat Olli Rehn. nu este tocmai clar ce poate însemna o "deplină" colaborare. El a sugerat că UE va putea să ia o noua decizie în această privinţă peste o lună. El este însă considerat de mulţi croaţi ca fiind un adevarat erou. Austria. Propunerea doreşte să rezolve cererea Sloveniei prin care Croaţia a încercat să îi prejudicieze graniţele în documentele de aderare trimise către UE. aratând: "Croaţia este o ţară candidată. 13 . Italia şi Germania. Grecia. aşa cum au fost ele trasate odată cu destrămarea Iugoslaviei în 1991. Lituania. când miniştrii UE se vor întâlni din nou. Pe data de 17 martie. Spania. pentru finele acestui an. Malta şi Ciprul au fost de asemenea în favoarea începerii negocierilor. de aceea gestiunea prinderii şi trimiterii sale la Haga este destul de controversată în ţara sa.impact major asupra procesului de aderare al Croaţiei. Generalul Ante Gotovina a fost inculpat de Tribunalul ONU pentru crime de război savârşite în cadrul conflictului iugoslav din 1991-1995. El a spus în faţa eurodeputaţilor: "Declar cu toată responsabilitatea că. fiind sprijinite în acest sens de Belgia. dar a subliniat că autorităţile croate şi cele slovene trebuie să adopte o abordare „constructivă” pentru rezolvarea problemei graniţei. Comisarul pentru Extindere al UE. Irlanda. Primul ministru croat Ivo Sanader a fost foarte dezamăgit de decizia miniştrilor UE. Deşi miniştrii au căzut de acord că negocierile de aderare vor fi deschise imediat ce Croaţia va colabora pe deplin cu TIFI. Conform rapoartelor. la Bruxelles.

Grecia la sud şi Bulgaria la est. membru asociat al La Francophonie. negocierile de aderare s-ar putea încheia anul viitor. Rehn a încurajat Croaţia să caute o soluţie. a fost numită „Vardar Banovina”. a declarat Rehn în urma întâlnirii. Serbia de Sud. OSCE. Bulgaria şi Serbia. Kumanovo. Stip şi Strumica. Iugoslavia a fost ocupată de Puterile Axei. Regatul a fost denumit oficial Regatul Iugoslaviei. Prilep. Se mărgineşte cu Serbia (şi disputatul teritoriu Kosovo) la nord. Tetovo. ca parte din Regatul Iugoslaviei. în special în sectorul judiciar şi al administraţiei publice. În cazul în care Croaţia atinge la timp toate obiectivele de referinţă rămase. Croaţilor şi Slovenilor.Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. este.„Aceasta ar fi o măsură de consolidare a încrederii şi un pas în direcţia corectă”. Consiliului Europei. În 1941. Ţara este membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud”. uneori numită FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia . Are mai multe oraşe mai mici.000 de evrei din Skopje şi Bitola. faţă de deschiderea capitolelor de negociere a costat Zagrebul timp preţios. începând cu decembrie 2005. a fost responsabilă de deportarea a peste 7. stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Faptul că erau oprimaţi de forţele ocupatoare. în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii organizate şi drepturile minorităţilor. A 5-a Armată Bulgară. Albania la vest. Macedonia Republica Macedonia sau Macedonia. şi urmează să devină membră a NATO. mare parte din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărţite între Grecia. şi împărţit în provincii denumite banovine. bazată în Skopje. Ohrid. şi Vardar Banovina a fost împărţită între Bulgaria şi Albania (aceasta din urmă sub ocupaţie italiană). de care avea nevoie în procesul de aderare. Veles. spunând că blocajul de trei luni al eforturilor Croaţiei din partea Sloveniei. şi destrămării Imperiului Otoman. Croaţia va trebui să continue eforturile de reformă. Scurt istoric În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 şi 1913. Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. incluzând Republica Macedonia de astăzi. În 1929. Serbia a fost incorporată în Regatul Sârbilor. cum ar fi Bitola. După primul război mondial. i-a determinat pe mulţi 14 . Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Lipsa echilibrului de puteri dintre acestea a dus la războiul scurt din 2001. A renunţat la „socialistă” în 1991. Politică Republica Macedonia este o democraţie parlamentară. Muncipalităţile în Republica Macedonia sunt unităţi ale guvernelor locale. referindu-se la referendumul care a stabilit independenţa faţă de Iugoslavia. denumite colectiv „Oraşul Skopje”. Capitala. Adunarea are 120 de scaune. Aniversarea începerii Revoltei Ilinden (Ziua Sfântului Ilie). ceea ce a cauzat Războiul de Eliberare Naţională a Macedoniei. Republica Populară Macedonia a devenit una din cele şase republici ale Federaţiei Iugoslave. parlamentul Republicii a aprobat o legislaţie care 15 .macedoneni să sprijine partizanii comunişti şi mişcarea de rezistenţă a lui Josip Broz Tito. având şi o Curte Constituţională. şi preşedintele Consiliului de Securitate a Statului. este guvernată de zece muncipalităţi. Rolul preşedintelui este mai mult ceremonial. cu un guvern executiv format dintr-o coaliţie de partide. care s-a încheiat cu un acord impus de NATO. atunci când s-a desprins în mod paşnic de Iugoslavia. Principala divergenţă din ţară este între partidele bazate pe criterii etnice. dar legalizând participarea într-o viitoare uniune cu foste state ale Iugoslaviei. membrii fiind aleşi la un interval de patru ani. respectiv minoritatea albaneză. şi cu alegerile din 2005. Preşedintele este ales la fiecare cinci ani. ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. reprezentând majoritatea macedoneană. În urma schimbării numelui federaţiei în Republica Socialistă Federală Iugoslavia în 1963. În 1944. Preşedintele este comandantul forţelor armate.Republica Populară Macedonia. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial. este de asemenea o sărbătoare recunoscută la nivel oficial. Muncipalităţile învecinate pot stabili acorduri de cooperare. a fost creată Republica Populară Federală Iugoslavia. Skopje. şi poate obţine maxim două mandate. pe 2 august. un parlament unicameral şi o putere judecătorească independentă. puterea adevărată deţinând-o preşedintele guvernului. Republica Populară Macedonia a fost redenumită Republica Socialistă Macedonia. Adunarea AntiFascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean . ASNOM a fost guvernul ţării până la sfârşitul războiului. În august 2004. funcţiile guvernului local au fost repartizate între 78 de municipalităţi (opstini). Ţara serbează oficial ziua de 8 septembrie 1991 ca fiind Ziua Independenţei (Den na nezavisnosta). Cu aprobarea unei noi legi.

