Sunteți pe pagina 1din 132

POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N ROMNIA

4.1 Necesitatea unei politici regionale: tendintele si factorii determinanti ai disparitatilor regionale
Romnia este, dupa Polonia, tara cu cea mai numeroasa populatie (21,7 milioane) dintre tarile din Europa de Est si Centrala (EEC), si a saptea ca marime ntre statele membre, fiind situata n extremitatea estica a gruparii [1]. Aceasta pozitionare, mpreuna cu infrastructura de transport slab dezvoltata calitativ au condus la dificultati n accesarea pietelor UE si la costuri mai mari de transport pentru bunurile exportate. Totusi, n ultimii 17 ani, evolutia economica a fost puternic influentata de transformarile externe si procesul de aderare la UE. Desi politica si planificarea dezvoltarii teritoriale n Romnia au o istorie mai ndelungata, conceptul de "politica si planificare a dezvoltarii regionale", asa cum este n acceptiunea UE, este un concept relativ nou pentru Romnia.

Pe parcursul istoriei sale, diferitele provincii si zone ale Romniei au avut grade diferite de dezvoltare economica.
Romnia a cunoscut disparitati regionale nca din perioada interbelica. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, conducerea comunista a optat pentru o unica solutie a dezvoltarii economice, dezvoltarea sectorului industrial. Partidul comunist si guvernele sale au urmarit n procesul de implementare a politicii de industrializare o serie de principii majore privind amplasarea noilor obiective industriale. Dintre acestea pot fi amintite ca prioritare, urmatoarele: amplasarea n apropierea surselor de materii prime sau a principalelor aglomeratii urbane; utilizarea la maximum a resurselor de munca disponibile, mai ales n zonele sub-dezvoltate; valorificarea prin industrializare si prelucrare a materiilor prime locale; sprijinirea cresterii si dezvoltarii de noi platforme industriale n arii urbane.

Aceste patru directii prioritare ale procesului de industrializare, comune, n general, tuturor fostelor economii socialiste bazate pe planificare centralizata, cuprind elemente contradictorii. n ncercarea de a asigura o dezvoltare echilibrata (n sens egalitarist) a tuturor regiunilor, planificarea socialista a orientat investitiile n industrie si infrastructura catre toate zonele tarii, indiferent daca aceste investitii erau justificate sau nu din punct de vedere economic. Efectul acestei politici a fost rapida industrializare a judetelor mai putin dezvoltate, n detrimentul celor mai dezvoltate, care a fost nsotita, ca si n alte tari, de un proces de migratie a populatiei din mediul rural n mediul urban. n timp ce activitatea industriala era concentrata n anumite regiuni ale tarii, preponderent acolo unde se aflau si resursele minerale si energetice accesibile, alte regiuni se caracterizau prin dominanta activitatilor agricole si de servicii. Planificarea realizata pe baza Planului National Unic de Stat elaborat la nivel national a inclus, ncepnd cu 1976 si planificarea n profil teritorial, bazata pe impunerea de la centru a unui model unic de dezvoltare. Obiectivul urmarit l constituia diminuarea diferentelor de dezvoltare ntre judete, avnd ca unic criteriu, nivelul dezvoltarii industriale. Urmarea acestui proces de industrializare a fost crearea unei baze de productie industriala n fiecare judet, indiferent de viabilitatea economica a acestei dezvoltari. Acest mod de redistribuire, n fond a resurselor nationale globale, au condus n cele din urma la o ncetinire a ritmului de dezvoltare economica. Rezultatul a fost contradictoriu: o exagerata diversificare a tipurilor de industrii amplasate n judete, dar si aparitia multor localitati dependente de o singura mare sau mica ntreprindere industriala, de regula n industria grea, chimica, constructoare de masini. Astfel, urmarile negative ale acestei politici economice falimentare, promovate de partidul unic, s-a resimtit nca din anii 70, agravndu-se n anii 80 si s-au amplificat dupa 1990. De asemenea, multe localitati rurale au fost declarate orase, fara a ndeplini standardele internationale minime n acest sens, regimul comunist fiind preocupat de scaderea procentului - foarte mare - de populatie rurala din Romnia si care nu sustinea, formal ambitiile de a situa tara ntre tarile dezvoltate ale lumii. Rezultatul acestei politici a fost mai degraba ruralizarea oraselor romnesti, standardizarea lor arhitecturala, transformarea marilor cartiere muncitoresti de blocuri n mahalale. Cu toata amploarea acestui proces, rezidenta n mediul rural a ramas

substantiala n Romnia, fenomenul "navetismului", cu toate consecintele sale economice si sociale, fiind propriu ntregii perioade comuniste. La modul general, procesul de industrializare si urbanizare fortata impus de regimul comunist din Romnia, ntr-o maniera masiva si brutala a dislocat structurile traditionale predominante ale societatii romnesti [2]. ndreptarea fireasca spre economia de piata si modernizarea societatii au fost stopate.

Totusi, ca urmare a acestui proces de industrializare masiva a multor zone al tarii disparitatile n dezvoltarea lor economica s-au redus substantial n perioada economiei centralizate.
Odata cu tranzitia la economia de piata, problema disparitatilor regionale a reaparut. Dupa prabusirea regimului socialist si ncepnd cu introducerea sistemului economiei de piata, resursele au avut tendinta sa se orienteze catre acele regiuni unde maximizarea utilizarii lor a fost posibila. Ca urmare, regiunile cele mai sarace, care au cunoscut o dezvoltare industriala artificiala, suporta n prezent un impact sever al procesului de tranzitie si al ajustarii structurale n vederea trecerii la sistemul economiei de piata. Datele statistice, cu toate lipsurile lor [3], arata ca Romnia a intrat n procesul de tranzitie cu un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu noile State Membre, dar ca aceste disparitati s-au accentuat rapid, mai nti ntre zona Bucurestiului si restul tarii si, ntr-o masura mai mica, ntre celelalte regiuni. Analizele economice si sociale au pus n evidenta, dupa 1990, un proces de crestere a disparitatilor de dezvoltare economica si sociala ntre regiuni. Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltata (Regiunea Nord-Est), n termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. n acelasi timp, se constata o crestere a disparitatilor ntre Regiunile situate n jumatatea vestica a tarii (Nord-Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel n crestere a numerosi indicatori ai dezvoltarii economice si sociale si cele situate n jumatatea estica a tarii (Nord-Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate. Fortele pietei au tendinta de a favoriza adncirea decalajelor existente. Centrele industriale sau zonele n care este prezent un puternic sector de servicii sunt, de obicei, mai dezvoltate, n timp ce zonele periferice cu predominanta a agriculturii sau cu infrastructura deficitara devin si mai marginalizate. Primele analize ale disparitatilor regionale din Romnia post-comunista au fost realizate n cadrul programului PHARE n perioada martie - iulie 1996 si au fost incluse n doua rapoarte care urmareau n primul rnd o analiza a diferentelor sectoriale si apoi a celor globale, dintre judete, cu ajutorul unor indicatori agregati [4]. Cele doua analize au generat ierarhii specifice, care au indicat amplitudini diferite ale disparitatilor sectoriale sau globale (Carta Verde a Dezvoltarii Regionale). Primul raport, finalizat n luna martie 1996 (numit varianta "A"), a stabilit o ierarhie a judetelor, pe baza Indicelui global al dezvoltarii, calculat prin metoda agregarii unui numar de 17 indicatori, grupati n 4 categorii [5]. Pe baza acestor informatii s-a realizat o harta a disparitatilor regionale din Romnia, care a permis localizarea spatiala a saraciei si sub - dezvoltarii, n doua arii principale ale tarii: nord-estul, care include practic n totalitate regiunea istorica a Moldovei, si sudul, respectiv cea mai extinsa zona agricola a tarii - Cmpia Romna. Al doilea raport a fost finalizat n luna iulie 1996 (varianta "B") si a stabilit doua ierarhii ale judetelor , ordonate pe baza Indicelui global al dezvoltarii numit DEVELOP, calculat pentru anii 1990, respectiv 1994. Cel de-al doilea raport a urmarit, n special, analiza tendintelor privind evolutia disparitatilor sectoriale , n perioada 1990 1994, n scopul identificarii cauzelor majore ale acestora si a modificarilor semnificative. n cadrul acestei variante au fost utilizati 12 indicatori, grupati n 5 categorii [6]. Analizele elaborate n acest document au confirmat, n general, concluziile privind distributia spatiala a disparitatilor, respectiv faptul ca principalele probleme ale dezvoltarii regionale sunt situate n nord-estul si n zona de cmpie din sudul tarii, n timp ce vestul si centrul tarii ramn zonele cele mai dezvoltate. Spre deosebire de aceste doua arii sus-amintite, Vestul si Centrul tarii se contureaza drept zonele mai bogate si mai puternic dezvoltate, din punct de vedere al veniturilor din gospodariile populatiei, echiparii si dotarii tehnicosociale si al potentialului economic.

Ambele variante arata, n cele din urma, ca sub aspectul distributiei spatiale poate fi observata o grupare remarcabila a disparitatilor globale, cu diferente majore ntre estul si sudul tarii si zonele centrale si de vest. Cele mai multe dintre judetele slab si foarte slab dezvoltate se afla n Moldova si Muntenia, n timp ce majoritatea celor cu nivel ridicat si foarte ridicat de dezvoltare se afla n Transilvania si Banat. Regiunile istorice ale Olteniei si Maramuresului se caracterizeaza printr-un nivel mediu de dezvoltare. Este totodata suprinzatoare constatarea ca una dintre ariile cele mai putin dezvoltate se afla n jurul Capitalei, exceptie facnd doar zona puternic industrializata si urbanizata a judetului Prahova. Decalajele ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni sunt rezultatul "nzestrarii" lor diferentiate cu resurse naturale si umane, precum si al cadrelor relativ specifice de evolutie (economice, tehnologice, demografice, sociale, politice si culturale), care le-au modelat dezvoltarea pe parcursul istoriei. Aceasta a condus la predominanta agriculturii ca forta economica n regiunile n care conditiile climatice si pedologice au fost favorabile; a industriei grele n zonele n care s-au gasit resurse de minereu de fier si de carbune si la concentrarea ramurilor din sectorul serviciilor n centrele administrative. Unele dintre regiunile de granita au beneficiat de posibilitati mai mari n privinta serviciilor si comunicarii transfrontaliere (Timis, Arad, Bihor etc.). Au fost stabilite programe specifice de dezvoltare regionala pentru zonele sever dezavantajate (Muntii Apuseni, Delta Dunarii si judetele Botosani, Giurgiu si Vaslui). Totusi, se pare ca aceste interventii ale statului n cadrul regiunilor au fost n mare masura efectuate pe baze ad hoc, atunci cnd au aparut solicitari exprese, mai putin fiind rodul unei politici de dezvoltare regionala definita a priori . n prezent, economia tarii poate fi caracterizata ca o economie n faza finala a tranzitiei de la planificarea centralizata la o economie de piata functionala . Desi a nregistrat performante economice limitate, Romnia are disparitati inter-regionale semnificative, exprimate sintetic prin valorile PIB. Nivelul, n general, scazut al PIB, chiar si n regiunile mai dezvoltate ale tarii, indica lipsa unei zone de mare prosperitate si forta economica, apta sa influenteze n mod semnificativ aceste valori. Desi rata de crestere economica la nivel national a fost ridicata n ultimii ani, iar nivelul ratei inflatiei a avut o tendinta descendenta continua, gradul de polarizare economica, masurat prin dispersia distributiei produsului intern brut pe cap de locuitor a celor 8 regiuni raportate la media pe tara, a avut o tendinta de crestere. n prezent, raportul dintre valorile maxime (regiunea Vest) si minime (regiunea Nord - Est) ale produsului intern brut pe locuitor se situeaza la circa 1,7 (din comparatie s-a exclus regiunea Bucuresti care are un PIB pe locuitor foarte ridicat n termeni relativi), mai ridicat fata de nivelul de 1,56 nregistrat n 2003. Tabelul 36 prezinta indicii de disparitate regionala calculati pentru perioada 2003 - 2006 si estimati pentru anul 2009: Tabelul 36: Indici de disparitate regionala[7]

Regiunea Nord - Est Regiunea Sud - Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea Sud - Vest Regiunea Vest Regiunea Nord - Vest Regiunea Centru Regiunea Bucuresti

2003 0,723 0,857 0,812 0,847 1,129 0,966 1,072 1,940

2004 0,692 0,907 0,834 0,833 1,147 0,972 1,042 1,915

2006 0,675 0,845 0,822 0,843 1,149 0,920 1,087 2,044

2009 0,676 0,841 0,822 0,840 1,140 0,915 1,084 2,067

Sursa: Programul de Convergenta 2006 - 2009, Guvernul Romniei Conform unu studiu elaborat de Eurostat[8], disparitatile regionale[9] n actualele state membre noi erau mult mai mari, comparativ cu UE 15 nca din anul 1999. Din acest moment (1999), cu exceptia Poloniei, disparitatile au crescut n toate aceste state, Romnia nregistrnd cea mai puternica crestere n aceste sens - de la un raport de 2,1 la 2,7 n anul 2004, ntre cea mai dezvoltata (Bucuresti - Ilfov, care mpreuna cu Bratislava si Praga reprezinta cele trei regiuni - capitala din statele membre noi aflate printre cele 5 cele mai dinamice regiuni din UE) si cea mai putin dezvoltata regiune (Nord Est).

Astfel, principala ratiune a unei politici regionale n Romnia o constituie, contracararea tendintelor de adncire a disparitatilor regionale, concomitent cu promovarea unei participari echilibrate a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare socio-economica, n conditiile cresterii competitivitatii regiunilor . Informatii suplimentare despre indicatori cheie ai dezvoltarii regionale n Romnia sunt prezentate n anexa VI 3.

4.2 Crearea cadrului general necesar functionarii politicii regionale


Principiile care stau la baza elaborarii si implementarii politicilor de dezvoltare regionala sunt: descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale si locale; parteneriatul[10] ntre toti actorii implicati n domeniul dezvoltarii regionale;

planificarea / programarea dezvoltarii - proces de stabilire a obiectivelor de dezvoltare si identificarea prioritatilor pentru realizarea acestor obiective - programarea resurselor financiare existente pentru implementarea acelor proiecte ce contribuie la realizarea prioritatilor de dezvoltare si atingerea atingerea obiectivelor stabilite; cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati n realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala. n Romnia, cele mai importante functii administrative sunt n responsabilitatea nivelului central si organismelor sale teritoriale. Se manifesta nsa o tendinta de ntarire a responsabilitatilor n domeniul planificarii si programarii a administratiilor locale, printr-un amplu proces de descentralizare.

Exista mai multe raspunsuri posibile la ntrebarea: de ce facem descentralizare? n primul rnd pentru a mbunatati calitatea serviciilor oferite cetatenilor si pentru a creste eficienta utilizarii resurselor. n al doilea rnd, pentru a permite un control mai bun din partea cetatenilor asupra activitatii autoritatilor si a facilita participarea acestora la activitatile decizionale. Complexitatea crescnda a activitatilor din administratia publica, impune, de asemenea, transferul a tot mai multe competente spre nivlurile administrative anterioare. n alta ordine de idei, prin descentralizare pot fi puse n valoare mai bine resursele umane de la nivel local. Nu n ultimul rnd, descentralizarea poate fi un factor de limitare a puterii centrale, si n acest fel si a posibilitatii acesteia de a comite abuzuri. n concluzie, descentralizarea este un proces care are ca scop principal mbunatatirea vietii cetateanului. Totusi, descentralizarea nu a fost un succes n toate cazurile. Au fost situatii n care costurile pentru furnizarea unor servicii au crescut foarte mult sau altele n care s-a nregistrat o scadere semnificativa a calitatii serviciilor. Prin urmare, descentralizarea nu reprezinta un scop n sine, ci doar un mijloc pentru a creste calitatea actului administrativ. Furnizarea serviciilor publice este posibila doar n conditiile existentei unor resurse corespunzatoare, nu doar materiale. ntr-o lume ideala, guvernul ar putea transfera resurse suficiente pentru ca fiecare autoritate locala sa poata furniza toate categoriile de

servicii publice. n realitate, nici o tara nu reuseste sa aloce resurse materiale suficiente pentru toate serviciile. n afara de resurse financiare mai sunt si alti factori care influenteaza decizia de a descentraliza o anumita competenta: calitatea resurselor umane, starea infrastructurii, etc. Acestia nu sunt distribuiti uniform, iar guvernul central trebuie sa intervina pentru a reduce diferentele care exista ntre comunitati. Experienta altor state a dovedit ca aceste demersuri ale autoritatilor centrale produc de cele mai multe ori rezultate modeste, iar disparitatile ntre comunitati sau regiuni ramn importante. Consecinta este imposibilitatea asumarii de catre toate categoriile de autoritati locale a tuturor responsabilitatilor legate de furnizarea serviciilor publice catre cetateni. Concluzia este ca transferul de responsabilitati catre un nivel administrativ inferior trebuie facut selectiv n functie de capacitatea administrativa a autoritatilor locale. Aceasta abordare este controversata, deoarece, aparent, se creeaza categorii diferite ntre autoritatile locale si o discriminare ntre cetateni. Pe de alta parte, nu se poate vorbi despre o descentralizare simetrica dect cel mult din punct de vedere formal. Chiar si n tarile n care legislatia prevede aceleasi competente pentru comunitatile avnd milioane de locuitori si pentru cele cu cteva mii, realitatea impune si descrie o descentralizare asimetrica. Problemele pe care descentralizarea asimetrica le creeaza n relatie cu sistemul democratic si pot gasi solutii prin aranjamente institutionale (de exemplu, contracte ntre diferite autoritati publice), care sa permita autoritatilor locale care nu au capacitatea sa furnizeze servicii publice si implicit cetatenilor care locuiesc n comunitatile administrate de catre aceste autoritati, sa pastreze un control n limite acceptabile asupra deciziilor care le afecteaza viata. Unul dintre cele mai importante principii care trebuie asigurat, este principiul responsabilitatii: autoritatea publica - n cazul descentralizarii, autoritatea locala - este responsabila pentru asigurarea serviciului public si pentru calitatea acestuia, indiferent de solutia aleasa pentru furnizarea lui. Repartizarea inegala a competentelor ntre diferite niveluri administrative este unul dintre motivele cele mai importante care impune claritate si precizie n alocarea acestora. Cei trei actori implicati: cetatenii, autoritatile locale si regionale si guvernul central trebuie sa aiba, din ratiuni diferite, o imagine clara n legatura cu distributia responsabilitatilor ntre nivelurile administrative. Cetatenii trebuie sa stie cine este responsabil pentru furnizarea diferitelor servicii de care, potrivit reglementarilor legale, trebuie sa beneficieze. Autoritatile locale trebuie sa si cunoasca responsabilitatile care le revin n raport cu cetatenii, dar si modul de alocare a resurselor pentru ndeplinirea acestora. De asemenea, o gestionare eficienta a resurselor de catre guvernul central, pentru a asigura un nivel corespunzator si echitabil de furnizare a serviciilor publice pentru toti cetatenii, este imposibila n absenta unei repartizari clare a competentelor.

Pna n prezent, din legislatia romneasca a lipsit o structurare clara a comptetentelor exercitate de comune si orase, pe de o parte, si de judete, de cealalta parte. Formularile generale, precizarea "n conditiile legii" care trimite la alte acte normative specifice - complexe sau confuze - lipsa din administratie si din legislatie a unor concepte precum competente delegate, partajate sau exclusive reprezinta doar cteva din deficientele remarcate vis-a-vis de termenul descentralizare. Raportul de Monitorizare al Comisiei Europene arata ca "responsabilitatile diferitelor niveluri administrative nu au fost clarificate suficient si nu au fost nsotite de transferurile corespunzatoare de proprietate si resurse fiscale". Pornind de la actuala structura a competentelor, Guvernul, prin Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Unitatea Centrala de Reforma n Administratia Publica, ministerele de resort si ceilalti actori implicati trebuie sa evalueze oportunitatea realocarii competentelor existente si a transferarii unor noi responsabilitati catre administratia publica locala.
Procesul de descentralizare a deciziilor si dezvoltarii autonomiei locale este un proces complex, proces prin care se doreste - n consens cu politicile europene - sa se acorde mai multe si reale competente comunitatilor teritoriale si sa se creeze un sistem financiar care sa le permita o mai mare implicare n activitatile care se desfasoara pe teritoriul lor. Trecerea responsabilitatilor la comunitatile locale este o conditie necesara pentru succesul politicii de dezvoltare locala. Principalele activitati privind derularea procesului de descentralizare vizeaza: crearea unui cadru adecvat pentru descentralizare/deconcentrare, care implica stabilirea si operationalizarea Comitetului Tehnic Interministerial si a Grupurilor de Lucru n ministerele implicate si pe judete clarificarea competentelor la diferitele niveluri si structuri ale administratiei publice, care vizeaza analizarea si amendarea legislatiei primare si secundare, pentru a sustine acest proces ntarirea autonomiei financiare a autoritatilor locale redefinirea competentelor prefectilor monitorizarea procesului de descentralizare.

Scopul reformei n administratia publica locala este de a o face pe aceasta capabila sa si ndeplineasca functiile, astfel nct sa contribuie la dezvoltarea economica si sociala n regiune. Acest proces deosebit de complex, care se afla n prezent n desfasurare, se va finaliza cu o strategie generala, care sa asigure consistenta si coerenta procesului de descentralizare. Continuarea reformei n administratia publica se bazeaza pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea, att a autonomiei decizionale ct si a celei financiare. Pna acum, acest proces a parcurs o serie de etape pentru crearea cadrului legislativ necesar: Primele elemente ale descentralizarii fiscale au aparut odata cu Legea 189/1998 (care a reprezentat un moment de referinta pentru realizarea unei autonomii financiare a autoritatilor publice locale) privind finantele publice, completata prin HG 36/2002 privind veniturile si taxele locale. OUG 45/2003 privind finantele publice locale (care nlocuieste Legea 189/1998) aduce un plus de reguli si proceduri clare si explicite, orientnd ntreaga gestiune publica catre criteriul performantei.

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale (principalele modificari se refera la: repartizarea pe unitati administrativ - teritoriale n cadrul judetului, a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cresterea capacitatii de investitie la nivel local prin majorarea limitei de ndatorare de la 20% la 25% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale).

Legea 215/2001 privind administratia publica locala ncurajeaza cooperarea interjudeteana si stimuleaza administratiile locale sa elaboreze programe de investitii de capital, care sa sustina prioritatile de dezvoltare. Legea 286/2006[11] modifica si completeaza Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

Aprobarea Legii 326/2001 privind serviciile publice a favorizat aparitia operatorilor de servicii publice de gospodarie comunala (apa potabila, apa reziduala, deseuri solide, termoficarea oraselor si transport local), care vor putea determina un nivel nalt al economiilor de scala la nivel judetean. Aceasta lege a fost abrogata prin Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice. Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismului. Legea cadru 339/2004 privind descentralizarea, abrogata prin Legea-cadru nr.195/2006 a descentralizarii - precizeaza ca resursele financiare ale administratiei publice locale trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile transferate.

Este de evidentiat faptul ca elaborarea acestui cadru legislativ s-a realizat n conditiile unui dialog institutional, ca urmare a crearii Federatiei Autoritatilor Locale din Romnia care include asociatiile comunelor, ale oraselor, si ale municipiilor din Romnia, precum si Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene.

