P. 1
licenta-prescolari-scoala

licenta-prescolari-scoala

|Views: 504|Likes:
Published by Mirela Rodica Radu

More info:

Published by: Mirela Rodica Radu on Mar 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI CLUJ- NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC EXTENSIA NĂSĂUD SPECIALIZAREA: INSTITUTOR- ÎNVĂŢĂMÂNT

PRIMAR MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A COPIILOR PREsCOLARI ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA ACTIVITATEA sCOLARĂ Nasaud 2009 CUPRINS MOTIVAREA ALEGERII TEMEI......................................................... INTRODUCERE- Probleme cu caracter general privind Legea Învatamântului CAPITOLUL I - PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ.......................................... 1.1. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare 1.3. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala CAPITOLUL II - PREGĂTIREA COPILULUI PENTRU sCOALĂ - OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2.1 Premisele psihologice ale intrarii copilului în clasa I 2.2 Aptitudinea de scolaritate CAPITOLULL III- METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII " sOCULUI sCOLARIZARII" 3.1. Definirea conceptelor: metodologie, metoda, procedeu, tehnica 3.2. Metode specifice învatamântului preprimar( grupa pregatitoare) 3.3. Metode specifice învatamântului primar( clasa I)

CAPITOLUL IV - CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.1. Fundamentare teoretica 4.2. Tipul cercetarii 4.3. Obiectivele cercetarii 4.4. Ipoteza cercetarii 4.5. Variabilele cercetarii 4.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: 4.7. Metodologia cercetarii 4.8. Descrierea etapelor cercetarii 4.9. Prezentarea interventiei ameliorative 4.10. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute 4.11. Prezentarea si interpretarea rezultatelor 4.12. Concluziile cercetarii 4.13. Implicatii si recomandari educationale 4.14. Modalitati de diseminare a rezultatelor 4.15. Originalitat ea cercetarii si punctele sale tari 4.16. Limite ale cercetarii- puncte slabe 4.17. Deschideri spre alte teme de cercetare CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI "Omul nu poate urca sau coborî decât prin sine însusi" H. Lovinescu

Necesitatea accentuarii caracterului formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din faptul ca: daca scoala este preocupata de formarea viitorilor adulti dezvoltati armonios pe plan teoretic, intelectual, moral, reusita depinde de începutul realizat în gradinita, vârsta prescolara reprezentând maxima receptivitate care obliga preocupari pentru un proces formativ timpuriu. Procesul educatiei intelectuale din gradinita este conditionat de masura în care alaturi de alte conditii se respecta si aceea a modificarii experientei personale a copilului. Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului proces de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea, cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare, pregatitoare. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate, cât si în cadrul activitatilor liber creative, se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului, a activitatilor de dezvoltarea limbajului, a activitatilor matematice, a scrierii grafice, etc. si în activitatea didactica de dimineata, contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar, iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic, în cantitate suficienta pentru fiecare copil, formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala, satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze, sa interpreteze, sa utilizeze, sa citeasca, sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. Prin natura lor, activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie, cultivând imaginatia, gândirea creatoare, orienteaza activitatea psihica, disciplineaza conduita si contribuie, în sfârsit, la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice, care înlesnesc si conditioneaza învatarea, munca, fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. Pentru obtinerea reusitei acestora, conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita, chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul ca, problema pregatirii copilului pentru scoala este mereu în actualitate, iar activitatea de învatamânt de tip scolar, scop final al gradinitei, cunoaste mereu îmbunatatiri în diferitele sale

. care raspunde de elaborarea planurilor de învatamânt si a programelor analitice pe discipline de învatamânt si a manualelor scolare pentru învatamântul preuniversitar. Aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 1995 are o importanta si pentru realizarea reformei învatamântului. constituie un mare progres fata de reglementarile anterioare. iar realizarea obiectivelor reformei învatamântului se refera la sistemul de învatamânt în ansamblul sau. recunoscând rolul Ministerului Educatiei. În atentia noii legi a învatamântului este evaluarea în învatamânt. Cea mai importata trasatura a noii legi a învatamântului românesc este aceea ca este realizata înafara oricarei ideologii politice a vreunui partid. acestea raspunzând cât mai bine cerintelor primei etape de scolarizare. Sigur ca noua lege a învatamântului nu poate fi în mod obiectiv perfecta. pâna la vârsta de 14 ani nu au frecventat învatamântul primar. INTRODUCERE Aparitia si aplicarea noii legi a învatamântului începând cu 1 septembrie 1995 este un mare eveniment de importanta nationala pentru învatamântul românesc. a fost un învatamânt formativ. reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt. Atât continutul reformei. paralel cu aplicarea prevederilor noii legi a învatamântului. mijloace). continutul si finalitatile învatamântului. precum si perfectionarea personalului didactic din învatamântul preuniversitar. numai pe baza de concurs. privita ca sistem si proces. forme. În privinta continutului sau. prin care este asigurata integrarea si adaptarea copilului la mediul scolar. din anumite motive. Legea acorda o importanta cuvenita continutului învatamântului. 20-25 elevi la învatamântul primar. Starea de pregatire psihologica. procesele. institutional. Exemplu: înfiintarea unei clase speciale pentru copiii care. metode. Cercetarii si Tineretului sunt în curs de elaborare programele analitice pentru clasele de început de ciclu si eleborarea de manuale alternative. 25-30 la licee. cuprinzând resursele. În spritul reformei. este corespunzatoare si responsabila pentru perspectiva sistemului national de învatamânt. Aceasta lege. Cercetarii si Tineretului. la Ministerul Educatiei. este rezultatul pregatirii copiilor în gradinita. dar va raspunde reglementarilor privind organizarea si functionarea învatamântului românesc în aceasta perioada de tranzitie.compartimente (continut. se afirma ca învatamântul românesc prin traditie. Stabilirea învatamântului obligatoriu de opt clase este un regres fata de tarile cel putin europene. asa cum se precizeaza înca din articolul I. efectivele în medie de 15 copii la grupa în învatamântul prescolar.

deoarece este accesibil vârstei. organiza. deci al dezvoltarii intelectuale a copilului. gradinita are posibilitatea de a sistematiza. Daca pornim de la abordarea globala a personalitatii copilului accentul a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub aspectul cognitiv a 18418l118s l limbajului. Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea . activitatile matematice. asigura sanse egale tuturor copiilor în procesul complex al pregatirii lor pentru scoala. importante. În învatamântul prescolar s-a lucrat la restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa. durabile si fructuoase amprente asupra individualitatii copilului. psihomotric si socio-afectiv. jocul reprezentând calea cea mai importanta prin care copilul mic primeste informatii.Cadrele didactice vor trebui sa realizeze în primul rând cunoasterea prevederilor legii la nivelul slujitorilor învatamântului. receptiva la înnoirile aduse si care se impun. da posibilitatea copilului sa se realizeze în însusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobândite. cu sistemul sau educativ. deprinderile motrice cu deosebire exercitiul grafic pentru usurarea învatarii scrierii în scoala. acum rasar mladitele "eului" si se consolideaza trasaturile de personalitate. Conceptia care sta la baza acestei restructurari are în vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe educatia individualizata. Din domeniul acesta sunt: limbajul. CAPITOLUL I . pe lânga cunoasterea si întelegerea specifica a copiilor si a parintilor acestora. În primul rând este vorba despre asigurarea continuitatii între învatamântul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru scoala.exercitiu. Prevederile privind învatamântul prescolar aduc câteva elemente noi. Gradinita. S-a avut în vedere jocul. servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care copiii le pot dobândi si asimila. pentru perspectiva scolii românesti. . Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere. pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamentala si pe selectarea acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului în scoala. pentru valentele sale formative. la nivelul copilului din grupa mare. Gradinita. completa si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea în institutiile de învatamânt prescolar. în ceea ce priveste conceptia reformei în programa gradinitei. deci atunci când structurile psihice permit trecerea din planul actiunii în cel al vorbirii. este considerata drept impuls principal al dezvoltarii inteligentei. aceasta grupa cuprinzând copiii de 5-7 ani. învatarea. Perioada prescolara imprima cele mai profunde. ramâne factorul de declansare a evolutiei intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea.

Are loc. La 3 ani. a miscarilor corpului si mai ales a miscarilor mâinii.1. care constituie suportul functional al activitatii conduitei. acest proces de crestere implica o lungire a oaselor. Între 3 si 6-7 ani are loc o crestere saturala de la aproximativ 92 de cm (la 3 ani) la aproximativ 116 cm si o crestere în plan ponderal de la aproximativ 14 kg la 19 kg sau în jurul acestei cifre. Aspectele arhitectonice ale acestuia. la 1355 gr la 5 ani. desigur. creativitatii si psihomotricitatii deosebit de alerta (mai ales în perioadele de crestere) care reproduc cumva achizitiile psihomotorii de baza din timpul istoric si preistoric al constituirii omului ca specie. ambele câmpuri fiind legate functional de coordonarea miscarilor articulare verbale. ramificarea dendritica a acestora. Are loc si cresterea corpului celular al neuronului. Dezvoltarea fizica si psihica a copilului Dezvoltarea fizica constituie unul din elementele de baza ale dezvoltarii multilaterale a personalitatii copilului. miscari simple si tot mai fine are loc intens între trei si sapte ani. Exista totusi o sustinere latenta a acestui din urma ritm prin varietatea cresterii diferitilor copii aflati în conditii diferite de alimentare si satisfacere a trebuintelor ce stimuleaza cresterea. capul este ceva mai mic decât a patra parte din lungimea totala a corpului. Fireste. trunchi si membre (mai ales cele inferioare). La vârsta prescolara exista o dezvoltare si modificare a inteligentei. Utilizarea mersului. Greutatea creierului creste de la aproximativ 1112 gr la 3 ani. fireste. Cresterea acestei greutati este diferita relativ la fete si la baieti. devin deosebit de complexe. este alterat în parte si fenomenul "cresterii seculare" la care m-am referit mai sus. Trebuie sa atrag atentia asupra faptului ca în timpul perioadei de penurie economica indicii de crestere sunt alterati si. Dupa aceasta vârsta are loc o crestere mai accentuata a trunchiului si mai ales a membrelor inferioare si superioare. Caracterul acestei cresteri este sinuos pentru ca în conditiile existentiale de solicitare a potentialului psihic sunt neliniare.PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI DE VÂRSTĂ PREsCOLARĂ 1. Se dezvolta si neuronii senzitivi ce se afla în organele receptoare. fapt ce da o alta forma întregului corp. Mai important este însa faptul ca are loc o foarte intensa dezvoltare a activitatii nervoase superioare. precum si mielinizarea nervoasa din coarnele anterioare ale celulelor din maduva spinarii si din diferite straturi ale scoartei cerebrale. neuronii vegetativi ce . si o crestere mai lenta a capului si osificarea liajelor dintre oasele acestuia. precum si celulele din straturile profunde ale câmpului 44 (aria Broca) si câmpului 45. morfologia si potentialul sau de activism. Odata cu cresterea în înaltime are loc si o modificare a proportiilor dintre cap. acesta fiind în general mai încarcat de tesut adipos. Se dezvolta zonele motorii si cele verbale ale creierului. În aceste conditii se dezvolta comanda miscarilor efectuate prin intermediul grupurilor musculare. a muschilor si o adaptare generala a sistemului muscular la noile dimensiuni ale corpului. adica perioada prescolara. Se dezvolta mult scoarta frontala si parietala.

Viteza în mers creste. desi are o activitate intensa pentru ca presiunea sangvina este mai redusa. echilibrul este mai sigur la 3-4 ani. cu rolul de a asigura circuitele intereuronice) În afara de dezvoltarea sistemului nervos coordonator general (creierul). pe lânga o crestere a coordonarii miscarilor si utilizarea de strategii motorii mai sigure si mai eficiente. cei lungi mai rapid decât cei scurti. nivel specific acestei perioade. desenat. În mod concret. se urca si coboara de pe scaune lasându-si greutatea în picioare. De aceea plamânii nu se ventileaza suficient si copilul se îmbolnaveste usor. Cresterea si maturizarea au ca baza influentele stimulatorii multiple din ambianta (atât din biotop cât si din sociotop) precum si conditiile sanogene. Respiratia este superficiala. Din aceasta cauza este nevoie de multe exercitii. Muschii sunt insuficient dezvoltati. fapt ce este implicat în cresterea si maturizarea generala a unui anumit nivel al dezvoltarii. atunci când copilul fuge viteza creste chiar daca situatiile de cadere sunt înca numeroase.deservesc functional activitatea viscerelor si neuronii de asociatie (acestia au în general prelungiri foarte scurte. fapt ce indica o implicatie de responsabilitati în actul caderii. are loc si dezvoltarea functionala a sistemului endocrin. copilul plânge tot mai rar dupa o cadere chiar soldata cu zgârieturi. îndeosebi cei care pun în miscare cutia toracica si coloana vertebrala. dupa 3 ani copilul urca si coboara scarile. taiat. se recomanda sa nu fie supusa la eforturi prea mari. cele alimentare si cele de antrenare în activitati si în achizitionarea de conduite educate. mai ales pentru activitatile ce necesita precizie: scris. pe care le întinde spre podea. fapt ce presupune. Dupa aceasta vârsta aceste situatii încep sa se considere accidente. Inima. Mai întâi se dezvolta muschii membrelor. .

PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE

În urma cresterii staturale copilul are în fata un relativ alt câmp vizual si auditiv, o alta cerinta de investigare si adaptare la conditiile mediului, o alta calitate a relationarilor cu cei din jur, o alta independenta de a dispune de ofertele atractive ale mediului. Reflexul de orientare devine mai fin si mai încarcat experimental. Orizontul de cunoastere creste pe masura ce se interiorizeaza, fapt ce face ca un copil de 5 ani sa recunoasca numeroase amanunte privind mobilele din casa, pozitia lor si a usilor, continutul sertarelor. Cunoaste de asemenea modul de folosire a robinetelor si chiar unele reguli legate de economisirea apei si precautiile legate de utilizarea lor, cunoaste drumul spre gradinita si alte amanunte. Dupa 5 ani copilul începe sa simta gustul performantelor. Este atras de balustrade, catarari pe garduri, se angajeaza în jocuri mai dificile, cum ar fi lovirea mingii spre o anumita directie, intra în jocuri în care exista strategii de miscare si orientare. Progrese mari au loc si în directia miscarilor mâinii. La 3 ani copilul poate aseza imagini decupate sau chiar imagini cu lacune. La 4-5 ani poate modela din plastilina figuri, poate aranja un scenariu din figurine mici, poate face din hârtie mici jucarii, poate desena sau colora desene simple. Cresterea fizica si dezvoltarea psihica în primii 6-7 ani de viata nu constituie procese uniforme si omogene. Aceste procese, fara a fi sincrone, se desfasoara stadial. Pâna la vârsta scolara se disting urmatoarele 3 perioade ale copilariei: a. perioada infantila (vârsta de sugar) de la nastere pâna la vârsta de 12- 14 luni; b. perioada anteprescolara (prima copilarie) de la un an pâna la vârsta de 3 ani;

c. perioada prescolara (a doua copilarie) de la 3 ani pâna la 6-7 ani (cu cele 3 subfaze: mica, mijlocie si mare). În acest sens, M. Debesse afirma: "Cresterea copilului, de la nastere la maturitate, se realizeaza în etape succesive si coerente, care seamana cu capitolele distincte ale unei aceleasi povestiri. Ea nu reprezinta un simplu progres neîntrerupt, ea se accelereaza sau se încetineste, cunoaste perioade agitate si perioade mai calme. Aparent, schimbarile sunt neîntrerupte si continue; în realitate, însa, fiinta care creste traverseaza un numar anumit de faze diferite, fiecare având o structura psihica particulara, ce se reflecta într-un anumit comportament caracteristic". 1.2. Profilul psihologic al vârstei prescolare Gradinita este cea care depaseste orizontul restrâns al familiei, punând în fata copiilor noi cerinte, mult mai deosebite de cele din familie. În viata copilului se produc noi schimbari atât din punct de vedere al dezvoltarii somatice cât si din punct de vedere al dezvoltarii psihice. Nici o perioada a dezvoltarii psihice umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevazute ca perioada prescolara. Aceasta perioada, intra ca notificatie în cei "7 ani de acasa", sintagma prin care evoca rolul formativ deosebit de mare al familiei în dezvoltarea psihica ce are loc. Deoarece dezvoltarea constiintei si inteligentei sunt înca restrânse, în perioada prescolara psihicul este centru de achizitii de experienta de orice traire, fapt care explica în mare masura importanta deosebita ce se acorda acestei perioade, pe care acesti psihologi o considera ca ar marca întreaga viata psihica ulterioara. Dezvoltarea psihica a prescolarului parcurge trei subetape care au corespondenta de implicatii educative particularizate (mica, mijlocie, mare). Jocul este activitatea prioritara, si ca o activitate dominanta, constituie izvorul unei experiente complementare celei de adaptare, experiente ce au un rol formativ deosebit de mare si multilateral. Activitatile de joc dezvolta atât câmpul psihologic cât si angajarea inteligentei în diverse si numeroase situatii. Asistam, deci, la complicarea si adâncirea proceselor de cunoastere, la schimbarea atitudinii fata de mediul înconjurator si la perfectionarea formelor de activitate ale copilului. Prescolaritatea este perioada descoperirii realitatii fizice, a realitatii externe care nu depinde de el, dar de care trebuie sa tina cont daca vrea sa-si atinga scopurile. În perioada prescolara au loc nuantari ale relatiilor interfamiliale si extrafamiliale care încep sa aiba noi ponderi cu o crestere mai intensa. Aceasta latura a dezvoltarii psihice duce la dezvoltarea conduitelor interne, acelor personale ce au fost supuse cercetarii psihosociale. Largirea cadrului relational cu obiectele, constituie una dintre premisele dezvoltarii psihice a copilului în toate planurile. Cunoastem astfel o dezvoltare a limbajului si

gândirii. Copilul venind în gradinita îsi formeaza anumite deprinderi de igiena, de îmbracare, toate acestea ducând la sporirea gradului de autonomie a copilului. În perioada prescolara mica se trece de la manipularea obiectelor si a jucariilor la implicarea acestora în accesorii de viata cât mai complexe. În cadrul jocurilor de miscare cu reguli, cum este jocul "De-a ascunsa", apar si se înlocuiesc conduite semnificative. Astfel, prescolarul mic se ascunde adeseori, încât el sa nu-l vada pe cel ce-l cauta, punând astfel în evidenta o capacitate redusa de a se pune în locul celui care îl cauta. La aceasta vârsta observam dificultati de adaptare la mediul din gradinita, deoarece copilul este dependent de mama, dar si datorita faptului ca el nu întelege prea bine ceea ce i se spune, nu stie sa se exprime clar, se joaca mai mult singur. El este curios, memoreaza usor, dar nu-si propune deliberat acest lucru, gândirea subordonata actiunii cu obiectele, afectivitate instabila, traieste intens emotiile, manifesta interes pentru adulti, îi place sa se plimbe cu acestia. Prescolarul mijlociu se adapteaza mai usor în gradinita. El este mult mai preocupat de joc, de activitati, de realitatea externa, i se dezvolta perceptia care devine un proces orientat de sarcini si modalitati proprii de realizat. Limbajul cunoaste o dezvoltare intensa, se implica imaginatia creatoare a copilului. Jocul devine aproape obsedant. Curiozitatea prescolarului mijlociu este exprimata prin întrebari de genul: "de ce?, pentru ce?, cum?", iar pentru situatii noi, complexul cum ar fi: "de ce pluteste balonul pe strada?, de ce unele lucruri plutesc?, de ce vine umbra dupa om? ". Prescolarul mijlociu traieste esecul si succesul, manifesta timiditati si agresivitati, remuscari si admiratii. Observam astfel o dilatare a personalitatii, cresterea intereselor si aspiratiilor ca expresii ale proiectarii personalitatii, scazând totodata egocentrismul ce înainte cu un an se exprima prin atentia excesiva de tot într-un mod acaparator. Jocul în colectiv este foarte dorit mai ales jocurile de miscare. Exemplu: în jocul "De-a ascunselea" prescolarul mijlociu cauta foarte nervos pe cel ascuns, nereusind sa puna în fata acestuia, ascunderea nefiind reusita. El prezinta mai mult interes pentru povesti, mai ales fata de acelea care cuprind aspecte fantastice, traind puternice emotii legate de personajele acestuia, dar si de conflictele ce se desfasoara. Prescolarul mare se adapteaza rapid nu numai la mediul gradinitei ci si la orice tip de situatie noua. Forma dominanta de activitate este jocul, alaturi de care îsi fac loc din ce în ce mai mult activitatile de învatare sistematica. Copilul vrea sa afle, sa stie cât mai multe lucruri, iar curiozitatea lui este vie si permanenta. Sensibilitatea lui se adânceste si se restructureaza, pe prim plan trecând sensibilitatea vizuala si auditiva, deoarece le capteaza prioritar informatiile. La vârsta prescolaritatii mici se diferentiaza si se denumesc culorile fundamentale (rosu, galben, verde, albastru),

