Luceafrul

Luceafrul,scris, de Mihai Eminescu, este publicat n anul 1883 n Almanahul Societii Academice Social Literare "Romnia Juna" din Viena. Revista Convorbiri literare a reprodus versiunea din almanah, iar T. Maiorescu public poemul n ediia sa de versuri de la sfritul anului 1883.

Surse de inspiratie
Poemul "Luceafrul" are ca surs principal de inspiraie basmul popular romnesc "Fata in grdina de aur", cules de germanul Richard Kunisch ntr-o peregrinare a sa prin Oltenia. Miron i frumoasa fr corp. De aici este luat n Luceafrul nzuina pmnteanului ctre idealul, care dei apropiat, rmne de neatins. O alt surs folcloric valorificat n poem este mitul Zburtorului: visul erotic al fetei de mprat care, ajuns la vrsta dragostei, i imagineaz ntruparea tnrului n ipostaz angelic i n ipostaz demonic, pentru a putea dialoga cu acesta dup legile pmntene. Alturi de izvoarele folclorice i de motivul Zburtorului, Mihai Eminescu a mai folosit izvoare filozofice, avnd ca surs de inspiraie lucrarea Lumea ca voin i reprezentare a lui Arthur Schopenhauer ,de unde a preluat viziunea antitetic dintre omul obinuit i omul de geniu, dar i elemente din filozofia lui Kant i Hegel. Motive mitologice preluate din sistemul de gndire al filozofilor greci Platon i Aristotel, din Poemele Vedelor aparinnd filozofiei indiene i din mitologia cretin, mai ales noiunea de pcat originar i viziunea cosmogoniei cretine i a apocalipsei.

Structura poemului
4 tablouri : I. O poveste fantastic de iubire Cadru terestru cosmic Atmosfer solemn Comunicarea indirect II. Un nceput de idil ntre semeni Cadru terestru Atmosfer intim, familiar Gesture stereotype Comunicare direct III. Cltorie interstelar a Luceafrului, dialogul cu Demiurgul Cadru cosmic Amosfer glacial Limbaj gnomic IV. Povestea fericirii omului prin iubire/ concluzia Luceafrului

Cadrul terestru/cosmic Atmosfer intim/ rece

Dup nsemnrile poetului, capodopera sa este un poem alegoric: 'daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte dar n-are nici noroc'.