Acest proces masiv de reforma a creat probleme la nivelul institutiilor administratiei locale care ntmpina dificultati n prelucrarea si adaptarea la numeroasele noutati si cerinte. Desi exista programe de training pentru personalul administratiilor locale, sunt nca probleme de capacitate institutionala la nivel local, n ceea ce priveste utilizarea oportunitatilor create de acest nou cadru. Deocamdata, gestionarea ineficienta, managementul public autocrat, birocratia ramn atributele administratiilor publice locale att timp ct politicile si procedurile nu se aplica sau nu se aplica n termeni corespunzatori. Slaba reprezentare a intereselor cetatenilor de catre alesii locali si de factorii de decizie numiti, reprezinta o constrngere majora n realizarea unui proces politic mai democratic.
Grupurile de lucru privind descentralizarea n Romnia (constituite att din alesi ct si specialisti ai administratiei publice centrale si locale) au identificat pe parcursul activitatii lor mai multe dimensiuni ale acestui proces: politica, financiara, administrativa. Pna n prezent, descentralizarea financiara a fost devansata de descentralizarea responsabilitatilor , care s-a efectuat fara acoperirea integrala a nevoilor financiare. Referitor la relatiile dintre administratia centrala si cea locala, s-au nregistrat progrese n paralel cu dezvoltarea structurilor asociative din administratia publica locala. Cu toate acestea, nca mai sunt ministere care emit acte normative cu impact asupra bugetelor locale, fara a consulta structurile asociative si fara a asigura surse de finantare. Implementarea politicii de dezvoltare regionala si sprijinire a investitiilor n contextul procesului de descentralizare nu poate face abstractie de constrngerile bugetare existente la nivel national. Desi exista o tendinta clara de descentralizare a functiilor guvernamentale n Romnia, volumul resurselor financiare acordate autoritatilor locale pentru implementarea politicilor economice si sociale ramne destul de limitat. Pentru continuarea cu succes a procesului de descentralizare, se impune un inventar al responsabilitatilor si surselor de finantare pe unitati administrativ teritoriale si propuneri de delimitarea a acestora pe niveluri administrative, n functie de strategia de descentralizare a fiecarui domeniu si cu implicarea structurilor asociative si a ministerelor de resort.

4.3 Istoricul si particularitatile cadrului specific creat pentru implementarea politicii regionale
4.3.1 Carta Verde a Politicii Regionale
Romnia nu si-a formulat n mod explicit o politica de dezvoltare regionala imediat dupa anul 1989, desi guvernul a avut o influenta importanta n acest sens, prin intermediul politicilor macroeconomice si sectoriale.

Elaborarea si dezvoltarea unei politici regionale n Romnia a devenit obligatorie din perspectiva statutului de stat candidat la Uniunea Europeana, fiind una dintre cerintele de baza ale integrarii europene, ca expresie a solidaritatii Statelor Membre ale UE.

n Romnia, conceptul care sta la baza politicii de dezvoltare regionala a fost dezvoltat pe baza unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat n "Carta Verde a dezvoltarii regionale n Romnia". Activitati au demarat la 1 februarie 1996 si s-au desfasurat sub coordonarea unui Grup de Lucru Interministerial, incluznd reprezentanti din ministerele cheie si autoritati regionale.
Obiectivul major al programului a constat n constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra problemelor dezvoltarii regionale n Romnia. Una dintre principalele sarcini ale programului era pregatirea unui set de principii fundamentale pentru dezvoltarea politicii regionale n Romnia, prezentat n Carta Verde. Carta Verde a discutat pe larg conceptul de dezvoltare regionala fara a defini regiunile ca baza a politicii regionale. Carta a inclus propunerile Grupului de Lucru Interministerial, destinate implementarii politicii de dezvoltare regionala de catre Guvernul Romniei. Obiectivele politicii propuse au fost: 1) pregatirea Romniei pentru integrarea n Uniunea Europeana si pentru a deveni eligibila n vederea acordarii unor ajutoare din fondurile structurale ale acesteia; 2) reducerea disparitatilor regionale ntre diferite regiuni ale Romniei; 3) integrarea activitatilor din sectorul public, pentru a realiza un nivel superior de dezvoltare a regiunilor. Astfel, ncepnd cu anul 1999, Romnia a promovat o politica de dezvoltare regionala care a vizat redresarea unor "zone dezavantajate", grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive, precum si a zonelor miniere, prin atragerea de investitii n aceste zone. Principalul sprijin acordat investitorilor a fost reprezentat de facilitati fiscale n aceste zone. n paralel, ncepnd cu anul 2001, a fost initiata si o politica de sprijinire a parcurilor industriale, n scopul facilitarii accesului investitorilor la infrastructura tehnica si economica, oferindu-le servicii complexe si facilitati favorabile pentru investitii, inclusiv posibilitatea cooperarii cu alte societati n cadrul parcurilor. Crearea parcurilor industriale poate fi considerata un instrument al politicii si planificarii regionale dezvoltat n dependenta de politica economica si planul de amenajare a teritoriului. Aceasta abordare considera parcurile industriale o locomotiva a dezvoltarii economiilor regionale si locale. Dupa o perioada initiala cnd sprijinul european s-a concentrat n anumite regiuni, n conformitate cu principiul concentrarii fondurilor, promovat de UE, n cele din urma s-a hotart ca toate regiunile sa beneficieze de acest ajutor.

Din anul 2002, Romnia a promovat o abordare complexa a dezvoltarii regionale, care vizeaza ntarirea legaturilor economice n cadrul regiunilor si exploatarea oportunitatilor oferite de sistemele economice subdezvoltate la nivel regional si local. Se poate afirma ca Romnia realizeaza, n prezent, o politica regionala n care mbina elemente clasice ale strategiilor regionale si elemente noi de politica regionala promovate de Uniunea Europeana, constnd n crearea capacitatii regiunilor de a fi competitive. n contextul globalizarii, dar si al restrictiilor impuse de Uniunea Monetara Europeana asupra cheltuielilor publice, stimularea polilor de crestere a devenit la fel de importanta ca si sprijinirea zonelor problema. Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala, de catre autoritatile administratiei publice locale, dar si de structurile regionale porneste de la premisa ca nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele nsele si cei alesi sa le reprezinte. Acest nou tip de politica vine, n primul rnd, n ntmpinarea unor necesitati reale ale colectivitatilor locale si regionale din tara noastra care poate fi caracterizata ca reprezentnd un nou mod de abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale.

Acest concept are la baza masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, n parteneriat cu diversi actori (privati sau publici), n scopul asigurarii unei dezvoltari economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale si regionale, pentru a realiza n final obiectivele dezvoltarii regionale.

4.3.2 Regiunile de dezvoltare


n Romnia, relatia dintre modelul teritorial al structurilor administrative si distributia spatiala a activitatii economice a fost fracturata, pentru o jumatate de secol dupa cel de-al doilea razboi mondial, printr-o perioada n care decizia centralizata[12] a fost determinanta n localizarea celor mai importante activitati economice. Ca o consecinta, nici o structura judeteana sau de regiune istorica nu a dezvoltat mecanisme adecvate, pentru a aplica eficient politici de tip regional. n Romnia nu exista regiuni administrative. Articolul 3 din Constitutie specifica n mod clar ca teritoriul Romniei este organizat din punct de vedere administrativ n comune, orase si judete [13]. Romnia este divizata n 41 de judete plus Municipiul Bucuresti - Capitala tarii, structura care serveste unor scopuri administrative. La nivelul UE se considera nsa, ca unitati administrative de asemenea dimensiuni nu sunt eficiente pentru proiectarea si implementarea masurilor de politica regionala. Nivelul optim al acestor structuri teritoriale, se considera a fi cele corespunzatoare nivelului NUTS II n Nomenclatorul Unitatilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT. Acest nivel teritorial NUTS II este cadrul de culegere a datelor statistice specifice, n conformitate cu reglementarile EUROSTAT si prin aceasta, cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala. Astfel a aparut necesitatea crearii si n Romnia a cadrelor teritoriale, concordante cu cele ale Statelor Membre, n vederea implementarii unor masuri de politica regionala. Se poate spune ca Regiunile de Dezvoltare sunt forme institutionalizate de cooperare inter-judeteana si, din acest punct de vedere, constituie n momentul de fata stadiul actual al unui proces istoric controversat si de lunga durata (a se vedea caseta de mai jos) de creare a institutiilor si mecanismelor pentru managementul politicii de dezvoltare regionala din Romnia.

Istoricul regiunilor n Romnia[14] Prima ncercare de creare a unui cadru pentru dezvoltarea regionala dateaza din 1872, cnd legea prin care se nfiintau judetele permitea posibilitatea cooperarii interjudetene pentru probleme de interes comun dar temporar, cum era cazul proiectelor comune de dezvoltare. ncepnd cu 1925, judetele se puteau asocia permanent n Consilii de Conducere pentru a realiza activitati comune. Rolul Consiliilor de Conducere a fost preluat de Asociatiile Generale ale Judetelor constituite la nivelul Regiunilor Administrative, avnd personalitate juridica si resurse financiare proprii, n ncercarea de a mbunatati mecanismele de implementare a politicii la nivel local, prin deconcentrare si descentralizare. Aceasta schimbare nu a ramas fara consecinte. Pentru a contrabalansa deconcentrarea crescuta a puterii la nivel local, a fost necesar sa se creeze structuri descentralizate ale ministerelor la nivel regional. Totusi, repartizarea neclara a responsabilitatilor ntre cele doua nivele de guvernare a dus la ineficienta si suprapunerea atributiilor. Pentru a rezolva aceasta situatie, n 1938 a avut loc o reforma constitutionala prin care sau creat 10 inuturi, alcatuite din organisme alese la nivel local si din reprezentanti numiti de Guvern, sub coordonarea unei persoane numite de Guvern, toate ajustari ale sistemului institutional avnd ca scop favorizarea unei abordari integrate a dezvoltarii regionale. Razboiul nsa a stopat practic implementarea acestei reforme. Imediat dupa razboi, socialismul a relansat politica de dezvoltare regionala prin crearea a 28 de regiuni administrative, cu atributii clare n domeniul dezvoltarii

economice. Totusi, prin regruparea aleatorie a celor 58 de judete n 28 (prin unirea a cte 2 judete), reforma nu a reusit sa impuna regiuni de o marime adecvata, care sa permita un management eficient al resurselor si realizarea economiilor de scala. De aceea, numarul regiunilor a fost redus la 18 n 1952 si la 16 n 1956. Crearea regiunilor a fost nsotita si de crearea raioanelor administrative, n concordanta cu traditia sovietica, pentru asigurarea serviciilor publice la nivel local. n aceasta perioada numarul raioanelor varia ntre 120 si 180, adica mai mult dect dublul numarului de judete dinainte de razboi. Cadrul institutional al dezvoltarii regionale s-a schimbat brusc n 1968, cnd regiunile au fost desfiintate, disparnd odata cu ele responsabilitatea nivelului regional n dezvoltarea economica, fiind renfiintate judetele ca piloni ai institutiilor guvernamentale locale. De atunci cadrul institutional la nivel local nu s-a schimbat semnificativ, iar numarul judetelor a crescut usor de la 39 la 41, la care se adauga numicipiul Bucuresti. Aceasta structura ramne n continuare baza organizarii administrativ-teritoriale, dupa cum a fost definita de Guvernul Romniei n 2002. n 1998, n cadrul unui proiect PHARE, au fost create n Romnia Regiuni de Dezvoltare.
n baza Legii 151/1998, la sfrsitul anului 1998, s-au constituit prin asocierea liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzatoare nivelului statistic NUTS II. Stabilite n urma unui proces de asociere voluntara care a necesitat n medie 400 de decizii ale consiliilor locale din fiecare regiune de dezvoltare, ele nu au statut de unitati administrative si nu au personalitate juridica, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permitnd utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane. Totusi, neavnd statut administrativ, aceste regiuni nu sunt comparabile cu unitatile administrative care au autoritate decizionala. Actele normative cu privire la mpartirea teritoriala a Rommiei definesc structura teritoriala n vigoare, asimilabila NUTS, dupa cum urmeaza: Nivel NUTS I: Romnia Nivel NUTS II : 8 regiuni de dezvoltare, cu o populatie medie de 2,8 milioane locuitori Nivel NUTS III: 42 judete, care reflecta structura administrativ teritoriala a Romniei Nivel NUTS IV: nu se foloseste, deoarece nu s-au identificat asocieri de unitati teritoriale Nivel NUTS V: 319 municipii si orase, 2851 comune, cu 12946 sate.[15]

Scopul n care s-au creat Regiunile de Dezvoltare este similar celui urmarit si de celelalte tari n curs de aderare, la fel ca si Statele Membre, acelea de a sprijini comunitatile mai mari n a-si solutiona problemele care trec dincolo de granitele administrative si care depasesc posibilitatile financiare ale unui judet. Regiunile de Dezvoltare reprezinta structuri teritoriale n care se realizeaza implementarea si evaluarea politicii nationale de dezvoltare regionala. Pentru realizarea programelor de cooperare transfrontaliera derulate la granitele Romniei cu Bulgaria si Ungaria, au fost delimitate doua zone eligibile (regiuni transfrontaliere, cuprinznd sapte, respectiv patru judete de granita), ale caror teritorii nu coincid cu cele ale regiunilor de dezvoltare. In organizarea teritoriala a Statelor Europene se manifesta o tendinta generala spre regionalizare, existnd o diversitate de forme institutionale ale regionalizarii. Regiunea constituie inovatia cea mai importanta a sistemelor de administratie teritoriala din cursul ultimelor decenii, care s-a preluat practic, n foarte scurt timp, chiar daca n grade diferite, de toate tarile europene.

Regiunile constituite n tarile n curs de aderare la UE sunt considerate ca un element si un sprijin al integrarii; ncepnd cu dezvoltarea economica, regiunea este gndita ca un factor de democratizare si de valorificare a "specificitatilor" culturale ("Rezolutia Parlamentului European din 18 nov. 1988). Pentru actualele state membre noi (foste tari candidate la UE), organizarea la nivelul regiunilor a reprezentat un standard european, care trebuia ndeplinit, ca etapa n procesul de pregatire pentru a avea acces la fondurile structurale.

Termenul de "regiune" - provine din latinescul "regionem", ce semnifica teritoriu, tinut si este utilizat pentru a descrie entitati politice sau administrative, acopera o gama larga de concepte care definesc unitatile constitutive ale statelor membre: Land, district n Germania si Austria Regiune sau comunitate n Belgia Comunitate autonoma sau provincie n Spania Regiune, departament n Franta Periferie, departament n Grecia Regiune cu statut special, ordinar sau provincie autonoma n Italia Provincie n Danemarca, Finlanda, Olanda District n Portugalia si Luxemburg Judet/Comitat n Marea Britanie si Suedia.

Pentru a asigura stabilitatea clasificarii provizorii NUTS, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala oficializeaza compozitia regiunilor NUTS II, prin precizarea judetelor care compun regiunile respective, conform tabelului 37: Tabelul 37: Regiunile de Dezvoltare ale Romniei si componenta lor 16516p1517q

Nr. Regiunea Crt. 1 Nord Est 2 Sud Est 3 Sud Muntenia

Componenta/judete

Sediul ADR

Botosani, Suceava, Neamt, Iasi, Vaslui, Bacau Piatra Neamt Vrancea, Galati, Bratila, Tulcea, Constanta. Buzau Braila Ialomita, Calarasi, Prahova, Dmbovita, Calarasi Giurgiu,

4 5 6

Teleorman, Arges Sud Vest Oltenia Vlcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj Craiova Vest Hunedoara, Caras - Severin, Timis, Arad Timisoara Nord Vest Bihor, Cluj, Bistrita - Nasaud, Maramures,Cluj Napoca

7 8

Centru Bucuresti Ilfov

Salaj, Satu Mare Alba, Mures, Sibiu, Brasov mun. Bucuresti, Ilfov

Harghita,

Covasna,Alba Iulia Bucuresti

Sursa: Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala Astfel, regiunile din Romnia includ minimum 4 si maximum 7 judete, un numar mare de comune, cteva orase si municipii, sectorul privat (companii producatoare si institutii din domeniul serviciilor), institute de cercetare si institute de educatie de nivel nalt, organizatii non-guvernamentale. n legatura cu numarul actual al regiunilor de dezvoltare n care este structurata tara, trebuie remarcat ca reprezinta cel mai nalt nivel de concentrare geografica a teritoriului realizat vreodata n Romnia. Nu au mai existat n istoria Romniei opt regiuni care sa grupeze aproape trei milioane de locuitori. Pentru scopul dezvoltarii regionale este foarte important ca regiunile de dezvoltare sa ramna ct de mari posibil ca dimensiuni si populatie pentru a fi posibila realizarea unei economii de scala si actiuni sinergice, care sa le permita n viitor sa intre cu succes n competitia cu regiuni mari din Europa (landurile din Germania si regiunile din Franta). Din 1998, cnd au fost create Regiunile de Dezvoltare, au avut loc o serie de schimbari n cadrul institutional creat pentru coordonarea activitatii acestor regiuni. Aceasta a constituit mai nti responsabilitatea Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala. Personalul si atributiile acesteia au fost preluate de catre Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. n urma remanierii guvernamentale din 2003, competentele de dezvoltare regionala ale Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, care a fost desfiintat, au trecut la Ministerul Integrarii Europene, devenit prin HG 361/18.04.2007 Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei. Comisia Europeana considera ca structura organizationala a celor 8 regiuni de dezvoltare este compatibila cu regulile UE, iar Romnia s-a angajat n cadrul Capitolului de Negocieri 21 ca va pastra aceasta structura n perioada de implementare 2007 - 2013 , pentru a asigura o implementare adecvata fondurilor structurale alocate dupa aderare[16]. Modificarea structurii curente reprezinta un proces complex, care necesita consultarea cu toti actorii implicati, inclusiv cu Comisia Europeana. Tabelul 38 prezinta sintetic principalele puncte tari si puncte slabe ale regiunilor de dezvoltare ale Romniei: Tabelul 38: Regiunile de dezvoltare ale Romniei - puncte tari si puncte slabe

Puncte tari Puncte slabe Responsabilitati importante precum dezvoltarea socio- Faptul ca cele 8 regiuni nu au statut administrativ nu le economica sau protectia mediului au nceput sa fie permite sa fie reprezentate n organizatii internationale. n descentralizate la nivel regional cadrul Comitetului Regiunilor sunt reprezentate doar judetele, si din acest motiv, observatorii sunt din cadrul Ministerului de Administratie si Interne si nu din institutii responsabile cu dezvoltarea regionala. O serie de organisme publice sau private si-au nfiintat Aceasta structura nu are suport politic deplin. reprezentante la nivel regional: Camere de Comert regionale, birouri regionale SAPARD, birouri regionale de angajare, de mediu, agentii regionale pentru IMM-uri. Pregatirea Strategiilor Regionale pentru inovare reprezinta un pas pentru responsabilizarea regiunilor n acest domeniu.
Sursa: prelucrare proprie n general, procesul de regionalizare este perceput la nivel regional/local ca fiind un proces artificial - regiunile nu s-au constituit n mod natural, stabilirea lor fiind rezultatul unor solutii impuse, dar necesare n context european. Desi este recunoscut faptul ca regionalizarea a produs efecte benefice n dezvoltarea regiunilor, rezultatele sunt dificil de cuantificat si putin vizibile. Procesul de regionalizare s-a facut "de sus n jos", fara consultarea comunitatilor si fara a se lua n considerare caracteristicile culturale, etnice si istorice. n discursul despre regionalizare, identitatea reprezinta un factor cheie. Sentimentul de apartenenta la un spatiu comun reprezinta fundamentarea pentru actiuni economice, politice, culturale si sociale, determinate de locuitorii acelui teritoriu.

Totusi, acest sentiment este perceput diferit de personalul administrativ, n comparatie cu cetatenii - locuitori ai teritoriului respectiv, existnd diferente si ntre identitatea institutionala si cea a locuitorilor unei regiuni, pentru ca uneori teritoriile divizate administrativ n regiuni nu se suprapun peste teritoriile definite prin alte criterii. Aceste diferente pot fi reconciliate printr-o politica de comunicare care sa promoveze unicitatea identitatii teritoriale, pornind de la originile istorice, patrimoniul cultural, dezvoltarea socio-economica, demarcate prin simboluri si monumente. Identitatea specific regionala apare ca o consecinta a interactiunii dintre factori subiectivi si obiectivi, fiecare regiuni avnd punctele ei forte si punctele slabe. Problema identitatii a fost studiata de observatori si analisti politici, sociologi, lingvisti, istorici, geografi, etc., studiile elaborate fiind structurate pe aspecte precum: caracter temporal, relatia de opozitie traditie - modernism, distinctia ntre criterii obiective si subiective. Ultimul element este relevant att pentru elaborarea unei definitii a identitatii regionale, dar si pentru elaborarea unei metodologii pentru crearea unei astfel de identitati. Memoria colectiva poate fi constitui un punct de start pentru reconstruirea unei identitati care nu corespunde istoriei si contine teme si elemente care pot mobiliza populatia. Pentru a compensa deficitul de puncte de reper comune si pentru a optimiza situatia prezenta si resursele au aparut scopuri comerciale, traditii inventate, etc. - care trebuie "sa vnda mai bine regiunea". Christophe Charle[17] recomanda trei teme de analiza pentru a determina prezenta sau absenta constiintei regionale: fluxuri migratorii (fenomene de dezradacinare a populatiei, pierderea interesului pentru cultura), stereotipuri (exprimarea temelor regionale prin modalitati paralele: teatru, cntec, etc.) si traditii culturale (inclusiv presa, sport). Practic, procesul de regionalizare s-a concentrat doar pe pregatirea tarii pentru absorbtia fondurilor de pre-aderare si structurale. Totodata, procesul de regionalizare a avut ca scop initierea unui proces de descentralizare considerat foarte necesar politicii de dezvoltare. Cel mai mare obstacol n acest sens a fost faptul ca nu exista un cadru legal care sa ofere o putere mai mare regiunilor. Totusi, n ultimii ani, si pe baza promovarii programelor finantate din fonduri comunitare prin politica regionala, au nceput sa se dezvolte relatii inter-regionale care nu au la baza doar criteriul localizarii geografice apropiate. ntr-o anumita regiune exista zone care au un ritm mai lent de dezvoltare, iar acest aspect nu presupune ca regiunea per ansamblu este mai putin eficienta. Reprezentarea regionalizarii este cumva determinata si de istoria regionalizarii n Romnia. Exista mai degraba o atitudine pozitiva dect negativa pentru perioada cnd tara era organizata n regiuni. Un grad mai mare de descentralizare si o distribuire mai larga a responsabilitatilor de la nivel central privind coeziunea socio-economica nseamna, de fapt, o eficienta mai mare. Acesta este rolul principal al regiunilor: sa asigure o implementare eficienta a strategiilor si programelor de dezvoltare socio-economica n beneficiul ntregii comunitati din acea regiune. Reforma economica devine posibila n cadrul unui parteneriat care permite actorilor locali si regionali sa aiba un rol fundamental n implementarea politicilor de dezvoltare. Principalele probleme cu care se confrunta regiunile n procesul de elaborare de politici si stabilire de prioritati se refera la slaba capacitate de conducere, lipsa unei coordonari adecvate si sistematice, informatii limitate, insuficiente si disparate. Printre principalii factori - cauza pentru aceste probleme se numara si faptul ca rigiditatea regulilor blocheaza uneori initiativa, capacitatea de absorbtie este insuficient dezvoltata, cunoasterea conceptelor cu care se opereaza este limitata, descentralizarea institutionala nu este simultana cu cea financiara, sprijinul din partea nivelului administrativ central este de asemenea, limitat si nu este nsotit de ncrederea n descentralizare.

4.3.3 Cadrul institutional al politicii regionale


In perioada 1998 - 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea Europeana si a Programului National de Aderare la U.E., n Romnia s-a creat si cu sprijinul Programului Phare, cadrul legal si structurile institutionale, la nivel central si regional, necesare implementarii unei politici de dezvoltare regionala. Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala n Romnia, nlocuita prin Legea nr. 315 din 2004 constituie cadrul legal si institutional pentru politica regionala, incluznd: definirea Regiunilor de Dezvoltare, a Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala, a Agentiilor de Dezvoltare Regionala, precum si a responsabilitatilor organismelor nationale coordonatoare. Aceasta lege, care stabileste Regiunile de Dezvoltare ca fiind cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala, a fost inspirata n mare parte din modelul politicii de dezvoltare regionala a Regatului Unit[18], unde nu exista regiuni administrative.