gândirea si alte procese psihice. acestea fiind instrumentul de control al acesteia. cum ar fi gustativa. care continua sa se dezvolte. lovire. în ansamblu. jos. care se produce spre sfârsitul prescolaritatii (aproape. Sensibilitatea tactila a copilului se subordoneaza vazului si auzului. situativ cu caracter schematizat. violet) sunt diferente ce se cunosc abia la vârsta de 5 ani. limbaj. acestea cunoscând o serie de specializari interioare. în spate. permitând astfel depasirea experientei senzoriale. intelectul cuprinde procese si activitati psihice variate: gândire. indigo. reusind astfel sa diferentieze obiectul dupa marime. iar dezvoltarea perceptiei formei obiectelor se dezvolta prin activitatile de modelaj si incercarea de redare prin desen. sus.iar cele intermediare (portocaliu. mai creative. mai interesante. generalizat doar spre sfârsitul prescolaritatii. memoria. cum ar fi: forma. olfactiva. . care. deci o dezvoltare intensa a auzului verbal si cel muzical. Constanta perceptiei de marime este strâns legata de dezvoltarea perceptiei distantei. adâncimea care se realizeaza mult mai usor. a pozitiei lor deasupra. Acest fenomen îl putem explica prin legaturile stabilite între analizatorul tactilchinestezic si cel vizual. Operarea angajeaza atentia. recunoasterea lui doar prin pipait se realizeaza cu succes. iar celelalte forme de sensibilitate. Deoarece copilul întâmpina greutati în ceea ce priveste atât perceptia marimii obiectelor cât si constanta acestora. alcatuiesc intelectul. deoarece sunt pusi în functie mai multi analizatori. ciocnire. fenomene. memorie. educatoarea este cea care trebuie sa intervina verbal prin corectarea greselilor facute de catre prescolar. Relatia dintre sensibilitatea vizuala si cea tactila este insuficient coordonata deoarece copilul întâmpina greutati în recunoasterea tactila a obiectelor percepute anterior vizual. spre dreapta. daca obiectul perceput vizual este cunoscut. Ca formatiune psihica deosebit de complexa. Perceptia vizuala a copilului se poate realiza prin miscarea mâinii pe linia conturului unui obiect. ele nefiind în aceeasi masura cu cea vizuala si auditiva. dedesupt). Contactul direct cu obiectele favorizeaza informarea prin marea diversitate de obiecte. departe. a orientarilor în raport cu anumite repere spre stânga. Apar forme noi de perceptie. Copilul recunoaste obiectele dupa sunetele pe care acestea le scot la atingere. imaginatie. în fata. atentie. care ofera posibilitatea desprinderii de stimulentul concret ce actioneaza direct asupra organelor de simt. iar recunoasterea vizuala a unui obiect care a fost anterior perceput doar prin pipait este mult mai simplu de realizat pentru copil. Volumul de cunostinte permite copilului sa opereze cu ele în situatii noi mai complexe . Reprezentarile la aceasta vârsta au un caracter intuitiv. marimea. împrejurari si relatii ce se stabilesc între acestea. relieful. imaginatia.

limbajului interior. de aceea uneori este incomunicabila. Asemenea modificari sunt posibile. apar forme noi). suportând modificari atât de natura cantitativa cât si calitativa (se îmbogatesc si diversifica formele existente. memoria. De la 5 la 10 cuvinte pronuntate de copilul de un an. în principal. preconceptiile vor câstiga în generalitate. la vârsta prescolara continutul cunostintelor trebuie sa fie în asa fel ales. Prescolarul memoreaza usor dar si uita repede. . logica. structura. conducând astfel la construirea claselor logice. sa-si puna în evidenta unele calitati (flexibilitatea. creativitatea) care se constituie ca rezultat al acestei operatii. imaginatia copilului. rapiditatea în gândire. la aproximativ 800-1000 de cuvinte la 3 ani. caracterul sau închegat. Cu ajutorul cuvântului. la 1600-2000 de cuvinte la 4 ani. Satisfacerea nevoii de independenta se asociaza cu aparitia unor stari afective. Se dezvolta si memoria mecanica. datorita noilor conditii de viata ale prescolarului. iar amintirile lui sunt fragmentate. caracterul situativ al limbajului este foarte prezent. În acest timp se dezvolta si viata afectiva a prescolarului. Memoria copilului prescolar are un caracter spontan datorita dezvoltarii gândirii. ea ramâne legata de imaginatie si de dimensiunile individuale. are un caracter incoerent. gândirea are un caracter intuitiv. Una dintre sursele cele mai evidente ale restructurarii afectivitatii o constituie contradictia dintre trebuinta de autonomie a prescolarului si interdictiile manifestate de adult fata de el. înregistreaza în perioada prescolaritatii o serie de restructurari importante. pentru ca la 6 ani el sa ajunga la peste 3500 de cuvinte. nesistematizat. Aceasta o continua pe cea a anteprescolarului. O alta caracteristica a gândirii o constituie aparitia notiunilor empirice alaturi de care încep sa se contureze primele operatii ale gândirii. în precizie. la circa 3000 de cuvinte la 5 ani. Volumul memoriei si performantele acesteia cresc în conditiile naturale de joc si ca urmare a exersarii acestora. limbajul îmbogatindu-se sub aspect cantitativ. Strâns legata de evolutia gândirii este si evolutia limbajului. involuntara si voluntara.Intelectul copilului. La vârsta prescolara formele elementare ale memoriei se dezvolta odata cu formarea primelor reflexe conditionate. intuitiva. Primele manifestari ale memoriei si reproducerii voluntare apar la vârsta de 4-5 ani. la adult acest caracter se diminueaza. Asadar. De altfel limbajul impune gândirii exigente culturale contribuind în felul acesta la restructurarea ei. De la limbajul situativ. iar gândirea prescolarului este concret intuitiva. vocabularul activ al copilului creste la circa 300-400 de cuvinte la 2 ani. egocentrica si magica. haotic. gândirea. fiabilitatea în memorie. încât operând cu acestea în activitatile sistematice. izolate. desi insuficient format. care este simbol. Cu toate acestea. noilor solicitari cu care el se confrunta. prescolaritatea fiind perioada de organizare si dezvoltare a gândirii. copilul reuseste sa-si prezinte realitatea. Totodata se dezvolta coerenta limbajului. Mentalitatea sa egocentrica deriva din incapacitatea de a distinge suficient de bine realitatea obiectiva de cea personala. specific anteprescolaritatii se face trecerea la limbajul contextual. Când copilul se refera la experianta sa nemijlocita. Gândirea prescolarului este preconceptuala. Treptat.

Pentru cunostintele noi pe care le dobândeste modifica valoarea de actiune a celor anterioare. Prescolarii. dar au fundamentat tot mai profund stiintific aceasta cerinta cu caracter logic. acest transfer fiind un efort de substituire a mamei. Reactiile afective ale copilului fata de noul mediu sunt variate. Copilul îsi transforma toata dragostea si dorinta catre educatoare. Daca Aristotel a intuit . daca dorim sa formam. acest lucru este posibil numai în anumite conditii. Unii se adapteaza mai rapid. mai ales cei mijlocii si mari. de pudoare la 3-4 ani. altii dificil sau chiar deloc. reusesc sa desfasoare activitatile care le plac mai putin sau chiar le displac. asa încât. copiii îsi deschid calea îndeplinirii altor activitati placute si într-adevar dorite. placute. 1. Aceste consolidari ne atrag atentia asupra faptului ca motivatia devine unul dintre factorii importanti ai sustinerii mintii. Exista copii care prezinta dificultati interesante de transfer afectiv si de identificare afectiva. încep sa devina tot mai evidente. Deci. atentia capata un tot mai puternic caracter activ si selectiv. Daca pâna la începutul prescolaritatii copilul a achizitionat ambele forme de atentie. voluntara si involuntara. începe procesul organizarii atentiei voluntare.3. La 6 ani apare criza de prestigiu. trebuie sa-i oferim motivatii puternice. se mareste volumul. în prescolaritate. de bucurie si satisfactie. tonifiante. cu care se si identifica. sa educam vointa prescolarului. etc. multumire.pozitive. Cert este faptul ca în perioada prescolara ierarhizarea motivelor. copilul îsi concentreaza privirea spre obiectul cercetat. Evident. educatoarei. în timp ce contrazicerea sub blocarea ei se asociaza cu manifestarea unor stari emotionale de insatisfactie. mai ales în situatiile de mustrare publica a copilului. Cercetarile au pus în evidenta prezenta la prescolari a starilor afective de vinovatie la 3 ani. focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor în vederea reflectarii lor adecvate. de mândrie la 4 ani. sub influenta gândirii si limbajului. a educatiei. mai ales pe cele cu valoare sociala. Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala Sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea au îmbogatit numarul celor care nu numai ca au sesizat necesitatea cunoasterii copilului si a luarii în considerare a particularitatilor de vârsta. Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor nu ar fi posibila fara prezenta atentiei care este capacitatea de orientare. unde intra în contact cu persoane straine. mobilizându-si în acelasi timp si cunostintele pe care le are. Stabilitatea si concentrarea ei creste. O alta sursa a dezvoltarii afectivitatii prescolarului o reprezinta patrunderea lui în noul mediu institutionalizat al gradinitei. stapânirea de sine. când prin realizarea activitatii respective. când produc satisfactii parintilor.

Bucuresti. trebuie sa o folosim în raport cu fiecare copil în parte". 1 [1] Ed. pentru a gasi mijloacele si strategiile cele mai eficiente. Claparede . cu cât mai multe sanse de succes.D. lasând preocuparea pentru studierea tot mai atenta a acestei "naturi inerioare". pentru individualizarea activitatii instructiv. Pentru sustinerea cerintei psihopedagogice cu caracter logic. au condus la o cunoastere tot mai profunda si mai precisa a fiintei umane. s. de principiile educatiei permanente privind prospectarea personalitatii umane. Educatia si activitatea de studiere si cunoastere a copilului constituie un proces unitar.principiul conformitatii cu natura atunci când a afirmat ca trebuie sa respectam "mersul firii". psihologia copilului. apoi Rousseau si Pestalozzi l-au conceput si dezvoltat ca principiu al conformitatii cu natura interioara a copilului.a. Claparede). "individualizarea ca principiu educativ" spune V. Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta un scop în sine. dezvoltarea personalitatii lui. Asadar. legate de scopul general al educatiei. anatomia si fiziologia omului. Luarea în considerare a particularitatilor de vârsta si individuale are astazi bogate si solide temeiuri psihopedagogice. Întreaga activitate instructiv-educativa se bazeaza pe cunoasterea personalitatii copilului.educative. E. educatorul cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Suchodolski). Pe masura ce ne apropiem de perioada contemporana. în special a copilului si implicit la ridicarea calitatii si eficientei educatiei. copilul trebuie cunoscut pentru a dirija. "Cunoasterea copilului este cheia de bolta a pedagogiei. întrucât. sociologia educatiei.P. prin stimularea potentelor sale interne si prin dirijarea dezvoltarii acestuia în ritmuri "proprii" ("educatia pe masura" si "scoala pe masura"). iar Comenius l-a gândit ca o conformitate cu legile naturii fizice. pentru a obtine rezultatele dorite.educative impun cerinta de a cunoaste cât mai bine personalitatea pe care o prelucram. facând saltul la nivelul preocuparii pentru tratarea diferentiata a copiilor. se pot aduce multiple si solide argumente. dezvoltarea unor stiinte ca antropologia. Necesitatile curente ale activitatii instructiv. Modelarea fiintei umane în conformitate cu scopurile propuse nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al copilului.Psihologia copilului si pedagosia experimentelor. "Cunoasterea personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care învatamântul îsi atinge scopurile" (B. Pavelescu "implica cunoasterea structurii personalitatii celui ce urmeaza sa fie educat. problema cunoasterii copilului este o adevarata revolutie copernicioasa în pedagogie"1[1] (Ed. 1975 .

Preocuparea pentru studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile operei de formare a acestuia. ca prima veriga a sistemului de învatamânt. În copilarie se formeaza toate conduitele adaptive de baza. reactiile afective si volitionale (Ursula schiopu)3[3]."Capitole distincte ale aceleiasi istorii individuale". care constituie . Debesse2[2] . nu poate fi rezultatul unei simple inspiratii. creative). Debesse . precum si caracteristicile comportamentelor de baza. în sfera sentimentelor. ca prima institutie de educatie organizata. dintre etapele dezvoltarii copilului. se constituie structurile energetice mai importante (intelectuale. deprinderi. 1870 . receptive modalitati si sensibilitati psihice. sa le descopere sensibilitatile. perioada progreselor.P. În conturarea personalitatii copilului. educatia si învatamântul nu-si poate justifica menirea si nu-si poate dovedi eficienta decât pe baza unei bune cunoasteri a copiilor. perioada vârstei prescolare se impune pentru întreaga dezvoltare interioara prin importanta si problematica ei. De aceea. pe considerarea particularitatilor de vârsta si individuale ca indicator orientativ prioritar. ci ea presupune. Gradinita este prima institusie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata. într-o disciplina a vietii. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta dobândita de acesta (cunostinte. va trebui sa cunoasca modul cum functioneaza intelectul copiilor. cu o conturare tot mai precisa a personalitatii copilului. Datorita caracterului prospectiv al educatiei. încadrata într-un regim de munca. pentru a fi în masura sa faca predictii asupra fiecarui copil si sa-i deschida drumurile formative în directia înclinatiilor lui. Protectia personalitatii acestuia începe din frageda copilarie. Cunoasterea copilului trebuie considerata ca punct de plecare în orice actiune formativa. o serie de aptitudini. remarcabile în toate planurile si în special. 2 [2] M.Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. sa sesizeze mugurii înclinatiilor lor. inclusiv sociabilitatea. vârsta prescolara se constituie ca perioada celei mai intensive. cu precadere. Învatamantul prescolar deschide portile spre cultura si descifreaza directiile dezvoltarii copilului.asa cum arata psihologul francez M. prin competenta educatoarelor. Gradinita. studierea si cunoasterea personalitatii copilului are o nuanta sociala. E. Nu vorbim de nivelurile mai înalte unde se preda stafeta cu date îmbogatite. comportamente) si cu o "biografie" a personalitatii deja elaborata. Dar aceasta deschidere si proiectare pe care o face gradinita în calitate de continuatoare o operei formative a familiei.Didactica moderna se bazeaza pe racordarea actiunilor instructiv-educative la reusita si potentele copiilor. strategia individualizarii.D. Bucuresti. studierea si cunoasterea personalitatii copiilor.

Practic.P. E. familial poate favoriza dezvoltarea intelectuala a copilului sau întârzierii datorate unui mediu socio-cultural familial. cunoasterea copilului trebuie mentionata prin cunoasterea vietii lui.OBIECTIV FUNDAMENTAL AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREPRIMAR 2. În acest nivel se plaseaza de obicei copiii între 5-7 ani. precum si în domeniul sociabilitatii lui. nu înregistram inteligenta sau sociabilitatea. afectiva si psihomotorie a prescolarului. Bucuresti. în cadrul caruia au crescut si au trait. 1962 . visarii si a jocului. a comportamentului cu caracter permanent care releva trasaturile caracteristice ale personalitatii4[4] (V. Mediul socio-cultural. Deci. înainte de intrarea copilului în scoala.A. fanteziei. a faptelor. 3 [3] Ursula schiopu . prin care el se adapteaza conditiilor primare si fundamentale ale nivelului social în cultura. ci faptele de conduita. CAPITOLUL II PREGĂTIREA PENTRU sCOALĂ . Experienta prealabila a copiilor în pragul scolarizarii este extrem de diferita datorita varietatii mediului socio-cultural familial.Repere psihodiagnostice .Stadiile dezvoltarii psihice în psihologia educatiei si dezvoltarii. Pavelescu). Bucuresti.S.E. în cadrul caruia au crescut si au trait. Pavelescu . 1983 4 [4] V. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului. se deschide planul imaginatiei prin imitarea lucida a rolurilor socio-profesionale. aptitudinile copilului care dezvaluie un continut psihic interior. încep sa serveasca trebuinte si interese psihice intelectuale dobândite si întretine astfel dinamismul si apetitul sau. ea marcând acel nivel al dezvoltarii la care activitatea de tip scolar poate contribui din plin la dezvoltarea în continuare a personalitatii sale.1. În societatea moderna. Vârsta prescolara este considerata perioada imaginatiei. se dezvolta curiozitatea.Aceasta conduce la achizitii si progrese în sfera cognitiva. Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I Conditii ale maturitatii scolare Maturitatea scolara constituie expresia unei faze de dezvoltare a copilului.Psihologia pedagogica . tot în copilarie. Dezvoltarea pe acest plan se continua pâna în momentul în care posibilitatea de a scrie si citi. comportamentul. are loc procesul de "alfabetizare". devenite active.D.

Evaluarea aptitudinilor intelectuale ale copiilor în pragul scolarizarii urmareste departajarea copiilor normali de anormali. Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica reala a copiilor prescolari si scolari mici. Cunoasterea sistematica si longitudinala a copilului prescolar presupune aprecieri finale. a esecului scolar). · Factori organici secundari (traumatismele externe. perceptie si reprezentari spatiale imperfecte). Dintre laturile esentiale ale maturitatii scolare amintim: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copiilor. limbajul membrilor familiei). iar evaluarea ei presupune observarea copilului în cadrul colectivului. morala neconsolidata. Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si neurofizica. a. psihomotorie în experienta sociala cristalizata în inteligenta verbala vor avea întotdeauna urmari pe plan scolar (sub forma inadaptarii scolare. cognitive. · Factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie. capacitatea redusa de concentrare. dominanta laterala. ei vor trebui sa beneficieze diferentiat de mijloacele socio-culturale ale mediului inedit. Diferenta între copiii de 5-7 ani. disfunctiile minime partiale). boli cronice). dezvoltarea morfofunctionala. etc. microleziunile sistemului nervos central. tulburari organice interne si cele musculare. elementare si superioare. Maturitatea sociala Maturitatea sociala prezinta o sfara mai larga. Principalele cauze de imaturitate scolara sunt: · Factori organici primari (leziunile nervoase primare. Maturitatea intelectuala Maturitatea intelectuala poate fi apreciata pe baza unor probe de inteligenta verbala. vocatia în aceasta perioada fiind diferita. si un decalaj de câteva luni poate determina prevenirea sau eliminarea intereselor scolare. fisa psiho-pedagogica. nivelul proceselor. scriere. b. precum si a laturii psihologice mai complexe a copilului. .Modul lor de receptare. dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului. Aceste stadii permit anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru formarea deprinderilor de citire. a ramânerii în urma la învatatura. decalajul între viata cronologica. instabilitatea psihomotorie. precum si pe baza reusitelor sau nereusitelor desenate în activitati grafomotorii de joc. Cauza copiilor nepregatiti pentru activitatea scolara rezulta din absenta factorilor nonintelectuali (subdezvoltarea fizica.

scrierea dupa dictare. O premisa de baza a adaptarii scolare rezida în capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular. Constatarea facuta de V. iar la 6 ani. toate acestea ducând la amânarea scolarizarii. lucrari manuale si în activitatile organizate în atelierele scolare. imaturitatea neuromusculara. b. al orientarii spatiale se contureaza pregnant la 5-7 ani. clasa a IV-a . Forme mai grave de imaturitate scolara a. familia dezorganizata. grupa mare. Arnold. alternându-se în anii urmatori. Strânsa interdependenta dintre dezvoltarea motricitatii manuale fine. etc. zece linii. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la cerintele instructiveducative din gradinita.mai prezent la 5-6 ani. . adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare. observare. a nivelului inteligentei generale.. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate. Pâna la o anumita vârsta exista un paralelism între dezvoltarea fizica si cea mintala.Cauze directe ale imaturitatii scolare sunt: nasterea prematura. Alte cauze ale imaturitatii scolare sunt afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic. copierea semnelor grafice de pe tabla. exprimata prin motricitate generala. scriere. Afectiunile cerebrale minime. Ele sunt sesizate în urma repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea regulilor de convietuire sociala).imobilitati partiale (au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului) care se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala. calculul scris. Dexteritatea manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice. atunci copierea unui text. etc. corecte. subalimentatia. mijloace educationale neadecvate. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. clasa I. fenomen descris pentru prima oara de Hetzer . Pentru a stabili randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai multe scari de motricitate Oseteszky. precum si la nivelul motricitatii fine. la 4 ani copilul dezvoltat normal realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte. Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. activitati de îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi. adica totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. Suchsingere si G.