Macedonia a făcut multe reforme economice de la independenţa sa. dând o autonomie mai substanţială etnicilor albanezi. rata acesteia fiind de doar 3% în 2006 şi 2% în 2007.300. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi. în timp ce agricultura reprezintă doar 12. UE deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. din 2005 sectorul de servicii reprezintă 57. vin şi legume. S-a prezis că acest procent va creşte la 5. în urcare de la 12%. şi un sistem legislativ relativ ineficient. „economia gri” a ţării este estimată la aproape 20% din PIB. în 2005.1% din PIB. Statul a dezvoltat o economie deschisă.000 sau 1.7%). oţel.000 de locuitori sunt albanezi. sârbi (36. țigani (54.7% în 2000. Corupţia.000 sau 3.1% în 2005. în zonele unde aceştia sunt predominanţi. Economie Recent Macedonia a fost clasificată pe locul 4. Din 1996. Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Guvernul a avut parte de succese în ceea ce priveşte combaterea inflaţiei.3% din PIB. Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0. şomajul în Macedonia a fost de 37.000 sau 2. Textilele reprezintă cel mai important sector pentru comerţ. În ceea ce priveşte structurarea economiei. 16 recomandă . În ciuda acestor reforme. muntenegreni. A adoptat strategii privind atragerea investitorilor străini. Macedonia a avut o creştere economică lentă. mai mult de jumătate din exporturi fiind din acest sector. Alte exporturi importante includ fier. Sectorul industrie reprezintă 29.8% din total. reprezentând 25% din total.000 de locuitori s-au declarat macedoneni. crescând de la 54. Mai mult. sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni"). din 178 de ţări.2% şi în 2006 rata de sărăcie atingea 22%. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. împiedică dezvoltarea economică a statului. Aproximativ 500. croaţi. într-un clasament al Băncii Mondiale referitor la statele cu cele mai bune reforme. PIBul crescând cu 3. scăzând de la 33.2% între 2006 şi 2010. comerţul aportând 90% din PIB în anii recenţi. Republica are unul din cele mai reduse venituri pe cap de locuitor din Europa.4%). La ultimul recensământ aproximativ 1. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78. dar stabilă. şi redusă la 10% în 2008.9%). reprezentând 64% din total. Taxa unică pe economie a fost 12% în 2007.recontura frontierele legale.9%.2% în 2000.

la un moment dat. i se oferă perspectiva includerii. în blocul comunitar. În 1992. printre altele. dar apropierea sa de blocul comunitar este blocată de Grecia. Muntenegru şi Serbia nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul UE. la mijloc fiind revendicări teritoriale. iar acestea s-ar putea încheia în vara lui 2010. "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a realizat progrese importante şi a ţinut cont de priorităţile din parteneriatul pentru aderare. precum şi Albania. autorităţile au decis includerea Spoarelui de la Vergina în drapelul naţional. Aderarea Macedoniei la Uniune este împiedicată de o dispută de 17 ani cu Grecia. Denumirea republicii este o problemă destul de sensibilă. deoarece elenii au o provincie cu acelaşi nume. 17 . a decis să recomande deschiderea negocierilor de aderare. a administraţiei publice şi a finanţării partidelor politice. Comisia a decis să recomande deschiderea negocierilor cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Imediat. arată un raport al executivului european privind progresele ţărilor aspirante la statutul de candidate la Uniunea Europeană. Grecia este deranjată de numele republicii. Grecia a insistat ca republica să renunţe la denumirea de Macedonia. Stadiul negocierilor a intrat în etapa finală cu Croaţia. NATO. denumirea fiind adoptată şi de UE. la 3 iulie 1998. un simbol asociat vechiului Regat al Macedoniei. după aderarea Sloveniei. ONU menţionează statul drept “Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”. în consecinţă. se afla printre aspirantele la UE.Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia. Comisia apreciază că Skopje îndeplineşte criteriile politice decise de Consiliului European de la Copenhaga şi stabilite în cadrul procesului de stabilizare şi asociere şi. Skopje a obţinut statutul de ţară candidată la UE în decembrie 2005. considerând că acesta aparţine exclusiv patrimoniului istoric naţional grec. dorinţa ca Macedonia să adopte legile privind funcţionarea Parlamentului. Ţinând cont de progresele constatate. căreia. împreună cu celelalte ţări din Balcanii de Vest. La începutul lui 2010. Mai multe ţări din fosta Iugoslavie. cetăţenii din Macedonia. Dacă între Croaţia şi Slovenia diferendul este unul clasic. în 2004. care împiedică din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume. Comisia Europeană şi-a exprimat. urmând ca aderarea să aiba loc un an mai târziu.

FMI. Totuşi. pentru a găsi o soluţie la diferendul cu Grecia. Comitetul Internaţional Olimpic. nu se va angaja în diferendul dintre Skopje şi Atena. Pentru deschiderea negocierilor de aderare este necesară unanimitatea celor 27 de ţări membre UE. 18 . iar Macedonia va continua activ şi într-o manieră constructivă să negocieze. otel Scurt istoric Turcia este o ţară în sud-estul Europei şi Peninsula Anatolia din Asia. Republica Macedonia. legat de numele fostei republici iugoslave.3 milioane Capitala: Ankara Suprafata: 779. textile si haine. sub egida ONU. ceea ce pentru Skopje riscă să fie greu de obţinut. Eforturile de aderare ale Macedoniei se înscriu în politica "de integrare euroatlantică a Balcanilor" promovată de Sofia. Cetăţenii macedoneni sunt conştienţi de importanţa acestui raport al Comisiei Europene. 73 de ani (femei) Principalele produse exportate: fructe si legume. Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul otoman. Turcia Date generale Populatia: 73. dar. alături de Germania. pe toate documentele semnate de ei apare denumirea constituțională. Conducătorii macedoneni acceptă denumirea. inclusiv a Greciei. susţin candidatura Macedoniei pentru aderarea la UE şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).452 kilometri patrati. dintre care aproximativ 97% in Asia si 3% in Europa Limba predominanta: turca Religia predominanta: Islamul Moneda nationala: lira turceasca Speranta de viata: 68 de ani (barbati). Grecia şi-a folosit în aprilie 2008 dreptul de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei la NATO şi ameninţă să facă acelaşi lucru în legătură cu aderarea la UE. Bulgaria.