Legea nr. 151/1998, nlocuita prin legea 315/2004, a fost elaborata si cu scopul de a integra finantarea de tip structural a UE n politica de dezvoltarea regionala a Romniei. Aceasta trebuia sa se realizeze prin Planul National de Dezvoltare Regionala, care, prin includerea celor 8 Planuri de Dezvoltare Regionala urma sa reprezinte cadrul financiar comprehensiv pentru PHARE, ISPA si SAPARD. Acest obiectiv s-a dovedit prea ambitios, deoarece, pe de o parte, att fondurile ISPA ct si SAPARD au fost planificate si programate prin strategii si programe nationale, iar Planurile Regionale au ramas de facto, doar cu programarea fondurilor PHARE CES, iar pe de alta parte, capacitatea de programare la nivel regional s-a dovedit a fi insuficienta pentru a realiza sarcina planificarii fondurilor PHARE CES. De aceea, aceasta sarcina a revenit documentelor anuale/multianuale de programare, construite pe baza Planurilor Nationale de Dezvoltare (2000-2002, 2002-2005, 2004-2006).
Politica de dezvoltare regionala n Romnia a devenit parte componenta a procesului de aderare la Uniunea Europeana, constituind capitol de negocieri n procesul aderarii tarii noastre la UE - Capitolului 21"Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale". Romnia a deschis negocierile la capitolul 21 n cadrul Conferintei de Aderare din 21 martie 2002 si a finalizat negocierile pentru acest capitol pe data de 23 septembrie 2004, dupa mai multe runde de negocieri. Documentul de Pozitie Complementar pentru Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" stabileste cadrul institutional pentru implementarea acquis-ului comunitar aferent acestui capitol de negociere. n cadrul acestui capitol s-au confirmat fondurile pe care le va primi Romnia dupa aderarea la UE, ca fonduri structurale si de coeziune. Pentru utilizarea acestor fonduri, a fost negociata o structura de implementare pe mai multe paliere, att la nivel central, ct si local. Legea nr. 315/2004 - legea fundamentala a dezvoltarii regionale n Romnia, stabileste obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala n Romnia: diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltarii echilibrate, recuperarea accelerata a ntrzierilor n domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si prentmpinarea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea initiativelor si prin valorificarea resurselor locale si regionale, n scopul dezvoltarii economico - sociale durabile si al dezvoltarii culturale a acestora; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, transfrontaliere, inclusiv n cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene care promoveaza dezvoltarea economico-sociala si institutionala a acestora, n scopul realizarii unor proiecte de interes comun, n conformitate cu acordurile internationale la care Romnia este parte.

Legea a stabilit organisme decizionale si executive att la nivel regional ct si la nivel national. Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR) este constituita ca un organism nonguvernamental, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care activeaza n domeniul dezvoltarii regionale. ADR elaboreaza strategiile si programele de dezvoltare regionala, iar dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de CNDR, are rol de implementare a acestora. De asemenea, ADR-urile transmit spre aprobarea CDR-urilor propuneri de proiecte, pe care dupa aprobare le monitorizeaza din punct de vedere tehnic. Ele pot actiona, de asemenea, si pentru atragerea de fonduri suplimentare la Fondul de Dezvoltare Regionala. Acest organism si creaza o retea, prin formarea a cte unui birou al acesteia n fiecare judet, cu exceptia judetului n care functioneaza ADR-ul. Desi ADR-urile sunt ONG-uri, acestea pot fi auditate deoarece utilizeaza fonduri publice. n prezent, ADR nu sunt organisme publice, desi au un mandat public. Pentru activitatea pe care o desfasoara, ele nu raspund n fata Parlamentului sau a Guvernului, ci numai n fata CDR-urilor, care nu au nsa personalitate juridica. Agentia pentru

dezvoltare regionala este desemnata ca Organism Intermediar [19] pentru Programul Operational Regional. Acest lucru este stipulat si n Documentul de Pozitie al Capitolului 21 din Aquis-ul comunitar destinat politicii regionale si fondurilor structurale. Tabelul 39 reprezinta o analiza puncte tari - puncte slabe a agentiilor de dezvoltare regionala din Romnia: Tabelul 39: Agentiile de dezvoltare regionala - puncte tari si puncte slabe

Puncte tari

Puncte slabe

Au implementat un volum semnificativ de fonduri de pre-aderare (PHARE componenta de coeziune economicosociala) ncepnd cu anul 1998, ceea ce reprezinta un exercitiu important pentru implementarea Fondurilor Structurale. Structurile si-au demonstrat stabilitatea n timp. Reprezinta structuri relevante pentru pregatirea planului regional de dezvoltare si pentru implementarea POR. Au reprezentat primele programe descentralizate care permiteau finantarea unui numar mare de proiecte de investitii, din toata tara. Unele sunt membre ale retelei EURADA. A fost nfiintata Asociatia ADR-urilor.

ADR-urile ar trebui sa aiba un rol mai activ n regiune si sa colaboreze mai bine att cu autoritatile locale, nationale, ct si cu societatea civila.

Fiecare ADR ar trebui sa-si stabileasca un set de indicatori (de natura cantitativa, calitativa) de performanta, pe care ulterior sa-i urmareasca Promovarea activitatilor n exterior ar trebui intensificata, precum si cooperarea cu structuri europene similare (deschiderea unui birou la Bruxelles). Unele agentii nu au o locatie adecvata si nici facilitati.

Sursa: prelucrare proprie Mai mult, un studiu realizat n anul 2006 referitor la capacitatea de management si sistemele de control ale celor 8 Agentii de Dezvoltare Regionala a reliefat o serie de caracteristici ale acestor structuri, surprinse sintetic n tabelul de mai jos: Tabelu 40: Principalele puncte tari si puncte slabe ale fiecarei Agentii de dezvoltare regionala

Puncte tari

Au fost elaborate exercitile EDIS).

Competente bine pregatire specializata, ct si pe baza de "learning by doing"

Puncte Slabe 1. Regiunea Nord Est manuale de proceduri (prin Unele proceduri sunt prea complicate si necesita revizuiri si adaptate la particularitatile ADR-ului Nu exista o politica de recompensare a personalului bazata pe rezultate individuale dezvoltate, att pe baza de Managementul de vrf este politizat

Personalul a acumulat experienta prin participarea la implementarea fondurilor nationale sau PHARE Loc de munca considerat interesant, salariu competitiv pe piata locala de forta de munca

Exista parteneriate regionale, functioneaza relativ bine

care

2. Regiunea Sud Est Nu toate procedurile sunt corespunzator elaborate si n general, exista manuale de proceduri eficient implementate Instabilitate financiara (ntrzierea platii salariilor), ceea Schimbarile structurii organizationale au la ce conduce la instabilitatea personalului baza optimizarea alocarii responsabilitatilor Parteneriat regional limitat Conditiile de munca sunt necorespunzatoare (este pentru mbunatatirea eficientei nevoie de mai mult spatiu, birouri mai mari). Consiliile judetene nu considera ca ADR-ul le Personalul considera aceste locuri de munca promoveaza interesele si ca ar avea beneficii directe din aceasta colaborare (si n consecinta, nu efectueaza ca fiind atractive pe piata regionala a fortei platile catre ADR) de munca, att din punct de vedere al Nevoile viitoare sunt estimate ntr-o maniera nonactivitatii ct si al perspectivelor (colaborare analitica

cu structurile UE, munca de echipa interesanta). Salariile sunt peste nivelul pietei Directorul general ntelege rolu structurii si are o imagine clara despre dezvoltarea structurii n continuare. Management democratic, cu participarea nivelurilor inferioare
3. Regiunea Sud Muntenia Procedurile nu sunt adaptate la specificul ADR-ului, unele sunt foarte complicate Modificarile structurii organizationale nu sunt pe deplin justificate (pe baza dispozitiilor nivelului de management si nu pe baza analizei) Sistemul de recompensare a personalului nu functioneaza Managementul de vrf priveste dezvoltarea regionala si dezvoltarea organizatiei ntr-o maniera limitata. Managerii au experienta si cunostinte insuficiente pentru a-si ndeplini responsabilitatile. Multe locuri de munca vacante, deoarece piata de munca din Calarasi este subdezvoltata si nu permite selectarea personalului necesar ADR-ul este finantat n principal de consiliile judetene (70%) si ntr-o masura mult mai mica din asistenta tehnica. n consecinta, influenta consiliilor judetene asupra managementului de vrf este mai puternica dect n alte regiuni. Parteneriat regional limitat 4. Regiunea Sud Vest Oltenia Au fost elaborate manuale de proceduri (prin Manualele de proceduri existente sunt percepute ca o solicitare pentru acreditare, si nu ca o valoare exercitile EDIS). Procedurile sunt revizuite adaugata pentru organizatie. Procedurile nu sunt din punct de vedere al eficientei si implementate corespunzator. Structura organizationala foarte ierarhizata. simplificarii, daca se considera necesar. Dezvoltarea acestei structuri nu se bazeaza pe analiza activitatii viitoare sau a ncarcarii cu sarcini. Personal stabil (desi limitat ca numar, cea Dificultati majore cu privire la locatia structurii (spatiul mai mare parte lucreaza aici de la nfiintarea pentru birouri), n pofida faptului ca organizatia este una relativ mica (aprox. 40 persoane).

Exista manuale de proceduri ntlniri ale nivelului de management se tin n fiecare luni, minutele acestor ntlniri fiind distribuite ntregului personal

ADR). Principalele motive: salariu motivant,

Dezvoltarea competentelor s-a facut n primul rnd prin "learning by doing" si nu prin training specializat. Planul imagine, alte beneficii (masina, telefon) de pregatire este incomplet si ineficient. Fisa postului este perceputa ca fiind profilul celui care Personalul are experienta referitor la ocupa postul. Politica de recompensare a este depasita si conduce la managementul de program, monitorizare si inechitati verificari "on the spot" ale proiectelor Informatia este considerata un secret (desi rolul ADR este sa comunice si sa informeze nivelul regional) Parteneriat regional limitat 5. Regiunea Vest ADR-ul are un rol important la nivel regional, bazat pe Dificultati ntmpinate din cauza noutatii activitatii si a experienta si pregatire. ADR-ul promoveaza cultura functiilor parteneriatului si are o imagine pozitiva n fata Nu toate proiectele de asistenta tehnica sau twinning partenerilor rgionali (prima regiune care a elaborat o sunt adaptate nevoilor organizatiei strategie regionala de inovare) Nu toate procedurile corespund nevoilor, unele Managementul are o atitudine proactiva si o viziune necesita revizuire care inspira si personalul (dorinta de perfectionare, disponibilitate de a participa n proiecte internationale) Personal tnar, bine instruit si motivat. Posibilitati de training. Personalul considera aceste locuri de munca ca fiind atractive pe piata regionala a fortei de munca, att din punct de vedere al activitatii ct si a perspectivelor. Salariile sunt peste nivelul pietei (exista o grila salariala progresiva). Exista spirit de echipa.

Manualele de proceduri interne sunt elaborate corespunzator (prin exercitiul EDIS)


Structura organizationala este adaptata activitatilor curente 6. Regiunea Nord Vest Valorile si misiunea organizatiei sunt Managementul de vrf sustine ntr-o maniera limitata dezvoltarea organizatiei dezvoltate si cunoscute pentru personal Structura organizationala nu este adaptata activitatilor curente Att managementul ct si personalul au cea Exista o instabilitate a personalului, n special a celui cu experienta (managementul de nivel mediu), care mai buna experienta referitor la considera ca nu sunt suficient de motivati managementul de program (PHARE sau Pentru dezvoltarea managementului nu sunt alocate suficiente resurse programe nationale)

Exista o politica de recompensare personalului (motivarea acestuia)

Exista un buget pentru pregatire (11% din bugetul total) Exista un manual de proceduri elaborat corespunzator pentru EDIS Exista 120 de parteneri pentru planificare regionala si grupuri de lucru care

functioneaza pe domenii ADR-ul se bucura de o perceptie/imagine buna si n regiune


7. Regiunea Centru Procesul de luare a deciziei n cadrul ADR este foarte centralizat si formalizat

Exista dificultati n recrutarea personalului ADR-ul este perceput de anagajati ca un loc pentru functii specifice, din cauza lipsei de de munca bun (locatie buna, birouri profesii specifice pe piata muncii (ingineri spatioase, munca interesanta, provocatoare, constructii civile) competitiva) Au fost create parteneriate regionale
Nu toate parteneriatele regionale functioneaza bine

Procedurile interne sunt ineficiente si Exista proceduri interne elaborate pentru complexe, nefiind foarte practice. EDIS Conceptul de "Fisa postului" nu este corect nteles (este asimilat CV-ului)

8. Regiunea Bucuresti Ilfov Rezultatele activitatilor desfasurate de acest ADR sunt satisfacatoare n totalitate Desi acest ADR este o structura mica n comparatie cu alte regiuni, spatiul disponibil pentru birouri este insuficient. Acest factor mpiedica dezvoltarea ADRExista cteva parteneriate regionale ului n termeni de resurse umane. Tot din acest motiv nu exista nicio Strategie de Resurse Umane O parte din procedurile necesare sunt O parte din proceduri fie nu sunt elaborate, fie nu sunt implementate (din cauza lipsei de personal) elaborate

Managementul de vrf are o atitudine pozitiva si detine expertiza

Sursa: prelucrare dupa Assessment of the Management and Control System of the 8 Regional Development Agencies and the Directorate General for Regional Policies within the Ministry of European Integration", PriceWaterHouseCoopers, Romania, 2006 Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) , creat la nivelul fiecareia din cele 8 Regiuni de Dezvoltare, reprezinta structuri parteneriale extinse care sprijina si coordoneaza, la nivel regional, procesul de elaborare, administrare si implementare a politicii de coeziune economica si sociala, avnd rol deliberativ. CDR este alcatuit din presedintii Consiliilor Judetene si cte un reprezentant al Consiliilor locale municipale, orasenesti, comunale ale fiecarui judet component al Regiunii. Spre deosebire de Comitetele Consultative Judetene, n CDR nu sunt reprezentanti ai Guvernului Central, acestia putnd nsa participa ca observatori. CDR-urile au rolul, stabilit prin lege, de a lua decizii strategice privind programarea si implementarea politicii regionale n regiunile pe care le reprezinta. De asemenea, au si rolul de a monitoriza utilizarea eficienta si corecta a fondurilor, de a aloca resurse din Fondul National de Dezvoltare Regionala [20] (FNDR), si de a coordona activitatea Agentiilor de Dezvoltare Regionala. Toate aceste sarcini sunt corelate cu sarcinile CNDR si a sub-comitetelor de monitorizare sectoriale, coordonate de Ministerul Integrarii Europene/actualul Minister al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. CDR are un rol important n implementarea Programului PHARE - componenta economico-sociala, prin: Aprobarea obiectivelor si prioritatilor specifice regiunii n vederea asigurarii concentrarii fondurilor PHARE. Aprobarea listei de proiecte.

Tabelul prezentat mai jos - tabelul 41, prezinta o abordare puncte tari - puncte slabe pentru Consiliile de Dezvoltare Regionala:

Puncte tari Prima forma de structura descentralizata la nivel regional. Este un important forum de dezbatere referitor la dezvoltarea regiunii si aprobarea planului regional de dezvoltare. Principii corecte/bune de constituire Prevederi legale clare si bine formulate

A reprezentat un exercitiu util pentru autoritatile locale (judetene) din punct de vedere al cooperarii si realizarii unor obiective de investitii cu impact care depasea granitele judetelor. Dupa aproape 10 de functionare, a creat o oarecare coeziune ntre membri.

Puncte slabe CDR ar trebui sa-si ndeplineasca mai bine rolul si responsabilitatile de a concepe si implementa o politica regionala reala (n general, sunt sustinute interesele judetelor si nu interesele regiunii n ansamblu). Mod de functionare deficitar. Desi din punct de vedere legal reprezinta o regiune care nu este o structura administrativa si care poate fi caracterizata ca o uniune bazata pe interes judetean/local, nu exista un atasament al CDR-ului la regiune, per ansamblu. Avnd n vedere faptul ca factorii politici sunt alesi pentru rezultatele la nivelul judetului, relatiile dintre acestia n cadrul CDR-ului au functionat pe baza de "ntelegere", n urma careia se agreau proiectele prioritare la nivel de judet, propuse si sustinute de acestia.

Sursa: prelucrare proprie

Constituirea Agentiilor de Dezvoltare Regionala si a Consiliilor de Dezvoltare Regionala a reprezentat un prim pas n implicarea actorilor locali n acest proces de creare de politici si de descentralizare decizionala a dimensiunii regionale a dezvoltarii. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta critica a autonomiei locale. Contributia CDR si ADR la dezvoltarea politicii regionale poate fi mbunatatita prin rolul lor n impulsionarea cooperarii ntre autoritatile locale. Este de asteptat ca ADR-urile sa actioneze ca un fel de "consortii de judete pentru realizarea unui interes comun". Pna acum, numarul si scopul initiativelor cu impact regional clar propuse, care sa fie sprijinite de mai multe judete ale regiunii a fost extrem de limitat (singurele proiecte regionale s-au referit la aeroporturi). n majoritatea cazurilor CDR/ADR au actionat la nivel regional ca organisme de promovare a initiativelor formulate independent de diferite judete si municipalitati. Aceasta, adaugata la lipsa unei conceptii strategice asupra dezvoltarii regiunilor, au avut drept efect o eficienta scazuta a proiectelor [21]. n scopul realizarii obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala a fost creat, n anul 1998, Consiliul National de Dezvoltare Regionala (CNDR), care functioneaza pe baza unui regulament propriu de functionare si organizare. Acest organism este o structura nationala de tip partenerial cu rol deliberativ, neavnd personalitate juridica. Rolul sau este de a aproba Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala, prioritatile de finantare prin Fondul National de Dezvoltare Regionala, criteriile de eligibilitate si de selectie pentru proiectele eligibile n cadrul acestui fond, precum si utilizarea fondurilor alocate Romniei de catre Comisia Europeana prin instrumentele de pre-aderare (PHARE - componenta socio-economica). Este alcatuit din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin Decizie guvernamentala si din presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate. Presedintele CNDR este Ministrul Integrarii Europene / actualul Minister al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor [22]. Tabelul 42 reprezinta o analiza puncte tari - puncte slabe a Consiliului National de Dezvoltare Regionala din Romnia: Tabelul 42: Consiliul National de Dezvoltare Regionala - puncte tari si puncte slabe

Puncte tari

Puncte slabe

Este singurul forum stabilit prin lege, care reuneste reprezentantii autoritatilor locale cu institutiile administratiei centrale n scopul de a aproba mpreuna politica de dezvoltare, programe, proiecte.

CNDR ar trebui sa-si ndeplineasca mai bine rolul si responsabilitatile de "forum unic pentru discutii ntre organisme locale si centrale" si sa urmareasca dezvoltarea si implementarea unei politici regionalereale. Secretariatul CNDR ar trebui sa sprijine continuu membrii acestui forum, prin activitati de pregatire (training) si informare.

Sursa: prelucrare proprie Organul cu rol executiv al CNDR, precum si coordonator al politicilor regionale si negociator n relatia cu Comisia Europeana a UE, este Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL). Initial, n conditiile legii 151/1998 pentru dezvoltare regionala, Primul Ministru era presedintele CNDR - reprezentare care asigura un angajament mai puternic la un nivel mai nalt. Din 1998, institutiile centrale responsabile cu dezvoltarea si implementarea politicii regionale n Romnia au suportat mai multe transformari: Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, sub coordonarea Primului Ministru, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, care, ca structura poate fi carcaterizata att prin puncte tari ct si prin puncte slabe, conform tabelului 43. Tabelul 43: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor - puncte tari si puncte slabe

Puncte tari Aceasta structura a avut sarcina de a administra fonduri consistente din 1998, att din fonduri comunitare, ct si din bugetul national. Astfel, aceasta structura este une dintre cele mai experimentate structuri din Romnia n ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare. A acumulat experienta nu numai n implementare, dar si

Puncte slabe Este necesar mai mult sprijin politic pentru implementare politicii regionale si pentru birourile regionale Cooperare Transfrontaliera si Agentiile de Dezvoltare Regionala. Este necesara ntarirea cooperarii ntre nivelul central si

n programare. Este prima structura care a lucrat direct cu autoritatile centrale, regionale si locale pentru implementarea politicii si programelor UE. n general, exista comunicare n structura si functioneaza corespunzator. Una dintre cele mai bine pregatite Agentii de Implementare pentru EDIS. Exista proceduri, separarea functiilor, functia de supervizare, strategii de control. Exista proceduri si planuri comprehensive de pregatire a personalului (training). Conducerea structurii are o viziune strategica clara. Practicile de management corespund solicitarilor specifice unei institutii din administratia publica centrala, cu ierarhii clare si formalism. Managerii sunt deschisi sa se perfectioneze si sa-si dezvolte competentele. Cresterea salariala de 75% pentru personalul implicat n gestionarea asistentei financiare comunitare a produs stabilitate si un puternic efect de motivare

regional, o comunicare mai buna cu ADR-urile, ntlniri periodice la nivel nalt si vizite pe teren. Comunicarea cu unele ADR este dificila uneori. Relatia cu ADR-urile ar trebui sa fie una de parteneriat si nu de subordonare Unele practici necesita mbunatatiri (identificarea nevoilor de training, managementul activitatilor zilnice, etc.). dezvoltarea spiritului de echipa trebuie inclusa n planurile de pregatire. Conducerea structurii nu are suficient timp pentru a-si ndeplini toate responsabilitatile de control si supervizare

Conditii de munca relativ dificile din cauza lipsei de spatiu pentru birouri si a aglomerarii. Resurse fizice insuficiente.

Sursa: prelucrare dupa "Assessment of the Management and Control System of the 8 Regional Development Agencies and the Directorate General for Regional Policies within the Ministry of European Integration", PriceWaterHouseCoopers, Romania, 2006

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 75/2001 privind functionarea Institutului National de Statistica au fost create si 8 directii generale pentru statistica regionala, care, alaturi de cele 34 de directii judetene de statistica, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.
n concluzie, n perioada de pre-aderare, cadrul institutional pentru politica regionala din Romnia a suportat numeroase transformari[23]. Instabilitatea structurilor, n special la nivel national, a cauzat ntrzieri semnificative n procesul de pregatire a Romniei pentru a deveni stat membru UE, aceasta situatie fiind deseori criticata n rapoartele de tara elaborate de Comisia Europeana

4.4 Particularitatile procesului de finantare prin fonduri de preaderare n Romnia


PHARE, ISPA si SAPARD, fac parte integranta dintr-o abordare mai ampla a pregatirii pentru aderare. Foaia de Parcurs[24] si Parteneriatul de Aderare reprezinta cadrul general de actiune a fiecarui stat candidat, stabilind prioritatile generale pe care statul respectiv trebuie sa le aiba n vedere n pregatirea pentru aderare, precum si resursele disponibile aferente. Foaia de parcurs pentru Romnia se concentreaza n egala masura asupra capacitatilor administrative si judiciare, reformei economice si capitolelor de negociere. Bazat pe evaluarile din rapoartele anuale, Parteneriatele de Aderare stabilesc o serie de prioritati generale pe termen scurt si mediu. Programarea fondurilor de pre-aderare este procesul prin care se decide volumul si distributia resurselor financiare, (pe sector/program/proiect), precum si modul optim de utilizare astfel nct sa contribuie la pregatirea Romniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Volumul asistentei de pre-aderare pentru perioada 2000 - 2006 este prezentat n tabelul 44: Tabelul 44: Asistenta financiara de pre-aderare 2000 - 2006

Asistenta de pre-aderare PHARE ISPA SAPARD

Total UE 21.840 mil. euro 10.920 7.280 3.640

Romnia[25] 3.637 1.539 1.026 1.072

Sursa: Foaia de parcurs pentru Romnia adoptata la Consiliul European de la Copenhaga, 12-13 decembrie 2002

4.4.1 Programul PHARE[26]

PHARE este cel mai vechi din cele trei instrumente financiare si are cea mai mare alocare financiara, fiind si cel mai divers, incluznd asistenta tehnica pentru constructie institutionala si schimburi n cele mai diverse domenii, proiecte transfrontaliere, dar si componenta "Coeziune Economica si Sociala", care anticipeaza Programele Sectoriale Operationale (POS) si pe cel Regional (POR) care ncep sa fie implementate din anul 2007. ncepnd cu ianuarie 1990, Romnia a intrat n circuitul asistentei acordate de tarile membre, ca urmare a schimbarilor politice radicale care au avut loc la sfrsitul anului 1989. Acordul cadru ntre Comisia Europeana si Guvernul Romniei, ca beneficiar, semnat la 12 martie 1991, stabileste cadrul legal, administrativ si tehnic pentru implementarea unor masuri n domeniul cooperarii tehnice, financiare si al altor forme de cooperare. Uniunea Europeana a alocat Romniei prin programul Phare aproximativ 1,7 miliarde Euro, perioada 1991-2001. Coeficientul de absorbtie a asistentei nerambursabile calculat pentru perioada 1991 - 1998 a fost de 98,5% pozitionnd Romnia n primele trei state asociate cu cel mai mare coeficient de absorbtie. Perioada 1990 - 1997 denumita si "finantare la cerere" a fost caracterizata printr-o abordare "directa", n sensul ca proiectele erau stabilite n general de catre guvern, aprobate si ulterior finantate de Comisia Europeana. Valoarea alocarii de asistenta financiara nerambursabila prin programul PHARE a fost de 778 mil. Euro, la care se adauga sumele alocate pentru programele comunitare, cooperare transfrontaliera si alte programe dedicate unor sectoare aparte (programe orizontale si multi-beneficiar), rezultnd un buget total de peste 812 mil. Euro. Perioada 1998 - 2003, denumita si "finantare pentru aderare", se bazeaza pe programe clar stabilite de catre autoritatile romne si Comisia Europeana, repsectiv Parteneriatul pentru Aderare, Programul National de aderare a Romniei la UE, care acopera domeniile n care se preia legislatia europeana, precum si modul n care se vor dezvolta institutiile la nivel central sau local, pentru a functiona la nivelul celor din statele membre.

ncepnd cu anul 1998, n urma prezentarii de catre Comisia Europeana a Strategiei ntarite de Preaderare, n baza careia a devenit posibila acordarea unui sprijin din partea UE mai bine focalizat, asistenta financiara nerambursabila comunitara are drept obiectiv general sprijinirea Romniei n procesul de pregatire pentru aderare. Astfel, sprijinul PHARE n Romnia este alocat n proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala. Prin "constructie institutionala" se ntelege procesul de sprijinire a tarilor candidate pentru a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobndirii capacitatii de a pune n aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.
Programul Phare furnizeaza sprijin pentru ndeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor.