6-7 ani Durata în timpul executarii fisei. p. VÂRSTA 4-5 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 44 linii 24 linii TOTAL 68 LINII VÂRSTA 5-6 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 63 linii 49 linii TOTAL 112 LINII VÂRSTA 6-7 ANI Mâna Mâna dreapta stânga 72 linii 56 linii TOTAL 128 LINII 5 [5] Studii de psihologie scolara. astfel: . Achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara. Disfunctii partiale (neconformare cu unele reguli de conduita).10 subiecti . impulsivitatea si conduita dezechilibrata. pe grupe de vârsta. ). ceea ce diminueaza sociabilizarea copilului. capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20 min.4-5 ani . adica ritmul încet al miscarilor. Insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale diferite. limitarea comunicarii la propozitii simple. Dintre deficientele de motricitate se evidentiaza atât hipermotilitatea cât si lentoarea. M. d. 1 minut. Capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile cerebrale intervenite în copilaria timpurie. Sechele postencefalice: a.. "cautarea cuvintelor" . instabilitatea psihomotorie.La 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara.10 subiecti .vocabularul redus.. c. etc. Premisele intrarii copilului în clasa I..10 subiecti .5-6 ani . exemplu nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza. incapacitatea memorarii unui text.5[5] Test liniar Proba folosita a fost aplicata unui esantion de 30 de copii (subiecti). 297-300 . Simptomul major (tulburari de comportament). Tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala. Aceste simptome fiind labilitatea atentiei. determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de mutism. b.F. începând cu grupa mijlocie 4-5 ani.

2. Adaptarea în prima clasa presupune o dezvoltare corespunzatoare a modalitatilor de operare a gândirii.1 minut. mai mult. mare. integritate senzoriala si o dezvoltare fizica armonioasa. Cunoaste si foloseste notiunile de timp si spatiu. potrivita sau slaba. Copilul apt pentru scoala are o memorie buna si cunoaste conexiunea dintre genul proxim si diferenta specifica a notiunilor cotidiene. precum si promptitudine. agitatia psihomotrica. Vorbirea copilului apt pentru scolarizare trebuie sa fie corecta si expresiva. prin folosirea lexicala si gramaticala corecta a cuvintelor. atentia instabila. sinteza. pregatirea pentru scoala trebuie înteleasa ca o adaptare reciproca. În caz contrar. Limbajul trebuie astfel dezvoltat încât sa-i permita sa-si exprime corect gândurile. priceperea de a-l interpreta si modul cum aplica cunostintele însusite în rezolvarea unor probleme similare. dorintele. comunicare si exprimare. sa stapâneasca limbajul ca instrument de informare. abstractizare. pe de o parte a copilului la scoala. sa verbalizeze adecvat ceea ce vrea sa comunice altora. apare mai frecvent oboseala. Acestea constituie premisele asimilarii în conditii favorabile. am realizat media liniilor trasate de subiecti atât pentru mâna dreapta. generalizare. tot atâtea). Cracteristica importanta a capacitatii de învatare o reprezinta receptivitatea copilului fata de asimilarea continutului informational. mai mic. pe de alta parte a scolii la copii. mediocre sau insuficiente a rolului si statutului de elev. analiza. Din punct de vedere somato-psihic copilul trebuie sa dispuna de o perfecta stare de sanatate . concretizare. . intentiile si starile emotionale. mai putin. cât si pentru mâna stânga în unitatea de timp .2 Aptitudinea de scolaritate Oportunitatea unei adaptari scolare initiale constituie indicele de pregatire pentru activitatea de tip scolar a copilului aflat în iminenta înscrierii în clasa I. flexibilitate si independenta aflate în deplina evolutie pe parcursul scolarizarii.Pentru a vedea o evidenta clara a rezultatelor pentru cele 3 grupe. Stabilitatea atentiei elevului de clasa I este limitata la aproximativ 20 de minute. Conceputa ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei educationale. Aprecierea pregatirii unui copil pentru scolarizare presupune stabilirea nivelului de dezvoltare somato-psihica si a conduitei sociale. El poate clasifica si ordona obiecte concrete respectând criterii diferite. capacitatea redusa de mobilizare voluntara a îndeplinirii sarcinilor scolare simptome ce se resimt tot mai mult pe masura avansarii în clasele mai mari. putin. Deci. Poate opera în termeni care exprima raporturi de cantitate (mult. am consemnat în experiment si gradul de coordonare motrica a trasarii liniilor: buna.

Aceasta se refera la însusirea si respectarea unor deprinderi de conduita civilizata în colectiv. Prin proba de motricitate de larga circulatie mondiala. dificultati în organizarea si perceptia temporala a relatiilor spatiale. schema corporala în special dreapta.sapte culori sau nuante. nesistematic. capacitatea copilului de a colabora. oscilanta. nestabilizata. foloseste corect si sistematic pluralul în vorbirea corecta. ale programului scolar. adesea anarhic. relateaza povestiri dupa imagini date. stânga sunt mai fragil integrate. s-a stabilit ca unii dintre ei prezinta o dezorganizare a functiei vizual. perseverenta si o anumita capacitate de rezistenta la efort. daruire. de a exterioriza în consumul acestora prin abnegatie. de a reactualiza cunostintele predate. uneori ezitata. incapacitatea de a se încadra cerintelor de viteza si precizie în executarea sarcinilor scolare. capacitatea elevului de a cunoaste. para). Un copil nu se considera apt pentru scoala daca nu are dezvoltata o anumita capacitate de munca.douasprezece cuburi. ceea ce este în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare a cerintei si a motivatiei. Reproduce poezii cu multa usurinta si interes. . de a reactiona corect pe baza acestora. de a se subordona regulilor impuse de acesta. trei momente principale ale zilei. ca suport a unei motivatii sustinute de învatare. precum si prezenta interesului de cunoastere ca raport afectiv . mar. prezenta trebuintei de a învata. Maturitatea copilului consta si în necesitatea de a se încadra în colectiv. de a raspunde la întrebari. de a asimila. gradul de dezvoltare a intereselor de cunoastere. precum si manifestarea dorintei lui de a modela. la existenta unei interdependente relative a copilului în actiune si fata de adult. De asemenea. de a asculta cerintele adultului. de a corecta si completa raspunsurile colegilor. sa efectueze unele sarcini care nu intra în sfera activitatii sale. precum si de a desfatura o activitate de grup. În domeniul comportamentului cognitiv denumeste: sase. mâine. foloseste corect adverbele de timp: azi.motorie denumita lateralitati manuale. cele patru anotimpuri. numara peste zece cuburi. de a retine. toate zilele din saptamâna. Copiii inapti pentru începerea scolaritatii prezinta inadaptabilitati manuale traduse prin miscari ale mâinilor intens necoordonate sau o coordonare si precizie redusa. ceea ce îl face apt ca sa-ti regleze activitatea în functie de cerintele adultului. de a formula. adica sa poata deosebi munca de joaca. Gradul de adaptare la activitatea scolara presupune: constientizarea sarcinilor primite. Adaptarea scolara presupune alaturi de maturitatea intelectuala si prezenta unui anumit grad de maturitate sociala. stabileste asemanari între notiuni (câine. pisica. de a-si asuma anumite sarcini bine delimitate si de a le îndeplini cu simt de raspundere. ieri.Copilul apt pentru scoala prezinta deprinderea de a observa. ritmul de lucru încet. efectueaza o constructie cu zece.motivational si volitiv. recunoaste corect unele litrere.

cadrul didactic se decide sa induca si sa sustina un anumit tip de experienta de învatare. metodele didactice/pedagogice/de instruire/de învatamât/de predare învatare reprezinta componenta cea mai flexibila. procedeu. formarea abilitatilor. în viziunea noii paradigme a curriculumului scolar. astfel ca ea denomineaza. etc. natura. clasificarea si cerintele de valorificare a acestora. competentelor. reprezinta dimensiunea/componenta actionala a procesului de învatâmânt. K. CORĂBIILE ALE MĂRII. În momentul proiectarii modului în care se produce învatarea continuturilor. preocupate de definirea. Metologia didactica reprezinta o pârghie operationala de asigurare a învatarii si formarii. ca cel oferit de teoria curriculara. I. respectiv de sistemul metodologic-de ansamblul format din metoda didactica-metodele didactice de baza si de procedeele didactice alese. În acest sens. metodele sunt regândite ca suport actional al acelorasi principii care stau la baza elaborarii întregului anmsamblu de componente si de interdependente ce definesc un curriculum. statusul. IAR COPIII PRODUSELE OMULUI" HOMER CAPITOLUL III METODE SPECIFICE OPTIMIZĂRII "sOCULUI sCOLARIZĂRII" 3. fireste cu posibilitatile concrete ale profesorului si ale elevilor de a le utiliza. mai dinamica si mai operationala a strategiilor didactice."TURNURILE SUNT PRODUSELE CETĂŢII. comportamentelor elevilor. care este nemijlocit legat de optiune metodologica strategica. în acord cu viziunea strategica globala a activitatii educationale si. functiile. Definirea conceptelor: metodologie. a însusirii cunostintelor si a formarii abilitatilor. Din ansamblul variabilelor componente. capacitatilor.1. capacitatilor. cu deschiderile ei spre un mod de a concepe si de a pune în practica un parcurs instructional. sprijinita deopotriva de teoria sistemica si praxiologie. pe baza unei conceptii unitare si coerente despre actul predarii si învatarii. Babanski (1979) sustine ideea ca strategia didactica urmareste optimizarea actului de instruire prin alegerea metodelor de învatamânt de pe pozitiile principiilor învatamântului. Metologia didactica reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor didactice. metoda. Aplicarea metodelor de învatamânt reclama utilizarea unor mijloace de învatamânt corespunzatoare. Astfel. . întotdeauna raportat la situatii de instruire strict determinate. tehnica Una dintre cele mai promitatoare abordari ale metodologiei de instruire este cea care plaseaza examinarea acestei dimensiuni actionale sau tehnice a învatamântului într-un nou cadru conceptual.

de fiecare data. transformând în situatii de învatare si în experiente de învatare personala obiectivele prestabilite. În concluzie metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoasterea stiintifica spre învatamânt. Spre exemplu. de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv.motivational si psihomotoriu. se poate afirma ca între metodele de instruire si metodele de cercetare stiintifica exista o diferenta nu de esenta ci una de utilizare. vor îmbraca anumite functii atunci când îti propun încarcarea memoriei cu cunostinte de-a gata elaborate si cu totul alte functii atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului si pe formarea capacitatilor si aptitudinilor mintale. afectiv. la însusirea stiintei si tehnicii. un instrument cu ajutorul caruia. ci si al unei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. a culturii si comportamentelor umane) . Esenta si valoarea pragmatica a metodei nu pot fi deduse dacât prin raportare la specificul procesualitatii activitatilor de predare si învatare. Sintetizând. de ordin cognitiv. competente. Functiile detinute de metoda sunt: · Functia cognitiva (metoda reprezinta o cale de acces la cunoasterea adevarurilor. de destinatie. în cursul procesului didactic. ele având un specific aparte. îsî însusesc si aprofundeaza cunostinte. de unde semnificatia de drum de urmat în vederea atingerii obiectivelor predarii si învatarii. întrucât procesul de învatamânt prin însasi natura lui reflectorie. metode arhicunoscute. Metoda de învatamânt/de instruire/didactica/pedagogica/de predareînvatare reprezinta mijloace de activitate interdependenta a profesorului si a elevilor. o modalitate de actiune.de accedere. drum. atitudini. spre si "odos" -cale . demonstratia. Functiile asumate sunt determinate. etc.catre. drum care reflecta unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor. exercitiul etc. îsî formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi. se supune acelorasi legi generale ale dialecticii cunoasterii umane si îndeosebi ale celei stiintifice. Dar nici nu-si pot tagadui descendenta din acestea din urma. cum ar fi expunerea. conversatia. Metodele de predare si de învatare nu se identifica cu metodele de investigatie stiintifica. pe care le deserveste prin examinarea multiplelor functii pe care ea le îndeplineste în cadrul unei situatii date. Metoda de învatamânt este cea care traduce în acte de învatare si cunoastere actiunile proiectate în plan mental conform unei strategii didactice stabilite. elevii. ca în învatamânt metodele reprezinta cai de urmat în vederea atingerii unor scopuri si obiective specifice acestora. capacitati. aptitudini. o destinatie pedagogica.Cuvântul "metoda" provine din limba greaca de la termenul "methodos" compus din " metha". de caracterul obiectivelor urmarite. de exersare a cunoasterii si de îmbogatire sistematica si progresiva a acesteia în mod preponderent.

· Functia normativa.educativa (metodele utilizate influentiaza formarea unor atitudini fata de cele învatate. cum sa învatam pe altii sa învete. iar un procedeu poate dobândi statutul de metoda în situatiile de instruire în care este folosit. cultiva anumite sentimente si interese. se va preciza statutul de metoda si cel de procedeu didactic. dezvolta convingeri) · Functia motivationala în masura în care reuseste sa faca mai atractiva activitatea de învatare. Tehnicile de predare. cu precadere.doua metode si cu unul sau mai multe procedee didactice. astfel ca diferentele dintre metodele si procedeele didactice pot fi sesizate si la nivelul timpului pedagogic investit în proiectarea si realizarea activitatilor didactice. în activitatea didactica. El consta într-un sistem de operatii intelectuale si/sau practice ale profesorului si ale elevilor.evaluare materializeaza tehnica. . se lucreaza cu una.educativa. eventual. metoda se situeaza ca intermediar între obiective si rezultate. de optimizare a actiunii metoda exercita o functie normativa întrucât arata cum anume trebuie sa se procedeze. sa suscite curiozitatea epistemica si mai mult interes fata de ceea ce se învata. trezesc anumite trairi emotionale. Procedeul didactic reprezinta o componenta particulara. prin care cadrul didactic declanseaza si orienteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor. operatii care transpun în plan practic modalitatea de actiune a metodelor. deci probele de învatare. de obicei. un instrument de aplicare concreta si coerenta a metodei. modalitatile. sistematica si planificata. Relatia dintre procedeul didactic si metoda pe care o sprijina este flexibila si dinamica: o metoda poate deveni ea însasi proceu al unei metode considerata principala în activitatea instructiv.evaluare sunt formele concrete pe care le îmbraca metodele. Tehnicile presupun utilizarea de probe pentru a fi puse în practica. contribuind la valorificarea lor eficienta. Se folosesc modalitati de actiune practica. Metodele si procedeele didactice vor fi consemnate în cadrul sistemului metodologic în ordinea descrescatoare a ponderii lor si.· Functia formativ. cum sa se predea si cum sa se învete. Într-o activitate didactica obisnuita. metoda devine implicit un factor motivational · Functia instrumentala (operationala).

sa-1 emotioneze puternic. Explicatia completeaza în mod automat demonstratia si îsi are ca teren direct de desfasurare activitatile de observare. Povestirea ca metoda de expunere este aplicata în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. ilustratii.Probele de evaluare/instrumentele de evaluare sunt grupate de (itemi) pedagogoci proiectate. modelaj. în cadrul activitatilor frontale dirijate. pot exista probe de evaluare alcatuite dintr-un singur item. în care predomina argumentarea rationala. educatie muzicala. întelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. administrate. în cadrul activitatilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activitatilor frontale dirijate. confectii. explicatia înlesneste însusirea cunostintelor. versuri. copiii finalizeaza cântecul prin repetarea numarului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. dar contribuie si la cunoasterea cauzelor obiectului în studiu. povestiri. 3. stiintific sau fantastic. în primul rând. aplicatii. explicatia este metoda expunerii. activitatile matematice. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". diverse piese muzicale. În aceasta situatie. completând cu succes celelate metode de lucru. Metode specifice învatamântului prescolar (grupa pregatitoare) Pentru aplicarea în practica a cunostintelor tehnice acumulate de educatoare. Fireste. Astfel. Prin explicatie educatoarea reuseste sa concentreze atentia copiilor spre aspectul dorit. educatie fizica. educatoarea apeleaza la reprezentarile formate anterior sau foloseste anumite texte literare. tablouri. sa fie accesibila copilului. Explicatia ca metoda de lucru îsi gaseste larga sfera de aplicatie în gradinita. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunostintelor. . comunicate si corectate de catre cadrul didactic. la crearea premiselor însusirii unor deprinderi tehnice de lucru si a unor modalitati de actiune (de exemplu la activitatile de desen. Mai dificile par a fi explicatiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. etc. sa fie la obiect si sa nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. de asemenea. povesti. Astfel. o importanta deosebita o constituie cunoasterea metodelor si tehnicilor care le aplica sau utilizeaza pentru educarea copilului si realizarea procesului instructiv-educativ. Explicatia contribuie.2. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmeaza si va urma. cât si a celorlalte activitati desfasurate pe parcursul zilei. lecturi dupa imagini.). Reusita acestor activitati depinde de corectitudinea cu care a fost aplicata explicatia. care sunt în concordanta cu tema explicatiei si constituie punct de sprijin pentru noile cunostinte. Povestirea trebuie. deoarece însoteste întreg procesul instructiv-educativ.

În cadrul activitatilor de povestire. însotita de explicatie. povestioare posibile. Exemplu: "Ursul pacalit de vulpe".unde au venit alte animale si.hoata. De aceea. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o alta poveste: "întâmplare din padure" . Demonstratia este mereu însotita de explicatie si invers. contribuie la largirea orizontului cognitiv. Copilul trebuie sa desprinda faptele bune de cele rele. contactului nemijlocit cu realitatea. Textele literare de actualitate. la acestea adaugându-se observatia si problematizarea. Demonstratia educatoarei. a dialogului. dar si la dezvoltarea limbajului. a dezvoltarii formelor de analiza.Vulpea . Materialul demonstrativ trebuie sa fie accesibil viziunii copilului. pedepsita si ursului i s-a dat peste pe saturate. Subiectul acestora poate fi observat si din continutul unei poezii. . a nivelului copiilor.Ursul . caracterizându-le. lucruri diferite în functie de grupa careia se adreseaza. "Vaporii". Materialul trebuie sa fie astfel prezentat ca sa poata fi perceptat prin cât mai multe simturi. Caracterizarea personajelor face apel la actiunea povestirii. este necesar ca în procesul cunoasterii sa se acorde o importanta deosebita treptei senzoriale. lacoma. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunostinte despre un aspect concret al realitatii se va folosi metoda demonstratiei îmbinata cu explicatia. nu se pot realiza separat. "Gheata". sireata. în final. din imaginatie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. atasamentul copilului spre cele pozitive. Întrucât vârsta prescolara este caracterizata printr-o gândire concreta. pentru a contribui la stimularea curiozitatii si a reusitei unei activitati. procedee.credul. a explicatiei. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. mincinoasa. sinteza. estetic realizat si prezentat in câmpul sau vizual. vulpea a fost judecata. cât si a discutarii textului literar sub forma conversatiei. Demonstratia este una din metodele de baza aplicate în gradinita. Se poate urmari transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa si transformarile ei". etc. cu aspecte din viata cotidiana sau stiintificofantastice. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor sa creeze noi întâmplari. a imginatiei creatoare. dar si la motivatia copilului pentru unele personaje. Exemplu: povestea creata de copii "Cum ar putea fi Zdreanta?" sau "Cum sa-1 ajutam pe catelusul schiop sa poata umbla?". sa domine "binele" asupra "raului". . . Exemplu: "Focul si efectele lui".