Datorita acestei perioade de pace au avut loc in Turcia evolutii deosebit de importante. Republica a insemnat un nou mod de viata pentru cetatenii turci. Aderarea Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a fost recunoscuta ca tara candidata. dar după 10 ani a fost respinsă din cauza situaţiei drepturilor omului. când Turcia a semnat un acord de asociere cu UE. incluzând adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaţie europeană. dar după lovitura de stat militară Uniunea Europeană a îngheţat relaţiile. care a intrat în vigoare un an mai târziu. Turcia. La baza acestuia se afla principiul conform caruia suveranitatea se bazeaza pe vointa poporului. Nici un alt stat. a demonstrat ca democratia si islamul pot coexista. Dacă se vor remarca rămâneri în urmă. In acest sens. Vocatia europeana a Turciei se evidentiaza clar in cadrul relatiilor sale cu Uniunea Europeana. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape procesul de aderare a Turciei. in perioada Republicii. La reuniunea la nivel inalt a Uniunii Europene de la Helsinki. acestea vor fi sancţionate prompt. În 1987 Turcia a făcut oficial cerere de aderare. iar negocierile foarte lungi şi dificile pot fi suspendate la cea mai mică abatere de la cerinţele UE. laica. În 1999 la reuniunea la nivel înalt a Uniunii Europene de la Helsinki a obţinut statutul de ţară candidată la UE. in care sunt respectate drepturile omului.Republica Turcia a fost intemeiata la 29 octombrie 1923. In lumina obiectivului definit de intemeietorul Republicii. a carei populatie este majoritar musulmana. Astazi. dar negocierile de aderare nu au început pentru că ea nu îndeplinea criteriile politice. s-au realizat reforme foarte importante. Condiţiile sunt însă foarte dure. din anul 1999. marele om de stat Mustafa Kemal AtatUrk. Turcia trebuie să facă eforturi serioase pentru a îndeplini cerinţele de aderare la Uniunea Europeană. care a adoptat principiile statului de drept. Un alt aspect important se refera la faptul ca perioada Republicii a fost cea mai lunga perioada de pace in istoria Turciei. In cadrul transformarilor care au avut loc de la inceputurile Republicii s-a evidentiat vocatia europeana a Turciei. Tucia este tara democratica. După o aşteptare de 41 de ani. Consiliul European de la Bruxelles din 15 decembrie 2004 a luat o hotărâre istorică prin decizia începerii negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. au avut loc mari schimbari. Turcia a devenit membru al tuturor institutiilor europene importante. nu a aşteptat atât de mult la rând la Bruxelles. "de a atinge nivelul civilizatiei contemporane". Cu aceste caracteristici. pe deasupra şi membru al NATO.Aderarea Turciei va conduce la 19 .

care a aderat anul trecut. fata de 25. in locul extinderii. care a fost invitata pentru inceperea negocierilor. avand ca aliat Statele Unite. faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO. Uniunea Europeana si-a definit viitorul pentru o lunga perioada de timp. dupa ce Turcia se va integra deplin. Cu toate acestea. in prezent. In ultimii ani. aflandu-se in diverse stadii ale negocierilor. peste 10 sau 15 ani. cea mai diferita din punct de vedere cultural. sustinerea aspiratiilor sale europene si de catre SUA sunt de natura a grabi procesul de integrare a tarii in Uniunea Europeana. totodata. La data de 3 octombrie 2005. a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. trebuie intarite legaturile politice. Statele care s-au desprins din fosta Iugoslavie se afla si ele pe parcursul integrarii. De-abia 20 . Este cea mai mare si cea mai saraca tara. Germania sunt statele care au acceptat cel mai greu procesul de extindere. Acceptarea Turciei ca posibil membru va impinge granitele Uniunii pana in Caucaz si Orientul Mijlociu. Nu trebuie omis. din toata aceasta ecuatie. Iar extinderea nu se va opri aici. care da sperante Ucrainei de a se integra si ea in structurile Uniunii Europene si ale NATO. in 2015. Polonia. dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. In acest fel. dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. Franta. Motivatiile strategice au predominat. semnifica renuntarea la curentul de opinie conform caruia.rezultate importante atat din punctul de vedere al Turciei. sau 27 in 2007. Turcia este diferita de toate celelalte state. O privire in viitor: Uniunea Europeana va avea. Marea Britanie. cand se preconizeaza ca Turcia va intra in clubul tarilor europene. granite cu Siria. si. raspunsul Bruxelles-ului a fost deocamdata negativ. Turcia s-a transformat profund. Cetatenii europeni nu doresc extinderea Uniunii. cat si al Uniunii Europene. Uniunea Europeana va numara cel mai probabil intre 32 si 37 de state membre. economice si culturale intre membrii actuali. in special atunci cand vine vorba de Turcia. Acceptarea cererii facute de Turcia pentru deschiderea negocierilor de a deveni membru cu drepturi depline. oficialii de la Bruxelles imping granitele UE catre Balcani. Turcia creeaza un precedent. interesul global pentru cresterea securitatii in lume. chiar daca. Pe scurt. aderarea Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii. Schimbarea de regim de la. insa mai are inca multe etape de parcurs pana cand va ajunge sa indeplineasca toate cerintele impuse pentru aderare. decizie urmata la cateva zile de reluarea negocierilor cu Croatia. oficial. este un puternic sustinator al Ucrainei.

Insa. aceasta formula ii va conferi statutul de mare putere mondiala. vor fi stabilite granitele estice definitive. Aceste cuvinte se pot citi in presa franceza. Constructia politica va fi insa mai descentralizata. de incepere a negocierilor cu Turcia. de definire a traseului care va fi urmat in anii ce vor veni. este ca se suprapune in cea mai mare parte cu granitele atinse de Imperiul Roman in perioada sa de maxima inflorire. din cauza constrangerilor financiare la care este supusa. este departe de ceea ce inseamna un proces democratic. a Rusiei. puterea Parlamentului si a Comisiei Europene fiind mai slaba in noua viziune. Continuarea extinderii europene inseamna sfarsitul conceptului de State Unite ale Europei. Uniunea se pare ca si-a pierdut gustul pentru consultarile cu propria populatie. Este posibil ca negocierile sa dureze chiar mai mult. fiind o contrapondere SUA. in final s-ar putea ca nici sa nu fie admisa. fara a mai tine cont de parerea propriilor cetateni. Turcia avand de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: „Nu pentru o uniune «sans frontieres»“. mai ales in domeniul politic.atunci. nici cele nationale nu au fost intrebate ce cale trebuie aleasa. Deschiderea capitolelor de negociere va incepe peste cateva luni. germana etc. Interesant. O mare tara. Gradul de integrare. care este deja elaborat. va fi mai redus. Opinia publica. probabil. Tot acest proces. cu stabilirea parcursului. in special cand vine vorba de Turcia. deocamdata nu se poate anticipa daca vor ramane cele actuale sau daca tari precum cele magrebiene nu vor purta si ele negocieri pentru a se alatura Uniunii. in loc sa-i protejeze. Acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 – 2013. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxelles-ului. cu Turcia si Ucraina. adoptand decizii care implica profund viitorul celor 25 de state membre. Despre granitele sudice. fiind impusa impotriva vointei populare. Teoretic. nu a primit inca aprobarea populara. Turcia nu va adera inainte de 2014. Nici Parlamentul European. nu vrea ca Uniunea Europeana sa continue procesul de extindere. Chinei si Japoniei. in aceasta constructie geopolitica a mileniului trei. Sondajele de opinie realizate in ultimul timp confirma aversiunea fata de aderarea a noi state. in marea ei majoritate. Dupa rezultatul negativ al plebiscitului din primavara. a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii. Decizia luata pe 3 octombrie 2005. care va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. In 21 . dar saraca. austriaca. mai ales in cazul Turciei. insa pana in prezent nici o candidatura nu a fost respinsa de catre Comisia Europeana. Federatia Rusa avand. un statut privilegiat in relatia cu Uniunea Europeana.

legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute. Iran. Aceasta inseamna deschiderea capitolelor de negociere economice si trebuie sa serveasca stabilitatii economiei si sporirii investitiilor straine”. probabil ca nu-i da pace comunitatii europene”. Insa. Aceasta ar fi insemnat. 22 . cea mai grea sarcina de indeplinit o va reprezenta rezolvarea diferendului dintre Turcia si Grecia privind Republica Cipru. Irak. spune analistul politic Armen Poghosian. conferentiar de geografie socialpolitica la Universitatea de Stat din Erevan. Etape Un prim pas spre aderarea Turciei la UE va fi recunoasterea de catre Comisia . Confirmarea functionarii unei economii de piata este una dintre conditiile cerute membrilor Uniunii Europene si o recompensa a comisiei consemnate in raportul anual privind progresele facute de Turcia. un mare succes al diplomatiei de la Bruxelles. Tucia a refuzat sa recunoasca Cipru. Stingerea acestui conflict istoric si depasirea ultimului obstacol pentru admiterea Turciei in Uniunea Europeana va reprezenta. membra de anul trecut a Uniunii Europene. incheierea procesului de extindere. sa elimine orice fel de discriminare. iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate. cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani”.mod special. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine. Armenia si Gruzia. avand de investit miliarde de euro. „In raportul de tara se va consemna pentru prima data ca Turcia este asimilata cu o economie de piata functionala. si nu de o extindere reala a granitelor Europei. Azerbaidjan. oferind posibilitatea accelerarii negocierilor pe teme economice. iar comunitatea internationala nu a recunoscut partea din Cipru ocupata de trupele turce. a adaugat sursa citata de Reuters. care a fost dat publicitatii pe 9 noiembrie 2005. a statutului de „economie de piata functionala”. in cursul lunii noiembrie. Pana acum. Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului. “Gindul ca Uniunea Europeana va avea in curind granita imediata cu tari ca Siria. “Pe ei nu ii incinta nici perspectiva integrarii in comunitatea europeana a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni.Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la Uniune sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. agentiei Reuters. a declarat un oficial UE. in acelasi timp. practic.

Desi procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata. Federatia Revolutionara Armeana Dasnaktutiun a organizat manifestatii de protest. Ministrul de externe Vartan Oskanian si o seama de analisti sint de parere ca. spune Poghosian. invazia trupelor de ocupatie turcesti in Cipru refuzul de a se supune nu meroaselor rezolutii ale ONU condamnind divizarea arbi trara a acestui stat. Catolicosul Aram I al Marii Case a Ci liciei si-a exprimat indoiala in legatura cu graba dovedita de anumite state europene chestiunea aderararii Turciei la Uniunea Europeana . Unde se afla astazi Turcia din perspectiva asigurarii acestor valori si a drepturilor omului? Turcia continua sa nege trecutul. precum si negarea drepturilor mino ritatii kurde fac astazi imposibila aderarea turciei la Uniunea Europeana. atentia societatii si cercurilor politice din Armenia deja s-a concentrat asupra a doua puncte legate de aceasta problema: recunoasterea genocidului armean de catre Ankara si ridicarea blocadei turcesti impotriva Armeniei. Si reprezentantii clerului armean s-au exprimat aceasta privinta. in timp. Primul 23 . Chestiunea aderarii probabile a Turciei la Uniunea Europeana a stirnit un puternic ecou printre armeni. dintre care una s-a desfasurat luna trecuta la Bruxelles. refuzul de a aplica normele de drept international in chestiuni litigioase cu Grecia. cind summit-ul de la Bruxelles a decis inceperea negocierilor de aderare cu Turcia. “Aceasta are legatura imediata cu interesele Armeniei.”. in tegritatea si coeziunea Euro pei. genocidul armenilor. intrucit creaza posibilitatea ca punctele de vedere armenesti sa fie mai des exprimate. Mesrob Mutafian. este putin diferita: “Nenorocirea din anul 1915 este un subiect foarte bun pentru speculatii. Cu doua zile inainte de ziua de 15 decembrie. “Comunitatea Europeana nu este o comunitate bazata exclusiv pe interese economice si coo perare politica. aceste doua puncte pot deveni factori decisivi de care partile vor fi nevoite sa tina seama. Parerea patriarhului armean de la Constantinopol. In declaratia Congresului Mondial Armean se spunea: “Congresul Mondial Armean crede ca refuzul Turciei de a condamna crima genocidului armean. cele doua “chestiuni armenesti” urmeaza imediat dupa prima conditie de aderare care este recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului”. iar Europa trebuie sa ridice aceasta chestiune”. Exista valori care asigura identitatea. Parlamentul European a adoptat o rezolutie fara caracter obligatoriu pentru partile implicate in negocieri. Printre problemele ridicate in rezolutie se numarau si recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei. Prin importanta lor.

Acelasi lucru poate fi spus si in cazul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). “Nu pot spune cum vor fi abordate acestea la summit dar. “Pozitia optimista in chestiunea posibilei aderari a Turciei la Uniunea Europeana manifestata de anumiti reprezentanti ai clasei politice conducatoare din Armenia nu se justifica prin actualele evolutii istorice”. atunci “Parisul va boicota negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana“. mai devreme sau mai tirziu.Multe organizatii politice din Armenia leaga anumite sperante de Adearea Turciei la Uniunea Europeana. Recep Erdoghan. Cu toate acestea. adica granita cu Armenia. a declarat pe 17 decembrie la Bruxelles ca. punctele armenesti vor fi la rindul lor reflectate in dezbateri. ca o conditie prealabila ridicata in fata Ankarei. spune analistul Armen Poghosian. acestea isi vor gasi expresia”. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana va favoriza pacea in regiune”. Slovacia. in ultima instanta. Autoritatile de la Erevan au salutat rezolutia adoptata de Parlamentul European pe 15 decembrie. mai ales ca negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean. analistii politici cred ca. granita comuna cu Uniunea Europeana va favoriza integrarea Armeniei in aceasta. “Acestia ignora cu totul faptul ca aderarea Turciei la Consiliul Europei nu o opreste sa blocheze 268 de kilometri ai spatiului politic european. Jacques Chirac. daca Ankara nu va recunoaste genocidul armenilor si Republica Cipru. “Aceste doua principii de baza. a subliniat ca aceasta problema trebuie lasata in seama istoricilor. a spus pe 15 decembrie ministrul de externe Vartan Oskanian. rezolutie in care se facea apel catre liderii tarilor europene sa inceapa negocierile cu Turcia. Aceasta atitudine a Erevanului a fost determinata de existenta in rezolutie a celor doua puncte armenesti. in ajunul summitului la virf al Uniunii Europene. a indemnat la rindul ei Turcia sa-si revizuiasca pozitia in aceasta chestiune. care a recunoscut genocidul armean cu putin timp in urma. Dintre partidele influente doar FRA Dasnaktutiun se exprima ferm impotriva intrarii Turciei in UE. Presedintele Frantei. iar discutiile s-au purtat in principal in jurul chestiunii recunoasterii Ciprului de catre Turcia.ministru al Turciei. isi vor gasi negresit locul in evolutiile viitoare ale acestei probleme”. Turcia declara pe fata despre imposibilitatea respectarii principiului de stabilire a relatiilor comerciale deschise cu Armenia. Dupa parerea acestora. intrun fel sau altul. Nu este deloc clar de ce ar trebui Turcia sa respecte valorile Uniunii Europene in cazul in care ar deveni membra a acesteia”. Pe 17 decembrie punctele armenesti nu au fost abordate. desi amindoua statele sint membre ale OMC. 24 . recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei.