Programe de asistenta nerambursabila PHARE acordata Romniei de catre UE n perioada 1997 - 2003 PHARE 1997 - alocare 100 mil. Euro, dirijate cu prioritate catre domeniile: nvatamnt, cultura statistica, agricultura, sistemul judiciar, administratia publica, dezvoltarea regionala, IMM-uri, sanatate, impozitare. PHARE 1998 - alocare 158 mil. Euro, distribuite astfel: PHARE national 117 mil. Euro, Pre-ins Facility 16 mil. Euro, Large Scale Infrastructure Facility 25 mil. Euro. Domeniile pentru care s-au acordat aceste sume: ntarirea democratiei si a protectiei drepturilor omului, reforma administratiei publice, sistemul vamal, finante, securizarea frontierelor, agricultura, protectia mediului, coeziunea economica si sociala.

PHARE 1999 - programul RICOP prevede acordarea de asistenta financiara nerambursabila de 100 mil. Euro n vederea atenuarii efectelor sociale ale restructurarii si se afla n strnsa legatura cu implementarea acordurilor negociate cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International. Programul PHARE National 1999, partea a doua, n valoare de 55,2 mil. Euro, are ca obiective: ntarirea dmocratiei, statului de drept si a drepturilor omului prin acordare de asistenta n domeniul juridic si mbunatatirea performantelor n privinta serviciilor de protectie a copilului, pregatirea pentru integrarea pe piata interna unica a UE. Large Scale Infrastructure Facility finanteaza proiecte n domeniul protectiei mediului si energiei, n valoare de 14,3 mil. Euro. Facilitatea de recuperare (Pre-ins) 1999prevede o finantare n valoare de 21 mil. Euro pentru proiecte n domeniul transporturilor, energiei si luptei mpotriva coruptiei. Programul de Cooperare Transfrontaliera 1999, aplicat n zonele de frontiera cu Bulgaria si Ungaria, are un buget de aproximativ 10 mil. Euro (5 mil. Euro pentru fiecare frontiera) si este axat pe urmatoarele domenii: transporturi, energie, protectia mediului si dezvoltare regionala. PHARE 2000 - anvelopa financiara de 255,8 mil. Euro, alocata pe urmatoarele componente: PHARE National 215,2 mil. Euro (Criterii politice: 13 mil. Euro; Criterii economice: 40,9 mil. Euro; ndeplinirea obligatiilor ce decurg din preluarea acquis-ului comunitar: 73,1 mil. Euro; Coeziune economica si sociala: 88 mil. euro); Cooperare Transfrontaliera 13 mil. Euro (Romnia - Ungaria si Romnia Bulgaria); Programe Comunitare 27,6 mil. Euro. n conformitate cu cerintele Comisiei Europene, n iulie 2000 a nceput procesul de monitorizare si evaluare a programelor Phare. Monitorizarea implementarii programelor Phare se realizeaza prin Subcomitetele Sectoriale de Monitorizare si prin Comitetul Mixt de Monitorizare, al caror mandat a fost precizat de catre Comisia Europeana. PHARE 2001 - alocare de 286,69 mil. Euro. PHARE National 241 mil. Euro (orientate astfel: criterii politice, criterii economice, ndeplinirea obligatiilor ce decurg din transpunerea acquis-ului comunitar, coeziune economica si sociala). Programe Comunitare 20 mil. Euro. Programe de Cooperare Transfrontaliera 13 mil euro. Din bugetul PHARE 2002, Romnia a beneficiat de o alocare totala de 279 mil. Euro, distribuita astfel: 265,5 mil. Euro pentru Programul PHARE National (criterii politice, criterii economice, ndeplinirea obligatiilor ce decurg din transpunerea acquis-ului comunitar, ntarirea capacitatii administrative, coeziune economica si sociala), 13 mil. Euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria si 0,5 mil. Euro pentru Programul PHARE Orizontal pentru Securitate Nucleara.
Avnd n vedere prioritatile Parteneriatului de Aderare legate de consolidarea capacitatii judiciare si administrative, ncepnd cu anul 2002, sunt elaborate planuri de actiune n cadrul procesului de negociere dintre Comisia Europeana si fiecare stat candidat. Acestea identifica etapele necesare atingerii unui nivel corespunzator a capacitatii judiciare si administrative pna la momentul aderarii si stabilesc masuri clare pentru realizarea acestui obiectiv.

Fondurile alocate Romniei din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 nsumeaza 284,5 mil. Euro, din care: 265,5 mil. Euro pentru Programul PHARE National (criterii politice, criterii economice, ndeplinirea obligatiilor ce decurg din transpunerea acquis-ului comunitar, ntarirea capacitatii administrative, coeziune economica si sociala), 11 mil. Euro destinate celor doua programe de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria, 6,65 mil. Euro pentru Initiativa pentru Frontiera Externa, 2,885 mil. Euro pentru Programul PHARE Orizontal pentru Securitate Nucleara.
Pentru perioada 2004 - 2006, alocarea fondurilor PHARE are un caracter strategic pronuntat, avndu-se n vedere sectoarele cheie pentru finalizare pregatirilor de aderare. Pe baza prioritatilor identificate n Roadmap, s-au elaborat strategii sectoriale si un program multi-anual [27] 2004 - 2006, care a definit cadrul de finantare a unor proiecte specifice care sunt aprobate anual. Pentru a avea o abordare strategica, Comisia Europeana promoveaza fise de proiect sectoriale sau sub-sectoriale n defavoarea actiunilor punctuale, n acest fel asigurndu-se sinergia, coerenta, coordonarea si secventialitatea actiunilor propuse. Principalele criterii de selectie vizeaza claritatea n stabilirea obiectivelor, facilitatea implementarii, monitorizarii si evaluarii. Domeniile prioritare care beneficiaza de finantare PHARE pe baza programarii multianuale vizeaza: minoritatile, reforma administratiei publice, finantele publice, agricultura, protectia mediului, coeziune economica si sociala, managementul frontierelor si justitia. Concomitent cu aceasta schimbare de abordare, Uniunea Europeana a aprobat si o crestere semnificativa a bugetului PHARE destinat Romniei, care nsumeaza pentru perioada 2004 - 2006 aproximativ 1,4 mld. euro.

Prin Programul PHARE National 2004, Romnia a primit 405,3 mil. Euro, repartizate n cadrul a 6 subprograme. Phare Cooperare Transfrontaliera este constituit din urmatoarele 5 componente: Romnia - Ungaria (5 mil. euro), Romnia - Bulgaria (8 mil. euro), Romnia Moldova (5 mil. euro), Romnia - Ucraina (6 mil. euro), Romnia - Serbia si Muntenegru (4 mil. euro). Programul PHARE Orizontal pentru Securitate Nucleara finanteaza proiecte n valoare de 2 mil. Euro. Prin Programul PHARE - componenta National, Comisia Europeana a aprobat Romniei suma de 396,9 mil. Euro.
Informatii suplimentare referitoare la implementarea Programului PHARE n Romnia sunt prezentate n anexa VI. 2. Managementului Programului PHARE n Romnia[28] Programarea Procesul de programare a fondurilor PHARE s-a derulat anual ntre Comisia Europeana prin Directia Generala pentru Extindere si Guvernul Romniei, prin Ministerul Economiei si Finantelor care ndeplineste atributiile Coordonatorului National al Asistentei. Programarea are la baza mai multe documente strategice: Parteneriatul pentru Aderare (PA), Programul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar (PNAA), Planul National de Dezvoltare (PND) si Foaia de Parcurs pentru Romnia si Bulgaria (vezi anexa VI. 1). Pe baza acestor documente, au loc consultari ntre Comisie si Guvernul Romniei pentru stabilirea listei de proiecte care vor fi finantate din bugetul alocat fiecarui an. Dupa ce partile ajung la un acord, Comisia Europeana elaboreaza Propunerea Financiara, cuprinznd lista proiectelor si detalii despre acestea. Propunerea este supusa aprobarii Comitetului de Management al Programului PHARE, format din reprezentanti ai statelor membre ai Uniunii.

Dupa obtinerea opiniei favorabile din partea Comitetului, Comisia Europeana emite Decizia de Finantare si se semneaza un Memorandum de Finantare (MF) ntre Comisie si Guvernul Romniei, acesta reprezentnd baza legala pentru aplicarea programului. Din momentul semnarii MF, poate sa nceapa elaborarea programelor. Concomitent, are loc elaborarea fiselor de proiect, documente n care este detaliat modul de punere n aplicare a proiectelor. Implementarea

Programele de pre-aderare au fost gestionate n sistem descentralizat exante: Decentralised Implementation System (DIS) si a Ghidului pentru Phare, ISPA si SAPARD (PRAG - Practical Guide for Phare, ISPA & SAPARD).
n esenta, sistemul implica transferul responsabilitatii administrarii programului (licitatii, contractari si plati) autoritatilor din Romnia, dar sub supravegherea Comisiei Europene, prin Delegatia sa din Bucuresti. Desi autoritatile romnesti sunt responsabile pentru procesele de licitatie si contractare, Comisia Europeana verifica utilizarea corecta a fondurilor.

n vederea pregatirii pentru absorbtia Fondurilor Structurale (care sunt gestionate descentralizat,) si pentru a facilita implementarea proiectelor dupa aderare, statele cu statut de stat candidat pentru aderarea la UE trebuie sa adopte Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS). Conditiile de trecere la EDIS si Foaia de Parcurs EDIS sunt trimise statelor candidate de catre Comisia Europeana, stabilind n acest fel etapele procedurale care conduc la Decizia Comisiei cu privire la adoptarea sistemului EDIS. Pentru a sprijini adoptarea EDIS, Comisia pune la dispozitia statelor candidate, resurse financiare suplimentare.
Structuri cheie: 1. Administrarea programului PHARE n cadrul Comisiei Europene: Unitatea Romnia din cadrul Directoratului A al Directiei Generale Extindere (Unitatea PHARE), Oficiul de Cooperare EuropeAid din cadrul Comisiei Europene si Delegatia Comisiei Europene n Romnia.

Unitatea Romnia asigura coordonarea exercitiului de programare, prezideaza Comitetul Mixt de Monitorizare PHARE si este consultata asupra aspectelor importante privind punerea n aplicare a programelor. Oficiul de Cooperare EuropeAid are responsabilitatea generala de punere n aplicare a ansamblului instrumentelor de ajutor extern ale Comisiei Europene, finantate din bugetul Uniunii Europene. De asemenea, acest oficiu are rolul de a publica toate documentele legate de punerea n aplicare a programelor, asigurnd astfel transparenta[29] procesului de licitatie. EuropeAid a coordonat si procesul de elaborare a Ghidului Practic (PRAG) si de revizuire a acestuia. Delegatia Comisiei Europene este responsabila cu monitorizarea modului n care programele sunt aplicate. Monitorizarea este de doua tipuri: tehnica (ntlniri lunare cu institutiile beneficiare, participarea ca observatori n comitetele de coordonare, vizite pe teren, participarea la diferite activitati din cadrul proiectelor, participarea la comitetele de monitorizare a programelor) si financiara (controlul preventiv ex-ante al tuturor operatiunilor financiare: licitatii, contracte, plati). 2. Administrarea programului PHARE n cadrul Guvernului Romniei: Fondul National (FN), Autoritatile de Implementare, Agentiile de Implementare (Autoritatile de contractare)

Fondul National administreaza fondurile comunitare alocate Romniei. nfiintat n cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, sub coordonarea Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii, FN are rolul de a contribui la cresterea transparentei utilizarii fondurilor si de evita dispersarea fondurilor.

Autoritatile de Implementare (ministere/agentii guvernamentale) conduse de un Responsabil de program (Senior Programme Officer), raspund de partea tehnica a aplicarii programului, inclusiv monitorizarea implementarii proiectelor si planificarea asistentei. Agentiile de implementare sunt responsabile cu organizarea licitatiilor, ncheierea contractelor si executarea platilor pentru fiecare proiect. Pentru cea mai mare parte a proiectelor, agentia de implementare este Oficiul[30] de Plati si Contractare PHARE, care este responsabil cu: Apectele procedurale si administrative privind bugetul proiectelor Organizarea si supervizarea licitatiilor ncheierea si administrarea contractelor Executarea platilor Raportarea financiara legata de achizitionarea de servicii, bunuri si lucrari n cadrul programelor PHARE.

OPCP executa managementul financiar si administrativ al proiectelor, respectnd regulile, reglementarile si procedurile de achizitii descrise n Manualul Sistemului de Implementare Descentralizata si PRAG. Pentru programele de coeziune economica si sociala (cu exceptia proiectelor de twinning), Agentia de Implementare este Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei, care are n acest domeniu aceleasi functii ca si OPCP. 3. Actori cheie: Coordonatorul National al Asistentei, Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii, Comitetul Mixt de Monitorizare

Coordonatorul National al Asistentei este responsabil cu asigurarea unei legaturi strnse ntre procesul de aderare si utilizarea fondurilor PHARE. Acesta raspunde de programarea fondurilor PHARE, de la pregatire pna la semnarea Memorandumurilor de finantare anuale, n colaborare cu Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii PHARE, ministerele beneficire si n consultare cu Comisia Europeana. Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii coordoneaza Fondul National si are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile PHARE. El i numeste, n consultare cu Coordonatorul National al Asistentei, pe Responsabilii cu Autorizarea Programului, care conduc fiecare agentie de implementare. Responsabilul cu Autorizarea Programului are sarcina de a administra financiar programul care este implementat de catre Agentiile de Implementare. Comitetul Mixt de Monitorizare este format din Coordonatorul National al Asistentei, Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii si reprezentanti ai Comisiei Europene. Acest comitet se ntlneste o data pe an si analizeaza stadiul implementarii programelor, n sensul ndeplinirii conditiilor aderarii si recomanda schimbari de prioritati sau realocare de fonduri PHARE pentru a asigura ndeplinirea acestor conditii. Activitatea comitetului este sprijinita de sub-comitete sectoriale de montorizare, care monitorizeaza n detaliu progresele nregistrate de proiectele din sectorul respectiv. Aceste sub-comitete se organizeaza semestrial si raporteaza problemele cu caracter orizontal identificate n implementarea programelor. Gestionarea

Implementarea programelor Phare mbraca doua aspecte: implementarea tehnica, ce se realizeaza la nivelul institutiilor centrale ale administratiei (ministere, agentii) care sunt desemnate prin Memorandumurile de Finantare ca Autoritati de Implementare, prin intermediul Unitatilor de Implementare a Proiectelor, ale caror atributii sunt stabilite prin HG nr.869/2002.

implementarea financiara, care se realizeaza prin intermediul Agentiilor de Implementare

Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: n primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, n caz de necontractare fondurile putnd fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite n interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putnd fi de asemenea pierdute.

Concomitent cu montorizarea programelor, pe parcursul derularii proiectelor, se desfasoara evaluarea intermediara, pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale ntocmite de autoritatile de implementare, a analizei semestriale a programelor si proiectelor ce se desfasoara n cadrul reuniunilor sub-comitetelor sectoriale de monitorizare si a discutiilor cu institutiile implicate n implementarea programelor/proiectelor PHARE. Concluziile si recomandarile rezultate n urma acestei evaluari au ca scop mbunatatirea modului n care se pun n aplicare proiectele respective.
Facilitatea de Tranzitie n conformitate cu Tratatul de Aderare a Bulgariei si Romniei la Uniunea Europeana, ncheiat n data de 31 Martie 2005, n primul an de la aderare, Uniunea Europeana continua asistenta financiara acordata celor doua noi state membre prin programul "Facilitatea de Tranzitie" (Articolul 31, Partea a patra - Dispozitii Temporare, Titlul III Dispozitii Financiare). Acest Program va sprijini implementarea activitatilor de constructie institutionala pe aceleasi principii valabile pentru Programul Phare. Suma destinata Romniei si Bulgariei este de 82 MEuro. Din acest total se estimeaza ca Romniei i va fi alocata suma de aproximativ 52.1 MEuro. Pentru a asigura continuitatea, stabilitatea si simplitatea procesului de programare si implementare, Programul Facilitatea de Tranzitie se constituie ca o continuare a Programului Phare ca sprijin financiar nerambursabil acordat Romniei n eforturile sale de finalizare a masurilor necesare aderarii. Astfel, structurile si procedurile stabilite pentru pregatirea si implementarea programelor Phare vor fi aceleasi si pentru programarea, respectiv implementarea Programului Facilitatea de Tranzitie. Responsabilitatea generala pentru ghidarea si supervizarea ntregului proces de programare, de la identificarea nevoilor (n cadrul procesului de monitorizare) si pna la Decizia finala de aprobare, apartine Comisiei Europene. Facilitatea de tranzitie sprijina dezvoltarea si ntarirea capacitatii administrative si judiciare a Romniei n vederea punerii n aplicare si asigurarii respectarii legislatiei comunitare si pentru a promova schimbul de bune practici cu statele membre. Aceasta asistenta trebuie sa finanteze proiecte de constructie institutionala si un numar limitat de mici investitii asociate celor dinti. Beneficiarii proiectelor vor fi institutiile administratiei publice centrale din Romnia care au responsabilitati n procesul de integrare europeana. De asemenea, ONG-urile pot beneficia de asistenta n masura n care acestea ndeplinesc un rol n procesul de implementare a acquis-ului sau n cazul n care activitatile propuse se adreseaza unei problematici legate de ndeplinirea criteriilor politice stabilite la Copenhaga. Prin urmare, Facilitatea de tranzitie este orientata catre finantarea aspectelor de dezvoltare institutionala considerate ca fiind absolut necesare pentru implementarea acquis-ului, asa cum sunt ele identificate si prezentate n raportul de monitorizare al Comisiei Europene. De aceea, principalul document care sta la baza prioritizarii interventiilor ce pot fi incluse n Programul Facilitatea de tranzitie este Raportul Comprehensiv de Monitorizare elaborat si publicat de Comisia Europeana. n plus, trebuiesc avute n vedere si recomandarile provenite din alte rapoarte de monitorizare ale Comisiei Europene sau supervizate de aceasta cum ar fi: rapoarte de peer review, rapoarte de evaluare, rapoarte finale ale proiectelor twinning, cu conditia ca acestea sa fie n concordanta cu principiile generale mai sus enuntate. Se estimeaza ca Acordul de Finantare pentru Facilitatea de tranzitie va fi semnat n luna Septembrie 2007, perioada de implementare fiind de 3 ani (2 ani pentru contractare plus un an pentru implementare). Din total bugetului s-a propus alocarea a 2.5 MEuro pentru Anvelopa nealocata pentru dezvoltare institutionala , din care se va putea finanta pregatirea de proiecte pentru Fondurile Structurale si de Coeziune, cu conditia ca aceasta nevoie sa fie identificata n documentele oficiale ale Comisiei Europene.

4.4.2 Programul ISPA[31] 1. Prezentare generala


Programul ISPA reprezinta pentru Romnia un important sprijin financiar n vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport dar, totodata, un instrument fundamental de ndeplinire a criteriilor de aderare si de dezvoltare a unor politici convergente si coerente cu politicile comunitare n cele doua domenii, ca etapa preliminara a integrarii n structurile si procedurile Uniunii Europene n aceste domenii. Tabelul 45: Alocare indicativa anuala ISPA pentru Romnia

2000 239 mil. euro

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Total

246 mil. euro 255 mil. euro 261 mil. euro 315 mil. euro 348 mil. euro 347 mil. euro ~ 2,2 mld. euro

Sursa: Brosura ISPA - fonduri europene pentru infrastructura din Romnia, Ministerul Finantelor Publice, 2005 Proiectele promovate sunt n deplina concordanta cu obiectivele specifice asumate n cadrul documentelor strategice ale Romniei (Parteneriatul pentru Aderare, Programul National de Aderare la Uniunea Europeana, Programul National de Dezvoltare).

n perioada 2000 - 2006, Romnia beneficiaza prin Programul ISPA, de finantare nerambursabila de aproximativ 240 milioane euro anual, situndu-se pe locul al doilea ntre statele eligibile din punctul de vedere al alocarii bugetare (dupa Polonia).
n conformitatea cu decizia Consiliului European de la Copenhaga, care a avut loc n luna decembrie 2002, din mai 2004, o data cu aderarea la Uniunea Europeana a primului val de state candidate, finantarea anuala pentru Romnia creste pna n 2006 cu 20%, 30% si, respectiv, 40% pe an. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, asistenta financiara prin ISPA este nlocuita n mod automat de Fondul de Coeziune si ntregul sprijin financiar creste substantial, responsabilitatea autoritatilor romne fiind pregatirea si consolidarea structurilor administrative si de coordonare adecvate, n vederea cresterii capacitatii de absorbtie a fondurilor. 2. Strategii ISPA

n Romnia, programarea ISPA a demarat prin elaborarea, n anul 2000, a celor doua documente strategice: Strategia nationala ISPA n domeniul mediului si Strategia nationala ISPA n domeniul transporturilor.

Astfel, sectoarele pentru care se acorda finantare ISPA n Romnia sunt: n domeniul mediului: tratarea apelor uzate, gestionarea deseurilor urbane, protectia calitatii aerului n domeniul transportului: integrarea n retelele de transport europene si reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea structurilor existente.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministerul Transporturilor sunt responsabile de elaborarea Strategiilor Nationale ISPA n domeniul mediului, respectiv n domeniul transporturilor, stabilind, n functie de anumite criterii de natura tehnica, financiara, sociala, precum si criterii legate de atingerea standardelor europene n cele doua domenii, proiectele prioritare avute n vedere pentru a fi realizate cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene.
3. Beneficiarii proiectelor ISPA

Proiectele ISPA sunt pregatite de catre Beneficiari. Beneficiarii programului ISPA pot fi: Pentru infrastructura de mediu: autoritatile locale si centrale (ministerul de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome Pentru infrastructura de transporturi: ministerul de resort, companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare, precum Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si Compania Nationala de Cai Ferate. Etapele necesare obtinerii finantarii prin ISPA

4.