Obtinerea cenusii: -arderea hârtiei. -arderea textilelor. -culoarea chibritului ars. -arderea chibritului. -transformarile în carbune. Copiilor li se formeaza deprinderea de a-si exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. de a le preciza dupa ce ele au fost transmise. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. -caldura crescuta de flacara. . Întrebuintarile focului (foloase.Etapele demonstratiei: -aprinderea focului în soba prin folosirea unui chibrit. daca nu obtinem pagube. -culoarea. Conversatia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebarilor si raspunsurilor. stabilirea însusirilor. luminozitatea. -efectele focului. flacara. O importanta deosebita am acordat si demonstratiei în cadrul tuturor activitatilor frontale dirijate. studiate si se completeaza cu noi secvente. le verbalizeaza pe baza celor percepute: -culoarea flacarii. unde s-a precizat ca focul este folositor daca-1 folosim util. pe baza caruia sa se poata discuta. directii în care se ridica fumul. -forma alungita la ambele capete. -perceperea focului. -aprinderea lumânarii tot prin folosirea unui chibrit. Metoda conversatiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. pagube) . -fire de bumbac. Copiii fac deductii. în special în cadrul sectorului stiinta.s-au facut demonstrate si pentru concretizarea în fata copiilor a efectelor pozitive sau negative. cat si a demonstratiei aplicate în cadrul activitatii didactice de dimineata. Aceasta metoda presupune ca prescolarul sa posede un material perceptiv. mirosul.

sub îndrumarea educatoarei. înca de la venirea copilului în gradinita si pâna la plecarea lui la scoala. precise. La grupa mare pregatitoare. servitul mesei civilizat. Exercitiul: Aceasta metoda vine sa completeze. copilul nu poate da un raspuns satisfacator.pregatirea salii de grupa pentru activitati. fara exercitiu copilul "uita" si nu-si consolideaza deprinderile de munca necesare. Copiii au posibilitatea. Consta de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuala. esalonate si conduse de educatoare. dar începe cu grupa mica sub forma dialogului. apoi. intelectuala. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngalbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversatiei trebuie sa ofere copilului sistematizarea cunostintelor dintr-o succesiune logica de întrebari si raspunsuri bine gândite. . În cadrul activitatilor frontale dirijate. în scopul consolidarii diferitelor actiuni ale copilului.exercitiul înseamna chiar salutul la intrarea în gradinita. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generala. sa sistematizeze si sa segmenteze toate deprinderile de munca practica. Întrebarile adresate de catre educatoare trebuie sa fie scurte. în mod sistematic. Metoda conversatiei îsi gaseste aplicabilitate în special la grupele mari. indiferent de natura lor. sa faca asociatii între cunostintele anterioare. sa-si spuna parerea si sa faca comparatii. dar este si o necesitate. exercitiul este nu numai o modalitate de observare. Pentru a aplica aceasta metoda trebuie sa tinem seama de gradarea exercitiilor de la: "simplu la complex" si . la obiect. Exercitiul îsi gaseste teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activitatilor. tragând anumite concluzii sau sa argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. obiectiva a lumii. astfel: . metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversa. practica. etc. copilul va raspunde usor.îmbracarea. clare. dar la întrebari ca acestea. .Contribuie pe deplin la sistematizarea cunostintelor si imprimarea lor bine în memorie.

Sub indrumarea educatoarei si prin exercitiu foarte mult. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode si procedee moderne vor duce la situarea prescolarului pe treapta cea mai apropiata de scoala. a independentei în actiune. . schimba pozitia corpului. O alta tema pentru exemplificare: "Ovalul".Linia frânta . ceea ce îl oboseste foarte mult. . strânge puternic creionul în mâna. .Bobite de struguri. rupe creionul. pentru a nu-si forma gresit pozitia scris-citit. ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii. Exemplu: "Linia" . devin mai precise. Aceasta înseamna ca miscarile se diferentiaza. se stimuleaza activitati creatoare si se creeaza conditii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. fiecare exersând mai mult în directia în care-i place. O importanta deosebita o are coordonarea corecta dintre ochi . Folosirea judicioasa în cadrul activitatilor a metodei exercitiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Schimbarile propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelasi exercitiu. . În acelasi timp.mâna. Metoda exercitiului se poate aplica cu succes în cadrul activitatilor matematice pentru însusirea în mod constient a tuturor exercitiilor.familie.Palete de tenis. pentru formarea si consolidarea reprezentarilor matematice si aplicarea imediata în practica activitatilor din gradinita.Vaporul. situând scoala ca o continuitate a muncii din gradinita. la început copilul apasa tare. . . În cadrul activitatilor de scriere.Gard cu uluci. Coordonarea analizatorului vizual si auditiv. copilul îsi va elimina aceste neajunsuri. . în miscari. dar sub alta forma.de la "usor la greu".Dintii fierastraului. care trebuie sa stea în atentia educatoarei.Acoperisul casutei lui Zdreanta. problemelor matematice.Conturul balonului.

Ca metode moderne se aplica în practica algoritmizarea. cunoasterea mediului). Modelul. sa elimine . Se pune întrebarea daca putem transpune si în învatamântul prescolar aceasta metoda. pentru a aprecia în special proportia dintre obiecte. indiferent de categoria de activitate (activitati matematice. desen. când este pus în situatia de a alege din cunostintele sale numai pe cele care-1 ajuta sa rezolve o problema data sau când exista contradictii între modul de rezolvare teoretica si cel de rezolvare practica a unei probleme. Un algoritm este un procedeu. Educatoarea trebuie sa aprecieze just folosirea algoritmilor. conduse de educatoare spre intuitia copilului. Ceea ce caracterizeaza problematizarea este crearea unor situatii conflictuale. de fapt. prin solutii pe care ei însisi le elaboreaza sub indrumarea educatoarei. între cunostiintele anterioare si noile cunostinte. exemplu: "Ghiceste ce-am gasit".aceasta metoda presupune crearea unor situatii problematice. Problematizarea. se va gasi în mod cert solutia problemei. confectii etc. Modelarea în stiinta si tehnica. Daca algoritmul este urmat corect. Prin model se intelege un sistem mai simplu. confectionat. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) si care. învatarea prin descoperire si tratarea diferentiata. Este important ca în formarea algoritmilor sa se respecte doua momente esentiale: fixarea lor si aplicarea repetata. pe baza analogiei lui cu sistemul original. relatii dintre obiectele si fenomenele realitatii. Algoritmizarea este metoda care se bazeaza pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Deci. prin modelare se întelege metoda de a cerceta obiecte si fenomene din natura si societate cu ajutorul modelelor. modelarea. În cadrul activitatilor de dezvoltare a vorbirii. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea si sensul adecvat al cuvintelor în propozitie. dupa un anumit numar de operatii. ilustreaza obiectul original prin felul cum este conceput. care antreneaza si ofera copiilor posibilitatea de a surprinde diferente. ca metoda de predare. Aceste situatii apar atunci când copilul observa un dezacord între anumite cunostinte si problema care se cere a fî rezolvata.). folosirea modelelor în cadrul activitatilor de predare-învatare. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. serveste ca mijloc de a studia indirect proprietatile si transformarile posibile ale sistemului original. Modelarea presupune. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. problematizarea. Modelarea îsi are efectul în cadrul activitatilor de exercitii grafice. principala functie având-o cea demonstrativa si cognitiva. de formare de perechi. Exercitiile de formare de grupe de obiecte dupa un anumit criteriu. Educatoarea formuleaza intentionat propozitii cu nonsens. problematice în gândirea copilului. prezentat copiilor spre observatie. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esentiale. de aranjare în sir crescator si descrescator a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însusit în mod constient. o regula bine determinata de a rezolva o problema tipica.

disciplinata si cere un volum de observatii. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. În lucrarea mea m-am oprit în principal la activitatile liber creative si la unele aspecte privind dezvoltarea limbalului. ci sa aiba gândire critica. în cadrul activitatiilor de dezvoltare a vorbirii. pâna la coacerea bobului de grâu si apoi analiza acestuia pe baza observatiei si demonstratiei. de la concret la abstract. vointa. altfel duce la esec sau neaccesibilitate. cele mai utilizate sunt: explicatia. obliga copilul sa nu se multumeasca cu ce i se spune. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. descoperiri realizate de ei si conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. aprecieri. Una din aceste metode eficiente si creative este " învatarea prin descoperire ". cresterea lui cu toate etapele dezvoltarii. trecerea de la analiza la sinteza. Programa activitatii instructiv-educative în Gradinita de Copii propune realizarea acestora pe sectoare. Metode specifice folosite în cadrul activitatilor liber-creative Activitatea didactica de dimineata se desfasoara în functie de centrele de interes produse în cadrul activitatii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizata la începutul fiecarei saptamânii. Aceasta metoda se aplica tinând cont de nivelul dezvoltarii psihofizice si intelectuale ale copiilor. copiii descopera alte modalitati sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discutie. obiectiva. Ca puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. Sector "stiinta" Sector "Constructii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masa Sector "Biblioteca" . Învatarea prin descoperire. Aceste metode se folosesc la toate activitatile din gradinita.problemele stereotipe. mecanice. modeleaza aptitudinile de investigatie. sau la confuzii. dezvolta perseverenta. educatoarea cauta permanent noi metode si procedee care sa vina în sprijinul sau prin descoperirea noului. În cadrul activitatilor de cunoastere a mediului. a creativitatii. Aceasta metoda ofera cunostinte durabile. copiii pot descoperi prin experiente efectuate împreuna cu educatoarea: însamântarea grâului. Pentru ca în procesul de învatamânt copilul sa devina cât mai activ si munca sa-si imprime un caracter creator. creativitatea si nu memorizarea. conversatia. exercitiul. analize.

. joc cu reguli.principiul ierarhizarii obiectivelor operationale. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a.principiul îndrumarii sistematice. Continutul activitatii la alegere pe grupe de vârsta. în observatie).Pregatirea cadrului specific la alegere.Sector "Arta" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.principiul activizarii.Obiective generale si specifice. Jocuri cu reguli (jocuri simple).principiul liberei optiuni. Jocuri simbolice. . Caracterul de larga deschidere a programei activitatii la alegere. tinând seama de obiectivele specifîce fiecarui sector al centrului de interes (teme. Organizarea si desfasurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactica de dimineata) nu poate fi eficienta daca nu se tine seama de metodologia de lucru si pregatirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. Pregatirea activitatii la alegere: . . Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiana.Obiective speciale ( particulare). Obiectivele activitatii la alegere: . În organizarea si îndrumarea acestora se va tine seama de necesitatea îndrumarii activitatii la alegere: Principiul organizarii si îndrumarii la alegere: .Obiective generale. b. subteme în discutie. . Continutul activitatii la alegere: a. b. . cât si în domeniul din care se inspira acestea. . c. Jocuri cu subiecte din basme si povesti (jocurile dramatizarii). ocupatii individuale si cu grupuri mici de copii.

comparatie. Practica sustinuta a jocurilor simbolice prin abordarea creativa a unei tematici variate si prin reproducerea simbolica a actiunilor si a relatiilor sociale tot mai complexe. asimilate în procesul cunoasterii. Exemplificari de jocuri de diferite tipuri: a. 3-4. al repartizarii rolurilor. Jocuri simbolice: "De-a mamicile" "De-a familia" 6 [6]Revista Învatamântului prescolar nr. jocuri de atentie. estetice si fizice prin antrenarea copiilor la variate activitati optionale sub forma jocului simbolic si a jocului cu reguli si în spiritul jocului prin cresterea ponderii ocupatiilor ludice cu finalitati practice. jocuri de expresie afectiva. 1992 . nemijlocit sau prin exercitarea sistematica si continua a influentelor instructiveducative. concretizare. Jocuri distractive. Valorificarea tuturor activitatilor la alegere în scopul îmbogatirii si adâncirii cunoasterii. Referiri speciale ale obiectivelor si continutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a continutului activitatii la alegere pe baza reprezentarilor acumulate despre realitatea înconjuratoare. în perspectiva familiarizarii copiilor cu activitati de tip scolar.d. cât si în scopul largirii relatiilor de cooperare. jocuri de perspicacitate. jocuri hazlii. comunicarii si autocomunicarii. al interpretarii acestora cât mai veridic si în sensul desfasurarii actiunilor în toata complexitatea lor. ca premisa a realizarii lor. sinteza. Stimularea aptitudinilor de colaborare originala a jocurilor simbolice cu subiecte din viata cotidiana si cu subiecte din povesti si basme cunoscute si de organizarea practica a acestora în sensul crearii atmosferei de joc. morale. a capacitatii de a efectua în actiunea de joc operatii simple de analiza. al însusirii limbii materne.6[6] Dezvoltarea prin joc si exercitii a gândirii si imaginatiei creatoare. Dezvoltarea capacitatiilor intelectuale. 1. Formarea capacitatilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu usurinta. prin contactul divers. al intensificarii. generalizare si abstractizare.

Jocuri de miscare "Lupul si vânatorul" "Rândunica îsi cauta cuibul" "Gâstele si vulpea" "Broscutele sar în lac" Jocuri sportive si distractive "Mingea la capitan" "Ocheste tinta" "De-a caii si calaretii" "Prindem fluturi" "Atinge clopotelul" "Ne dam în leagan" 3. treci pe verde" "De-a politistii" 4. Jocuri senzoriale "Saculetul fermecat" "Ghici ce forma are" . Jocuri de circulatie rutiera "Atentie la semafor" "Stop rosu."De-a santierul de constructii"etc. Jocuri cu subiecte din povesti si basme: Jocul dramatizarii "De-a scufita rosie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguta cu doi bani" Dramatizari "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele si furnica etc. b. Jocuri de constructie: "Casa bunicilor" "Gradinita noastra" "Cartierul nostru" "Satul nostru". c. 2.

Jocuri intelectuale a. Jocuri de atentie si de orientare spatiala "Ghici ce jucarie am ascuns" "Gaseste locul potrivit" "Unde am asezat papusa" . Jocuri de exersare a pronuntiei corecte "Spune la fel ca mine" "Sa facem ca sarpele" "Se aude sirena" "Cântecul greierasului" "Cocosul si gaina" "Bunica toarce" c. Jocuri de stimulare a comunicarii orale "Povesteste ce-ai visat" "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta" b."Spune cum este" "Ghici din ce este facut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii vizuale "Ghici ce culoare se potriveste" "Aseaza la culoarea potrivita" "Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun" "Cine are aceeasi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumparat mama de la piata?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii "Gaseste drumul lui Grivei spre cusca" "Care masina ajunge mai repede la tine?" "Este ceva gresit în tablou?" "Ce se potriveste?" "Unde este mai multa apa?" f."Aseaza ursuletul unde iti spun" "Spune-mi vecinii tai" d. Jocuri logico-matematice "Aseaza la casuta potrivita" "santierul de constructii" "Trenul cu o diferenta" "Ce piesa lipseste?" Jocuri de cunoastere a mediului înconjurator "Când se întâmpla?" "Sa facem un tablou de iarna" "Dupa mine cine vine?" . Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboara . Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Spune mai departe" "Hai sa facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.zboara" "De-a visul"etc. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e.

judicios folosite si la aceasta vârsta.Jocuri de miscare cu text si cant "Ursuletul doarme" "Lantul" "Dansul rozelor" "Ţaranul e pe camp" Jocuri pentru însusirea de comportare morala "Sa sarbatorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeti la masa" Desi activitatile sunt liber-creative. îndrumata diferential în functie de obiectivele stabilite. proiectata mental judicios. educatoarea foloseste o serie de metode specifice. arta. demonstratia. ocupatiile ludice si exercitiile-joc. conversatia si exercitiul. Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare.educativa. totusi. dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului. joc de masa. iar sub aspectul finalitatii practice prin maxima eficienta formativa.educative pe "centre de interes". de natura activitatilor si de individualizarea acestora. ci ca o activitate gândita. se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunostinte. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere. cât si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de actiune a fiecarui copil. constructie. cu comentarea întregii activitati instructiv. biblioteca. Daca sunt riguros organizate. Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare. practica. Jocurile propriu-zise. Acestea sunt explicatia. jocuri cu rol. tocmai prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simpla joaca. vor oferi fiecarui copil teren. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta. . favorabil. pe un subiect prestabilit. contribuie la modernizarea si restructurarea întregii activitati educationale. în etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv. copiii se manifesta liber. deprinderi de munca intelectuala. cadru de manifestare larg. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani. trebuie sa se remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica. Aplicarea noii programe. La toate grupele. iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ.

având posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care trebuie sa intervina în îndrumarile individuale necesare. truse. Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura: . materialul cu care copilul emite judecati. de a stii uneori sa uite de sine pentru a întelege si a se ajuta reciproc. sa se creeze spatiu suficient. Desfasurarea jocurilor pe arii de stimulare asigura o strânsa legatura între ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si în comun. unor deprinderi de a-si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza în ordine la locul lor. .O importanta deosebita în desfasurarea acestor activitati. În folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor. învata sa asculte si sa se concentreze. pentru a face legatura cu învatarea de tip scolar. are organizarea salii. dar si a vârstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor. iar copilul este mai activ si învata din placerea de a se juca. 1.1991. Ele asigura trecerea de la viata instructiva.formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor în timpul jocului. în cadrul ariilor de stimulare. se evita însusirea mecanica de cunostinte. Prin folosirea. la deschiderea spre lumea sociala. compara si deosebeste.7 [7] Prin manipularea jucariilor. care definite si bine echipate.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). unelte. a unui material variat si adecvat. grupe. în special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de masa".accesul liber si direct la jucarii. de a-si distribui si asuma roluri astfel încât fiecare sa aiba acces la interpretare. Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata. arii de stimulare. pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului. materiale. În organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de desfasurare. . precum si lacunele acestora. fara sa strige sau sa se produca zgomote. pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare în diferite tipuri de joc. . 7 [7] Revista învatamântului prescolar nr. Îmbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total. decizii. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. egocentrica. Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate.