spune domnul Meritt. "Aş vrea o puternică Europă Politică". Prin urmare trebuie să îşi definească frontierele. Iar acest lucru va conta. al Europei. punctele fierbinţi din Asia centrală şi din Orientul Mijlociu. Se află lângă republicile din Caucaz. Turcia este membru NATO. va fi mai mică de 50 la sută. este de altă părere: "din motive de stabilitate. In concluzie. Turcia are o puternică tradiţie seculară. În primul rând. forţa de muncă activă în Europa. Şi în al treilea rând. Cei care susţin aderarea mai spun şi că nu trebuie descurajată o ţară care oferă un exemplu democratic celorlalte ţări islamice din Orientul Apropiat. pe baza progreselor facute in domeniul 25 . În plus mai sunt şi avantajele economice. România şi vestul Balcanilor avem nevoie de o politică de "vecinătate" sau "proximitate" şi nu de integrare".Este importanta aderarea Turciei? Aderarea Turciei ar însemna ca Uniunea Europeană să se învecineze cu Irakul. Această perspectivă i-a divizat pe politicienii Uniunii: unii consideră că Turcia nu va putea fi absorbită. deşi religia populaţiei este Islamul." "Uniunea nu poate fi doar o zonă de comerţ liber. Este în interesul pe termen lung al Europei ca Turcia să fie ferm ancorată în Uniune. In urmatoarele randuri mai jos voiu prezenta doua opinii diferite in lrgatura cu aderarea Turciei la Uniunea Europeana. "o Europă în stare să vorbească cu aceeaşi voce în lume. nu numai strategic. spune el. să zicem în 2020. Giles Meritt. trebuie să devină o uniune politică. crede parlamentarul francez Pierre Lequillier. Iranul şi ţările din Caucaz şi ar aduce pentru prima oară în Uniune o ţară cu o populaţie majoritar musulmană. Analistul BBC Paul Reynolds consideră că există trei factori care indică un posibil succes al cererii Turciei în viitor. Siria. apărând Europa căreia acum încearcă să i se alăture." "Faţă de ţările aflate dincolo de Bulgaria. şi asta nu e posibil dacă aderă Turcia. un actor important pe scena internaţională. Directorul unui centru de studii europene. Turcia şi-a demonstrat dorinţa de a se adapta la standardele europene şi a înregistrat progrese certe în democratizare şi în respectarea drepturilor omului. Parlamentarul francez Pierre Lequillier este contra. În al doilea rând. alţii cred că este esenţial ca Turcia să devină şi un partener politic. La momentul aderării. În Turcia. Este o putere regională şi exercită o influenţă stabilizatoare în regiune. Comisia Europeana a recomandat anul trecut inceperea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. forţa ade muncă activă va fi de două treimi". Turcia trebuie primită în Uniune. care va plăti pensiile celorlalţi.

doar in sectorul agricol. Este dificil sa se avanseze o cifra exacta a acestor costuri si de aceea e important sa se faca o anliza a impactului” a adaugat Franz Fischler. In sfarsit. ca ajutor annual. oficial Republica Islanda (islandeză Ísland sau Lýðveldið Ísland. In sud-estul Turciei a fost ridicata starea de urgenta impusa de confruntarile cu minoritatea kurda. care a condus de-a lungul vremii la abuzuri ale armatei in regiune. 10 sept. Turcia cere aderarea la Uniunea Europeana pentru intarirea economiei sale. Franz Fischler: “Costul anual al acestei aderari pentru bugetul european. dar si intrarea micului . va fi mai mare decat pentru cele 10 tari recent admise in UE. a reformat sistemul juridic. care cuprinde insula Islanda şi insuliţe sale periferice pe partea 26 .complex militar israeliano-turc in concurenta directa cu industriile europene. Minoritatile au capatat dreptul de a studia si de a se exprima in limba materna.” (Financial Times. Turcia si-a liberalizat sistemul politic si a relaxat restrictiile din domeniul libertatii presei si al dreptului la libera asociere si exprimare.dar performantului . Reformele constitutionale din 2001 si 2004 au fost completate prin pachete legislative. Rolul armatei in politica statului a fost limitat pentru a corespunde criteriilor europene. Este de inteles ca numeroase cercuri financiare europene se asteapta la profit de pe urma acestei extinderi si este de asteptat ca largirea inseamna si delocalizarea industriei europene. gratie deschiderii pietelor comunitare. Sa nu mai vorbim de forta de munca ieftina. Guvernul Turciei a reusit sa reduca inflatia si sa obtina o crestere economica de 5% in 2004. Despre toate acestea a avertizat Comisarul pentru agricultura al Uniunii. In prezent. 2004) Aderarea Turciei la Uniunea Europeana semnifica pentru Ankara o schimbare majora in structurile de productie si pentru satele turcesti. Islanda Islanda. iar pentru Bruxelles un cost aditional care poate fi comparat in mare cu cel al largirii care a avut loc la data de 1 mai. AFI: este o ţară din Europa de Nord. el a subliniat ca “ un acord favorabil in ceea ce priveste candidature Turciei nu va semnifica ca procesele si conceptele de integrare in Politica Agricola Comuna utilizate pentru celelalte zece noi state membre vor putea fi aplicate si in cazul Turciei”. Oficial.drepturilor omului si al economiei. Ankara a abolit pedeapsa cu moartea si a luat masuri pentru a elimina tortura in timpul interogatoriilor. UE ii acorda deja un miliard de euro.