Pentru a obtine fonduri ISPA trebuie parcurse urmatoarele etape: beneficiarii vor depune cererile de finantare pentru evaluare la ministerele de resort (Ministerul Transporturilor si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile); ministerele de resort verifica proiectele si concordanta lor cu strategiile elaborate si completeaza cererea de finantare ISPA; proiectele eligibile vor fi trimise prin Ministerul Economiei si Finantelor (unitate de coordonare centrala a Guvernului Romniei care reprezinta principalul punct de legatura cu Comisia Europeana) la Comisia Europeana cererile de finantare sunt examinate de catre serviciile Comisiei Europene si, atunci cnd este necesar, sunt discutate cu tara care a solicitat finantare. Comisia depune proiectele care ndeplinesc conditiile pentru a fi acceptate, Comitetului de Management ISPA, compus din reprezentanti ai tarilor membre ale Uniunii Europene; dupa primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management, Comisia Europeana adopta proiectele si trimite Memorandumul de Finantare tarii beneficiare pentru semnare. Finantare

5.

Principalele surse de cofinantare pentru proiectele ISPA sunt: bugetul statului, n special pentru proiectele ISPA n domeniul transporturilor; bugetele autoritatilor locale sau a beneficiarilor finali; donatori bilaterali; institutii financiare internationale (BEI/BERD).
6. Structuri administrative ISPA n Romnia Principalele institutii implicate n procesul de programare, monitorizare si implementare a programului ISPA n Romnia, definite prin Memorandumul de ntelegere ncheiat ntre Guvernul Romniei si Comisia Europeana, precum si fluxul informational si atributiile acestora sunt:

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile - avizeaza aplicatia din punctul de vedere al criteriilor de mediu si al solutiilor de investitii propuse pentru remedierea problemelor existente; Ministerul Transporturilor - elaboreaza aplicatia; Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (Directia Generala a Finantelor Publice Externe, Directia Reglementarea Achizitiilor Publice si Prioritizarea Investitiilor Publice si Directia Generala Fondul National de Pre-aderare) avizeaza aplicatia din punctul de vedere al capacitatii de co-finantare a beneficiarului si al regulilor de achizitie publica. Coordonatorul National ISPA - asigura o analiza finala a aplicatiei, n special din perspectiva ndeplinirii conditiilor cerute de Uniunea Europeana (compatibilitatea cu strategia nationala si directivele europene, existenta unei analize financiare solide, asigurarea co-finantarii, etc.). Misiunile de evaluare organizate de Comisia Europeana mpreuna cu IFI - procesul de evaluare a proiectelor propuse reprezinta o etapa esentiala n cadrul exercitiului de programare; n timpul misiunilor de evaluare beneficiarul final si autoritatile implicate trebuie sa convinga Comisia Europeana cu privire la utilitatea si eligibilitatea proiectului pentru finantare prin ISPA. De asemenea, misiunile de evaluare au un rol fundamental n determinarea contributiei prin programul ISPA. Comisia Europeana: Elaboreaza proiectul de Memorandum de Finantare pe care l supune aprobarii Comitetului de Gestiune ISPA; Transmite Memorandumul de Finantare aprobat si semnat de Comisarul pentru politici regionale Coordonatorului National ISPA.

Coordonatorul National ISPA ndeplineste formalitatile privind semnarea Memorandumului de finantare, traducerea si publicarea acestuia n Monitorul Oficial al Romniei. Autoritati de Implementare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Agentii de Implementare: pentru ambele sectoare, transport si mediu, au fost constituite Agentiile de Implementare ale programului, avnd ca responsabilitati lansarea apelurilor pentru licitatie, semnarea contractelor si monitorizarea proiectelor. Comisia Europeana a exercitat rolul de control ex ante, ceea ce nseamna ca, pentru fiecare pas din procesul finantarii, Agentia de Implementare trebuie sa primeasca ex-ante aprobarea Delegatiei Comisiei Europene.

Pentru proiectele n derulare exista patru Agentii de Implementare: una pentru mediu: Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP); din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor. trei pentru transport: Administratia Nationala a Drumurilor (AND); Compania Nationala de Cale Ferata (CFR); Agentia de Implementare a Proiectului de Asistenta Tehnica privind mbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare (nfiintata n cadrul Ministerului Transporturilor).

Fondul National condus de Responsabilul National cu Autorizarea finantarii ISPA, care trebuie sa asigure: certificarea platilor efectuate n cadrul tuturor proiectelor si transmiterea cererilor de rambursare la CE

fluxul aferent cofinantarii ISPA transferul fondurilor catre Agentiile de Implementare, pentru ca acestea sa poata efectua platile catre contractori mentinerea unui sistem de raportare financiara pentru fondurile ISPA recuperarea fondurilor neutilizate la finalizarea masurilor ISPA detectarea iregularitatilor si propunerea de masuri corective pentru recuperarea acestora.

La lucrarile reuniunilor Comitetului de Monitorizare participa responsabili cu Programul ISPA din cadrul Comisiei Europene si ai Delegatiei Comisiei Europene n Romnia, reprezentanti ai institutiilor financiare internationale care asigura cofinantarea proiectelor (BEI si BERD), reprezentanti ai administratiei publice centrale implicate n derularea proiectelor, precum si beneficiarii proiectelor ISPA (primarii, consilii judetene si companii din domeniul serviciilor publice). Factorii importanti n pregatirea unui proiect ISPA: Personalul PIU poate fi catalogat ca fiind cel mai important factor n pregatirea/implementarea/finalizarea unui proiect; numarul si pregatirea profesionala a acestora este determinant, Posibilitatea de a beneficia de transfer de know-how de la o companie de consultanta, cu experienta internationala n ntocmirea proiectelor, de la care membrii PIU afla cum sunt structurate echipele de proiect, cum se fixeaza tinte si termene si apoi prin ce metode se respecta acestea, ce se ntmpla si cum se actioneaza atunci cnd termenele nu sunt respectate, Comunicarea n cadrul echipei PIU / si n general comunicarea dintre PIU si toate celelalte institutii care interfereaza n acest program (ministere, autoritati locale, detinatori de utiliati, delegatia Comisiei Europene, IFI), Politica investitionala a companiei - o companie care actualizeaza si care detine studii de prefezabilitate (SPF-uri), studii de fezabilitate, studii de solutii, master planuri, poate foarte usor sa stabileasca o prioritate investitionala bazndu-se pe toate aceste date; lipsa acestor studii si programe investitionale duce la promovarea unor proiecte nerelevante pentru activitatea regiei / companiei, de aceea si avantajele implementarii unor astfel de proiecte vor fi minore; cu alte cuvinte alegerea unor proiecte cu adevrat importante pentru activitatea regiei nu va face dect sa mbunatateasca performantele operationale si financiare si sa creasca satisfactia clientilor si sa ncurajeze multiplicarea acestui tip de decizie; Un asemenea proiect presupune costuri de pregatire si implementare. Acestea implica n primul rnd un cost greu de cuantificat, acela al personalului necesar pentru asemenea proiect, apoi ar trebui luate n calcul toate costurile legate de administrarea efectiva a proiectului: birouri, mobilier, dotri, IT, autoturisme, cursuri de perfectionare, salarii, etc. Planificarea anuala a resurselor necesare pentru implementarea proiectului este foarte importanta.

n Romnia au fost aprobate 65 de proiecte ISPA, cu o valoare eligibila totala de 2,783,864,751 euro, cu o finantarea ISPA n valoare de 2,042,808,023 euro. Dintre acestea, 36 de proiecte sunt n domeniul mediului (993,072,176 euro finantare ISPA), 12 n domeniul transportului (962,713,099 euro finantare ISPA) si 17 sunt proiecte de asistenta tehnica[32].
4.4.3 Programul SAPARD[33]
Alocarile anuale indicative ale contributiei financiare comunitare (preturi/1999), care, n cazul Romniei reprezinta 150,636 milioane Euro/anual, au fost stabilite prin Decizia Comisiei nr.595/EC/1999.

La data de 31 iulie 2002, Comisia Europeana a emis Decizia care prevede conferirea managementului Programului SAPARD autoritatilor de resort din Romnia (Decizia EC/638/2002). Pentru definirea conditiilor privind managementul financiar si tehnic, regulile de gestiune si control, precum si cadrul general administrativ pentru implementarea Programului SAPARD, a fost semnat la Bruxelles, la data de 2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finantare SAPARD ntre Guvernul Romniei si Comisia Comunitatii Europene (Multi-Annual Financing Agreement - MAFA). Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 316/18 iunie 2001 (MO nr. 362/5 iulie 2001). MAFA reprezinta documentul oficial prin care s-a decis alocarea unei contributii financiare nerambursabile Romniei, n valoare de 1099 milioane Euro, angajata pe perioada 2000-2006, n vederea implementarii programului SAPARD. n conformitate cu prevederile Legii nr.316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare SAPARD, angajamentul financiar al Comunitatii Europene precum si perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, n Acordurile anuale de finantare[34]. 2. Cadrul institutional pentru implementarea programului Agentia SAPARD Institutia responsabila cu implementarea tehnica si financiara a programului n Romnia este Agentia SAPARD, institutie publica cu personalitate juridica, aflata n subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Agentia SAPARD are n structura o unitate centrala, situata n municipiul Bucuresti, si opt Birouri Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) (regiunile sunt definite conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala n Romnia). Autoritatea Competenta Responsabilitatea pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii (National Authorising Officer - NAO), conform prevederilor Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare. Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice actioneaza n calitate de Autoritate Competenta, avnd rolul de a emite, monitoriza si retrage acreditarea Agentiei SAPARD si de a numi Organismul de Certificare. Autoritatea de Management Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD este constituita n cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si este responsabila pentru eficienta si corectitudinea coordonarii si raportarii asupra monitorizarii si evaluarii Programului SAPARD. Acest organism asigura monitorizarea efectiva a derularii Programului si raporteaza Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, progresele nregistrate n implementarea masurilor si daca este cazul, ale submasurilor. Organismul de Certificare Rolul de Organism de Certificare pentru Programul SAPARD este ndeplinit de Curtea de Conturi a Romniei. Principalele atributii ale acestui Organism constau n certificarea conturilor Agentiei SAPARD, raportarea asupra sistemelor control si verificarea elementelor de cofinantare. Comitetul de Monitorizare Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD are rolul de a asigura supervizarea, eficienta si calitatea implementarii Programului, n vederea atingerii obiectivelor specifice. Principalele atributii ale Comitetul de Monitorizare se refera la examinarea Raportului de evaluare intermediara, aprobarea Rapoartelor anuale de implementare si a Raportului final, precum si la aprobarea propunerilor privind amendarea/revizuirea Programului. Comitetul de Monitorizare are n componenta reprezentanti ai organismelor guvernamentale cu responsabilitati n domeniu, parteneri sociali si observatori din partea Comisiei Europene. Serviciile Tehnice Delegate

Agentia SAPARD poate delega ndeplinirea unor functii de implementare tehnica (cu exceptia functiilor de executare a platilor si de contabilizare a angajamentelor si platii), catre institutii specializate. Astfel, au fost ncheiate protocoale de delegare cu Ministerul Transporturilor si Directia de Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care stabilesc cadrul juridic, administrativ si tehnic conform caruia Agentia SAPARD deleaga Serviciilor Tehnice Delegate (STD) din cadrul MTCT si MAPDR, o serie de atributii pentru implementarea Masurii 2.1 "Dezvoltarea si mbunatatirea infrastructurii rurale" si respectiv, Masurii 1.1 "mbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole". 3. Activitati eligibile pentru finantare Conform Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala al Romniei, prin intermediul Programului SAPARD sunt finantate n perioada 2000 - 2006 unsprezece Masuri [35], structurate pe patru prioritati, astfel: Axa 1: mbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate: mbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole (beneficiari: asociatii si grupuri de producatori cu personalitate juridica, societati comerciale cu capital 100% privat, n sectorul vinificatie sunt sprijinite: asociatiile, grupurile de producatori si societatile comerciale private care proceseaza numai soiuri nobile de struguri). n cadrul acestei masuri sunt finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa ntre 30.000 si 2.000.000 EURO. mbunatatirea structurilor n vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor;

Axa 2: mbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura: Dezvoltarea si mbunatatirea infrastructurii rurale (beneficiari: Consiliile locale comunale, Asocieri de tip partenerial, cu statut juridic, ntre consiliile locale comunale). n cadrul acestei masuri sunt finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa ntre 100 000 EURO si 1 000 000 EURO. Managementul resurselor de apa pentru agricultura;

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale: Investitii n exploatatiile agricole (beneficiari: producatorii agricoli individuali; asociatiile agricole familiale; societati agricole private/asociatii agricole cu personalitate juridica, prevazute n Legea nr. 36/1991; societatile comerciale agricole cu capital integral privat, constituite n baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare). n cadrul acestei masuri vor putea fi finantate proiecte a caror valoare totala eligibila este cuprinsa ntre 10.000 - 500.000 EURO. Constituirea grupurilor de producatori; Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural (agro-mediu); Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative (beneficiari: agricultori si/ sau silvicultori si/sau acvacultori persoane fizice (producatori individuali de bunuri si/sau servicii); asociatii familiale nregistrate, asociatii si grupuri de producatori; societati comerciale 100 % private). n cadrul acestei masuri vor putea fi finantate proiecte a caror valoare totala este cuprinsa ntre 5.000 - 200.000 EURO. Silvicultura;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane: mbunatatirea pregatirii profesionale (beneficiarul acestei masuri este Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale). Aceasta masura se aplica n scopul pregatirii profesionale a producatorilor agricoli,

silvici, piscicoli, acvacultorilor, a angajatilor unitatilor de procesare a produselor agricole si piscicole si a altor activitati de diversificare care-si desfasoara activitatea n spatiul rural n diferite domenii. n cadrul acestei masuri vor putea fi finantate proiecte a caror valoare totala minima eligibila este 50.000 Euro. Asistenta tehnica (n cadrul acestei masuri activitatile sunt eligibile se regasesc in cheltuieli cu ntlnirile Comitetului de Monitorizare - inclusiv costurile expertilor), cheltuieli cu campaniile de informare si publicitate (incluznd costurile tiparirii si distribuirii lor), cheltuieli asociate pregatirii masurilor n cadrul Programului si cheltuieli pentru Evaluare pe termen mediu.

n cursul anului 2002 au fost acreditate trei masuri din cadrul Programului SAPARD si anume: Masura 1.1 "mbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole", Masura 2.1 "Dezvoltarea si mbunatatirea infrastructurii rurale" si Masura 4.2 "Asistenta tehnica". n decembrie 2003, Comisia Europeana a emis Decizia de acreditare pentru nca trei masuri , dupa cum urmeaza: Masura 3.1 "Investitii n exploatatiile agricole", Masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative", Masura 4.1 "mbunatatirea pregatirii profesionale". 4. Conditii de finantare Toate proiectele de tip SAPARD sunt cofinantate cu fonduri de la Uniunea Europeana si bugetul national al Romniei. Regulile de cofinantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si respectiv cei publici: pentru masurile din domeniul privat: minim 50% contributia beneficiarului si 50% contributie publica (din care 25% bugetul national si 75% contributie comunitara); pentru masurile din domeniul public: contributie publica 100% din care, 25% de la bugetul national si 75% contributie comunitara. Proiectele publice sunt proiecte de infrastructura care nu genereaza venituri substantiale, n consecinta, contributia publica fiind de 100% din bugetul eligibil total al proiectului.

n ceea ce priveste masura de asistenta tehnica, finantarea se realizeaza prin contributie publica 100%, din care 20% de la bugetul national si 80% contributie comunitara, cu exceptia cheltuielilor asociate vizitelor si seminariilor organizate din initiativa Comisiei, unde contributia Comunitatii este de 100% din totalul cheltuielilor publice. Criterii de eligibilitate Pentru beneficiarii privati sunt stabilite urmatoarele criterii generale de eligibilitate: proiectele trebuie sa fie amplasate n zonele rurale si numai n cazul n care se refera la modernizarea sau extinderea unor capacitati deja existente pot fi plasate n zone urbane; proiectele trebuie sa contribuie la mbunatatirea situatiei n zonele n care sunt localizate; trebuie demonstrata viabilitatea economica si financiara a proiectului prin intermediul unui studiu de fezabilitate si/sau a unui plan de afaceri; acesta din urma va fi cerut numai n situatia n care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv va depasi 50.000 EURO; solicitantul sau angajatii acestuia, responsabili tehnici cu proiectul, trebuie sa-si dovedeasca cu documente experienta profesionala relevanta pentru respectivul proiect;

proiectele trebuie sa corespunda standardelor U.E. si romnesti privind protectia mediului nconjurator; beneficiarii nu trebuie sa fi nregistrat pierderi financiare sau sa aiba datorii catre bugetul de stat sau cel al asigurarilor sociale.

Conformitatea proiectelor se realizeaza pe baza verificarii documentelor justificative anexate la Cererea de finantare. Documentele necesare pentru depunerea si acceptarea proiectelor sunt prezentate n Ghidul solicitantului. Pentru fiecare masura n parte sunt stabilite criterii de selectie si criterii de eligibilitate. Evaluarea si selectia proiectelor se face pe baza acestor criterii generale si specifice.

4.4.4 Lectii nvatate din implementarea instrumentelor de pre-aderare


Rezultatele procesului de implementare a fondurilor de pre-aderare au fost att pozitive ct si negative, evidentiind capacitatea de programare a nivelului regional, dar si a celui national. Se poate aprecia ca cele mai multe dintre proiectele de infrastructura mare (parcuri de afaceri / industriale / de agrement si initiative turistice) nu au fost ntotdeauna nsotite de documente justificative convingatoare (studii de piata, evaluari privind impactul asupra mediului, indicatori de dezvoltare a zonei, etc.). Principala dificultate n implementarea fondurilor de pre - aderare a fost capacitatea limitata de management [36]: de a pregati si administra proiecte, de a actiona n conditii de transparenta si de a cheltui banii conform unor reguli stricte si complexe. Dar instrumentele sunt greu de comparat ntre ele ca performanta, deoarece compozitia lor difera foarte mult. Problemele de absorbtie si impact al cheltuirii banilor difera mult n functie de natura si dimensiunea programelor, institutiile care le administreaza sau tipurile de beneficiari. Proiectele cele mai putine si mai mari sunt n ISPA, deci aici progresul este probabil mai usor de masurat. Situatia financiara globala a implementarii Programului ISPA n Romnia la nceputul anului 2006 este prezentata n tabelul 46: Tabelul 46: Situatia ISPA n februarie 2006 pentru perioada 2000 - 2006

Total buget (UE+Ro), 2000-2006 Total grant UE Fonduri contractate Plati[37] efectuate n proiecte

2,880 mld euro 2,160 md euro (75%) 1 md euro (35%) 340 mil euro (12%)

Sursa: Delegatia Comisiei Europene


Aceasta imagine este consecinta faptului ca n primii ani a fost aprobat un numar mic de proiecte, n primul rnd pentru ca nu exista expertiza necesara pregatirii unor astfel de proiecte si intervalul de timp necesar att pentru pregatirea solicitarii de finantare, ct si pentru aprobare a crescut. n al doilea rnd, conform procedurilor, pregatirea si semnarea contractelor de lucrari dureaza dupa aprobare, astfel nct platile efectiv realizate nu pot avansa liniar n timp, fiind astfel normala o acumulare la finalul perioadei. ntrzierile nregistrate n primii ani au mai fost cauzate si de alti factori: cadru legislativ instabil, dificultati n exproprierea terenurilor, capacitate de administrare limitata la nivelul autoritatilor contractante, responsabile direct cu implementarea (lipsa de experienta si expertiza, nereguli).

ncepnd cu ianuarie 2001, serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene au efectuat mai multe misiuni de audit pentru verificarea structurilor create n Romnia pentru implementarea Programului ISPA. n urma acestor misiuni, partea comunitara a elaborat Rapoarte de Audit n cadrul carora au fost prezentate deficientele identificate, precum si concluzii si recomandari pentru eliminarea acestora.
Principalele probleme - cheie identificate s-au referit la managementul financiar al programului ISPA n Romnia, lipsa de personal, instabilitatea, precum si lipsa de experienta si de calificare a acestuia (nevoia stringenta de pregatire), ntrzieri n procesele de licitatie, lipsa unor proceduri clare privind tranzactiile financiare, lipsa unor sisteme informatice adecvate, care sa asigure o verificare permanenta a fluxului financiar, necesitatea de a

optimiza conditiile de lucru, nevoia de a stabili un sistem contabil unic pentru toate agentiile ISPA, nevoia de a asigura securitatea datelor. n cazul Programului PHARE, s-au nregistrat rate nalte ale absorbtiei, de peste 95%. Cu interventii de infrastructura locala publica si pentru afaceri, granturi pentru IMM, investitii n resursa umana, proiecte sociale si pentru societate civila si multe altele, PHARE a permis mai multa libertate interna de miscare. Prin comparatie, proiectele de infrastructura mica si SAMTID - legate mai direct de nevoile judetelor si oraselor - sunt bine concepute si argumentate; n cazul SAMTID s-au valorificat prevederile legislative care dau posibilitatea autoritatilor locale sa contracteze mprumuturi. Schemele de credite nerambursabile pentru IMM au avut de suferit ca urmare a ntrzierilor birocratice, cauzate de procedura complexa de evaluare a numarului mare de cereri de finantare, n timp ce masurile din TVET au evidentiat problemele rezultate din lipsa de coordonare dintre autoritatile locale si ministere n stabilirea modului de actiune la nivel regional. Unul dintre principalele neajunsuri a fost relativa imposibilitate de a estima alocarile bugetare de la un an la altul, n conditiile n care regiunile primesc ponderi diferite din fondurile alocate diferitelor masuri. Acest aspect, mpreuna cu mecanismul de finantare de la nivel national au creat n mare masura un cadru financiar impredictibil, care mpiedica planificarea activitatilor la nivel regional. n situatia (determinata si de actiunea unui consultant strain) n care anumite proiecte de infrastructura nu au putut fi finantate din cauza calitatii lor scazute (2004-2005), fondurile nu s-au pierdut, ci s-au redirijat catre sub-componente unde absorbtia nu era o problema. Totusi, n acest caz, riscurile analizate sunt de alta natura: impactul real si eficienta sociala a cheltuirii pe tipuri de interventii si beneficiari. Dar acest tip de analiza se face mai greu (este dificil de separat impactul generat prin implementarea acestor fonduri de cel determinat sau indus de alti factori), este mai sensibila din punct de vedere politic si presupune un interval mai mare de timp dect simpla masurare a absorbtiei. Aceleasi concluzii sunt valabile si pentru SAPARD, caz n care interesul major din partea beneficiarilor s-a manifestat pentru micile proiecte de infrastructura rurala (drumuri si lucrari de apa - canal), aceasta componenta fiind supra-licitata n proportie de 200%. n schimb, pentru celelalte masuri, directionate catre ferme si ntreprinzatori privati, autoritatile s-au confruntat cu o lipsa de raspuns din partea acestora, fie din cauza lipsei de informare sau de fonduri de cofinantare, fie a complicatiilor administrative complexe n accesarea fondurilor sau pur si simplu din cauza slabiciunii intrinseci a sectorului agricol privat. Inundatiile din 2005 au reprezentat pretextul pentru ca UE sa accepte ca fondurile care se absorbeau dificil n masurile de piata sa fie partial redirijate catre infrastructura rurala calamitata. n plus, cererea mare pentru infrastructura rurala si relativa usurinta n derulare si absorbtie a acestor interventii ascunde probleme pe termen lung. Orice noua investitie (drum local sau alimentare cu apa) presupune obligatii implicite asumate de administratia locala: de ntretinere regulata, pentru a preveni deprecierea capitalului investit; de colectare a tarifelor de la utilizatori. Orice dificultati bugetare sau de organizare, rezultnd n ncalcarea obligatiilor asumate timp de cinci ani de la ncheierea investitiei, poate duce la penalizari. Cum ciclul de proiecte este abia la nceput, foarte putine fiind finalizate, aceste probleme se vor manifesta doar de acum nainte. n martie, 2006 s-a finalizat actualizarea evluarii intermediare a Programului SAPARD n Romnia, pentru perioada 2000 2005, bazata pe colectarea de date detaliate de la nivelul beneficiarilor prin anchete, chestionare si studii de caz, interviuri cu actorii implicati si personalul Agentiei SAPARD si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Desi lista recomandarilor propuse nu ia n considerare faptul ca acestea sunt imposibil de realizat si implementat pna la momentul finalizarii acestui program n Romnia, totusi concluziile acestei evaluari pot fi relevante pentru procesul de programare a documentelor strategice aferente perioadei 2007 - 2013. Astfel, concluzia generala, la nivelul programului re refera la o eficacitate financiara si tehnica scazuta, care se reflecta pe fiecare masura n parte, desi programul este relevant si coerent comparativ cu alte mijloace de interventie nationala si la nivelul UE, deoarece a condus la crearea de locuri de munca, la o competitivitate mai ridicata si protectia mediului (contributia programului pe termen lung). Totusi, n multe cazuri nivelul scazut de eficacitate al programului este cauzat de obiective nerealiste si nu de nivelul scazut de activitate. Pe perioada desfasurarii acestui program, beneficiarilor li s-a permis contractarea a maxim 2 proiecte (n cadrul perioadei programului), pentru a se asigura o larga diseminare a fondurilor si a se evita monopolizarea fondurilor de catre un anumit segment al beneficiarilor.