Aria biblioteca. este firesc sa fie asa. Aria jocului de masa. cunostinte. În gradinita. Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala Prin natura ei. pentru formarea deprinderilor si priceperilor. pentru ca o noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunostinte si deprinderi sedimentat deja si nu pe un teren gol. Însusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de cunostinte. Din acest unghi. deprinderi care se formeaza. Aria stiinta. deci. subtema care preocupa saptamânal educatoarea . consolideaza si verifica în acest mod educatia. fie la nivelul enuntului. fara a realiza o delimitare neta a acestor doua faze. Fara limbaj nu este posibila gândirea si învatarea. Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o problema importanta în cadrul formarii intelectuale. a folosirii unei game variate de materiale din natura sau confectionate de copii. vârstelor. dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele". limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. de aceea învatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai atunci când aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare. a descoperirii unor valente proprii a subiectilor. fie la cel al unitatii de comunicare. Învatarea se întemeiaza. Functiile mintale apar si se maturizeaza diferit. învatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învatarea cititului si scrisului.Alegerea ariilor de stimulare se face în functie de obiectivele pe care dorim sa le realizeze copilul (a centrului de interes. raspunzând tuturor centrelor si conducând copilul spre o personalitate multilaterala.grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamânii. tema. pe achizitiile spontane din anii prescolaritatii. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect înnascut si unul dobândit. animalelor. devine vizibila organizarea materialului de constructie. la vârsta când i se formeaza primele abilitati de comunicare. conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele esentiale ale cunoasterii obiectelor. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata cu regimul scolar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentala abstracta. anotimpurilor. Toate acestea sunt ca o completare a cunostintelor acumulate în cadrul activitatii frontale dirijate. plantelor. Grija pentru însusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire. la o analiza atenta. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un . Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol.

ca dezvoltarea vorbirii copiilor. pe baza experientei cognitive capatate. copilul foloseste acelasi limbaj. fenomenelor. Acest lucru se realizeaza cu efîcienta optima în cadrul întregului program din gradinita. acestea se materializeaza. numai daca în aceasta relatie copilului îi va fi . prin intermediul limbajului se realizeaza transmiterea cunostintelor cu noi reprezentari. intentiile sale. Copilul vine în gradinita cu anume competenta lingvistica. copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama învata din experientele altora. cu cele doua aspecte: limbaj interior. a gândirii cu procesele ei (analiza. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme în care sunt integrate cunostintele. exersarii sau executarii unor sarcini. si totodata particularitatile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. sinteza. în special.fagure de miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuanta de graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi). în special prin cele de organizare a jocului. are loc sub influenta mediului si a educatiei. fie prin cele ocupationale. garantia integrarii sociale si conditie a dobândirii performantei lingvistice. în procesul relatiilor copil-copil si copileducatoare. limbajul este mijloc de comunicare. La vârsta prescolara. sa-si exprime ideile si starile ulterioare. limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu adultii si cu ceilalti copii. în perioada prescolaritatii copilul învata limbajul prin care îsi exprima dorintele nevoile. ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea conditiilor interioare de formare a personalitatii. gândirile. comparatie etc. se realizeaza. lexicale. Cercetarile psihologice au aratat. a limbajului. iar experienta muncii didactice din gradinita confirma. sub aspect al structurii gramaticale. emotiile. a legaturilor cauzale dintre acestea. mijloc de cunoastere. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. În procesul instructiv-educativ. limbaj exterior. dar este original dupa felul cum gândeste. Prin intermediul limbajului. Prin intermediul limbajului. al comunicarii orale. al expresivitatii vorbirii. În procesul comunicarii cu adultul. dar si sa înteleaga si sa acumuleze informatii. Însusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice. morfologice si sintactice). Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativa. sa-si organizeze activitatea psihica. Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Functia esentiala a limbajului este comunicarea. Educatoarea realizeaza prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. sub aspect lexical. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor.).

satisfacuta curiozitatea si daca va gasi raspuns la atâtea "necunoscute" ale realitatii cu care vine în contact. În procesul comunicarii copilul îsi formeaza si dezvolta viata afectiva, cu ajutorul cuvântului, educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltându-i frumosul din natura, viata, societate. În cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite, pentru integrarea cât mai eficienta în activitatea scolara. Pentru a rezolva sarcina principala, aceea de a pregati prescolarul pentru integrarea activa în procesul instructiv din scoala, se încearca gasirea unor solutii, mijloace si metode eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. în acest sens, mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. Jocul didactic, ca forma specifica de învatare la vârsta prescolara, reuseste mai bine decât oricare alt gen de activitate sa îmbine elementele instructive cu cele educative si sa antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului, fara ca el sa constientizeze acest efort. Jocul didactic reuseste, de asemenea, sa antreneze în joc toti copiii grupei, astfel ca acestia depun acelasi efort de gândire si exprimare. Astfel, prin intermediul jocului didactic, se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la îmbunatatirea pronuntiei, la formarea unor noi notiuni. Eficienta acestor jocuri didactice depinde, însa, în mare masura de modul în care educatoarea stie sa le selectioneze, în raport cu situatiile concrete existente în grupa pe care o conduce. Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil, precum si defectelor de vorbire, astfel ca, în functie de aceste realitati, sa se actioneze si prin intermediul jocului didactic - eficient mijloc de formare si educare a copilului. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat, tinând seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei intelectuale a copiilor de vârsta prescolara. La grupa mare, jocurile didactice desfasurate la începutul anului scolar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?", "Raspunde repede si bine", "Jocul cuvintelor". Se va continua cu jocuri de despartire a cuvintelor în silabe si sunete. Exemplu: "Alege jetoanele", joc cu obiective complexe si bine determinate.

Sarcina didactica a acestui joc consta în recunoasterea si denumirea obiectelor ilustrate, a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma propozitii în care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice. Pe baza materialului concret prezentat, copiii denumesc aceste obiecte si despart cuvintele în silabe, precizând câte silabe are cuvântul. în complicarea jocului s-au folosit fise pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze în dreptul fiecarei imagini atâtea liniute câte silabe are cuvântul corespunzator. Pentru verificarea acestor cunostinte, atunci când copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapânesc tehnica de separare a propozitiei în cuvinte, silabe si sunete, se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunostintelor: jocul "Cine stie mai bine?", unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe, legume, animale, un flanelograf - ilustratie. Jocul se desfasoara având câte un conducator. Se numeste din fiecare echipa câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet, pe care sa le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se încadreaza în timp câstiga o bulina pentru echipa lor. A doua cerinta a jocului consta în taierea cu o linie a notiunilor a caror denumire începe cu sunetul dat. Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constând în alegerea de catre fiecare grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor în silabe. Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil în sarcinile date, îsi însusesc semnificatia cuvântului, adica notiunile care se schimba, se îmbogatesc si se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gândirii. Prescolarii nu învata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul, verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece atât prin joc cât si prin modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectându-i doar atunci când gresesc. Întrucât la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei pun deseori întrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru înlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui îmbracaminte este?", punându-i de fiecare data pe copii în situatia de a folosi corect desinentele cauzale, cât si întrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata, dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza. Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns corespunzator întrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune existenta în fata fiecarui copil a unei imagini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La întrebarea "A cui hrana este?", copilul care are în fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa raspunda, formulând corect propozitia.

Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate partile de vorbire. Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant si determinat (între atribut si substantiv, între subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive, de exemplu: "Maria este o fata harnica". în timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind însa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective însotesc, în continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor. Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice care stimuleaza creativitatea copiilor în exprimarea orala si le îmbogateste vocabularul activ. Astfel, prin jocul didactic "Citeste în carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a compune o scurta povestire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o contributie deosebita la vârsta prescolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri. Având în vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu copiii jocuri care sa-i puna în situatia de a utiliza toti acesti factori. Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul îndragit?" si "Oglinda fermecata". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: - recunoasterea personajului si a povestii; - caracterizarea personajelor; - redarea unui fragment din povestea respectiva. Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, în gradinita un rol deosebit de important îl detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor.

dar si la formarea unui . cât si expresivitatii vorbirii. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat pasarile calatoare" "Baba iarna intra-n sat" "Vine primavara" "Plecam la scoala"etc. înteleaga textele literare prezentate si de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat. a plasticitatii lui în exprimare.M. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . prin subiectele abordate. Pe lânga activitatile de joc didactic. Eminescu "Zdreanta" . prin specificul de organizare si desfasurare.T. Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite. Indiferent de forma de realizare. activitatile de povestire.formativ. vor face copilul sa dialogheze cu el însusi si cu realitatea înconjuratoare. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce.exercitiu desfasurate în gradinita deriva din faptul ca ele au o influenta mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. povesti create de copii. povestiri cu un început dat de educatoare si continuat de copii. Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea. Eminescu "Somnoroase pasarele" .copil. Farago Convorbirile tematice. în masura în care educatoarea este un model. vin sa completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. fluturi. Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndragite. prin vorbire dialogata despre toate câte sunt. . prin relatia educatoare . Arghezi "Catelusul schiop" . gramatical. cu copilul si îi dau posibilitatea de a cunoaste nivelul cunostintelor acumulate si vocabularul activ al copiilor. personaje îndragite.M. orienta si contribui prin "viu grai". de modul de a-1 face pe copil sa. la estetica tintei limbajului. lexical. pentru copil.Importanta jocurilor .limbaj coerent. activitati comune a legaturii omului cu ceea ce îl înconjoara. stimuleaza copilul în mod creativ. de felul cum recita o poezie.E. memorizare. plastic. expresiv. în special a celor cognitive de cunoastere a mediului: "Gradinita noastra. plante. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc si spontan. activitatile de dezvoltare a vorbirii.

iar fanteziile timpului nostru. dupa unii autori. a inventiei umane. conversatia didactica. jocuri didactice. observarea. pot deveni lucruri realizabile.1. care le reprezinta si îmbogateste fantezia. B). ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. convorbirile contribuie în mare masura la îmbogatirea vocabularului.1. verificarea scrisa curenta. exercitiul. fie un mod concret de valorificare a metodei. fie practica. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa înteleaga ca. De verificare: (1) Traditionale: verificarea orala curenta. instruirea programata. cine o utilizeaza (în cazul nostru. a exersarii acestuia în vederea pregatirii copilului pentru scoala. De data mai recenta: algoritmizarea. astazi acestea sunt lucruri realizabile. Nu este singura definitie care s-ar putea propune.2. fie în forma scrisa. în ce activitate (în procesul de învatamânt). în decursul timpului. (2) De data mai recenta: verificarea la sfârsit de capitol (scrisa sau orala). Sintetizând putem clasifica metodele astfel: A) Metode de predare-asimilare: A. de povestire a educatoarei. studiul de caz. pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. Metode de evaluare: B. metode de simulare (jocurile. ci una dintre ele. . verificare prin teste docimologice (curente sau periodice). verificarea practica curenta. cu ce scop (cu scopul informarii si modelarii sub aspect uman a educatilor).fantastica" care propune subiecte foarte îndragite de copii. verificarea periodica (prin teza sau practica). educatorul si educatii). care îsi justifica valabilitatea prin aspectele esentiale pe care le precizeaza. adica: ce continut logic exprima (un mod de lucru sau o cale de urmat). învatarea pe simulator). Metoda de învatamânt reprezinta o entitate mai cuprinzatoare în timp ce procedeul este fie doar o parte alcatuitoare a metodei. fie orala. modelarea. prin dezvoltarea tehnicii si a creatiei. A.3.O contributie importanta în plan apropiat o are literatura "stiintifico. adica pentru informarea si formarea educatilor. demonstratia. fie un element de sprijin. Activitatile de memorizare. personaje cu care copilul comunica. 3. Traditionale: expunerea didactica. lucrul cu manualul. Metode specifice învatamântului primar (clasa I) Metoda reprezinta drumul sau calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. si învatarea prin descoperire. verificarea cu caracter global (examenul). problematizarea.

Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa. De apreciere: (1) Apreciere verbala (2) Apreciere prin nota Prezentarea analitica a principalelor metode de învatamânt 1. fenomenelor. Conversatia didactica Este metoda de învatamânt constând din valorificarea didactica a întrebarilor si raspunsurilor. evenimentelor. avem a face cu o metoda verbala. Sub aspectul functiei didactice principale. ca o concluzie. adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învatarii.2. Explicatia este forma de expunere în care "predomina argumentarea rationala". dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor.B. interpretari de fapte separate. dupa gradul de angajare a elevului. Unii autori contemporani o sugereaza chiar ca forma de învatare prin descoperire dirijata. Prelegerea scolara reprezinta forma de expunere în cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei. 2. Conversatia examinatoare (catehetica) . facându-si loc deja problemele de lamurit. Explicatiile nu lipsesc cu desavârsire. Expunerea didactica Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie. în concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii. de catre educator catre educati. Este o metoda ce a beneficiat de o îndelungata utilizare în procesul de învatamânt. Conversatia euristica: este astfel conceputa încât sa conduca la descoperirea a ceva nou pentru elev. în scopul unificarii lor într-un tot. se înscrie între metodele de predare. teoremele. respectând ordonarea în timp sau în spatiu a obiectelor. Se prezinta sub forma unor serii de întrebari si raspunsuri la finele carora sa rezulte. Pe primul plan nu se mai afla "faptele de prezentat" ci "faptele de explicat". În functie de vârsta elevilor si de experienta lor de viata. dupa mijloacele cu care opereaza pentru vehicularea continuturilor. Se poate combina cu conversatia si cu demonstratia. regulile. explicatia. poate îmbraca mai multe variante: povestirea. deci care situeaza elevul mereu în postura de receptor. legile stiintifice etc. de unde încadrarea ei între metodele traditionale ale scolii de pretutindeni. este o metoda expozitiva. teorii. Este o metoda verbala ca si expunerea dar mai activa decât aceasta. prelegerea scolara.

continuând cu lectura pe parti sau aspecte si încheind cu încercarea de redare a întregului si aplicatiile aferente. Exercitiile pot fi grupate în functie de doua criterii. 4. de care fiecare se serveste o viata întreaga" (Cerghit. ci vizeaza în acelasi timp consolidarea unor cunostinte care reprezinnta aspectul teoretic al actiunilor implicate în exercitiu. si anume: ei pot fi antrenati în dezbatere numai când dispun (a) de informatia implicata în problema. în clasele mici. D.instrument. Conversatia în actualitate este cu adevarat activa. Metoda exercitiului consta în executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.) Pentru început se utilizeaza metoda lecturii explicative. Lucrarile de didactica mai vechi sau mai noi o prezinta ca metoda de baza de învatare. 1975) o enumera si între metodele cu functie de predare asimilare. Aceasta are o desfaturare specifica. pornind de la lectura integrala. Lucrul cu manualul metoda didactica în cadrul careia învatarea are ca sursa esentiala si ca instrument de formare a elevului cartea scolara sau alte surse similare. Dupa forma: • • • Orale Scrise Practice Dupa scop: . Chiar daca rolul ei de baza este acela de examinare a elevilor.. I. Cerintele se adreseaza pe de o parte elevilor. 3. (b) de metoda necesara investigarii în sfera dezbaterii si (c) de capacitatea de a întelege punctele de vedere ale celorlalti. Exercitiul nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor.. multidirectionala denumita si conversatie dezbatere. Se deosebeste de cea euristica în sensul ca nu mai este obligatorie constituirea în sisteme sau serii ale întrebarilor si raspunsurilor. Ţârcovnicu.Are ca principala functie constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat. "Lectura este o materie. 1964. unii autori (Todoran. V.

concretizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre).• • • • De introducere într-un model dat (exercitii introductive) De însusire sau consolidare a modelului dat (exercitii de baza) De legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele noi (exercitii paralele) De creatie (euristice) 5. sau microprocese). procese. A fost "brevetata" de B.însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Algoritmizarea didactica presupune cu necesitate doua lucruri: forma sau succesiunea aproximativ fixa a operatiilor savârsite de elev si restabilirea lor de catre profesor. statii pilot. asemanator). învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor. F. ce se preteaza unei astfel de ordonari. Altfel spus. Principiile instruirii programate: · Principiul pasilor mici (materia se împarte în fragmente. algoritmizarea ar însemna gasirea de catre profesor a înlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de învatat. dar si cu includerea unor aspecte intuitive. Skinner imediat dupa 1950. Algoritmizarea este definita ca metoda de predare. analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat a caror functionare sa fie conceputa prin comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent. Pe plan didactic. Instruirea programata metoda multifunctionala cuprinzând o înlantuire de algoritmi dar si de probleme de rezolvat. 7. elevul îti însuseste pe calea algoritmizarii. cunostintele sau tehnicile de lucru prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite. 6. mulaje. Modelarea didactica este denumirea metodei de predare. a unor reproduceri similare (machete. actiuni). Modelarea poate fi realizata prin mai multe procedee bine definite: marire sau reducere la scara. abstractizare (readrea prin anumiote formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte. pe când în cadrul învatarii de tip euristic însusirea are loc pe baza propriilor cautari. prezentate preponderent în forma verbala. pâna la nivelul de întelegere al copiilor) · Principiul raspunsului efectiv (principiul participarii active) .

copiii adopta alte feluri de jocuri didactice: de dezvoltare a vorbirii. Jocurile simulative sunt veritabile ocazii de antrenament pentru îndeplinirea unor roluri reale în viata. Metodele de simulare (jocurile si învatarea pe simulator) Metoda jocurilor este prezentata pe de o parte de jocurile didactice sau educative pe de alta parte de categoria jocurilor simulative. jocuri gramaticale. întelegere. Ele capata o mai mare densitate la vîrsta scolara si se prezinta mai ales sub forma jocurilor de rol. de orientare. .· Principiul confirmarii imediate (fiecare raspuns formulat elevul trebuie sa-l confrunte cu cheia raspunsurilor exacte) · Principiul ritmului individual (programul de învatat) Tipuri de instruire programata: • • • Liniara Ramificata Combinata Mijloacele utilizate în instruirea programata pot fi: • • • Fisele programate Manualele programate Masinile de învatat (calculatoarele) 8. interpretare urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere. jocuri matematice. Cerghit): • • • • • • Alegerea cazului Lansarea cazului Procurarea informatiei Sistematizarea materialului Dezbatere asupra informatiei culese Stabilirea concluziilor 9. Studiul de caz metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata prin a carei observare. fie prescolare. Odata intrati în sfera educatiei sistematice. Etape ale studiului de caz (dupa I. fie scolare.

satisfacerea curiozitatii de cunoastere învatând totodata sa analizeze. disciplineaza conduita si contribuie. conditia de baza este aceea ca elementul de joc sa ramâna o dominanta a intregii activitati din gradinita. respectiv un sistem artificial constând dintr-un dispozitiv tehnic: de pilda conducerea unei locomotive. a scrierii grafice. M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atât în cadul activitatilor dirijate. pregatitoare. la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor psihice. a activitatilor matematice. contribuie la dezvoltarea intelectuala si în acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar. orienteaza activitatea psihica. Reusita acestora depinde în mare parte si de folosirea unui bogat material didactic. care înlesnesc si conditioneaza învatarea. manevrarea corecta a unui sistem de cai de comunicatii. formând astfel la copii derinderi de munca intelectuala. cultivând imaginatia. sa citeasca. în cantitate suficienta pentru fiecare copil. si în activitatea didactica de dimineata. a activitatilor de dezvoltarea limbajului. Fundamentare teoretica Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate în conditiile intensificarii si accelerarii întregului process de învatamânt. Pregatirea multilaterala a copilului pentru munca din scoala. chiar daca sarcinile procesului instructiv devin din ce în ce mai complexe. fiind necesare la intrarea copilului prescolar în scoala. iar scopul final consta în viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute. sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare. munca. CAPITOLUL IV CERCETARE PSIHOPEDAGOGICĂ ROLUL UTILIZĂRII METODELOR sI TEHNICILOR DE REALIZARE A CONŢINUTURILOR ACTIVITĂŢII DIN GRĂDINIŢĂ ÎN VEDEREA ADAPTĂRII OPTIME LA VIAŢA sCOLARĂ 4.În ce priveste învatarea pe simulatoare. coloratura metodei este exprimata prin invocarea mijlocului utilizat. cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare. etc. Aceasta înseamna ca în cadrul fiecarei metode si tehnici aplicate accentul trebuie pus pe însusirea si aprofundarea de cunostinte. dupa cum s-a mai afirmat. sa utilizeze. se realizeaza prin intermediul a doua forme specifice: jocul si învatarea. a unei aeronave. activitatile desfasurate în gradinita dezvolta copiilor spiritul de observatie si de investigatie. Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate în cadrul activitatilor de cunoasterea mediului. Prin natura lor. în sfârsit. se urmareste atât însusirea de noi cunostinte cât mai ales consolidarea cunostintelor transmise în vederea pregatirii copilului prescolar pentru scoala. gândirea creatoare. Pentru obtinerea reusitei acestora.1. sa interpreteze. cât si în cadrul activitatilor liber creative. .