ocupant) al Islandei. industria metalurgică (pentru neferoase). Scurt istoric Islanda a fost colonizată în secolole IX şi Secolul X de scandinavi. apoi a Danemarcei. Familiile au fost însoţite de servitori şi sclavi. dar nu s-a descoperit nici o dovadă arheologică. în anul 870. Conform anumitor scrieri literare. Alte două tentative de colonizare întreprinse de către fratele său s-au finalizat cu eşec.Norse). Este cea mai mică ţară nordică după populaţie şi cea penultimă după suprafaţă — are aproximativ 313. în jurul acestei perioade. care este. după ce Regatul Islandei. El a format prima aşezare în Groenlanda. a fost înfiinţat în anul 930. Islanda a rămas independentă timp de 300 de ani. Acest parlament.nordică a Oceanului Atlantic între restul Europei şi Groenlanda. Erik cel Roşu. conform legendei. în uniune personală cu Danemarca. industria 27 .000 de locuitori şi 103. mult mai probabil este că era în căutarea teritoriului indicat (decoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câţiva ani mai devreme. Leifr Eiriksson. după care a intrat succesiv sub suzeranitatea Norvegiei. Capitala Islandei şi cel mai mare oraş al său este Reykjavík. de altfel. primul din lume. în Reykjavík.) şi prelucrarea peştelui. irlandezi şi scoţieni. Islanda a redevenit independentă în 1944. a fost exilat pentru crimă în 980. pe care l-au numit Althing. Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor). scrisă în 1122-1133 pretinde că norvegianul Ingólfur Arnarsona fost primul localnic (colonist. Se consideră că el a întemeiat o colonie la L'Anse aux Meadows în Newfoundland. Fiul lui Erik. şi a început explorarea dincolo de partea de vest a insulei. Călugării Irlandezi ar fi trăit în Islanda înainte de aşezarea locuitorilor nordici. o parte din ei fiind Celţi sau Picţi din Scoţia şi Irlanda (cunoscuţi de către nordici şi drept Oamenii din Vest . sau Eirikur Þorvaldson. pentru a atrage noi colonizatori.000 km² de suprafaţă. care a supravieţuit doar timp de un an. pune piciorul în America în cele din urmă. Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor. celţi. Cu toate că se spune că a fost deviat de la ruta stabilită. a devenit republică. în jurul anului 1000. numind zona. Economie Principalele ramuri industriale sunt: pescuitul (locul 1 pe glob la cantitatea de peşte pescuită/loc.

Aproape o treime din lucrătorii industriali sunt femei. Tocmai din cauza temerii că îşi vor pierde controlul asupra resurselor piscicole care au un caracter strategic pentru ei. în cuvintele preşedintelui Islandei. Guvernul islandez îşi dezvoltă industria cu ajutorul celorlalte ţări.energetică (bazată pe resurse naturale: hidrocentrale. În pragul falimentului. ţara este membră a ‘’părţii celei mai bune a UE’’. Morgunbladid. În plus. Adică. În timp ce toate economiile lumii sunt atente la fluctuaţiile pretului petrolului. echipamente electrice. În 1968. care sunt membri de jure ai Uniunii. Islanda are patru ziare: cel mai mare. Este stat membru al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS). precum şi guvernului suedez. Votul a fost la limită: 33 voturi pentru. care împreună cu ţările UE formează Spaţiul Economic European (SEE) din 1994. a fost fondat în 1913. confecţii. Alte industrii produc: ciment. alături de Norvegia. echipamente electrice. îngraşăminte şi produse alimentare. adică ţara este parte a pieţei unice în privinţa investiţiilor. a votat o rezoluţie prin care decide să solicite oficial aderarea la Uniunea Europeană. islandezii au refuzat constant să devină membri ai Uniunii Europene. ulei de balenă. Islanda cere aderarea la Uniunea Europeană După probleme economice grave prin care a trecut Islanda. Ca urmare a apartenenţei la SEE. Islanda are afaceri prospere şi în domeniul editorial. islandezii circulând în UE mai liber decât britanicii. conserve. O fabrică de aluminiu construită de suedezi a intrat în producţie la începutul anilor 1970. cu cea mai mare cantitate de peşte pe cap de locuitor. cea mai mare teamă a Reykjavikului este ca nu cumva preţul peştelui pe piaţa internaţională să scadă brusc. Islanda este membru al spaţiului Schengen. centrale geotermice). serviciilor financiare şi a pieţei muncii. care deţine în acest semestru preşedinţia Uniunii Europene. În consecinţă. Produce: nave. 28 voturi împotrivă şi 2 abţineri. dar nu aparţin spaţiului Schengen. dar nu şi a politicilor agricole şi monetare ale Uniunii. Elveţia şi Lichtenstein. a caror piata primordiala este Marea Britanie. în Islanda se aplică deja cam treisferturi din legislaţia comunitară. îngrăşăminte şi produse alimentare. o companie americană a construit o fabrică de diatomită (un mineral folosit în filtrele industriale). a fost transmisă o scrisoare Comisiei Europene la Bruxelles. parlamentul ţării. Pescuitul asigură peste 70% din veniturile obţinute din exporturi. confecţii. ciment. In industria pescuitului islandezii sunt numărul unu mondial. însă problemele economice majore 28 . O mare parte a populaţiei Islandei nu este de acord cu aderarea. Althingi.

a adăugat acesta. Criza financiară. la putere de 18 ani şi cu poziţii tradiţional eurosceptice. mulţi cetăţeni şi oameni politici au început să-şi schimbe opinia faţă de adoptarea euro. spre deosebire de februarie 2008. "Ca naţiune europeană. Ossur Skarphendisson. Haarde a anuntat de asemenea că formaţiunea sa va organiza o conferinţă referitoare la integrare în ianuarie 2009. suntem deja integraţi în structurile europene. coaliţia guvernamentală era formată din Partidul Independenţei (conservator). În faţa problemelor economice care se agravau zilnic şi a schimbării de atitudine a cetăţenilor.9% în septembrie 2007.cu care s-a confruntat ţara de circa 300. Haarde a făcut un pas în direcţia integrării şi la 17 noiembrie. în cooperare cu partenerii noştri europeni". condiţionat însă de reglementarea litigiului referitor 29 . dar aşa cum am menţionat aceste demersuri vor constitui prea puţin şi vor veni prea târziu pentru a întări poziţia Partidului Independenţei. la demonstraţiile împotriva guvernului condus de conservatorul Geir Haarde din faţa clădirii Parlamentului au fost fluturate steaguri ale UE. Aşteptăm cu nerăbdare să facem următorul pas logic. care a devenit apoi una economică.5% dintre cei intervievaţi erau de acord cu introducerea monedei unice europene. În momentul izbucnirii crizei. Comisia Europeană a venit în ajutorul Islandei. La rândul său. Dar in urma prăbuşirii pe burse a sectorului bancar privat islandez. un sondaj efectuat la 27 octombrie 2008 de cotidianul Frettabladid arăta că 68. şi 48. deşi oficialii comunitari avertizaseră anterior că introducerea monedei unice nu se poate face fără aderarea la Uniune . şi Partidul Social Democrat. a format o comisie pentru a cerceta posibilitatea de aderare la UE în 2011. Mai mult. Astfel. "Este o zi istorică pentru Islanda". potrivit EUObserver. Aceste demonstraţii se vor amplifica cu violenţe până în ianuarie 2009. şi a deprecierii masive a kronei islandeze in toamna lui 2008.000 de locuitori. De asemenea 72. neputând face faţă şi unui şomaj prognozat să crească în 2009 de la 1% la 11%. care era o importanta sursa de venit. a determinat o creştere semnificativă a sprijinului pentru aderarea ţării la UE. Islandezii şi-au manifestat mereu opoziţia faţă de aderarea la UE.1% considerau necesară aderarea la structurile europene. a declarat ministrul de Externe. proeuropean. când Haarde va demisiona.8% dintre islandezi erau favorabili integrării europene. când numai 55. propunând la 7 noiembrie un împrumut nespecificat. au arătat că umbrela Uniunii Europene şi a monedei unice europene ar fi făcut criza mai suportabilă.