Absorbtia scazuta a fondurilor este generata si de problemele privind cofinantarea privata, de ezitarile beneficiarilor de a utiliza serviciile bancilor sau de ezitarile bancilor de a acorda mrpumuturi beneficiarilor. Dificultatile potentialilor beneficiari de a avea acces la credite de la banci sunt n strnsa legatura cu datoriile mari ale acestora si cu lipsa unor active pentru garantare. De asemenea, una dintre problemele frecvente mentionate de cei mai multi beneficiari este timpul relativ lung necesar pentru procesarea cererilor de catre autoritatile de implementare, cu respectarea formalitatilor cerute n regulament. Ca urmare s-a recomandat introducerea unei proceduri de evaluare rapida pe riscul beneficiarului. De asemenea, este necesara si cresterea cunostintelor si competentelor personalului BRIPS, n special n ceea ce priveste deschiderea si dialogul cu beneficiarii. Dublarea numarului personalului din Agentia SAPARD n vara anului 2005 a reprezentat o provocare, avnd n vedere faptul ca personalul nou a participat la programul de instruire deja realizat si ca, teoretic, se afla la acelasi nivel profesional ca si angajatii mai vechi. Totusi, unii beneficiari au raportat ca personalul nou nu a oferit o consultanta adecvata , prezentnd unele lacune n ceea ce priveste procedurile relevante. Probleme de sistem n general proiectele individuale, sau sub-masurile dintr-un program, sunt dezvoltate separat ca scopuri n sine, nu ca parte a unei strategii mai largi de crestere economica. Cnd la acelasi nivel se implementeaza doua linii de finantare cu potentiale sinergii, acestea de regula se pierd pentru ca programele nu se coreleaza ntre ele ca mecanism si prioritati. Scopul investitiei trebuie sa urmareasca evitarea cheltuirii fara efect a fondurilor. Alocarile financiare rigide pot mpiedica realocarea eficienta a resurselor, co-finantarea flexibila sau parteneriatele public-privat; De multe ori selectia preliminara a propunerilor de proiecte de catre partea romna pe criterii de calitate nu este pertinenta si obiectiva, din cauza capacitatii tehnice insuficiente. Ca urmare, nu de putine ori au fost transmise spre aprobare la Bruxelles propuneri de proiecte care nu ndeplineau criteriile de calitate, prelungind astfel intervalul de timp necesar aprobarii. Managementul de proiect angajat si pro-activ, orientat catre rezolvarea problemelor imprevizibile care apar inevitabil, administrarea eficienta a fondurilor, sau managementul pe obiective nca reprezinta capitole deficitare pentru actorii direct implicati n implementarea acestor proiecte. Pentru proiecte care cuprind componente de investitii, estimarile de calcul privind costurile de ntretinere si operare sunt nca diferite de dimensiunea lor reala. Astfel, utilitatea investitiilor tinde sa fie supraestimata iar costurile presupuse de acestea n timp subestimate, ceea ce duce la o cerere exagerata pentru asemenea interventii. Exista un deficit de resursa umana calificata, rulaj mare de personal si salarii relativ mici n institutiile publice care implementeaza direct sau supervizeaza proiecte europene.

Principala realizare rezultata n urma implementarii programelor PHARE, ISPA si SAPARD se refera la faptul ca sa creat un sistem, un mecanism si o cultura a modului de gestionare a fondurile europene si a fondurilor publice, n general. A nceput un proces de schimbare a atitudinii administratiei centrale si locale, dar si a beneficiarilor - ceea ce reprezinta un efect de valoare adaugata ce nu poate fi cuantificat.

4.5 Documentele - cadru pentru programarea Politicii Regionale a UE n Romnia


4.5.1 Planul National de Dezvoltare
Romnia a realizat mai multe exercitii de elaborare a documentului de programare intitulat Plan National de Dezvoltare, fiecare din variante reprezentnd un progres spre tipul de document de planificare cerut de reglementarile UE.

PND 2000 - 2002 contine prioritatile strategice de dezvoltare ale Romniei pentru aceasta perioada, pentru care sa solicitat asistenta financiara din partea UE (prin instrumentele PHARE, ISPA, SAPARD), precum si prioritatile care vor fi finantate din resurse interne si alte surse externe, n afara celor comunitare. Acest plan este primul document de programare elaborat n conditiile economiei de piata, fundamentat de informatii din teritoriu transmise prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionale, elaborate de Agentiile de Dezvoltare Regionala, dar si din planurile si strategiile elaborate la nivel central de ministere si institutii implicate n dezvoltarea regionala. Elaborarea PND s-a realizat n parteneriat cu Agentiile de Dezvoltare regionala si a fost coordonata de catre Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala. Prin strategia propusa, Planul National de Dezvoltare Regionala urmareste cea mai buna utilizare a resurselor umane, materiale si financiare pentru dinamizarea si optimizarea activitatilor relevante pentru dezvoltarea resurselor umane. Obiectivul politicii regionale - prin PND - este acela de a crea conditii pentru dezvoltarea capacitatii novatoare a comunitatilor teritoriale si de a le face capabile sa primeasca noi activitati, care treptat sa nlocuiasca vechile activitati nerentabile, care nu mai sunt cerute pe piata, tinnd cont de faptul ca n conditiile globalizarii economiei, initiativa si antreprenoriatul sunt premizele de baza ale dezvoltarii regionale. Strategia PND este axata pe noua prioritati (primele sase prioritati sunt prioritati nationale de dezvoltare regionala, iar ultimele trei prioritati sunt prioritati nationale de dezvoltare sectoriala): 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor Sprijinirea dezvoltarii IMM - urilor din sectorul productiv mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea turismului Sprijinirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii Dezvoltarea agriculturii si spatiului rural Dezvoltarea infrastructurii transporturilor Protejarea si ameliorarea calitatii mediului nconjurator.

Autoritatea de Management pentru PND este Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala, iar Comitetul de Monitorizare este un organism construit pe structura Consiliului National de Dezvoltare Regionala. Elaborarea PND 2002 - 2005 s-a facut din perspectiva "managementului schimbarii", documentul fiind considerat parte integranta a procesului de construire a unei societati democratice, prin informatiile continute si prin modalitatea de stabilire a deciziilor si concluziilor - parteneriat. Aceasta varianta a PND reprezinta un progres comparativ cu varianta precedenta deoarece nu cuprinde doar elementele care fundamenteaza accesul tarii la fondurile UE, ci propune o abordare mai cuprinzatoare, incluznd ansamblul strategiei guvernului de realizare a obiectivelor de dezvoltare, n cadrul careia sprijinul UE reprezinta o sursa importanta de finantare. PND s-a realizat n parteneriat cu ministerele si Consiliile de Dezvoltare Regionala pe baza unor orientari metodologice, menite sa sprijine ministerele si CDR la elaborarea si formularea obiectivelor lor de dezvoltare, n concordanta cu cerintele PND. Aceasta versiune a avut la baza Programul Economic de Preaderare al Romniei. Conceptia asupra continutului si rolului PND a evoluat fata de abordarea continuta n PND 2000 - 2002, ca urmare a aprofundarii analizelor economice si sociale efectuate la nivel sectorial si regional. Axele prioritare identificate pe baza acestor analize au fost urmatoarele: Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe, ntarirea competitivitatii activitatilor economice si promovarea sectorului privat

mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii ntarirea potentialului resurselor umane, a capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele pietei si mbunatatirea calitatii serviciilor sociale Sprijinirea agriculturii si a dezvoltarii rurale Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului Stimularea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, inovarii, comunicatiilor, tehnologiei informatiei si crearea societatii informationale mbunatatirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltarii regionale echilibrate si durabile.

Elaborarea PND 2002 - 2005 a parcurs mai multe etape de consultari, att cu ministerele ct si cu Consiliile de Dezvoltare Regionala, prin organismele executive ale acestora - Agentiile de Dezvoltare Regionala. Pentru prima data s-au organizat ntlniri ntre ministere si Consiliile de Dezvoltare Regionala, prin ADR - uri, realizndu-se un prim pas n ceea ce priveste corelarea planurilor sectoriale cu cele regionale. Programarea financiara sectoriala si regionala s-a realizat n strnsa legatura cu elaborarea Bugetului de Stat pe anul 2002 si cu orientarile bugetare pentru 2003 - 2005, astfel nct aceasta include obiective, masuri si programe care concura la realizarea axelor nationale prioritare de dezvoltare. n acest mod, s-a avut n vedere realizarea coerentei programarii fondurilor PHARE, ISPA si SAPARD cu planificarea investitiilor nationale si cu alte politici economice si actiuni nationale.

PND 2004-2006[38] a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Integrarii Europene, avnd ca scop sprijinirea dezvoltarii economice si sociale a Romniei pentru atingerea obiectivului european al coeziunii economice si sociale. PND 2004-2006 contine strategia de ansamblu a Guvernului pentru dezvoltarea Romniei, sprijinul UE reprezentnd o importanta sursa de finantare pentru atingerea obiectivelor strategice identificate. PND 2004-2006 este primul document care realizeaza o planificare si o programare multianuala a investitiilor publice n infrastructura, mediu de afaceri, resurse umane, protectia mediului, dezvoltarea regionala echilibrata etc., investitii care contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale n Romnia si mbunatatirea constructiei institutionale. ntregul proces de planificare pentru elaborarea PND 2004-2006 a asigurat o mai larga implicare a diverselor institutii, comparativ cu variantele precedente, datorita cadrului oferit de HG 1323/2002 privind elaborarea n parteneriat a PND. Aceasta HG a asigurat baza legala pentru dezvoltarea relatiilor interinstitutionale si a structurilor parteneriale la nivel national si regional, stabilind mai clar rolul ministerelor, ADR-urilor si a altor institutii implicate n elaborarea PND, n procesul de planificare fiind atrasi si partenerii economici si sociali. Pentru elaborarea PND 2004-2006, ADR-urile au fost implicate ntr-un vast exercitiu de programare la nivel regional, avnd ca scop obtinerea elementelor de fundamentare pentru planificarea la nivel national. Printre aspectele pozitive ale acestui proces, este de mentionat utilizarea n tot mai mare masura a principiului parteneriatului. Au fost evidentiate nsa si multe carente, cum ar fi lipsa unei baze informationale credibile privind politicile implementate la nivel regional, o anumita nclinare de a gndi n termeni PHARE-CES, si de a nu aborda problemele de politica regionala cu o mai larga perspectiva, precum si insuficienta preocupare pentru realizarea cooperarii interjudetene, si nu doar distribuirea fondurilor ntre acestea. De asemenea, lipsa unui cadru financiar clar a facut ca exercitiul programarii sa ramna extrem de neclar n ceea ce priveste selectarea prioritatilor. PND 2004-2006 se implementeaza n principal prin Documentul de Programare Phare. Acest Document reprezinta primul document de programare multianuala, care contine masuri orizontale - regionale si sectoriale - ce se circumscriu prioritatilor de dezvoltare stabilite n strategia PND 2004 -2006. Prioritatile Documentului de Programare Phare, prin care se urmareste atingerea obiectivelor, constau n: mbunatatirea infrastructurii regionale pentru sprijinirea dezvoltarii economice;

Dezvoltarea resurselor umane; Dezvoltarea sectorului productiv prin sprijinirea IMM; Protectia mediului la nivel regional;

Dezvoltarea capacitatii administrative pentru managementul eficient al Fondurilor Structurale dupa aderarea la UE - dezvoltare institutionala. PND 2004 -2006 a constituit baza pe care s-a elaborat PND 2007-2013, primul plan care fundamenteaza, dupa aderare, accesul Romniei la Fondurile Structurale ale UE.

PND 2007 - 2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern (n sedinta din 22 decembrie 2005 ) si elaborat ntr-un larg cadru partenerial, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Acest document nu substituie Strategia Nationala de Dezvoltare Economica, ci reprezinta una dintre componentele majore ale acesteia, stabilind o noua dimensiune a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeana Romniei, cifrata la cca. 4% din PIB anual la nivel de angajamente (investitii si granturi), la care se adauga cofinantarea nationala.. Elaborarea acestui document a avut la baza PND 2004 - 2006 si Ghidul Comisiei Europene (Vademecum) privind planurile si documentele de programare pentru Instrumentele Structurale. Rolul PND este esential n asigurarea stabilitatii si consecventei n politica investitionala, n stimularea cresterii eficientei utilizarii fondurilor financiare destinate ajustarilor economice structurale, deoarece asigura programarea multianula a investitiilor prioritare n politica regionala. In esenta, Planul de dezvoltare trebuie sa trateze doua probleme prioritare: sa demonstreze existenta unor slabiciuni structurale deosebite, care justifica nevoia de sprijin din partea UE si sa demonstreze ca, n calitatea sa de viitor Stat membru, are capacitatea administrativa de a manageria efectiv Fondurile Structurale. Strategia de dezvoltare a PND 2007 - 2013 [39] este o reflectare a nevoilor Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Avnd n vedere faptul ca, n anul 2004, Romnia nregistra cca. 31% din media UE n termeni PIB/locuitor, obiectivul global al PND 2007 - 2013 a fost formulat astfel: "Reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene". Conform estimarilor realizate, Romnia ar putea recupera pna n anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungnd la cca. 41% din media UE. Obiectivul global al PND are la baza trei obiective specifice: cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului autohton.

n vederea implementarii att a obiectivului global ct si a celor specifice si pe baza datelor furnizate de analizele socio-economice, au fost formulate sase prioritati de dezvoltare: cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

protejarea si mbunatatirea calitatii mediului dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii.

PND reprezinta documentul care a stat la baza elaborarii Cadrului National Strategic de Referinta - strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si a Programelor Operationale care implementeaza Fondurile Structurale si de Coeziune, asigurndu-se astfel coerenta ntre aceste documente. Tabelul 47 prezinta politicile comunitare finantate din fonduri europene si implementate n Romnia prin Planul National de Dezvoltate 2007 - 2013, precum si principalele documente strategice de programare elaborate pentru acestea:
Tabelul 47: Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013

Politica Regionala Cadrul Strategic National Referinta Programe Operationale

Politica Agricola Comuna

Politica Comuna de Pescuit

de Planul National Strategic de DezvoltarePlanul National Strategic de Pescuit Rurala Programe National de Dezvoltare Rurala Program Operational de Pescuit FEADR similar(finantare FEP - similar SAPARD)

(finantare din FEDR si FSE - similar (finantare din PHARE CES si din FC - similar SAPARD) ISPA).

Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor

Elaborarea n parteneriat a documentelor regionale si nationale de planificare si programare are rolul de a asigura o buna fundamentare a PND si promovarea prin acest document de planificare a nevoilor reale existente la nivel regional / local prin implicarea n tot mai mare masura a autoritatile locale n procesul de definire a politicilor de dezvoltare economica si sociala ale Romniei.
Structurile parteneriale pentru elaborarea PND, au fost institutionalizate prin HG 1323/2002 privind elaborarea PND n parteneriat, care stipula componenta si atributiile structurilor parteneriale. Ulterior, acestea au fost preluate n noul HG nr.1115/2004, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter - institutional si mecanismele de consultare parteneriala. Responsabilitatea coordonarii cadrului partenerial pentru elaborarea PND a fost transferata Ministerului Finantelor Publice, n calitate de Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, conform HG nr. 497/2004 si coordonator general al procesului de elaborare a PND.

La nivel national A fost creat Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP) care asigura colaborarea interministeriala, ct si coordonarea cu toti partenerii implicati n

elaborarea PND, inclusiv partenerii regionali si partenerii socio-economici (ministere si institutii publice centrale, Agentii pentru Dezvoltare Regionala (ADR-uri), institute de cercetare si institutii de nvatamnt superior, asociatii patronale si profesionale, sindicate, camera de Comert si Industrie a Romniei si a Municipiului Bucuresti, alte ONG-uri).
La nivel regional Parteneriatul este asigurat de Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala (CRP-uri). CRP-urile reprezinta cadrul larg partenerial al CDR-urilor, avnd rol consultativ n formularea de recomandari si propuneri privind continutul PDR-urilor. Ele sunt structuri parteneriale care reunesc reprezentanti ai institutiilor si organismelor relevante la nivel local si regional: ADR-uri, Prefecturi, Consilii Judetene, servicii deconcentrate ale institutiilor publice centrale, institutii de nvatamnt superior si institute de cercetari, precum si parteneri economici si sociali. Parteneriatul regional se afla n coordonarea agentiilor de dezvoltare regionala. Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala (CRP) sunt organisme consultative, care functioneaza prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor analizate, precum si prin ntlniri n plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali. CRP-urile sunt reprezentate n CIP de coordonatorii lor, avnd posibilitatea nu numai de a prezenta si sustine obiectivele prioritare de dezvoltare ale Regiunilor, continute n PDR -uri, pentru a fi incluse n PND, ci de a participa direct si efectiv la analiza si dezbaterea prioritatilor sectoriale de dezvoltare si la armonizarea obiectivelor regionale cu cele sectoriale, precum si la ntreg procesul de realizare a consensului, ntre partenerii implicati, asupra prioritatilor de dezvoltare stabilite n PND.

CIP si CRP au functionat prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor analizate, si prin ntlniri n plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali. 4.5.2 Cadrul Strategic National de Referinta
Conform acquis-ului comunitar n vigoare, privind fondurile structurale si de coeziune, Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) este documentul de programare care stabileste domeniile strategice de interventie ale instrumentelor structurale n fiecare stat membru si care se negociaza cu Comisia Europeana. Teoretic, programele operationale de implementare a acestor fonduri deriva din acest document. Temele principale ale Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) au fost formulate att pe baza celui de-al treilea Raport de Coeziune, publicat n Martie 2004, dar si pe baza PND 2007 - 2013. Cadrul Strategic National de Referinta reflecta dimensiunea strategica a relatiei dintre politicile economice, de coeziune sociala si regionale ale Romniei si politicile Comisiei Europene si Strategia Lisabona. Implementarea acestui document programatic prin Programele Operationale finantate din fonduri structurale si de coeziune reprezinta o contributie importanta la realizarea Planului National de Reforma (PNR). CSNR nu este document de management al fondurilor: implementarea se face prin Programele Operationale (PO), fundamentate strategic prin acest document. Astfel, CSNR preia si dezvolta viziunea strategica din PND 20072013, urmarind accelerarea procesului de convergenta cu statele membre UE, printr-o dezvoltare integrata, coerenta cu politicile majore UE si prin concentrarea fondurilor structurale si de coeziune n domeniile eligibile care genereaza un impact pozitiv asupra dezvoltarii. CSNR este un document de natura strategica, care nu se concentreaza asupra detaliilor de natura tehnica, ce pot fi gasite n Programele Operationale. Obiectivul CSNR se refera la reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul 2015. Prioritatile tematice ale CSNR si alocarile procentuale indicative din total sunt: Dezvoltarea infrastructurii de baza la Standarde Europene (60%)

Imbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti (15%) Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman (20%) Consolidarea unei capacitati administrative eficiente (5%),

iar ca dimensiune teritoriala: promovarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate. Una dintre diferentele majore dintre PND si CSNR, din perspectiva continutului strategic, se refera la faptul ca CNSR nu trateaza aspectele de dezvoltare rurala si pescuit aferente Prioritatii 5 a PND, acestea fiind sustinute prin Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala). De asemenea, din punctul de vedere al finantarii, CNSR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, n timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.). Strategia CSNR va fi implementata prin programele operationale elaborate n cadrul Obiectivului Convergenta, desi si programele operationale aferente obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana respecta principiile strategice generale ale acestuia.

Tabelul 48: Cadrul National Strategic de Referinta 2007 - 2013

Programe Operationale - Obiectivul Convergenta

Cresterea Competitivitatii Economice Infrastructura de Transport Infrastructura de Mediu Dezvoltarea Resurselor Umane

Programe Operationale - Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana Cooperare transfrontaliera: Romnia - Ungaria; Romnia - Bulgaria; Romnia - Moldova; Romnia - Ucraina;

Dezvoltarea Regionala Asistenta Tehnica Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Romnia - Serbia; Marea Neagra Spatiul Sud Est European Cooperare inter-regionala

Sursa: prelucrare proprie n conformitate cu prevederile regulamentelor UE, Regiunile Romniei sunt eligibile n cadrul obiectivului "Convergenta" ntruct PIB-ul acestora se afla sub 75% din media PIB a UE. Alocarea financiara totala prin fonduri structurale si de coeziune pentru Romnia n perioada de programare 2007 - 2013 este de aproximativ 17,3 mld. euro, din care pentru Obiectivul Convergenta: 16,9 mld. euro (11,2 mld. euro alocate prin Fondurile Structurale si 5,7 mld. Euro reprezentate de contributia Fondului de Coeziune) si pentru Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana aproximativ 0,4 mld. euro (inclusiv transferurile IPA si ENPI). Alocarile pentru FEADR sunt de aproximativ 7,1 mld. Euro si pentru FEP de aproximativ 0,2 mld. Euro.

Alocare financiara indicativa pe Programe Operationale - Convergenta

Sursa: Cadrul National Strategic de referinta[40], 2007 - 2013

4.5.3 Alte documente strategice corelate cu PND/CSNR

Programul National de Reforme (2007 - 2010)


In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii Europene, elaborarea documentul de negociere al unui stat membru se bazeaza pe Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforme. Programul National de Reforme a aparut ca o necesitate n contextul relansarii Strategiei de la Lisabona. Statele Membre trebuiau sa-si stabileasca linii directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin strategia de la Lisabona.

Programul National de Reforme trebuie sa se constituie ntr-un document strategic al Romniei, pe termen mediu (4 - 5 ani), cu sustinere, inclusiv politica, din partea tuturor actorilor relevanti si care sa reflecte vointa si angajamentul politic n realizarea reformelor structurale asumate, dincolo de ciclurile electorale interne. Acest document are rolul de instrument determinant pentru ndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona, n contextul n care alocarile financiare din PND 2007 - 2013 prevad un procent de 52% cheltuieli pentru realizarea obiectivelor Lisabona (recomandarea Comisiei pentru statele membre vechi fiind de 60%). Prin acest program sunt propuse o serie de actiuni si masuri pentru initierea, continuarea si adncirea reformelor structurale n domeniile cheie prevazute de Strategia Lisabona relansata, cu scopul asigurarii stabilitatii economice si sustenabilitatii finantelor publice, cresterii competitivitatii si productivitatii economice si mbunatatirii pietei fortei de munca.
Astfel, Romnia si propune sa treaca ntr-un ritm mai accelerat de la o economie intensiva n factori la o economie intensiva n inovare., prin structurarea prioritatile propuse pe trei paliere: Nivel macro-economic: stabilitate economica si sustenabilitatea finantelor publice Nivel macro-economic: mbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice Prioritati n domeniul ocuparii: calitatea ocuparii pentru toate categoriile de vrsta.

Programul National de Reforme contine ca axe orizontale dezvoltarea infrastructurii att materiale, ct si a resursei umane, care influenteaza direct realizarea acestor obiective. Astfel, implementarea Cadrului National Strategic de Referinta prin Programele Operationale finantate din fonduri structurale si de coeziune reprezinta o contributie semnificativa la realizarea PNR.