Coordonatele majore ale metodicii cercetarii: Locul de desfasurare a cercetarii . Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat vârstei. 4.3. 4. particularitatilor si nevoilor personale ale copiilor. Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de vârsta prescolara. Ipoteza cercetarii Presupun ca: Implementarea unui program de activitati în care se utilizeaza un set de metode si tehnici specifice învatamântului prescolar determina îmbunatatirea sesizabila a abilitatilor de comunicare contribuind la îmbogatirea limbajului. 2. în vederea adaptarii optime la viata scolara.6. Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate în vederea adaptarii optime a prescolarilor la activitatea scolara. particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de vârsta prescolara. Obiectivele cercetarii 1. Variabilele cercetarii Variabile independente · Natura materialelor si metodelor folosite în activitatile specifice interventiei · Mediul socio-educativ de provenienta Variabile dependenta · Vârsta de dezvoltare a limbajului · Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice 4.5. În functie de obiectivele propuse urmareste sa puna în evidenta importanta achizitionarii unui vocabular conform vârstei.4.2. 4.4. 4. 3. Tipul cercetarii Cercetarea de fata se include în sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare. Evidentierea importantei educatiei timpurii în dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de vârsta prescolara.

Din cei 10 copiii ai grupei A.Nasaud. Esantionul de continut Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de învatare corespunzatoare temei saptamânii. 9 Bistrita. dramatizari "Anotimpurile". consilier scolar Dobrin Nadia. Cadre didactice implicate în cercetare: ed. Din cei 5 copii care sunt crescuti în familii organizate 2 au frati cu vârste mai mari decât ei si 1 are frate mai mic. Cei din grupa B sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. provin din familii organizate cu relatii armonioase. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din gradinita. 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii tensionate si 2 copii provin dintr-o familie dezorganizata. Perioada de cercetare Semestrul II al anului scolar 2007-2008 Esantionul de subiecti În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate. copilul fiind încredintat mamei care nu s-a recasatorit. Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa pregatitoare. Judetul Bistrita. Spre exemplu: jocul dramatizare "De-a punguta cu doi bani". sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului. Grupa B (grupa experimentala) este formata din 10 copii. jocuri de stimulare a . este formata din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani din care 5 baieti si 5 fete de la Gradinita Dorolea. unde îmi desfasor activitate în calitate de institutor I. Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista diferente între mediile socioculturale din care provin copiii celor doua grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora. Din numarul total de 10 copii 4 sunt în primul an de frecventare a gradinitei. 5 copii (din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni). Prima grupa.Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita Nr.9 Bistrita. iar ceilalti au avut o frecventa redusa. care respecta particularitatile de vârsta si individuale. Moldovan Liana. "Greierele si furnica". am cuprins în cercetare un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care au frecventat în anul scolar 2007-2008 gradinita. 4 baieti si 6 fete de la Gradinita Nr. Un numar de 4 copii din grupa A sunt în primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti 6 nu frecventeaza zilnic gradinita. din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este încredintat de parinti (care sunt plecati din tara) spre îngrijire bunicii. numita Grupa A (grupa de control).

psihic. "Ghici la ce cuvânt m-am gândit". observatia. din punct de vedere fizic. · Anamneza a vizat culegerea de informatii despre parinti. Aceasta metoda am folosit-o atat în faza preexperimentala cât si în faza experimentala. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii psihice si a pregatirii copilului pentru scoala. proba psihologica.comunicarii orale: "Povesteste ce ai visat". · Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. despre relatiile care exista în familie si despre nivelul cultural al parintilor. afectiv. starea de sanatate. cât si în cadrul activitatilor comune desfasurate cu întreaga grupa de copii sub îndrumarea directa a educatoarei. jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii: "Cum se numesc toate acestea la un loc". "Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta". evolutia sarcinii. starea lor de sanatate.7. jocuri de exersare a pronuntiei corecte: "Spune la fel ca mine". experimentul. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât si metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora. · Experimentul a constat în masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . Instrumente de cercetare utilizate . despre conditiile materiale si socio-culturale ale familiei. având aproximativ acelasi nivel de cunostinte. acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al vârstei. Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales în analiza de caz. jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei "Hai sa facem o poveste". etc. · Testul. pe care se experimenteaza. tehnica grupelor paralele (experimentala si de control). Metodologia cercetarii Metode utilizate În cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode: anamneza. · Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin controlat si cenzurat. 4. metoda testelor. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. studiul documentelor personale.spre exemplu utilizarea metodelor specifice grupei pregatitoare. despre calitatea influentelor asupra copilului. "Descopera unde am gresit".

Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: 1p CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. am aplicat testarea situatiei experimentale si a tehnicilor de cercetare. sireata si da iama la poiata. am înregistrat datele si am stabilit strategia desfaturarii experimentului.· Test de evaluare initiala · Testul "Omuletului" (proba proiectiva de stabilire a nivelului de dezvoltare intelectuala) · Testul pentru cunoasterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres · Test de evaluare finala 4. Evaluarea initiala · a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice a educatoarei grupelor de copii. am ales metodele si tehnicile de cercetare. am formulat ipoteza si am alcatuit esantionul de subiecti. . Item cu raspuns scurt. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre." 1p 2. Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles "Este vicleana. Descrierea etapelor cercetarii ETAPA PREEXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetarii. Aceasta etapa s-a derulat în perioada semestrului I al anului scolar 2007-2008. Tot în aceasta perioada am aplicat prescolarilor din cele doua grupe testul de evaluare initiala. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.8.

."Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor". Item de completare Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: ."Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe"."Scufita Rosie manânca lupul." 3p 5. Item cu alegere duala Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: . Item de asociere Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: 2p 4. .1 4 5 3.

..prezenta capului........ neechivalente din punct de vedere sociocultural si educational. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea. când e în fata si unul în profil. Calculul performantelor s-a facut dupa urmatoarele criterii: .... Testul "Omuletul" · în vederea surprinderii nivelului de dezvoltare a inteligentei si a altor procese si calitati psihice.......prezenta picioarelor .. o comunicare prin simboluri. am aplicat o serie de probe psihologice... Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara între ele rezulatele si scorurile obtinute de copiii cuprinsi în cele doua grupe. .. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se...... (cerem copilului sa deseneze un omulet)......" 3p ETAPA EXPERIMENTALĂ În cadrul acestei etape am introdus metode si tehnici noi în activitatile sustinute la nivelul grupului experimental.....doua. sa se vâre în . Considerat ca test de inteligenta. Aceasta etapa s-a desfaturat pe parcursul semestrului II al anului scolar 2007-2008.. am facut masuratori si determinari. .. dar fara a implementa programul de activitati si jocuri didactice propus în lucrarea de fata."Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ... . ... în spatele careia se ascund si o serie din procesele specifice gândirii..prezenta bratelor.. .îndoirea umerilor.. am aplicat probe.bratele si picioarele tangente pe lânga corp. Caci de îndata ce ar fi fost acolo. constituie un veritabil sistem de simboluri....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.lungimea mai mare decât latimea trunchiului... .. copil istet.... între care testul "Omuletul".. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca...pentru a o închide acolo!..prezenta trunchiului. am calculat QI prin raport cu VM (QI = cât intelectual. prin care se realizeaza o comunicare.... VM = vârsta mentala).. Precizez ca am actionat si la nivelul grupului de control aplicând aceleasi probe (testul "Omuletul" si testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului).... În urma aplicarii acestei probe. ..... Este deci. ..

costumul perfect.conturul gâtului . .coordonarea motrica a conturului. nasturi. . indicarea buzelor. . . . . .prezenta narinelor.nasul si gura sunt reprezentate corect.proportia capului ( mai mic decât jumatate din trunchi si mai mare 1/10 din corp). .o linie continua între trunchi si corp. vesta.evidentierea palmelor. .prezenta urechilor. . .parul bine plasat. . pantaloni). . . .prezenta degetelor.proportia picioarelor lungimea lor sa fie mai mare decât latimea si mai mica decât înaltimea corpului).lipsa transparentei vesmintelor. . desi incorect.bratele articulate la umeri. . . .prezenta hainelor (prima manifestare a vesmintelor sunt nasturii). la coate.proportia gambelor. .patru articole vestimentare bine marcate (palarie. . fara defecte.prezenta parului. . .prezenta calcâiului. .prezenta ochilor. fara ca sa fie vazut capul prin intermediul transparentei.coordonarea motrica a bratelor.proportia bratelor.prezenta gurii. .prezenta nasului..prezenta gâtului. cravata.bratele si picioarele atasate.

.stabilirea unor contrarii fara imagini ale obiectelor.stabilirea asemanarilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. o bucata de hârtie neteda si una zgrunturoasa. o minge tare si o minge moale. . o carte noua si una veche. . Subproba nr.pupile. .pozitia si proportia corecta a urechilor.imitarea unor actiuni . profilul perfect (fara transparenta sau pozitia gresita ) Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului · adaptat dupa Alice Descouedres. 1: Stabilirea asemanarilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1.denumirea unor materiale din care sunt confectionate unele obiecte. .prezenta barbiei si a fruntii. .capul. .denumirea unor culori. 7. . trunchiul si picioarele de profil. 4. 6. proba ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani si este alcatuita din sapte subprobe. . desenul unui pom înalt si al unui pom scund. 3. .. prin care am vizat urmatoarele aspecte ale dezvoltarii gândirii si limbajului copiilor: . desenul unei case mari si al unei case mici. o foaie de hârtie întinsa si una mototolita.completarea lacunelor dintr-un text. 5. 2.memorarea unor grupe de cifre. fotografia unui batrân si a unui tânar.detalii oculare .

. Jana si Maria se sperie de zgomotul facut de. haine de ploaie). în timp ce aceasta este.(pasarele) . iar hainele lor erau complet. 10.(nori) . Subproba nr. Subproba nr. 9. soarele este foarte. Jana si Maria merg sa se plimbe pe câmp. Ele roaga pe cineva sa le adaposteasca în casa deoarece ploua puternic si nu aveau la ele. albastru). Deodata cerul se întuneca.. Ele aduna . Desfasurare: I se spune copilului: "Îti voi spune o povestire.(umbrele.(flori) . te rog sa fii atent. doua bile de aceeasi marime si culoare una grea si una usoara care se pun în palmele copilului. cerul este .(stralucitor) .(senin..(mica) · se continua astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. tu va trebui sa ghicesti si sa spui ce trebuie sa fie completat".. Fetele sunt foarte multumite auzind cântecele frumoase ale micilor . · Se va citi rar si cu accentul necesar. · Se noteaza raspunsurile copilului.. se acopera de . · se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. · se noteaza raspunsurile copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) "vezi. · Se calculeaza numarul de raspunsuri corecte. desenul unei linii drepte si a uneia curbe. imaginea unui copil trist si a unuia fericit.(ude). 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit urmatorul text: "Este timp frumos.Cerul este spintecat de. aceasta casa este mare. când eu ma opresc si n-am sa stiu ce sa spun.(acasa) .8. 3: Memorare de cifre si reproducerea lor Material: am folosit urmatoarele serii de cifre: . Fetele se grabesc sa se întoarca .(tunete) .(fulgere) .

4 .7 . 2 .8 Desfasurare: Se spune copilului: "Fii atent! Îti voi spune niste cifre.5 .(frig sau rece) .6 . pentru seria a II-a primeste coeficientul 3. 8 . 4: Denumirea unor materiale Material de desfasurare: am folosit urmatoarele întrebari: 1. Din ce este facuta lingurita? 4.3 . Din ce este facuta cheia? 2.. cald . Din ce sunt facute casele? Se consemneaza numarul de raspunsuri corecte.. Din ce sunt facute ferestrele? 6. · Se opreste proba la seria pe care copilul nu reuseste sa o reproduca desi i s-a citit de trei ori. Pentru prima serie primeste coeficientul 2. Subproba nr.2 . 5: Stabilirea unor contrarii fara obiecte sau imagini ale acestora Material si desfasurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. Din ce sunt facuti pantofii? 5. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus". · Se prezinta fiecare serie în ritm de comanda de gimnastica.3 . 6 . pentru seria a III-a primeste coeficientul 4.9 . 5 .3 3. Subproba nr.4 . 4 . pentru seria a IV-a primeste coeficientul 5.2 4. pentru seria a V-a primeste coeficientul 6.6 .1.4 2. Performanta subiectului este egala cu ultima serie realizata corect. Din ce este facuta masa? 3.9 5.

9. 6: Denumirea a 10 culori Material si desfasurare: Se prezinta culorile: 1. verde.. a frictiona. 6.(murdar) 6.(mic) 7.(ascultator sau cuminte) 5. 3.. maro. neascultator . uscat .. nefericit) Se noteaza de la 0 la 8 în functie de numarul de raspunsuri exacte.. rosu. curat . . violet. Subproba nr. a arunca. 5. Subproba nr. 4.. 7: Cunoasterea sensului unor verbe Desfasurare : a) Se mimeaza urmatoarele actiuni si se cere copilului sa le denumeasca: 1. gri.(greu) 8. indispus. albastru Se cere copilului sa le denumeasca si se noteaza de la 0 la 10.(urât) 4..(trist. 10. frumos ..2. a tusi. 4. vesel -. dupa numarul exact de raspunsuri corecte... 3. 2.(ud sau umed) 3.. usor . galben. 2.. 7. alb. negru. a cânta. 8. roz... mare .

SILABE.. 5. am prelucrat statistic datele si am interpretat rezultatele.asociere sonora 1p Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. a sari. 6. cerându-le copilului sa le imite si sa le denumeasca: 1. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orala) "Ana are . a se apleca. 4. 6. am stabilit diferentele.. 2.propozitii simple si dezvoltate 1p I2 item subiectiv 1p I3 item obiectiv cu alegere multipla 1p I4 item obiectiv cu alegere duala 1p I5 item de asociere (tip pereche) . a spala.. Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ (evalueaza cunostintele dobandite în urma interventiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orala) ." . 3. Aceasta etapa am realizat-o în ultima perioada a semestrului II al anului scolar 2007-2008. grupa experimentala si grupa de control. a se balansa. ETAPA POST-EXPERIMENTALĂ Este etapa în care am înregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti. a se ridica. a scrie. a împinge Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12 în functie de numarul de raspunsuri corecte..5. b) se mimeaza urmatoarele 6 actiuni. a respira.

comunicarea rotativa.10. utilizând în cadrul lor metode si procedee specifice grupei pregatitoare (vezi metode utilizate. cap IV). S-au sustinut un numar de 10 activitati specifice în care s-au folosit urmatoarele metode: conversatia. cap IV). am desfasurat o serie de activitati si jocuri didactice (vezi esantionul de continut. învatarea în cerc. Prezentarea interventiei ameliorative Pe parcursul programului de interventie am folosit în cadrul activitatilor de educarea limbajului. Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute . pe langa probele administrate (Testul Omuletul si Testul de stabilire a vârstei psihologicea limbajului) în vederea ameliorarii dificultatilor de comunicare si achizitionarii de noi abilitati. Între evaluarea initiala si cea finala. turnirul întrebarilor. conversatie si îmbogatire a vocabularului. experimentul. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilitatilor de comunicare. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 20072008. examinarea povestirii. demonstratia.I2 : Reprezinta grafic propozitia în caseta I3 : Încercuieste cifra care corespunde numarului de cuvinte din propozitie 3 5 4 I4 : Încercuieste cuvântul alcatuit din mai multe silabe si reprezinta silabele în casute COPIL GRĂDINIŢĂ "Copiii merg la gradinita" I5 Coloreaza imaginile în a caror denumire se afla sunetul " r " 4.9. braistormingul. cu o frecventa de o activitate pe saptamâna timp de 10 saptamâni. explicatia. în cadrul programului de interventie. exercitiul. 4.

de control G. experimental G. experimental G.Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. 4. experimental G. experimental G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra urmatoarelor aspecte. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. de control G. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultate obtinute la testul initial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. de control G. experimental G. de control G.11. Datorita faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin .

Daca sunt desenate doar degetele. Prezenta hainelor. Lungimea trunchiului este mai mare decat latimea. Masurarea se face tinand cont punctele cele mai departate. 1. Bratele si picioarele sunt atasate de trunchi intr-un punct oarecare. daca bratele sunt indicate. Aceste aspecte de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit constituite. Nasul si gura reprezentate prin doua trasaturi. Bratele si piciorele sunt atasate de trunchi in punctele corecte. Una dintre primele forme de reprezentare ale imbracamintii sunt nasturii. 7e. Narile sunt reprezentate. 5a. Crt. atât în anul anterior cât si în anul curent. 8b. la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu s-a intervenit prin activitatile care au fost realizate la grupul experimental. Ochii sunt prezenti. Rezultate obtinute la testul "Omuletul" TESTUL OMULEŢUL Nr. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 9b. Parul este corect plasat capul nu este transparent. Bratele sunt prezente. 8a. 1 . Conturul gatului formeaza o linie continua cu linia capului. 6b. jocuri didactice cu caracter stimulativ si de dezvoltare a limbajului. ele ar trebui sa se gaseasca in locul in care ar trebui sa fie umerii. 7b. Cel putin unul din cei doi trebuie sa fie reprezentat pentru a primi un punct. Prezenta picioarelor : apar doua picioare daca omuletul este desenat din fata. grupa de control cuprinzând mai multi copii proviniti din medii sociale defavorizate. 7d. Gura prezenta. 7c. acestea nu se iau in considerare decat in situatia in care apare un spatiu intre acesta si corp. regulat. Umerii sunt indicati in mod clar. Nasul prezent. Cele doua buze sunt indicate. unul daca este desenat din profil. 4b. 3. Parul prezent. 1 1 4c. Gatul este prezent. 2. se pot observa diferente semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obtinute. Sunt admise hasururi simple si transparentele. 9a. GRILA DE COTARE (TESTUL OMULETUL) Prezenta capului. respectiv punctele cele mai apropiate. 5b. Doua articole de imbracaminte reprezentate fara tranparenta Puncta j 1 1 1 4a. 7a. Chiar daca 5 nu este reusit.aplicarea de metode si procedee specifice si s-au realizat activitati. a trunchiului sau cu cele doua reunite. Trunchiul este prezent. 1 1 1 6a.

Articulatiile picioarelor : genunchi si/sau glezne sunt reprezentate. Manecile si/ sau pantalonul trebuie reprezentat. de exemplu). Nu mai mult de jumatate din dimensiunea trunchiului. bluza. 10c. 14f. Fiecare articol este reprezentat tinand cont de elementele sale caracteristice. fusta etc. fara nici o transparenta. lungimea mai mare decat latimea. Proportia picioarelor. soldat. Mana este distinct reprezentata fata de degete si brat. 12b. 15b. dar in nici un caz nu ating genunchii. 11b. Coordonare motrica reprezentata prin contur. Desenul complet al hainelor. Prezenta urechilor. La fiecare mana (sau la mana care este vizibila) esteprezent un numar corect de degete. Detalii ale ochilor : gene. cu elementele de indentificare a personajului : medic . Coordonare motrica prin articulatiile trunchiului. pantalonul si pantofii 1sunt obligatoriu reprezentate. 12c. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 . Numarul corect al degetelor. Coordonare motica prin articulatiile capului. 15a. toc etc. (pantalon. vanzator. manecile. 14e. Costum complet. Coordonare motica a fizionomiei. 10a. Detalii desenate corect : doua dimensiuni. Punctul se acorda atunci cand unul dintre degete este reprezentat in mod clar mai scurt decat altele. 14d. palarie. Coordonare motrica prin articulatii. Proportia picioarelor. Proportia capului. De exemplu : palarie. cravata. Reprezentarea distincta adegetului mare. Palaria. 16b. nu mai putin de o zecime din trunchi. Coordonare motica a bratelor si picioarelor. Prezenta calcaiului. curea sau bretele.9c. haina. proportii si pozitionare corecta. Detalii ale ochilor: prezenta pupilelor. Piciorul si laba piciorului sunt vazute in doua dimensiuni. 12d. 14b. 14c. 12a. 10a. nici sa fie mai putin decat o zecime din inaltimea totala a piciorului. Laba piciorului are lungimea mai mare decat inaltimea. 9e. 10b. Doua dimensiuni. 10d. pantofi. 12e. De exemplu : pantofii trebuie sa aiba sireturi. coate sau ambele. pantalon. Lungime egala cu lungimea trunchiului sau putin mai lungi. guler. Diferentierea neta intre degetul mare si celelalte degete. 11a. Proportia bratelor. 9d. Degetele sunt reprezentate. Bratele clar articulate la umeri. Nu trebuie sa depaseasca o treime din inaltimea piciorului. Prezenta urechilor. 14a. Patru articole vestimentare bine marcate . sprancene sau ambele. Nu mai scurte decat trunchiul si nu mai lungi decat de doua ori lungimea trunchiului. Cele doua maini si cele doua picioare au doua dimensiuni. 16a. 13.