împrumutul european cerea şi unele reforme structurale. din totalul de 63 de mandate cât are Althing-ul islandez. Parlamentul islandez a aprobat la 16 30 . a obţinut 16 mandate. Ministrul islandez de externe Ossur Skarphedinsson a supus Parlamentului la 28 mai un proiect de lege pentru aderarea Islandei la UE. în timp ce numai 19. Partidul Independenţei. una dintre cele mai vechi democraţii din lume.. iar aliaţii lor ecologişti 14 mandate. conform Johannei Sigurdardottir. la o rată de participare de 85. Obiectivul aderării la UE este echilibrarea bugetului de stat până în 2013 şi un plan ambiţios de creare de noi locuri de muncă “pentru a restabili poziţia Islandei printre ţările cele mai energice şi competitive din lume până în 2020″. În plus. La scrutinul anticipat din 26 aprilie. considerat răspunzător de gestionarea crizei economice.euro) şi olandezi (1. În acest scop.7% se opuneau.după alegerile anticipate. Această problemă a fost soluţionată de-abia în luna iunie 2009. care a anuntat imediat 2011 ca termen pentru integrarea europeana. iar noul Partid Cetăţenensc de stânga a obţinut 4 mandate.1%. sugera într-un interviu acordat lui The Guardian din 30 ianuarie: “Dacă Islanda va depune o cerere curând.la activele îngheţate ale unor clienţi britanici (1 mld. care necesitau patru-şase luni pentru implementare. In opinia sa Islanda. una din băncile islandeze naţionalizate pentru a fi salvate. După căderea guvernului conservator la sfârşitul lui ianuarie 2009 s-a format un guvern interimar alcatuit din social-democratii proeuropeni si ecologistii mai eurosceptici.5 % dintre islandezi erau în favoarea începerii negocierilor de aderare. membru PSD. ar reprezenta un câştig pentru Uniune din punct de vedere strategic şi economic.. cu 9 mai puţine. social democraţii au anunţat intenţia lor de modifica Constituţia. avand ca premier pe social -democrata Johanna Sigurdardottir. răspunzând astfel unei propuneri în acest sens a premierului Geir Haarde. comisarul european pentru extindere. liderul Federaţiei Industiilor Islandeze. Mai mult. În acest context. a avertizat colegii de guvernare că va părăsi coaliţia dacă acest demers integrării nu va fi iniţiat până la sfârşitul lunii ianuarie.6 mild euro) la banca Icesave. iar negocierile vor fi rapide. ministrul de externe islandez. Olli Rehn. Croaţia şi Islanda ar putea adera în paralel”. “Nu avem nevoie de un referendum asupra acestui subiect”. a declarat pentru acest ziar Jon Steindor Valdimarsson. PSD a obţinut 20 de mandate. Un nou sondaj de opinie publicat la începutul lui ianuarie 2009 de cotidianul Morgunbladid arăta că 65.

Alexander Stubb. două condiţii esenţiale pentru a deveni stat membru. despre care a spus că reprezintă un „semn de vitalitate a proiectului european şi un simbol al speranţei pe care o aduce Uniunea Europeană”. Danemarca şi Finlanda au anunţat că vor ajuta Islanda să adere la UE. a apreciat favorabil decizia legislativului islandez. Următoarea etapă va fi derularea negocierilor de aderare. iar doi s-au abţinut. Kosovo sau Kosovo i Metohija) este o regiune disputată din Balcani. care vor dura timp de un an sau doi. A fost un final plin de tensiune al unor dezbateri maraton cu un scor strâns.iulie 2009 începerea negocierilor pentru aderare. aceasta fiind prima etapă a procesului de aderare. sârbă Косово sau Косово и Метохија. deoarece dispune de o economie de piaţă avansată şi stabilă şi de instituţii democratice. Jose Barroso.A doua zi dupa votul din parlament. 28 au fost împotrivă. În favoarea deschiderii negocierilor de aderare s-au pronunţat 33 de deputaţi.Preşedintele CE. Kosovo Kosovo (albaneză Kosova. Majoritate regiunii este guvernată de parţiala-recunoscută Republica Kosovo. Suedia. juridic şi politic al Islandei. iar această susţinere este cu atât mai importantă cu cât ideea extinderii blocului nu mai este agreată de marile puteri europene. Consiliul UE şi Parlamentul European vor lua o decizie cu privire la acceptarea candidaturii. Însă este posibil ca Islanda să nu fie nevoită să aştepte la fel de mult ca alte ţări. ambasadorul islandez la Stockholm a prezentat candidatura tarii sale Ministerului suedez de Externe si simultan ambasadorul islandez la UE a prezentat candidatura la Comisia Europeana. Pe baza acestui raport. Serbia nu recunoaşte succesiunea Kosovo. decizia a fost luată rapid de către miniştrii de externe. actualul guvern sperând într-o aderare în 2012. în mod normal fiind nevoie de cel puţin un an. şi o consideră o entitate condusă de ONU în cadrul suveranităţii 31 . Comisia Europeană urmează să elaboreze un studiu amănunţit al sistemului economic. potrivit ministruliu finlandez de externe. Islanda va organiza un referendum. Kosovë. Şefii diplomaţiilor din statele UE au cerut la 28 iulie Comisiei să evalueze măsura în care Islanda este pregătită pentru a deveni membră a UE. Dacă UE acceptă candidatura. Având în vedere şansele reale pe care le are Islanda de a deveni membră a UE.