Cadrul National Strategic de Referinta a avut permanent n vedere corelarea cu cerintele Strategiei Lisabona, n sensul implementarii prin domeniile de interventie ale programelor operationale a ct mai multe teme prioritare ale acestei strategii. PNR chiar evidentiaza contributia anumitor investitii prevazute prin Programele Operationale la atingerea obiectivelor Lisabona.

Conceptul National Strategic pentru Dezvoltare Spatiala ( 2007 - 2025) CSNR se bazeaza, de asemenea, pe orientarile pe termen lung ale Conceptului National Strategic pentru Dezvoltare Spatiala si reintegrare n structurile spatiale europene, abordarea strategica lund n considerare si dimensiunea teritoriala a coeziunii. Pe baza unui acord de cooperare semnat ntre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (n prezent Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor) din Romnia si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale din Republica Ungara n domeniul amenajarii teritoriului, (aprobat prin HG 631/2001 publicat n Monitorul Oficial al Romniei Partea I nr. 383/13.07.2001), dar care nu a fost pus n practica pna n 2005, a avut loc n data de 07.07.2005, prima ntlnire a grupului de lucru n domeniul amenajarii teritoriului si urbanism, referitor la elaborarea celor doua Concepte Nationale de Dezvoltare Teritoriala (n Ungaria si Romnia). n Ungaria s-a elaborat si este n curs de implementare un Concept National de Dezvoltare, care contine ca obiective prioritare coeziunea teritoriului, competitivitatea regionala si cooperarea transfrontaliera. n paralel, s-a elaborat un Concept National de Dezvoltare Teritoriala, care contine: strategia de perspectiva si obiectivele globale ale dezvoltarii teritoriale la nivelul anului 2030, obiectivele teritoriale primordiale la orizontul anului 2015, obiectivele regiunilor, formulate n conformitate cu principiile subsidiaritatii si descentralizarii si un set de instrumente si institutii necesar implementarii acestor obiective. Cele doua documente constituie fundamentul formularii obiectivelor incluse n Programele Operationale pentru perioada 2007 - 2013. n Romnia, elaborarea unui concept strategic de dezvoltare spatiala a fost considerata oportuna pornind de la premisa ca, n perspectiva integrarii europene si a necesitatii prioritizarilor investitiilor publice pentru dezvoltare, dimensiunea teritoriala a fost insuficient dezvoltata, att n Planul National de Dezvoltare, ct si n Programele Operationale. Scopul declarat pentru elaborarea acestui document l constituie necesitatea introducerii unei dimensiuni teritoriale si urbane, ca elemente esentiale ale Strategiei Lisabona, n vederea optimizarii impactului generat de implementarea sa. Este interesant de urmarit cum se va corela n implementare acest document cu celelalte documente programatice pentru dezvoltare n Romnia, avnd n vedere faptul ca spre deosebire de Ungaria, unde conceptul a fost elaborat ca baza a formularii obiectivelor care vor fi sprijinite prin finantare din Fonduri Structurale 2007 - 2013, n Romnia conceptul ncepe sa fie conturat n paralel cu finalizarea elaborarii acestor documente programatice. Programul de Convergenta (2006 - 2009) Documentul, prezinta politicile economice care vor fi promovate pentru mbunatatirea calitatii finantelor publice si pentru o crestere economica sustenabila, fiind elaborat de Comisia Nationala de Prognoza, mpreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor si Centrul Romn de Politici Economice. Toate tarile membre UE au obligatia sa elaboreze anual un astfel de program economic. In functie de statut, tarile membre din zona euro trebuie sa prezinte un Program de Stabilitate, iar statele care nu au adoptat moneda euro, un Program de Convergenta. In calitate de stat candidat la Uniunea Europeana, Romania a elaborat ncepnd cu anul 2001 Programul Economic de Preaderare, care este nlocuit, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana, de Programul de Convergenta. Programul de Convergenta stabileste un obiectiv bugetar pe termen mediu n concordanta cu cerintele de mbunatatire a calitatii finantelor publice, defineste un cadru macroeconomic coerent si realist care sa sustina finantarea din Fondul de coeziune si asigura o prentmpinare a deficitelor excedentare. Pentru Romnia, finalizarea perioadei de sapte ani (2000 - 2006) de pregatire pentru aderarea la UE si nceperea unei alte perioade, avnd aproximativ aceeasi durata (2007 2013) de pregatire pentru adoptarea monedei euro, constituie o oportunitate deosebita de continuare a reformelor si de reducere a disparitatilor economice regionale. mbunatatirile n ceea ce priveste convergenta reala trebuie facute de o maniera care sa nu afecteze criteriile de convergenta nominala, adica mentinnd echilibrele macroeconomice. De aceea, prima editie a Programului de Convergenta are pentru Romnia o importanta deosebita, fiind primul program care evalueaza posibilitatile de

dezvoltare economica sustenabila n conditiile promovarii politicilor de atingere a convergentei si sustenabilitatii finantelor publice. Planul National Strategic pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (2007 - 2013) Acest document propune un model strategic multifunctional de dezvoltare agricola si rurala. Principiul de baza n aplicarea acestui model consta n promovarea dezvoltarii functiilor agricole ale zonelor rurale nsotite de promovarea n egala masura a functiilor non-agricole ale acestor zone. Acest model este compatibil cu politica economica si sociala a Uniunii Europene, al carei obiectiv principal consta n reducerea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile UE si, implicit, n diminuarea decalajelor de dezvoltare ntre rural si urban. Planul National Strategic va fi implementat prin Programul National de Dezvoltare Rurala, principalul program de investitii pentru agricultura si dezvoltare rurala pentru 2007 - 2013, cu o alocare financiara de 7,1 mld. Euro si prezinta multe elemente de complementaritate cu programele operationale care implementeaza prioritatile Planului National de Dezvoltare (de ex: POS Mediu - n cazul unor proiecte integrate care vizeaza managementul apei si al deseurilor sau al unor masuri referitoare la biodiversitate, POS Competitivitate - n ceea ce priveste promovarea turismului, etc.)

4.6 Programe Operationale Sectoriale


n data de 31 ianuarie 2007, s-a aprobat n sedinta de Guvern transmiterea oficiala la Comisia Europeana spre analiza n vederea nceperii negocierilor de aprobare, a Cadrului Strategic National de Referinta 2007 - 2013 (CSNR) si a programelor operationale. Romnia a fost a doua tara care a naintat programele operationale spre aprobare Comisiei Europene[41]. Programul Operational Sectorial/Regional este documentul elaborat de un SM pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si /sau regionale din PND care sunt aprobate pentru finantare prin CSNR 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice.

Autoritatea de management pentru un program operational este responsabila cu gestionarea si implementare programului, pe baza unor principii clare de management financiar. In general, Autoritatea de Management este desemnata la nivelul unui organism public, national sau regional. n cazul Romniei, toate Autoritatile de Management au fost desemnate la nivelul adminstratiei centrale. Pentru gestionarea si implementarea eficienta a programului, Autoritatea de Management trebuie sa se asigure ca proiectele finantate respecta prevederile descrise de programul operational, sa asigure un sistem informatic de monitorizare a derularii programului, sa ntocmeasca rapoarte de implementare, evaluare si monitorizare, etc. Organismele Intermediare sunt institutii desemnate de Autoritatile de Management/Autoritatile de Plata care, prin delegare de atributii de la acestea, implementeaza masurile din programele operationale. Aceasta delegare se face pe baza contractuala, dar Autoritatile care deleaga, poarta responsabilitatea pentru ndeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale. Autoritatea de Management poate delega anumite sarcini unuia sau mai multor Organisme Intermediare (OI), pe baza unor contract, agreate de ambele parti. n acest caz, Autoritatea de Management monitorizeaza permanent Organismele Intermediare pentru a se asigura ca desfasoara activitatile delegate conform contractului.

Aceasta demonstreaza faptul ca Autoritatea de Management poarta ntreaga responsabilitate a implementarii programului operational.
Hotarrea de Guvern nr.497/2004 [42] privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, stabileste cadrul institutional prin care asistenta financiara comunitara acordata Romniei prin instrumentele structurale va fi implementata si gestionata. Ministerele din tabelul de mai jos, care ndeplinesc functia de Autoritati de Management au fost desemnate prin Hotarrea 497 / 2004 cu completari si modificari prin Hotarrea 1179 / 2004. Tabelul 49: Programe Operationale si Autoritati de Management

PROGRAM OPERAIONAL

AUTORITATE DE MANAGEMENT

COORDONATOR - Ministerul Economiei si Finantelor Cresterea Economice Competitivitatii Ministerul Economiei si Finantelor Ministerul Transporturilor Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Ministerul Economiei si Finantelor Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor Programele Operationale prezinta o structura de management similara, avnd n componenta o autoritate de management si, unde este cazul, organisme intermediare, supravegherea implementarii programului fiind realizata de un Comitet de Monitorizare.

Infrastructura de Transport Infrastructura de Mediu Dezvoltarea Resurselor Umane Dezvoltarea Regionala Asistenta Tehnica Administratie Publica

Conditiile de eligibilitate care trebuie ndeplinite se refera att la eligibilitatea beneficiarilor, ct si la eligibilitatea activitatilor efectuate n cadrul proiectului pentru care se solicita finantare.
Autoritatile administratiei publice locale vor fi eligibile sa depuna proiecte - singure sau n parteneriat - n cadrul tuturor Programelor Operationale, cu exceptia celui de Transport si a celui de Asistenta Tehnica. n cazul n care Programul Operational si/sau Ghidul Solicitantului prevede administratiile publice ca beneficiari eligibili pentru o anumita axa prioritara / domeniu major de interventie, atunci orice administratie publica va putea solicita finantare n cadrul acestor axe / domenii majore de interventie. Una dintre cele mai importante obligatii de eligibilitate pentru autoritatea publica locala ramne aceea de a asigura capacitatea tehnica si financiara (asigurarea cofinantarii) necesara implementarii proiectului. Criteriile care trebuie ndeplinite de proiectul pentru care se solicita finantare sunt definite n Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operational / axa prioritara / domeniu major de interventie n parte. Proiectul trebuie sa raspunda obiectivelor definite prin Programul Operational si sa fie coerent cu strategia de dezvoltare locala si regionala. Pe lnga relevanta la nivel regional si local, solicitantul va trebui sa demonstreze sustenabilitatea proiectului, att din punct de vedere financiar, ct si

institutional, dar si posibilitatea de a asigura implementarea eficienta a acestuia. Nu n ultimul rnd, orice proiect va trebui sa demonstreze impactul economic la nivel local si/sau regional.

Pentru proiectele de cooperare teritoriala beneficiarii eligibili vor fi din ambele tari, nsa unul dintre parteneri va avea rolul de "lead partner" responsabil unic cu administrarea si implementarea pentru ntregul proiect.
n general, conform regulamentelor cadru de implementare pentru fondurile structurale si de coeziune, urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile: achizitiile de terenuri a caror valoare depaseste 10% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile pentru respectivul proiect, TVA-ul recuperabil, nchiderea centralelor nucleare, dobnzile la creditele bancare. Statul membru poate decide si asupra altor categorii de cheltuieli neeligibile, specifice. n cazul constatarii efectuarii de cheltuieli neeligibile, Comisia Europeana poate solicita rambursarea sumelor deja platite. Ca orice finantare din fonduri publice, accesarea Fondurilor Structurale (FS) nu nseamna alocarea unei sume de bani fara ca acest lucru sa implice anumite obligatii si din partea beneficiarului, ci reprezinta un angajament contractual, ale carui prevederi si termene de realizare trebuie respectate cu strictete, pentru a nu se ajunge la dezangajarea automata (regula "n+2"/"n+3") de catre Comisie a sumelor alocate. Conform regulii "n+2"/"n+3", banii alocati de Comisie pentru un program n anul n, trebuie cheltuiti pna la sfrsitul anului n+2/n+3, n caz contrar, banii vor fi pierduti sau realocati altui program (exemplu, aplicnd regula "n+2": sumele alocate de UE pentru un program, n 2007, trebuie cheltuite pna la 31 decembrie 2009). Pentru Romnia se va aplica regula "n+3" n primii 4 ani, respectiv alocarile anilor 2007, 2008, 2009 si 2010, urmnd ca, pentru anii 2011, 2012 si 2013 sa se aplice regula "n+2" (exemplu: sumele alocate de UE pentru un program, n 2007, trebuie cheltuite pna la 31 decembrie 2010).
Administratiile publice locale joaca un rol foarte important n dezvoltarea infrastructurii locale, a serviciilor sociale si a mediului de afaceri, datorita avantajului reprezentat de cunoasterea realitatilor si necesitatilor locale. De aceea, atragerea de fonduri de dezvoltare de catre administratiile publice locale este un element important pentru atingerea obiectivelor de coeziune ale Uniunii Europene.

4.6.1 POS Cresterea Competitivitatii Economice[43]


Acest program operational implementeaza prima prioritate a PND 2007 - 2013: "Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere" si cea de-a doua prioritate a CSNR: "Cresterea Competitivitatii Economice pe termen lung", contribuind, n acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CSNR. Obiectivul general al acestui program l constituie cresterea productivitatii ntreprinderilor romnesti, n conformitate cu principiilue dezvoltarii durabile, si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. inta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %, ceea ce va permite Romniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pna n anul 2015. Obiective specifice: Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania, ntr-o maniera care sa fie favorabila mediului nconjurator. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii ntreprinderilor existente si crearea unora noi, n special IMM-uri n sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Cresterea n valoare si n calitate a echipamentelor de productie bazata pe extinderea si modernizarea acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale, conduc si sprijina dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.

Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a ntreprinderilor: se urmareste crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului ntreprinzator prin reducerea constrngerilor n domeniile de esec ale pietei - acces la finantare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri - pentru crearea de noi ntreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente. Realizarea acestor doua obiective de mai sus poate fi cuantificata prin "cresterea contributiei IMM la PIB" cu 20% n 2015. Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii ntre institutii de CDI (cercetare, dezvoltare, inovare) si sectorul productiv si cresterea accesului ntreprinderilor la CDI: se intentioneaza finantarea proiectelor de CDI, care genereaza rezultate aplicabile direct n economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii inovative si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de CD (GERD) pna la 3% din PIB n 2015. Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia n sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, ntreprinderi) - prin exploatarea resurselor umane calificate si de know how si mbunatatirea infrastructurii n special n zonele de esec ale pietei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovarii n sectorul productiv, n procesele administrative, n viata cotidiana si de dezvoltare a pietei pentru o noua generatie de produse si servicii.inta este de crestere a numarului utilizatorilor de Internet (accesul ntreprinderilor la servicii online) de la 52% n 2003 la 70% n 2015. Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie - prin reducerea intensitatii energetice prin implementarea n sectorul energetic a unor tehnologii noi n scopul cresterii productivitatii, cresterea eficientei energetice pe tot ciclul de productie si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda un sprijin important si implementarii de tehnologii noi pentru reducerea emisiilor produse de marile instalatii energetice. Scopul urmarit este de a contribui la obiectivele nationale: reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pna n anul 2015, comparativ cu 2001, cresterea ponderii energiei obtinute din resurse regenerabile pna la 33% din consumul national brut de energie pna n 2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului National de reducere a bioxidului de sulf(SO2), oxidului de azot (NOX) si prafului n instalatiile mari de ardere.

Att obiectivul general ct si cele specifice vor fi implementate prin cinci axe prioritare. Conform Hotarrii de Guvern nr. 497/2004, care stabileste cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea fondurilor structurale, amendata prin HG 1179/2004 si 128/2006, organismele intermediare pentru implementarea acestui program sunt, conform tabelului de mai jos: Tabelul 50: Axele prioritare si Organismele Intermediare ale POS Competitivitate

AXE PRIORITARE Dezvoltarea unui sistem inovativ eco- eficient de productie Cercetare, dezvoltare tehnologica inovare pentru competitivitate

ORGANISME INTERMEDIARE

si Ministerul ntreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale si Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului - Autoritatea Nationala Pentru Cercetare stiintifica Tehnologia informatiei si comunicatiilor Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei (TIC) pentru sectorul public si privat Informatiei Cresterea eficientei energetice si asigurarea Ministerul Economiei si Finantelor (Directia furnizarii energiei, n contextul combaterii Generala Politica Energetica) schimbarii climatice Asistenta tehnica MEF
Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor, POS Competitivitate

Autoritatea de management pentru acest program este Ministerul Economiei si Finantelor. Planul financiar al programului a fost elaborat n corelare cu planul financiar al CSNR 2007 - 2013. Contributia FEDR la finantarea obiectivelor programului este de aproximativ 2, 5 mld. euro, reprezentnd circa 65% din bugetul total alocat. Conform categorizarii realizate pe baza Anexei IV a Regulamentului General nr. 1083/2006, din bugetul total al acestui program, s-au alocat aproximativ 92,7% din fonduri realizarii obiectivelor Lisabona.

4.6.2 POS Infrastructura de transport[44]


Programul Operational de transport contribuie la realizarea convergentei Romniei cu celelalte state membre UE si crearea conditiilor favorabile cresterii si ocuparii fortei de munca, prin cresterea si mbunatatirea calitatii investitiilor n capitalul fizic. Teoretic, elaborarea acestui program operational trebuia sa aiba la baza Planul General de Transporturi pentru Romnia, document aflat nca n curs de realizare. n realitate si avnd n vedere faptul ca programul operational se concentreaza pe prioritati clare ale tarii si politicile UE, planul va integra rezultatele programului, asigurnd o legatura directa cu acesta. Capitolul de analiza pentru acest program reflecta lipsa investitiilor n infrastructura de transport n anii trecuti. Cheltuielile pentru infrastructura noua au fost minime, iar cele de ntretinere au fost sub nivelul optim. De asemenea, exista numeroase segmente rutiere n situatii conflictuale din punct de vedere al amplasarii localitatilor si protectiei mediului. Starea precara a infrastructurii si serviciilor de transport nu corespunde necesitatilor curente ale tarii, reprezentnd un obstacol major pentru coeziunea sociala si dezvoltarea economica - afecteaza competitivitatea, tranzitul bunurilor si al fortei de munca, stabilirea afacerilor, etc. Desi mbunatatirea sistemului de transport reprezinta o nevoie urgenta care solicita investitii semnificative ca volum, constrngerile financiare impun o prioritizare a actiunilor n vederea realizarii obiectivului general propus: promovarea unui sistem durabil de transport care sa faciliteze deplasarea n conditii de siguranta, eficienta si rapiditate a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, european si ntre si n interiorul regiunilor Romniei. Obiective specifice: Promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor n Romnia prin asigurarea de conexiuni att pentru portul Constanta, ct si de posibilitatea de tranzit pentru UE spre sud prin modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante, n conditiile respectarii standardelor de mediu. Promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si bunurilor ntre regiunile Romniei si transferul acestora din interiorul tarii ntre axele prioritare prin modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale si TEN-T, n conformitate cu principiile dezvoltarii durabile. Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport echilibrat pe toate modurile de transport, pe baza avantajului competitiv al fiecarui sector n parte, prin ncurajarea dezvoltarii sectoarelor feroviar, naval si inter-modal. Promovarea dezvoltarii durabile, cu precadere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si mbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.

Formularea obiectivelor acestui program reflecta att concluziile analizei situatiei curente a transporturilor, dar si angajamentele asumate de Romnia n cadrul Capitolului 9 de Negociere Transport. Axele prioritare prin care aceste obiective vor fi implementate sunt urmatoarele: 1. Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T n vederea realizarii unui sistem de transport durabil, integrat cu retelele de transport europene

2. 3. 4. 5.

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport n afara axelor prioritare TEN-T n vederea realizarii unui sistem national de transport durabil Modernizarea materialului rulant de cale ferata dedicat calatorilor pentru retele de cale ferata nationala si TEN-T Modernizarea sectorului de transport n vederea asigurarii unui nivel mai ridicat al protectiei mediului, sanatatii umane si sigurantei pasagerilor Asistenta tehnica

Acest program adreseaza numai proiectele de transport finantate de Guvernul Romniei mpreuna cu FC si FEDR, excluznd proiectele co-finantate de terti, inclusiv Institutii Financiare Internationale. O axa prioritara poate fi finantata exclusiv dintr-un singur fond. Initiativele propuse pentru finantare prin Fondul de Coeziune sunt concentrate n cadrul axelor prioritare ale UE deja identificate, care au o importanta fundamentala pentru crearea coeziunii spatiale n Europa. Operatiunile ce urmeaza sa fie finantate prin componenta FEDR au ca scop cresterea accesibilitatii regiunilor Romniei. Bugetul total indicativ al programului pentru perioada de programare 2007 - 2013 este n valoare de 5,7 mld. euro, reprezentnd aproximativ 23% din fondurile alocate CSNR Romnia n aceasta perioada. Contributia comunitara - alocata prin intermediul FEDR (1,3 mld. euro) si al Fondului de Coeziune (3,2 mld. euro), este de circa 4,57 mld. euro, iar cofinantarea nationala de aproximativ 1,13 mld. euro. Nivelul indicativ al alocarilor tip Lisabona pentru acest program este de aproximativ 83% din bugetul total. Autoritatea de Management pentru acest program este Ministerul Transporturilor, care va folosi reteaua agentiilor de implementare existente sub jurisdictia sa, implicate n gestionarea fondurilor de preaderare: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romnia (CNADNR) Compania Nationala de Cai Ferate CN CFR S.A. Agentia MT

Experienta implementarii programului ISPA a demonstrat faptul ca problema lipsei capacitatii de implementare nu trebuie subestimata, desi acesta nu este singurul factor care ar putea afecta succesul implementarii programului n perioada de timp stabilita.

4.6.3 POS Mediu[45]


POS Mediu implementeaza cea de-a treia prioritate a PND 2007-2013: "Protectia si mbunatatirea calitatii mediului", si contribuie la implementarea Prioritatii 1 a CNSR: "Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene". Calitatea mediului n anumite zone este mult sub nivelul standardelor UE, n special din cauza lipsei investitiilor pe termen lung pentru infrastructura de apa si deseuri, precum si a sistemelor neadecvate de management de mediu, la care se adauga un grad scazut de constientizare a populatiei si cunoasterea insuficienta a principiilor dezvoltarii durabile. POS Mediu este cel mai important program de finantare a infrastructurii municipale de mediu si continua investitiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si SAPARD), concentrndu-se att pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii ct si pe interesele specifice nationale. De asemenea, programul urmareste stabilirea

structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului si include interventii n domenii mai putin abordate pna
n prezent, precum eficientizarea sistemelor de ncalzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de management Natura 2000. Obiectivul general al POS Mediu l constituie protectia si mbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata n Romnia, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Se urmareste reducerea decalajului existent ntre Uniunea Europeana si Romnia cu privire la infrastructura de mediu att din punct de vedere cantitativ ct si calitativ.

Obiectivele specifice: mbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata , prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare n majoritatea zonelor urbane pna n 2015. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin mbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric n minimum 30 de judete pna n 2015. Reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de ncalzire urbana n cele mai poluate localitati pna n 2015. Protectia si mbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei , prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pna n 2015.

Formularea obiectivelor acestui program reflecta att concluziile analizei situatiei curente a mediului, dar si angajamentele asumate de Romnia n cadrul Capitolului 22 de Negociere Mediu. n vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmatoarele axe prioritare: 1. 2. Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de ncalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica n localitatile cele mai afectate de poluare Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n zonele cele mai expuse la risc

3.

4. 5.

6.

Asistenta Tehnica

n conformitate cu evaluarea necesitatilor de mediu din Romnia, axele prioritare 1 si 2 (sisteme de apa/apa uzata si deseuri solide municipale) necesita mai multe investitii dect restul. n cadrul acestor axe se vor finanta proiecte regionale, cu includerea mai multor localitati din regiune/judet, astfel nct populatia beneficiara sa fie ct mai mare. Aceasta abordare strategica are la baza angajamentele de mediu foarte costisitoare rezultate din negocierile cu UE si vizeaza reducerea costurilor de investitii si de operare ale noilor obiective de infrastructura, prin utilizarea economiilor la scara larga. Valoarea totala estimata a costurilor pentru conformarea cu Directivele UE de mediu este de 29,3 mld. Euro pna n 2018. Totusi, presiunea cea mai mare a investitiilor, este prevazuta pentru urmatorii 7 ani, cnd investitiile totale de mediu estimate a fi necesare sunt de circa 18 mld. euro. POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operationale dezvoltate n cadrul CNSR. Contributia UE la POS mediu reprezinta cca 23,5% din totalul fondurilor alocate Romniei n cadrul Obiectivului "Convergenta" pentru 2007-2013, atingnd cca 4,5 mld. Euro. Similar POS Transport, POS Mediu beneficiaza de alocare financiara si din FEDR (1,2 mld. euro) si din FC (3,2 mld. euro), contributia nationala fiind de aproximativ 1 mld. euro. Nivelul indicativ al alocarilor tip Lisabona pentru acest program este de aproximativ 5% din bugetul total. Cu toate acestea, autoritatile romne considera ca POS Mediu are o contributie mult mai mare la ndeplinirea obiectivelor Agendei Lisabona dect se reflecta n codurile specificate n Anexa IV a Regulamentului General nr. 1083/2006.