20 . GEORGE . daca ochii sunt vazuti din fata. M. 17a.PUNCTE .O.D. lungimea mai mare decat latimea. 1 1 1 1 1 1 18b. 18a.PUNCTE . C. ANTONIA .16c.I.16 . M. Buza superioara si fruntea prezente. 16d.O dezvoltare buna si o buna cunoastere a propriului corp. Punctaj total: 127p Grup control Nr. Date brute: Grup experimental Nr.L. 7 ani 4.P. ca si o constiinta bine dezvoltata a propriului corp . 5 ani 10 P. pozitia gresita a bratelor sau piciorelor). 17b. S. Nume Vârst Punct Punc taj 17p 16p 18p 13p 12p 14p 10p 9p 10p 8p . fara erorile amintite anterior. 7 ani 3.16 . S. 6 ani 5. S.C.O dezvoltare buna. O greseala poate fi tolerata (transparenta. Buza superioara net distincta de buza inferioara. Capul trunchiul si piciorul vazute din profil. Num Vârst Crt ele a . 6 ani 7. M.PUNCTE .L. Detalii ale ochilor: priportii. Detalii ale ochilor: stralucirea. Rezultatul global (maxim 52 de puncte) se analizeaza in fucntie de baremul urmator : Varsta 3 copilul ui Puncte 2 obtinu te Exemple: 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 sTEFANIA . L. 7 ani 2. 5 ani 9. 1. o cunoastere moderata a propriului corp. 6 ani 6.L. 5 ani . C.D.O dezvoltare excelenta. 5 ani 8. Profil perfect.A.

10. E. R. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obtinut la fiecare proba corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul urmator). . experimental G.M. Punctaj total: 109 p le L. 7.5 procente. C.A. La grupul de control putem observa ca 6 copii au obtinut punctaje între 10-18 p. Putem spune. M. M. Rezultatele obtinute demonstreaza ca din totalul de 20 de copii 5 sunt sub capacitatea intelectuala corespunzatoare vârstei. dar reduse. 5. 1. iar 4 copii nu s-au înscris în barem.T.A. ca testul îmbraca aspecte proiective. 8. deci am putea sa-l apreciem si ca proba de personalitate. Diferenta de punctaj se datoreaza nefrecventarii regulate a gradinitei si conditiilor socio-culturale si familiale defavorizate precum si lipsei utilizarii metodelor adecvate.E. a 7 7 7 6 6 6 6 5 5 5 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani aj 15p 14p 16p 11p 13p 10p 9p 8p 7p 6p Rezultate obtinute la testul "Omuletul": Grupe G. din acest punct de vedere. diferenta semnificativa. C. de control Interpretarea rezultatelor: Punctaj 127p 109p Procent 93. cu usoare tendinte de trecere spre treptele superioare ale acesteia.S. 4. 3.L. Punctajele obtinute de cele doua grupe denota o inteligenta normala. corespunzatoare vârstei.3% 77. L. respectiv 9p. 9. se face media acestor vârste si se obtine vârsta psihologica a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.Crt . Comparând procentele celor doua grupuri observam ca exista o diferenta de 15.D. ceea ce denota o inteligenta scazuta a celor din urma. 6. S. 2.8% 8 copii din grupul experimental s-au înscris în baremul 10-18 corespunzator vârstei de la 5-7 ani si 2 elevi au obtinut punctajul de 8p. V.I.I.

Contrarii (fara obiecte si imagini) 45678 VI.) se poate vorbi de o dezvoltare superioara a copilului. Analiza comparativa a rezultatelor obtinute de cele doua loturi ne-a permis sa relevam diferenta nivelului de dezvoltare a comunicarii si limbajului copiilor din cele doua loturi care nu au beneficiat de aceleasi conditii de mediu socio-cultural si educational. completarea lacunelor într-un text. Lacune 23468 III. Materii 34566 V. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V â r st a V Psi â ho r logi st ca a a Lim ba Ju PROBA N r . Cifre 33455 IV. N u m e Cro no log i ca Co e fici ent V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V âr st a Co efi ci en t V â r st a Co efi ci en t . memorarea unor serii de numere.C. denumirea unor materiale din care sunt facute diverse obiecte. Ø daca vârsta psihologica a limbajului este mai mica decât vârsta cronologica (V.L.COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II.>V.c r t. Testul a cuprins 7 subprobe contrarii pe baza de imagini si obiecte. denumirea unor culori si nuante. Acest test a fost aplicat celor 20 de copii prescolari cu vârste cuprinse între 5 ani si 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologica a limbajului.=V.L.C.C.) se poate vorbi de o dezvoltare deficitara a copilului. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologica se poate constata ca: Ø daca vârsta psihologica a limbajului este egala cu vârsta cronologica (V.>V.) se poate vorbi de o dezvoltare normala a copilului. Ø daca vârsta psihologica a limbajului este mai mare decât vârsta cronologica (V.. numirea si imitarea unor actiuni. Culori 23468 VII.L.

A. 2 5 4 4 5 5 7 4 5 6 . 5 5.5 6 7.1 5 4. L. L. 6 8 6 6. L. T. 7 12 7 3. 5 6 6 6 6 5 5 5 5. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. 7 3 3 5 4 6 6 6 4 5 4 5 6 6 4 3 8 7 7 5 4 5 5 . 4. 5 5. 6 6 6 5 8 6 8. 5 4 5 9 6 8 5 6 . 6 6 8. S. 5 5. I. 5 9 6 9 6 6. 1 0.2 ani. V. 5 5 4 9. 5 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 4 . 5 5 .3 mai mica decât media vârstei cronologice si la proba nr. M. 1 4 4.lui 1.4 7 6 . 4 5 4 5 . 5 5 5 4 6 5 5 . Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani care sunt în primul an de frecventare a gradinitei. 8 5. 5 5. 5 4 .2 TABEL Nr.5 5 7 6 4 5 7 6 5 6 6 6 8 7 8 7 8 5 4 . R. A.1 În tabelul nr.1 sunt cuprinse rezultatele obtinute la testul de cunoastere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.9 10 4. D. M. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. 5 7 6 .9 4. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr . 7.2 6. 5 6 6 4 5 3 4 5 6 5 5 7 6 8 7 12 7 4 . 7 6 8 6 6 5 5. 7 9 6 2. S. M. E. E.0 4 4 5 4 5 5 5 5 4 4 5 5 .2 mai mica decât media vârstei cronologice. 8 4 4 4 3 4. I.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. 5 4 5 6 .9 4. C. 3 5. C.

8 L. 9 11 10 7 7 6. A S. N u m e Cro no logi ca Co e fici ent V â r st a C o e fi ci e nt V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t V â r st a Co e fi ci en t Vâr sta Co efi ci en t V â r s t a Co efi ci en t V â r st a st a P si h o lo gi c a a li m b a Ju lu i 7 1 2 C. 8 6. C. Med ia 11 6 10 6 9 6 6 5 4 5 6 5 7 5 5. 1 5 5 4 3 4 5 4 4.2 8 10 10 8 10 10 10 8. 1 5. D. 6 5. 9 7 9 8 7 6 4 6 7. 9 6.9 8. 5 5 . O. 2 7 7 7 3 6 5 6 6. 9 6 6 6 5 6 3 5 5. P. 7 M. L. 9 3 12 7 7 8 7 5 7 6 6 8 7 7 11 7 6. 5 7 7 6.2 . 12 7 12 7 7 7 8 8 7 7 5 5 7 7 8 6 7 7 8 8 7 7 8 7 7 6 . crt . 10 P. 5 7 7 5. 8 6. 5 7 6 5 4 5 6 5 5 . 5 M. L. M. L. 0 5. 7 6.9 7 6. 7 7 7 7 5 7 3 5 6 . 5 6 5 3 5 5. 5 7 7 7 7 7 7 7 6 . 9 C.6 6. 5 5 3 6 6 . 1 6.Nr . 5 6 . 5 6 6 7 7 . 6 5. 1 8 8 8 4 7 6 7 7. 4 TABEL Nr. 8 10 12 12 10 9 9 12 10 . D 6 S. 2 4 S. I.

Prin parcurgerea activitatilor instructiveducative la grupa pregatitoare (cele doua grupuri studiate) s-a ajuns la obtinerea unor rezultate bune (la grupa de control) si foarte bune (la grupa experimentala) în ce priveste nivelul dezvoltarii psihice pe toate planurile.În tabelul nr. experimental G. experimental G. experimental G. Media vârstei cronologice este 5. de control G. Acest lucru ne demonstreaza ca mediul educativ oferit de gradinita copiilor contribuie la dezvoltarea comunicarii si limbajului copiilor. Din aceste rezultate se constata ca media vârstei psihologice a limbajului a grupa B este superioara vârstei cronologice cu o diferenta de 1 an fata de grupa A.1) s-a înregistrat aceeasi medie a vârstei psihologice a limbajului ca si media vârstei cronologice. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . La o singura proba (nr. experimental G. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G.2 sunt redate rezultatele obtinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a gradinitei. de control G. experimental G. de control G.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.2 ani. de control G.

prin procesul de învatamânt. comparativ cu cele înregistrate la testul initial. În cadrul grupei experimentale.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia ca actionându-se asupra subiectilor în mod frecvent si organizat.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finala a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. Acest lucru denota faptul ca. . se înregistreaza un progres vizibil atât la grupa experimentala cât si la grupa de control chiar daca interventia nu a fost aceeasi si conditiile socio-culturale de provenienta a copiilor diferite. la copii care au frecventat gradinita în mod regulat dar mai scazute la cei care au frecventat sporadic.. la 4 itemi s-au obtinut procente de 100 % ceea ce înseamna un nivel ridicat de cunostinte si abilitati de comunicare acumulate. se poate înregistra un mic progres si în cazul copiilor care provin din medii socioculturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinita (cazul grupei de control.prescolari de Gradinita Dorolea ). la grupa de control procentele sunt destul de bune. daca educatoarea a insistat pe activitati de educarea alimbajului chiar daca nu a avut un program de interventie bine stabilit si copiii au frecventat în mare parte gradinita.

Organizarea judicioasa a activitatii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observatie. sub aspect morfologic si sintactic. colorat. în activitatile desfasurate cu copiii s-a urmarit cultivarea procesele psihice de cunoastere: gândirea. de experienta de viata a copilului. de la venirea lui în gradinita si pâna la plecare. atentia voluntara etc.Cunoscându-se ca dezvoltarea limbajului prescolarului are la baza experienta cognitiva a acestuia în relatiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilitati optime de exprimare libera. de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate. Ţinând seama ca trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogatia experientei intuitiv-actionale. cât si în cele individuale. Atât în activitatile comune organizate cu grupa de copii. de povestirile educatoarei. memoria. de modul în care se asigura achizitionarea de informatii. limbajul. De asemenea s-a pus accent pe formarea la . astfel încât prescolarii sa-si însuseasca raporturile gramaticale ale limbii. Materialul necesar desfasurarii normale a gândirii si limbajului a fost furnizat de realitate. intonatia sa fie expresiva. acest lucru realizându-se în orice moment al zilei. accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul sa fie viu. stimularea permanenta a inteligentei si creativitatii copiilor. imaginatia. de relatiile sale cu ceilalti copii. fonetic si lexical. a independentei în gândire si actiune.

dezvoltarea aparatului fono-articular. precum si a diftongilor ai. ziare. au consolidat actul comunicarii în formele ei cele mai variate.12. exercitii. accentul s-a pus pe dezvoltarea. video. ei. în descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si în dobândirea deprinderilor de a învata. cunoasterea si folosirea în comunicare a pronumelui de politete. dischete. Întelegerea cuvintelor noi si a expresiilor însusite în cadrul diverselor activitati s-a fixat prin activizarea acestora. urmarindu-se atât latura receptiva cât si cea expresiva. calitati ale obiectelor. care sa se constituie într-un mediu educativ si cultural activ. prin lecturi dupa imagini. gradat. a parintilor si a adultilor din preajma. cerându-se copiilor sa le utilizeze în contexte noi. formarea corecta a pluralului. de pronuntie a sunetelor. folosirea corecta a flexiunii verbale si a celei nominale. computer etc. deprindere dobândita prin activitati de povestire. tulburarile din vorbirea unor copii.copii a deprinderilor de exprimare corecta. exprimarea în propozitii simple. formarea deprinderilor de vorbire dialogata. S-a urmarit. Expresivitatea exprimarii prescolarilor a constituit de asemenea. au. stimularea vorbirii coerente si expresive. un principal obiectiv al activitatilor de educare a limbajului. velare). de a-l cunoaste si de a-l stapâni prin explorari. Activitatile libere ale prescolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbala libera si civilizata între copii. a gândurilor. notiuni referitoare la culori. generate de diversitatea jocurilor. în acelasi timp. a exercitiilor ritmice. apoi în propozitii dezvoltate. Ei au avut permanent ca model conduita verbala a educatoarei. stimulativ: carti. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrata. experimente. discuri. vibrante. ideilor. copiii au fost antrenati în actul verbalizarii. iar acasa. de a interactiona cu mediul. De aceea i s-au pus copilului la dispozitie materiale specifice. Paralel cu aceasta activitate. corectându-se. a fost necesara tratarea interdisciplinara a problemelor. Concluziile cercetarii Cunoscându-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarâtor în formarea si dezvoltarea personalitatii copilului. În toate activitatile comune si la alegere. asezare în spatiu si timp. îmbogatirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiana. insistându-se asupra miscarilor de articulare corecta a sunetelor (fricative. imagini si jocuri cu imagini . Astfel s-a avut în vedere. actiuni. ea. cum era firesc la aceasta vârsta. acordul predicatului cu subiectul si al adjectivului cu substantivul. caiete si unelte de scris. prevenirea si corectarea unor defecte de vorbire. din punct de vedere gramatical. Adeziunea prescolarilor la o vorbire corecta. sentimentelor. încercari. a fost privita în relatie cu formarea deprinderilor de a-si exprima gândurile într-o comunicare coerenta si corecta. a cântecelor. în îmbogatirea capacitatii acestuia de a intra în relatie cu ceilalti copii si cu adulti. 4. prin memorizari sau jocuri didactice. Acest lucru favorizeaza . reviste.

Sunt copii care. Este preferat acest gen de activitati pentru ca este comod pentru adulti stiindu-i pe copii în siguranta în locul activitatilor active în care copilul sa se dezvolte din punct de vedere psihomotor. Copiii petrec foarte mult timp în fata calculatorului si a televizorului ceea ce îi fac pe parinti sa fie "multumiti" de interesul pe care îl manifesta copilul si de faptul ca acesta este "cuminte". copii care întâmpina mari dificultati în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lasata pe ultimul plan. deoarece. În goana lor dupa câstiguri materiale uita sau neglijeaza faptul ca acest pui de om are nevoie de caldura. cultivarea aptitudinilor lui creative. în relationare si în dezvoltarea psihomotorie. Deficientele constatate în exprimarea si în pronuntia copiilor nu se datoreaza unor disfunctionalitati somatice. la vârsta de 4 ani nu stiu sa tina o lingura în mâna si care prezinta dificultati în exprimare. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltarii psihice si intelectuale a copilului. Am constatat ca în ultimii ani vin în gradinita copii care prezinta deficiente mari în comunicare. Este cu atât mai alarmanta situatia cu cât am constatat ca aceasta delasare si atitudine de indiferenta fata de nevoile copilul nu vine din partea unor parinti cu un nivel intelectual scazut. fiind privat de atentia. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentala) sunt justificate si din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precara. Aceste relatii din interiorul familiilor copiilor influenteaza într-o masura foarte mare comportamentul. sub îndrumarea competenta a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna ofera un mediu propice unei dezvoltari normale a personalitatii copilului si se reflecta îndeosebi în dezvoltarea comunicarii si limbajului. de a comunica eficient cu el. Unii parinti considera ca daca îi ofera copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare si de afectiune de care este înconjurat acesta. 9 provin din familii organizate în care relatiile sunt armonioase si 1 este încredintat bunicii spre crestere de catre parintii plecati din tara. ci din partea unor parinti care au studii superioare. de întelegere si de atentie din partea celor mari.identificarea unicitatii copilului. De acest mediu educational au beneficiat copiii din esantionul al doilea (grupa experimentala) care. în pronuntie. lipsei de preocupare a parintilor de a relationa cu copilul. din cei 10 copii. ci sunt datorate. Asa cum am mai amintit. Corelarea dintre discipline a contribuit si la stimularea interesului copilului pentru cunoastere. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare si în faptul ca din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. de afectiunea si de interesul adultilor . 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. manifestarile prescolarilor atât în relatiile cu adultii cât si în relatiile cu copiii de vârsta lor. în mare masura.

· sa existe o strânsa corelare între continutul. În acest sens. De asemenea si din studiile de caz prezentate reiese faptul ca acel copil caruia i se acorda atentie si sprijin de catre adultii si fratii lui are rezultate foarte bune iar cel care îsi petrece cea mai mare parte a timpului singur în fata televizorului si a calculatorului prezinta mari lacune în dezvoltarea limbajului si al comunicarii. diminuând în mare masura dezinteresul manifestat de parinti 4. am ajuns la concluzia ca este necesar sa cream copiilor conditii care sunt menite sa favorizeze progrese în cele trei sfere: cognitiva. afectiva. · sa se realizeze conditiile materiale aplicarii integrale a programei pentru gradinita. · organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati în exprimarea orala. propun instituirea obligativitatii frecventarii gradinitei a copiilor de grupa mare si pregatitoare. ca o conditie a atingerii de catre toti copiii a gradului de dezvoltare si adaptare cerut de o activitate scolara eficienta. pentru a cunoaste "schimbarile" care se produc în copil ca urmare a aplicarii strategiei didactice. conditii la care sa fie atrasi si sponsori si chiar parintii copiilor. .din preajma sa copilul îsi creeaza o lume imaginara în care se retrage si din care va iesi din ce în ce mai greu. Aspectele prezentate mai sus au reiesit din rezultatele slabe obtinute de copiii din primul esantion. unitatea. consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar. Acest fapt se datoreaza tocmai relatiilor care exista între acesti copii si fratii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât si pe plan psihomotor si afectiv. care contribuie la pregatirea copilului preprimar pentru viata scolara si sociala. · introducerea elementelor de cercetare în procesul instructiv-educativ din gradinita. O alta constatare pe care am facut-o pe baza experientei acumulate în activitatea desfasurata cu copilul prescolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai multi copii si ai caror frati au vârste mai mari decât ei au deprinderi si cunostinte mai bogate. Implicatii si recomandari educationale Din experienta mea si din colaborarea permanenta cu învatatorii. îmi rezerv dreptul de a face câteva recomandari: · în scopul bunei pregatiri a copilului pentru scoala. psiho-motorie.13. cel care este în primul an de gradinita si la care efectul negativ al mediului familial este mai pregnant.

