EXAMENUL NEUROLOGIC

Anamneza. Ca n toate celelalte specialiti medicale, o anamnez complet i intit joac un rol primordial. Ea cuprinde istoricul bolii actuale, antecedentele personale i cele familiare.

Semne meningeale. Se controleaz flexibilitatea cefei. Se poate constata o rigiditate ("redoarea cefei", meningism), semn de iritaie meningial (meningit, hemoragie). Alte semne zise "meningeale": Semnul Kernig, Semnul Brudzinski. Fundul de ochi. Se examineaz oftalmoscopic fundul de ochi. Se poate constata o staz papilar, semn de hipertensiune intracranian. Nervii cranieni. Fiecare din funciile celor 12 nervi cranieni se examineaz n parte. Motricitatea. Se controleaz fora diverselor grupuri musculare, motilitatea pasiv i activ a extremitilor, precum i troficitatea muscular. Sensibilitatea. Exist cinci tipuri de sensibilitate, care se examineaz separat: simul tactil (atingerea), presiunea, simul poziional, durearea i temperatura. Reflexe. Reflexele osteo-tendinoase sau "de ntindere" (reflexe miotatice), de ex.: Reflexul rotulian, se examineaz cu ciocanul de reflexe. n cazuri patologice pot fi exagerate, diminuate sau abolite. Reflexele cutanate (reflexe abdominale, cremasteriene) se examineaz cu un ac, de preferin bont.

C unui

iocan de reflexe (aici tip Dejerine), semn distinctiv al neurolog

Semne zise "piramidale". Sunt reflexe patologice care se pot pune n eviden n cazul unei leziuni a fascicolului piramidal ("tractus cortico-spinalis"). Cel mai cunoscut este semnul Babinski: la excitarea marginii externe a plantei piciorului apare extensiunea halucelui). Alte semne piramidale: semnul Chaddock, semnul Oppenheim.

Coordonarea]. Se controleaz echilibrul (staiunea i mersul) i felul cum sunt executate micrile extremitilor. n cazuri patologice apar tulburri de coordonare (ataxie).

Tonusul muscular. Prin micri pasive ale extremitilor se pot constata diverse tipuri de tulburri de tonus muscular: spasticitate, rigiditate ("rigor"), fewnomenul de "roat dinat", flexibilitate ceroas, hipotonie. Examenul func iilor cognitive. Ce cerceteaz starea de contiin (vigilitatea), atenia, memoria, precum i funciile vorbirii (n cazuri patologice se poate constata o afazie), micrile automate i deliberate (patologic: apraxie), percepia i recunoaterea (patologic: agnozie vizual, auditiv, "neglect", anozognozie etc.)