Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica n proza, un basm cult i a aprut n "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare, n care supranaturalul este mpletit cu realul personajelor rneti din Humulelii lui Creang. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai Harap-Alb plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida cerbul batut in nestemate, sa iasa nevatamat din casa de arama incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din Povestea lui Harap-Alb desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamn cu

Fat-Frumos. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Daca in Amintiri din copilrie Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezint caracterele, in povestea lui Harap-Alb Creanga descuie intai apucaturile eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila, Ochila, Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in Amintiri din copilarie. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puteri, izbanda mezinului, casatoria. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie, apa moarta, cele trei smicele. Personajele intalnite in Povestea lui Harap-Alb au mentalitatea, gesturile, psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Exprimarea poznasa, mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: buzisoare, bauturica. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul, cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati, cearta dintre Gerila si ceilalti. Prin originalitatea sa, Povestea lui Harap-Alb este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. Creanga este inconfundabil prin limbaj. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. Unele au forma fonetica moldoveneasca. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii, dativul etic. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti, cu comportamentul, obiceiurile, traditiile si limbajul ei specific.

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica n proza, un basm cult i a aprut n "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare, n care supranaturalul este mpletit cu realul personajelor rneti din Humulelii lui Creang. , Verde mprat i cere fratelui su, mpratul, s-i trimit pe cel mai viteaz dintre fiii sai, ca s-i urmeze la tron. Ca s-i pun la ncercare, mpratul se mbrac ntr- o piele de urs i i sperie pe cei doi fii mai mari, mezinul ns reuete sa nving proba i obine ncuviinarea de a pleca spre mpria lui Verde mprat. Povuit de Sfnt Duminic, pe care o ajutase, mezinul i alege "calul, armele i hainele, pe care le avusese tatl sau cnd a fost el mire" i pleac la drum dup ce primete sfaturile mpratului, ntre care acela de a se feri de omul spn. Cu toate acestea, el este pclit de Spn, care, prin vicleug, l face slug. Sub ameninarea morii, feciorul de mpiat jur c nu va spune nimnui cine este de fapt, pstrnd taina "pn cnd va muri i iar va nvia". Spnul i d numele de Harap-Alb, care-1 slujete cu credin, respectndu-i jurmntul fcut. Ajuni la palatul mpratului Verde, Spnul se d drept nepotul su i, dintr-uii nemsurat orgoliu, l supune pe HarapAlb la ncercri primejdioase, cu sperana ca va scpa de el: s-i aduc "salui din grdina ursului"; pielea unui cerb fabulos, btut n nestemate; s o aduc pe fata mpratului Ro, ca sa se nsoare cu ea. Ajutat de Sf.Duminic, de zna binefctoare, de furnici i de albine i povuit permanent de calul su, Harap-Alb reuete s nving toate probele. Cei cinci prieteni fabuloi: Ochil ("care vede toate i pe toi altfel de cum vede lumea cealalt: numai pe sine nu se vede ct e de lumoel."), Setil ("fiul Secetei, nscut n zodia raelor i mpodobit cu darul suptului"), (ieril ("o dihanie de om care se perpelea pe lng foc"). Flmnzil ("foametea sac fr fund sau cine mai tie ce pricopseal a 11, de nu-l mai poate satura nici Pmntul") i Psri-Li-Lungil ("fiul sgettorului i nepotul arcaului") l ajut s nving piedicile ivite n ncercarea de a o aduce pe fiica mpratului Ro la curtea lui Verde-mpit. Aici sunt ntmpinai cu toate onorurile, dar fata mpratului Ro l respinge pe Spn i dezvluie celor de fa taina c Harap-Alb este adevratul nepot al lui Verde-mprat. Dat n vileag. Spnul se repede ca un "cne turbat i reteaz capul lui Harap-Alb, dar fala l nconjoar "cu cele trei smicele de mr dulce", l stropete cu ap vie i-l nvie, acesta trezmdu-se ca dup un somn greu. Alunei, calul fermecat l apuc pe Spn i "mi i-l azvrle n naltul cerului", de unde cade pe pmnt i moare. Verde-mprat i cstorete pe Harap-Alb cu fata lui Rou-mprat, iar la nunta lor au fost poftii toi prietenii care l-au ajutat n peripeiile sale s treac probele i a fost veselie mare, "chiar i srcimea ospta i bea!" Finalul basmului este hiperbolizat, fiindc veselia a inut ani ntregi i mai ine i acum, iar "cine se duce acolo, be i mnnc, ... iar cine nu, se uit i rabd". Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca surs de inspiraie basmul popular, de la care

Ion Creang pstreaz motivele (cltoria, ncercarea puterii, peitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele venite n sprijinul binelui, formulele tipice i inoveaz pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia i limbajul personajelor, precum i naraiunea prin dialog, umorul, jovialitatea i erudiia paremiologic, toate acestea particulariznd stilul i talentul prozatorului ilustrat n "Amintiri din copilrie". Harap-Alb, un fel de Ft-Frumos din basmele populare, este viteaz, rbdtor, generos, curajos, angajat cu toat convingerea n lupta mpotriva rului i mai ales este nzestrat cu arta de a-i face prieteni. El este mereu condus, sftuit i ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, numai astfel reuind s treac unele-probe, altele fiind depite de bunii si prieteni, personaje fabuloase de basm. Pe de ajt parte,; Harap-Alb este flcul supus iniierii n experiena vieii ctre maturizare, supus ncercrilor sorii din care tnrul trebuie s devin apt a-i ntemeia o familie, a avea capacitatea de a conduce, de a pstra un secret i de a-i ine cuvntul dat, adic de a se putea integra n viaa colectivitii. Trecnd cu bine toate probele, flcul se nscrie n codul civilizaiei rneti, demonstrnd generozitate, buntate, inteligen, tact, discreie, capacitatea de a ntreine o familie, valorificnd tradiiile motenite de la strbuni (hainele, armele i calul tatlui su). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creang, deoarece ele definesc trstura dominant de caracter care-1 individualizeaz n mod sugestiv. Spnul este simbolul rului, viclean, nfricotor, agresiv i violent, avnd ca principiu de via ideea c "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc inute n fru". Prin ntregul su comportament, Spnul ilustreaz proverbul "S te fereasc D-zeu cnd devine fecior de mprat", devine arogant, dictatorial, deoarece "frica pzete bostnria" sau "cnd vezi c ma face marazuri, s-o strngi de coad pn mnnc mere pduree". "Geniul humuletean este aceast capacitate extraordinar de a-i lua n serios eroii, de a le retri aventurile, de a pune cu voluptate n fiecare propriile lui aspiraii nerostite, slbiciuni, vicii, tulburri i uimiri, adic de a crea via. (...) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spn i omul ro." (Nicolae Manolescu)