sârbă Приштина. Raportul sublinia saracia si somajul ridicate si problemele majore in ceea ce priveste drepturile minoritatilor. Kosovo va folosi o reuniune a ministrilor europeni de externe de la Luxemburg pentru a vedea care este atitudinea tarilor membre fata de aspiratiile sale. democratizare si mai multa securitate". in special din cauza coruptiei raspandite la toate nivelurile. şi Muntenegru în NV. Consideram aderarea o cale spre prosperitate. UE se pregateste sa desfasoare in Kosovo o misiune de justitie si politie care sa ajute noul stat sa isi consolideze democratia.statului. Priştina. este capitala provinciei şi cel mai mare oraş din Kosovo (albaneză Prishtinë sau Prishtina. dar respinsa categoric de Serbia si Rusia. Kosovo si-a declarat independenta. Aderarea la Uniunea Europeana este principala prioritate a Kosovo. Prizren şi Kosovska Mitrovica. cand NATO a intervenit pentru a pune capat conflictelor intre gherilele kosovare si fortele guvernamentale sarbe. care si-a propus sa devina membru in 2015. Autonomna Pokrajina Kosovo i Metohija). renaşterii naţionaliste din Balcani sub dominaţia Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea. Republica Macedonia în sud. după reformele constituţionale sârbe la sfârşitul anilor 1980. fiind recreată de Slobodan Miloşevici. pentru a evita greselile facute de acestea in 32 . recunoscuta rapid de principalele membre UE si Statele Unite. Priština). în special al conflictului dintre naţionalităţile albaneză şi sârbă Kosovo nu are ieşire spre mare şi se învecinează cu Serbia Centrală în NE. a declarat Kuci. Vicepremierul Kuci spunea ca autoritatile kosovare sunt constiente de aceste probleme si se concentreaza asupra reformelor. "Dupa independenta. Scurt istoric Formarea republicii Kosovo este rezultatul destrămării Iugoslaviei. în special Războiului din Kosovo din 1996-1999. a spus oficialul kosovar. aspiratia noastra nationala este sa aderam la UE. Kosovo era administrat de ONU din 1999. printre care se numără şi Peć (Peja). dupa ce au discutat o foaie de drum cu Bruxelles-ul si membrele UE fost comuniste. "De la acea reuniune asteptam semnale clare privind calea Kosovo catre integrarea europeana". Un raport al Comisiei Europene din 2007 aprecia ca teritoriul este afectat de coruptie si incalcari ale drepturilor omului. In februarie 2008. Albania în vest. ca Provincia Autonomă Kosovo şi Metohia (sârbă Аутономна Покрајина Косово и Метохија. iar institutiile sale erau slabe.

Aceste valori au fost punctele de referinţă în urmă cu mai mult de jumătate de secol. dar este un proces pentru care avem sprijinul si prezenta internationala necesare". Un "instrument de preaderare" deja semnat cu UE a avut scopul de a oferi noului stat expertiza si formarea necesara. a spus el. şi sunt actuale şi acum. a spus vicepremierul kosovar. Este un proces indelungat si dificil. finantate de fonduri UE. "Angajamentul asumat de Guvern este de a semna Acordul de Stabilizare si Asociere in timpul mandatului sau. Acesta este obiectivul. "Noi nu vrem sa fim un obstacol pentru integrarea altora. şi 33 . unii politicieni sarbi au sugerat ca Serbia ar trebui sa adere la UE pentru a putea bloca aderarea Kosovo. a declarat vicepremierul. au anuntat ca nu vor recunoaste niciodata Kosovo. previziunea si angajamentul nostru". Uniunea Europeană reprezintă în prezent o familie unde valorile promovate sunt respectul reciproc. asa cum nu vrem ca altii sa ne blocheze pe noi. Concluzii Cu momente care i-au marcat existenţa. "pentru a nu intampina blocaje mai tarziu. Pe de alta parte. "Criteriile de aderare nu sunt usor de indeplinit de niciun stat si nu vor fi usor de indeplinit nici pentru Kosovo. Vom solicita aderarea in calitate de stat independent si suveran". si credem ca 2012 este anul cel mai potrivit. Primul si cel mai important pas pentru Kosovo este recunoasterea de catre toate statele membre. Credem ca Kosovo va adera la UE in 2015. in cursul procesului". printre care Romania. toleranţă.timpul tranzitiei. Unele state membre.

„Croaţia şi Macedonia drum fără prioritate spre UE”. 2009. o zonă liberă de circulaţie. Cu o familie nouă.evz. acolo unde are un cuvânt mai greu de spus. Semicentenarul este conştient că ele vor avea un impact benefic. accesat la data de 21 octombrie 2009. Bibliografie 1. 34 .chiar dacă s-au schimbat multe de la începuturile sale până acum. o politică externă comună. Cu toate insuccesele sale. o politică de justiţie comună. cu membri noi. totuşi traiectoria rămâne aceeaşi – crearea unei familii europene. Confruntat cu noi provocări din partea ţărilor nou aderate. descriind un proces schematizat astfel: membri noi – provocări noi – schimbări noi – evoluţie. http://www. UE se simte acum pe deplin o adevărată forţă la nivel global. etc. Semicentenarul poate fi lăudat cu o serie de realizări: monedă unică.ro/articole/detalii-articol/842742/Croatia-si-Macedonia-drum-faraprioritate-spre-UE-/. Arsenic Dan.

Europene. 2004. Paul.php?data=2009-10-15&id=41544. 2006. Iordan Gheorghe. Luciana-Alexandra.ro/uniunea-europeana/articles| displayArticle/articleID_16932/Turcia-si-tarile-din-Balcanii-de-Vest-blocate-inantecamera-UE.ro/international/bulgaria-sustine-aderarea-macedoniei-la-ue-si-nato. Editura Meronia.10 2009. Bucureşti.aratonline.net/news. Popescu. cu Macedonia”. 4. ***. Lucian. ***. ***. 13. 12. accesat la data de 21 octombrie 2009 10. Dan. 16. 9 aprilie 2009.ro 35 . Sibiu.htm. 8. 23 martie 2008. Paul. blocate in Tritonic. Economia integrării europene.europeana.2.euroavocatura. „Extinderea UE. 2006.ro/stiri/3225/Extinderea_UE__Croatia_ar_putea_finaliza_negoc ierile_de_aderare_anul_viitor. accesat la 14. Croatia ar putea finaliza negocierile de aderare anul 15 octombrie 2009.2009 14. http://www.10. http://www. accesat la 16. Ghica. 3. Lucian. www. accesat la 20. Istoria economică a Europei şi a Uniunii Nikolovski Zoran. Editura Universităţii Lucian Baldwin.10. Richard. „Turcia si tarile din Balcanii de Vest. 6.aspx?eID=133&t=Articole accesat la 18. Editura Alma Mater. Aprofundarea şi extinderea. http://www.bizwords.ziua. 2006. Bărbulescu. accesat la data de 21 octombrie 2009 ***. http://www. %20asteapta16032005. Editura Tritonic. 9. Editura Economică.bbc. 5. 2007.6am.10. 11.ro/detaliu. „Bulgaria susţine aderarea Macedoniei la UE şi NATO”.birouldeconsiliere.html. Blaga din Sibiu.com www. antecamera UE”. viitor”. Iordan Gheorghe. „Uniunea Europeana recomanda deschiderea negocierilor de aderare 2009.2009. „Extinderea Uniunii Europene”. Economia Uniunii Europene. Editura Bărbulescu.euractiv.ro/stiri/Croatia%20mai ***. http://www.2009. 2009. 7. „Croaţia mai aşteaptă”. 15. UE Politicile extinderii. Enciclopedia Uniunii Europeneediţia a III-a. http://www.ro www.

ro www.17.euractiv.ngo.ro www. www.ro www.wikipedia.hotnews.cotidianul. 19.ro www.ro 18. 21. 36 . 22.revistabilant. 20.ro www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->