· odata cu intrarea copilului în scoala educatoarea sa înmâneze învatatorului o caracterizare a fiecarui copil (fisa psihopedagogica a copilului) Modalitati de diseminare a rezultatelor Rezultatele acestei cercetari. pentru ca primul trebuie sa stie de unde porneste. De asemenea voi participa la Sesiuni de comunicari desfasurate atât în judet cât si nationale si internationale unde voi aduce în discutie importanta implementarii unui program de interventie bazat pe utilizarea celor mai potrivite metode si tehnici de îmbogatire a limbajului la prescolari. voi încerca sa le public ca articole în revistele de specialitate (Didactica Nova. un caracter mai apropiat de cel al activitatii scolare. etc. iar celalalt unde sa ajunga. voi publica si on-line articole referitoare la studiul de fata pentru a fi consultate de alte cadre didactice (educatoare-învatatoare) interesate de subiect. Revista învatamântului prescolar si primar.didactic. cu o capacitate de concentrare mai mare . în cotidiene locale. · recomand ca educatoarele sa insiste mai mult asupra aspectului formativ al activitatii din gradinita în sensul obisnuirii copilului care urmeaza sa intre la scoala cu o activitate mai sustinuta. iar educatoarea sa cunoasca cerintele clasei I. Deoarece sunt colaborator al Echipei DIDACTIC de pe site-ul www. adica ansamblul de aptitudini si de factori non-intelectuali de personalitate.· sa se realizeze mai multe actiuni comune a educatoarelor cu învatatorii. care constituie conditiile psihopedagogice ale activitatii de tip scolar. În cadrul comisiilor metodice.ro. · educatoarele sa initieze o serie de actiuni de temperare a familiei în privinta suprasolicitarii copilului prescolar cu unele chestiuni ale ciclului primar. . voi sustine referate si activitati cuprinse în acest studiu tocmai cu scopul de a împartasi colegelor mele experienta realizarii unei astfel de cercetari. eventualele tulburari de comportament care se ivesc în atitudinea copiilor. pentru ca fiecare învatator sa cunoasca psihograma activitatii prescolare. alte publicatii). · sa se imprime învatamântului prescolar în grupa pregatitoare (ultimul semestru). rod al unei munci asidue si a unei experiente de 13 ani în domeniul educational. cu disciplina în timpul activitatilor. · educatoarele sa faca cunoscute parintilor posibilitatile reale ale copiilor precum si greutatile pe care le întâmpina.

.16. . Limite ale cercetarii.am reusit.4.oportunitatea implementarii experimentului la grupa la care sunt educatoare. 4. emotional prescolarii pentru o mai buna insertie scolara.15. Puncte tari: . cu conditia ca grupele respective sa fie coordonate de aceeasi educatoare iar copiii sa nu migreze de la o gradinita la alta. . Subiectul studierii utilizarii metodologiei didactice si a rezultatelor aplicarii corecte la prescolari este unul de larg interes pentru toate cadrele didactice din învatamântul prescolar. . reducând la minimum "socul scolarizarii".descoperirea problemelor si carentelor din limbajul copiilor. .confirmarea ipotezei specifice. unitatea. · Nu exista o strânsa corelare între continutul. Originalitatea cercetarii si punctele sale tari Nu pot pretinde ca tema cercetarii mele este pur originala.implicarea permanenta a parintilor în derularea programului prin activitati comune si derularea de proiecte tematic.) · Nu s-a realizat în totalitate o interactiune corespunzatoare cu factorii . consecventa influentelor instructiv-educative ale învatamântului prescolar si cel primar: · Nu s-a reusit organizarea unor activitati diferentiate pentru prescolarii si scolarii mici care întâmpina greutati: · Lipsa unei baze materiale corespunzatoare copilului prescolar (materiale didactice.motivarea copiilor în promovarea progresului si succesului scolar. audio-vizuale. . pe o perioada de patru ani de la intrarea copiilor în gradinita pâna la integrarea în clasa I.folosirea testelor si a instrumentelor potrivite experimentului (validate stiintific). sa pregatesc atât intelectual cât si psihic. Inovatia consta în combinarea acestor metode si implementarea lor în anumite momente ale zilei si ale activitatlor cu scopul de a activa si motiva copiii sa se implice în "jocul comunicarii". mijloace IT. etc. prin acest program.puncte slabe · Realizarea acestui studiu longitudinal.

învatamântului prescolar. formativ. Din punct de vedere a volumului de cunostinte transmise. credem noi.cale în dezvoltarea aptitudinii de scolaritate · Jocurile didactice pentru dezvoltarea limbajului. comunitatea) · Lipsa unei coerente în colaborarea educatoarelor cu învatatorii în special cu cei care vor coordona clasa I.responsabili de educatia copiilor (familia. îi ramâne acea sarcina de a pregati copilul la nivelul corespunzator.mijloc principal pentru însusirea unor elemente de citit-scris necesare intrarii copilului la scoala · Jocul matematic. spre exprimarea unui caracter obiectiv. · Testele folosite în cercetare fac parte din sfera testelor traditionale necesar fiind utilizarea în cadrul cercetarii a unor teste inovatoare. apoi accesibilitatea acestora. gradarea sistematica si nivelul de aplicare a cunostintelor teoretice în practica de zi cu zi.17. multilateral pentru scoala. în transmiterea cunostintelor si la baza însusirii lor vor sta principiile didactice. Deschideri spre alte teme de cercetare · Pregatirea copilului pentru intrarea în clasa I · Importanta utilizarii metodelor interactive la gradinita · Nivelul psihomotor de dezvoltare al copilului pregatit pentru scoala · "socul scolarizarii" impacte pozitive-negative în dezvoltarea personalitatii micului scolar · Rolul utilizarii testelor de inteligenta la grupa pregatitoare · Formarea motivatiei pentru scoala. gradinita. se va avea în vedere capacitatea lui de asimilare. metodele clasice îmbinate cu cele moderne si procedee care sa diversifice . scoala) · Alfabetizarea emotionala în mediul prescolar CONCLUZII Abstractizarea învatamântului sau tendinta fiecarei trepte a învatamântului spre schimbarea în bine a tuturor preocuparilor educationale conduce.contributia lui la activitatea de tip scolar · Colaborarea dintre factorii educogeni în vederea pregatirii copilului pentru intrarea în clasa I (familia. fidele si validate stiintific. 4. în special. Concret. creativ a întregii noastre activitati.

posibilitati de realizare si contribuie la cunoasterea obiectiva. Ea este cea care are datoria sa cunoasca varietatea mare în care se manifesta greutatile de natura operationala determinate de acea componenta a laturii activitatii care este . desfasurarea si conceperea întregii activitati la grupa pe baza cerintelor programei. Este evidenta necesitatea eforturilor educatoarei pentru prevenirea si combaterea unor astfel de fenomene. si cu ajutorul activitatilor didactice de dimineata completeaza descoperirea stiintifica la baza sectoarelor. obiective. îndreptata în directia "centrarii" obiectivelor spre o tema care apoi se diversifica întro multitudine de idei. Starea de spirit negativa a copilului legata de perturbarea raporturilor interpersonale conduce adesea la neîncredere în sine. Alaturi de aceste relatii cu valente pozitive. afectiva a comunicarii joaca un rol esential în stabilirea relatiilor interpersonale de care copilul are nevoie la intrarea în scoala. Trebuie avut în vedere ca manifestarile copiilor prescolari au adeseori un caracter contradictoriu. La vârsta prescolara. a ariilor de stimulare sub aspect teoretic si practic a tuturor cunostintelor însusite de copil în acest mod. altfel spus. forme de realizare. De mare importanta este cunoasterea de catre educatoare a trebuintelor fiecarui prescolar.si sa creeze momente. Rezultatele muncii cu acesti copii depinde de: cunoasterea trasaturilor psiho-fîzice specifice vârstei precum si de cunoasterea trasaturilor individuale ale fiecarui copii. care îsi petrec o mare parte a timpului retrasi. culminând cu stari depresive sau agresive. universul cu posibilitati de explorare si observare. izolati. precum si depistarea la timp a celor care au dificultati în stabilirea de relatii de grupa. secvente în cadrul activitatilor. componenta emotionala. Desfasurarea activitatilor din gradinita în fiinctie de noua orientare a programei. cu un inventar de abilitati. Este necesara acordarea atentiei si copiilor timizi. Prin continut. Pentru desfasurarea eficienta a activitatii prescolare. într-un mod atât de diversificat si stiintific la întelegerea si legatura didactica a omului cu natura. si unele negative. stiintifica a obiectelor. societatea. în domeniul comunicarii cu colegii. rareori. care pot duce la izolarea unor copii de colectivul grupei. a carei esenta este necesar sa fie cunoscuta de educatoare. în cei din jur. deci tratarea lor diferentiata. care sa-i atraga pe copii. a omului si activitatea acestora. educative apar. în special a grupei pregatitoare. Nici o alta programa instructiv-educativa nu a contribuit într-un mod atât de înalt sau. prin modalitati simple dar cu efect atât de valabil pentru copii. un rol important îl detin materialul didactic si mijloacele de învatamânt. sa-i stimuleze pentru activitatile de învatare. fenomenelor. conduce copilul spre o buna pregatire pentru scoala.

copilul stie ce este o obligatie. ori la aceasta dezvoltarea calitatilor psihice asigura conditiile instruirii organizate în scoala. Daca a trecut prin gradinita. O educatoare adevarata trebuie sa posede cunostinte temeinice referitoare la psihicul copilului. se obisnuieste mai usor sa reziste la tentatiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învatare. însusirile. Asadar. Deci.mai slab dezvoltata la anumiti prescolari. etapele lui de dezvoltare. Se impune necesitatea cunoasterii temeinice de catre educatoare a programei de clasa I. se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice. Reusita unei activitati desfasurate în gradinita depinde si de relatiile stabilite între educatoare si copii. atunci când vine la scoala. în conformitate cu nivelul de cunostinte al copiilor. particularitatile si caracteristicile proceselor psihice pe fiecare treapta de dezvoltare si grupa de vârsta. încurajarile îi mobilizeaza pe copii sa fie cât mai atenti. de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebarilor. educatoarea are un rol deosebit si. un factor decisiv al optimizarii învatamântului prescolar îl reprezinta pregatirea educatoarei. tinând cont de particularitatile acestora. care va avea rolul de a ne scoate din orice impas. morale si valorice (simtul valorilor) . La aceasta se adauga si calitatile intelectuale. Aprecierile. Succesul final este dat si de o planificare atenta a activitatilor. totodata. care trebuie sa posede cunostinte psihologice si pedagogice temeinice. cel mai important în acest sens. atât pe noi cât si pe copii. cât mai receptivi la activitati.

I. Cicioc E. Bucuresti 2. Editura Didactica si Pedagogica. I. (1993). M. M. Bradu. Editura Didactica si Pedagogica. Cerghit. Jocuri didactice matematice pentru gradinita. Cluj. Culegere metodica (1978). Editura Didactica si Pedagogica. Editura Polirom 4. Bucuresti 8. Ionescu.Nicola. (2006). Descoperirea copilului. Gheorghian. Editura Didactica si Pedagogica. Didactica moderna. (1997). Bucuresti 13. M. (1972). Bucuresti 7. Didactica disciplinelor pedagogice. (2005). (1970). Bucuresti 9. Editura V&I Integral. Radu. 10. Metode de învatamânt. (2001).. Cucos.Montessori. Psihologia copilului de la nastere la adolescenta. Bucuresti. Tribuna scolii. Libotean.. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. Presa Universitara Clujeana 3. I. M. Prescolarul si literatura. Bocos.. Bucuresti 12. B. Culegere metodica (1978). Bucuresti .Napoca 11. Taiban. Editura Dacia. Metodica jocului si a altor activitati cu Prescolarii. Editura didactica. I. Editura Polirom 5.BIBLIOGRAFIE 1. Cercetarea psihopedagogica. Editura Didactica si Pedagogica. . Integrarea copilului în activitatea scolara. Editura Didactica si Pedagogica. Copii de 5-6 ani. Bucuresti 6. Editura Didactica si Pedagogica. (1976). Culegere metodica (1975). Debesse. (2007). E. Educatia intelectuala a copilului prescolar. M. C.

edu. Editura Didactica si Pedagogica. (1970).educative în gradinita 20.schiopu. 2-4/1991. Nr.Todoran. Bucuresti.Adrese de internet www. Bucuresti 21. (1982).ro www. U. scoli Normale.. Bucuresti 18. 1-2/1995 19. Psihologia vârstelor.. 1-4/1994. Editura Didactica si Pedagogica.xxx.(1991).14. E.Revista învatamântului prescolar. 15.didactica. nr. D.xxx.manual pentru clasa a IX-a . Bucuresti 16. (1970). Nr. Individualitate si educatie.didactic. Editura Didactica si Pedagogica. nr. Psihologia copilului prescolar .ro www. Programa activitatilor instructiv. E.Paisi.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare BIBLIOTECA TEMA: Iarna SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitatii copiii vor fi capabili: O1: sa foloseasca corect notiuni specifice cartilor. Editura V&I Integral. Bucuresti 17. Pedagogie Prescolara.(1993). 12/1992. Editura didactica. . nr.-xxx. Tribuna scolii. (2001) Laborator prescolar. nr.ro www. L. 1-2/1993. 1-2/1990.referate.Popescu.

explicatia.1977.O2: sa înteleaga notiuni specifice iernii. carti. b) Mijloace de învatamânt: planse cu biblioteca. conversatia. . cu anotimpuri. BIBLIOGRAFIE: Bianca Bradu: "Prescolarul si literatura". O3: sa utilizeze cu atentie si grija toate materialele tiparite. O4: sa-si însuseasca notiuni de comportament civilizat în interiorul unei biblioteci. reviste. Bucuresti. STRATEGII DIDACTICE: a) Metode si procedee: observatia. Editura Didactica si Pedagogica.

beteala. Sa foloseasca si sa citeasca cartile cu imagini de iarna. namete.ANALIZA CONŢINUTULUI 1 CI. chiciura. semn grafic. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII . b. sa înteleaga sensul cuvintelor nea. c. fara sa-i deranjeze pe cei din jur. ÎNŢELEGEREA SIMBOLURILOR (LITERELOR CARE REPREZINTĂ CUVÂNTUL) OBIECTIVE URMĂRITE 2 0 CI. spirit de observatie. CAPTAREA ATENŢIEI . conversatia de evaluare. sa aseze cartea la loc.realizat prin interactiunea expozitiva. sa foloseasca corect notiunea de literatura. CUNOsTINŢE DESPRE LUMEA ÎNCONJURĂTOARE O C2. procedeul aprecierii verbale. b. folosind metoda conversatiei. C3. MOMENT ORGANIZATORIC . sa vorbeasca în soapta. in raftul bibliotecii. MODALITĂŢI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR IVITE 3. Dezvoltarea limbajului si îmbogatirea vocabularului cu expresii si cuvinte noi.se realizeaza prin dialog. ANUNŢAREA TEMEI . 0 C3. DESCRIEREA SITUAŢIILOR DE INSTRUIRE 3 1. sa foloseasca revistele si cartile fara sa le rupa sau sa le îndoaie. DEPRINDEREA DE A RESPECTA CĂRŢILE. REVISTELE 4. a. PROIECT DIDACTIC . Continuarea procesului de formare a deprinderilor de comportare civilizata: a.se face prin interactiune exploziva. C2. folosind ca metoda comunicarea. dupa ce au rasfoit-o 2. folosind metodele. folosind ca metoda instructajul verbal.prin activitatea personala a copiilor si interactiune dialogata. memorie. C4. pagina. Dezvoltarea proceselor intelectuale: gândire.

GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. Bucuresti . O2: sa formeze propozitii cu un cuvânt dat. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. explicatia. coerenta. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitatii copiii vor fi capabili: O1: sa completeze propozitia începuta de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite ca sens. b. fise individuale. STRATEGII DIDACTICE: a. O3: sa-si însuseasca treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corecta. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. exercitiul. panou. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". clara. actiuni ale oamenilor si copiilor. fiinte. demonstratia. Metode si procedee: conversatia. Editura Ion Creanga 1978.

"o". sa fie corecta. -Ce am pronuntat noi? -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! 1. Explicarea iocului Prin acest joc trebuie sa completati o propozitie cu cuvântul care se potriveste. Exemple: scolarul Vulpea este Copilul se joaca cu Copiii executa exercitiile CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT sI DIRIJAREA ÎNVĂĂRII Copiii pronunta cuvintele a caror imagini se afla pe jetoane. fiinte si fenomene. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternica si exploziva a jetului de aer. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. "e". lacoma). . "u". -se vor pronunta legat. scrie). pe durata unei singure respiratii. animalelor. -Noi am pronuntat cuvinte. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. mingea.oamenilor. Va raspunde copilul numit. "i". Se vor prezenta copiilor câteva jetoane. vocalele: "a".MOMENTE PEDAGOGICE 1 MOMENT ORGANIZATORIC CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 ACTIVITATEA COPIILOR 3 Asigurarea climatului de ordine si Intrarea ordonata a disciplina necesare desfasurarii copiilor în sala de în bune conditii a activitatii grupa Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. expirare pe gura si invers. reprezentând obiecte. Trebuie sa aveti grija ca propozitia sa aiba înteles. Se va cere copiilor sa citeasca imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. -Vulpea este sireata (vicleana.

.

3.. Exemplu: Copiii sunt curajosi...... copilul. OO OOO OOOO ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale. Se vor da cuvintele: copil. 2.. 3. Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite EVALUARE Copiii vor primi fise individuale: "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte au propozitiile".. ACTIVITATEA COPIILOR 3 Mama .. copiilor. Afara nu mai.. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor sa continue propozitiile cu alte cuvinte care sa le dea înteles. Piticii când . copiii..... 1. îsi.. acasa s-au. ciripeste. Ea le-a pregatit mâncare. Toti piticii au hotarât sa..MOMENTE PEDAGOGICE 1 CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 coase o rochita... a facut. Copiii se iau la întrecere în formularea propozitiilor. Pasarica . Cornel se joaca afara. Se vor da cuvintele. Copiii deseneaza... Copiii vor respecta sarcinile date. ochelarii. pune. 2. în padure. . Mingea este rotunda. În lipsa lor a venit. Complicarea iocului Se va propune copiilor sa îl ajute pe piticul Barba-Cot sa-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioara: "Astazi este o zi frumoasa de . bunicul.

Mijloace de învatamânt: planse. demonstratia. b. calendar. plansete. Metode si procedee: observatia. BIBLIOGRAFIE: Elena. cerneala. Bucuresti . O2: sa utilizeze corect instrumentele de lucru.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Jocuri si activitati pe arii de stimulare . eprubete. Voda. STRATEGII DIDACTICE: a. jetoane. apa. Voda: "Experiente fara laborator". gheata. conversatia. specifice stiintelor. Editura Ion Creanga. explicatia. lupa.1973. O3: sa-si dezvolte spiritul de observatie si imaginatia. Claudiu. seminte.sTIINŢE TEMA: Iarna SCOPUL: Implicarea copiilor în procesul de învatare OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1: sa foloseasca în cadrul vorbirii notiuni simple. experimentul.

b. sa observe ce se întâmpla cu gheata adusa la caldura. sa verbalizeze actiunile efectuate.CAPTAREA ATENŢIEI -se realizeaza prin interactiunea dialogata.INCHEIEREA ACTIVITĂŢII -prin activitatea personala a copiilor si interactiune dialogata. STUDIU PRIN EXPERIMENT CU MATERIALELE PUSE LA DISPOZIŢIE OBIECTIVE URMĂRITE 2 0 CI. b. imaginatie. folosind ca metoda conversatia. reprezentari. .) 0 C3. b. apa etc. c.ANUNŢAREA TEMEI -se face prin interactiune expozitiva. e. 0 C2.. folosind ca metoda conversatia. sa constate ca unele corpuri plutesc iar altele se scufunda. C2. planseta. gândire. sa observe si sa scoata dintre seminte puse la incoltit pe cele mucegaite. folosind ca metoda comunicarea. DESCRIEREA SITUAŢIILOR DE INSTRUIRE 3 1. experienta. sa foloseasca corect în vorbirea lor cuvinte ca: eprubeta. sa observe ce se întâmpla daca se pune cerneala în apa. GRUPAREA MATERIALELOR DIN NATURĂ DUPĂ FELUL LOR 3. lupa. 4. ÎNŢELEGEREA CAUZEI sI EFECTULUI ACŢIUNILOR SALE 2. sa foloseasca corect eprubetele si lichidele pe care le au la îndemâna (cerneala.. planseta. Consolidarea deprinderii de a efectua experiente simple: a. Dezvoltarea proceselor cognitive -perceptii.MOMENT ORGANIZATORIC -realizat prin interactiunea expozitiva. sa foloseasca când si cum trebuie lupa. Continuarea procesului de dezvoltare si îmbogatire a limbajului adecvat: a. C3. spirit de observatie: a. d.ANALIZA CONŢINUTULUI 1 CI. sa sesizeze aspectul vremii si sa aleaga corect jetonul. folosind: conversatia de evaluare si procedeul aprecierii verbale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->