Elaborarea POS Mediu a fost realizata de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, n calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, n colaborare cu institutiile publice centrale, regionale si locale si cu alti parteneri implicati n acest domeniu. n vederea sprijinirii unei implementari eficiente a acestui program, au fost desemnate (8) Organisme Intermediare (OI) pentru POS Mediu, constituite ca directii distincte la nivelul fiecarei Regiuni de Dezvoltare (NUTS II) din Romnia.

4.6.4 POS Dezvoltarea Resurselor Umane[46]


Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane implementeaza asistenta financiara alocata Romniei n cadrul Obiectivului "Convergenta" prin Fondul Social European, n domeniul resurselor umane. Investitiile n capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate pe termen lung cresterii productivitatii. Programul urmareste o serie de obiective comune la nivel European referitor la participarea sporita pe piata muncii a unei forte de munca nalt calificate si adaptabile, mbunatatirea sistemului educational si cresterea adaptabilitatii acestuia la cererea pietei muncii, promovarea educatiei pe tot parcursul vietii, cresterea adapabilitatii angajatilor si a ntreprinderilor, asigurarea calificarilor si cunostintelor necesare integrarii si mobilitatii pe piata muncii si facilitarea dezvoltarii economice. De asemenea, se urmareste promovarea si dezvoltarea tuturor formelor de economie sociala ca modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care apartin grupurilor vulnerabile, minoritatilor etnice sau populatiei Rroma. Acest Program Operational a fost elaborat n concordanta att cu liniile directoare ale Agendei Lisabona si Strategiei Europene de Ocupare, ct si cu CSNR 2007 - 2013 si Programul de Guvernare 2005 - 2008 n domeniul Resurselor Umane. POS DRU sprijina Strategia de la Lisabona n ceea ce priveste atingerea obiectivelor urmarite privind ocuparea deplina. POS DRU adreseaza reintegrarea populatiei inactive pe piata muncii (someri pe termen lung), somajul ascuns, mai ales n mediul rural, precum si grupurile vulnerabile, printre care populatia roma reprezinta grupul principal vizat pentru a fi atras pe piata muncii. POS DRU sprijina, de asemenea, Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane promovata n Cadrul National Strategic de Referinta, din cadrul Prioritatii Tematice "Dezvoltarea si eficientizarea folosirii capitalului uman n Romnia". Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin conectarea educatiei si nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 (18% din populatia totala ocupata n anul 2006) de persoane pe o piata a muncii moderne, flexibile si inclusive. Obiective specifice: Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a nvatamntului superior si cercetarii; Promovarea culturii antreprenoriale si mbunatatirea calitatii si productivitatii la locul de munca; Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile, inclusive; Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv n zonele rurale; mbunatatirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

Axele prioritare si domeniile cheie de interventie identificate n Strategie au fost stabilite ca urmare a analizei punctelor slabe ale dezvoltarii resurselor umane din Romnia, precum si a obiectivelor strategice pe care Romnia le are ca stat membru n perioada de programare 2007 - 2013: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Conectarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor Modernizarea Serviciului Public de Ocupare Promovarea masurilor active de ocupare Promovarea incluziunii sociale Asistenta tehnica

Alocarea financiara din FSE pentru POS DRU este 3,476 mld. euro, reprezentnd 85% din valoarea totala a Programului. Contributia nationala este estimata la 635 milioane de euro. Nivelul indicativ al cheltuielilor tip Lisabona este estimat la aproximativ 93% din totalul alocarii FSE. POS DRU a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse - care ndeplineste si rolul de Autoritate de Management (HG nr. 497/2004), ntr-un larg cadru partenerial. Pentru a sprijini implementarea n conditii adecvate a acestui program, au fost desemnate 13 Organisme Intermediare: 8 OI regionale n subordonarea MMFES; Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (HG nr. 1179/2004); Directia OI POSDRU, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului ( HG nr. 1179/2004); Centrul National pentru Dezvoltarea nvatamntului Profesional si Tehnic; Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile; Fondul Romn pentru Dezvoltare Sociala.

Desi institutional, programele Phare au contribuit substantial la ntarirea capacitatii administrative la nivel central, regional si local, prin mbunatatirea legislatiei, prin furnizare de programe de formare si seminarii, dotare cu echipament, calculatoare, software etc., prin crearea bazelor pentru parteneriatele care adreseaza probleme sociale, prin stabilirea si dezvoltarea sistemului de management de proiect, un management mai bun al resurselor umane devine absolut necesar avnd n vedere rigoarea necesara n utilizarea ajutorului financiar din partea UE.

4.6.5 POS pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative [47]


Necesitatea de a investi n capacitatea institutionala este recunoscuta de Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea pentru statele care urmaresc n aceasta perioada de programare realizarea performantei socioeconomice si a bunei guvernari, ca prioritati. Noua Strategie Lisabona pune accentul n mod special pe formularea si implementarea legislatiei si politicilor ntr-o maniera mai eficienta, mai buna n vederea asigurarii conditiilor necesare cresterii economice si crearii de locuri de munca. Dezvoltarea capacitatii administrative poate avea o contributie directa la realizarea acestor prioritati. Acest program contribuie la realizarea celei de-a patra prioritati identificate n PND 2007 - 2013: "Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative". De asemenea, acest program a fost elaborate pentru a contribui semnificativ la realizarea prioritatii tematice Construirea unei Capacitati Administrative eficiente din CSNR. Obiectivul general - contributia la crearea unei administratii publice mai eficiente si efective n beneficiul socioeconomic al societatii romnesti. Obiective specifice:

mbunatatirea ciclului de manangement al politicii publice mbunatatirea calitatii si eficientei livrarii serviciilor publice pe o baza descentralizata

Axe prioritare 1. 2. 3. mbunatatirea ciclului de manangement al politicii publice mbunatatirea calitatii si eficientei livrarii serviciilor publice pe o baza descentralizata Asistenta tehnica

Bugetul estimate al acestui program operational este de aproximativ 250 mil. Euro, dintre care circa 208 mil. Euro ar reprezenta alocarea indicativa prin FES. Pentru nceput, avnd n vedere faptul ca beneficiarii si grupurile tinta pentru acest program vor fi institutiile publice (ministere si autoritati publice locale) cofinantarea va fi prevazuta doar din surse publice, urmnd ca pe baza unei evaluari ce va avea loc la jumatatea perioadei de implementare sa se stabileasca daca vor fi acceptate si investitii private sau din alte surse n finantarea reformei administratiei publice. Acest program nu prezinta cheltuieli care sa contribuie direct la obiectivele Lisabona. Totusi, autoritatile romne considera ca acest program asigura o contributie semnificativa indirecta avnd n vedere ca scopul sau este de a crea o administratie publica mai eficienta, ceea ce reprezinta o conditie de baza pentru Strategia Lisabona. Autoritatea de Management pentru acest program operational - Ministerul Internelor si Reformei Administrative (conform HG 128/2006, care amendeaza HG 497/2004), a decis ca pentru implementarea acestui program sa nu delege nicio functie vreunui organism intermediar, din douaa motive: bugetul alocat este relativ redus (250 mil. euro) si AM se considera apta pe deplin pentru a gestiona eficient aceasta implementare.

4.6.6 POS Asistenta Tehnica[48]


Programul Operational de Asistenta Tehnica (PO AT) are drept obiectiv asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale n Romnia n conformitate cu principiile si regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare si control pe baza responsabilitatilor mpartite ntre Statele Membre si Comisia Europeana, conform prevederilor din Regulamentul General privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. mpreuna cu celelalte Programe Operationale, PO AT va contribui n mod substantial la realizarea prioritatii tematice identificate n Cadrul Strategic National de Referinta: "Construirea unei capacitati administrative eficace". Strategia PO AT ia n considerare angajamentele asumate de catre Guvernul Romniei prin intermediul documentului de pozitie complementar pe Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si va lua n calcul progresele nregistrate n implementarea Planului Unic de Actiuni pentru mbunatatirea sistemelor de gestionare a fondurilor acordate Romniei de Uniunea Europeana (fonduri de preaderare si instrumente structurale), adoptat de catre Guvern n anul 2005. Obiectivul general al acestui Program Operational este acela de a asigura suportul necesar pentru coordonarea si de a contribui la implementarea corecta, efectiva, eficienta si transparenta a instrumentelor structurale n Romnia. Scopul acestui program este de a mbunatati functiile de management n administratia publica. Obiective specifice: Asigurarea sprijinului si a instrumentelor necesare pentru o coordonare si implementare eficienta si efectiva a fondurilor structurale alocate perioadei de programare 2007 - 2013 si pregatirea pentru fondurile structurale afernte urmatoarei perioade de programare. Asigurarea prezentarii coordonate si integrate la nivel national a mesajelor referitoare la Fondurile Structurale si implementarea planului de actiune pentru comunicare, elaborat la nivelul MEF n conformitate cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

Axe prioritare

1. 2. 3.

Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si pentru coordonarea programelor Dezvoltarea si sprijinirea n continuare a functionarii Sistemului Informatic Unic de Management Diseminarea de informatii si promovarea instrumentelor structurale

Obiectivele, axele prioritare si domeniile majore de interventie propuse sunt de natura orizontala, si au fost mpartite ntre Programul Operational de Asistenta Tehnica si restul de programe operationale pe baza principiilor de complementaritate, subsidiaritate si coerenta logica, cu o atentie sporita acordata liniilor directoare cu privire la sistemul de implementare a fondurilor structurale.
Axele prioritare de asistenta tehnica din cadrul fiecarui program operational vor oferi asistenta specifica procesului de pregatire a proiectelor, monitorizare, evaluare si control, precum si activitatilor de comunicare ce asigura o publicitate corespunzatoare n conformitate cu specificitatea fiecarui program operational. Implementarea programului este n responsabilitatea Autoritatii de Management pentru Programul de Asistenta Tehnica, care este reprezentata de catre Directia Asistenta Tehnica din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, mpreuna cu cele trei departamente care o compun: Politica, Management si Financiar, Implementare. S-a estimat ca aproximativ 80% din totalul de asistenta tehnica finantata din fonduri structurale si nationale n cadrul politicii regionale sa fie alocat axelor prioritare de asistenta tehnica din cadrul programelor operationale sectoriale si din POR. Restul de fonduri de asistenta tehnica, si anume aproximativ 200 mil. Euro, este alocat pentru implementarea interventiilor din cadrul Programului Operational de Asistenta Tehnica. Axele prioritare si interventiile din cadrul Programului Operational de Asistenta Tehnica vor fi co-finantate n ntregime din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Contributia din FEDR adusa Programului pe perioada 2007-2013 este de 170 mil. de Euro, care reprezinta 85% din finantarea Programului Operational de Asistenta Tehnica. Fondurile nationale vor finanta 15% din valoarea programului, si anume aproximativ 30 mil. de euro. Acest program nu prezinta cheltuieli care sa contribuie direct la obiectivele Lisabona. Totusi, autoritatile romne considera ca acest program asigura o contributie semnificativa indirecta avnd n vedere ca programul a fost formulat cu scopul de a asigura o implementare eficienta a instrumentelor structurale.

4.7 Programul Operational Regional


4.7.1 Particularitatile Programului Operational Regional
Programul Operational Regional este un program care implementeaza elemente importante ale strategiei nationale de dezvoltare regionala a Planului National de Dezvoltare si a Cadrului National Strategic de Referinta 2007-2013, contribuind, mpreuna cu celelalte Programe Operationale Sectoriale, la realizarea obiectivului general al strategiei de dezvoltare a tarii, si anume - diminuarea disparitatilor de dezvoltare socio-economica ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene . Totusi, pentru a sustine politica regionala si pentru a crea premisele pentru o dezvoltare echilibrata a tarii, ar fi fost necesar ca si Programele Operationale Sectoriale sa aiba o abordare regionala. S-a ncercat compensarea acestei lipse prin strategia nationala de dezvoltare regionala si Programul Operational Regional, pentru ca, desi Instrumentele Structurale implementeaza Strategia Lisabona, care pune accent pe competitivitate si creare de locuri de munca, ele reprezinta totodata instrumentul sustinerii politicii regionale a UE, si a scopului sau primar, acela de a reduce disparitatile socio-economice ntre regiuni. Astfel, POR este un factor de echilibru si contrapondere fata de celelalte Programe Operationale, care de fapt nu au o abordare teritoriala conturata si pentru care, n alegerea unui proiect primeaza eficienta economica. Evaluarea procesului de elaborare a POR, precum si a partilor lui componente (caracterul comprehensiv si relevant al analizei, logica strategiei si coerenta sa cu analiza, corelarea logica a obiecitvelor si axelor prioritare cu analiza socio-economica si consistenta lor cu obiectivele politice si interventiile nationale si comunitare, optimizarea alocarii financiarepe axe prioritare si pe regiuni) nu se poate face fara sa se tina cont de faptul ca programarea regionala este un proces nou n Romnia si ca POR reprezinta primul exercitiu de elaborare a unui program pentru dezvoltare regionala n tara noastra. De asemenea, alti factori importanti care au influentat acest

proces au fost recomandarile si solicitarile Ministerului Economiei si Finantelor, n calitate de coordonator central al programarii si implementarii instrumentelor structurale n Romnia. Programul Operational Regional reflecta nevoile comune de dezvoltare ale regiunilor, cuprinznd un set coerent de prioritati care contribuie la ntarirea coeziunii economice si sociale a regiunilor, prin promovarea unei dezvoltari echilibrate teritorial. Obiectivul strategic al POR consta n sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin mbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romniei, n special cele ramase n urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice:

Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordari policentrice, n vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor; mbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si n particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele nconjuratoare; Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor; Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor

Scopul POR este de a atinge obiectivul global si obiectivele specifice prin completarea interventiilor national sectoriale cu actiuni cu specific regional si subregional, n vederea sprijinirii si promovarii cresterii economice durabile. Programul regional va fi finantat n perioada 2007 - 2013 din Bugetul de Stat si cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Din cele 19.667 milioane euro de care va beneficia Romnia din Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene, 3.726 milioane euro (19,4% din total instrumente structurale acordate de Uniunea Europeana Romniei) vor fi alocate Programului Operational Regional (POR). Sursele de finantare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice nationale (657,56 milioane euro) si fonduri private estimate (184,76milioane de euro). Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice n infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice: 1. Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere (domeniul major de interventie: Planuri integrate de dezvoltare urbana). Alocarea financiara pentru aceasta axa prioritara este de aproximativ 1,4 mld. Euro (30,00% din contributia FEDR la finantarea POR), a luat n considerare capacitatea de implementare, cofinantare si experienta autoritatilor locale n a implementa asemenea proiecte de mare anvergura. 2. mbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale (domeniul major de interventie: Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura). Pentru implementarea acestei axe prioritare 876 mil. euro (20,35% din contributia FEDR la finantarea POR). 3. mbunatatirea infrastructurii sociale (domenii majore de interventie: Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; mbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii n situatii de urgenta; Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale pre-universitare, universitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua). Aceasta axa prioritara va beneficia de 1/5 din fondurile totale ale POR, adica aproximativ 658 mil. Euro. 4. Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (domenii majore de interventie: Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanta regionala si locala; Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati; sprijinirea dezvoltarii micro-

ntreprinderilor). Avnd un puternic caracter regional, aceasta axa prioritara va primi o alocare importanta din fondurile POR - 709 mil. euro, n vederea ncurajarii economiilor regionale.

5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (domenii majore de interventie : Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea / modernizarea infrastructurilor conexe; Crearea / dezvoltarea / modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice; Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romniei ca destinatie turistica). Aceasta axa prioritara va beneficia de o alocare financiara justificata de potentialul turistic ridicat al tuturor regiunilor - 616 mil. Euro. 6. Asistenta tehnica (domenii majore de interventie : Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului Operational Regional; Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR). Aproximativ 131mil. euro vor fi alocate acestei axe prioritare.

Distributia fondurilor pe axele prioritare ale Programului Operational Regional a rezultat n primul rnd din strategia POR, dar si din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele 8 Regiuni de Dezvoltare si pe baza consensului/acordului obtinut ca urmare a discutiilor cu reprezentantii regiunilor. Aceste alocari vor fi urmarite n mod regulat de catre Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional si, daca este necesar, vor fi revizuite n conformitate cu necesitatile identificate la nivelul regiunilor si a capacitatii acestora de a absorbi n mod efectiv fondurile primite. Desi Programul Operational Regional este totusi un program national, vocatia regionala este reflectata printr-o alocare financiara orientativa diferentiata pentru cele 8 regiuni de dezvoltare care contribuie la realizarea obiectivului general formulat pentru acest program. Modalitatea de alocarea financiara pe axe prioritare s-a realizat n urma ntlnirilor cu membri Consiliului de Dezvoltare Regionala si ai Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala. Alocarea fondurilor pe regiuni s-a facut pe baza indicatorului Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, ajustata cu un coeficient al densitatii populatiei specifice fiecarei regiuni. Utilizarea PIB/locuitor, este justificata de faptul ca acesta reprezinta cel mai folosit indice n UE de exprimare a nivelului de dezvoltare a unei regiuni. ntruct Programul Operational Regional urmareste dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor Romniei, regiunile cu un nivel scazut al PIB /locuitor vor beneficia, conform calculelor, de o pondere mai mare din fondurile totale ale programului. Ajustarea indicatorului cu densitatea populatiei se realizeaza n scopul compensarii situatiei regiunilor mai prospere, care atrag fluxuri mari de populatie definitive sau temporare. Nivelul orientativ al cheltuielilor referitoare la Strategia Lisabona ce se vor efectua prin POR se estimeaza a fi de aproximativ 15,60%, desi pentru acesta nu este necesara elaborarea unei situatii financiare n acest sens, avnd n vedere faptul ca acest program, spre deosebire de alte programe operationale, are la baza o filozofie care urmareste reducerea decalajelor socio-economice dintre regiuni, fiind mai putin un program tip Lisabona. Principalele categorii de beneficiari eligibili sunt: Autoritati ale administratiei publice locale si centrale, Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara, Parteneriate ntre autoritatile publice locale, Universitati de stat, IMM uri, ONG-urile care desfasoara, conform statutului, activitati n domeniul promovarii turismului, etc.

4.7.2 Procesul de elaborare si negociere cu Comisia Europeana a Programului Operational Regional


Procesul de elaborare a Programului Operational Regional a avut loc n perioada ianuarie 2004 - aprilie 2007, desfasurndu-se n cadrul mai multor etape. Principalii actori cheie implicati au contribuit la formularea continutului acestui program, n functie de rolul lor, de momentul n care au intervenit si relevanta sugestiilor propuse pentru filozofia acestui program: autoritatile centrale si locale, reprezentanti ai mediului academic, universitar si de cercetare, ai agentiilor de dezvoltare regionale si ai mediului de afaceri, ai evaluatorului ex-ante si nu n ultimul rnd, ai Comisiei Europene. Din perspectiva principiului parteneriatului, au avut loc doua tipuri de consultari, ntre principalele categorii de actori cheie implicati, care au influentat principalele directii strategice din continutul POR: Consultare la nivel national , cu participare regionala. Consultarea partenerilor regionali s-a realizat n primul rnd prin consultarea reprezentantilor agentiilor de dezvoltare regionala - n calitate de viitoare organisme intermediare pentru implementarea POR Consultari parteneriale organizate la nivel regional , cu participare nationala.

Cele mai importante opinii exprimate de participanti n cadrul ntlnirilor parteneriale pe parcursul elaborarii POR sunt prezentate n anexa VI 4 O prima etapa n procesul de elaborare a POR, care a avut loc n perioada ianuarie - august 2004, a constat n transmiterea unei note metodologice, sub forma de chestionar, elaborata de actuala Autoritate de Management (fostul Minister al Integrarii Europene, n prezent Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor), catre Agentiile de Dezvoltare Regionale, si mai departe, catre partenerii locali ai acestora, n vederea identificarii principalelor necesitati, care sa fundamenteze prioritatile de finantare din POR. Aceasta etapa a fost continuata, n perioada septembrie - decembrie 2004, cu elaborarea unei metodologii mai detaliate pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionala si a Documentelor Regionale de Programare si Implementare. Pornind de la aceasta lista lunga de prioritati identificate pe baza propunerilor de la nivel local si regional, n perioada ianuarie - mai 2005 au avut loc o serie de ntlniri cu autoritatile centrale implicate, n vederea delimitarii prioritatilor POR de cele ale celorlalte Programe Operationale Sectoriale (n principal POS Competitivitate, POS Agricultura si POS Mediu). n urma acestui exercitiu a reiesit o prima varianta a prioritatilor POR: mbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale; Sprijinirea diversificarii economiilor regionale si locale; Dezvoltarea turismului regional si local; Sprijinirea regenerarii urbane; Asistenta tehnica.

Alocarile financiare propuse anterior negocierii oficiale cu Comisia Europeana sunt prezentate n anexa VI. 5 Prima versiune a Programului Operational Regional a fost finalizata n decembrie 2005. Ulterior, aceasta lista scurta de prioritati a fost discutata n cadrul grupului de lucru partenerial creat la nivel national n scopul stabilirii si detalierii masurilor propuse spre finantare, astfel nct acestea sa corespunda att nevoilor de finantare ale regiunilor, ct si posibilitatilor existente, la nivel regional, de implementare a acestora. Acest cadru partenerial a fost extins si consolidat pentru fundamentarea axelor prioritare si domeniilor de interventie ale POR, prin implicarea n acest proces a Consiliilor de Dezvoltare Regionala (CDR) si a Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala (CNDR). De asemenea, au fost organizate consultari n cadrul forumurilor nationale (28 iunie, 11 august, 1 noiembrie 2005) n principal, cu participarea ADR-urilor, ministerelor de linie, organizatiilor si asociatiilor relevante la nivel national si regional (Federatia Autoritatilor Locale din Romnia, Asociatia Oraselor din Romnia, Asociatia Municipiilor din Romnia, Comitetul Economic si Social, Camere de Comert, Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romnia, Confederatia Sindicatelor Democratice din Romnia, Agentia pentru Egalitatea de sanse, CPISC, Asociatia Pro Democratia, Fundatia Estuar, Les Amis de la France, Motivation Romania, ANTREC, FRDS, Terra Milenium III, universitati, etc). n aprilie 2006 Programul Operational Regional a fost transmis serviciilor Comisiei Europene pentru comentarii si observatii.

n principiu, recomandarile de natura strategica ale Comisiei Europene au sugerat o reformulare n sensul orientarii investitiilor finantate prin acest program operational, catre ndeplinirea obiectivelor propuse pentru noua politica regionala a UE, unul dintre principalii piloni n implementarea Agendei Lisabona. n acest sens, noua abordare trebuie sa urmareasca n primul rnd reducerea decalajelor de dezvoltare comparativ cu celelalte regiuni ale Uniunii Europene, si nu neaparat ntre regiunile Romniei.
Comisia a remarcat, n general, un numar mare de activitati eligibile, care pot fi nsa justificate, avnd n vedere faptul ca sunt propuse n cadrul unui program regional, formulat astfel nct sa adreseze nevoile comune tuturor regiunilor.

n ceea ce priveste structura Programului Operational Regional, ambele parti au agreat reconfigurarea primei axe prioritare n doua axe prioritare, si anume: una referitoare la reabilitarea / modernizarea infrastructurii regionale si locale de transport si cealalta referitoare la reabilitarea / modernizarea infrastructurii sociale regionale (educatie, sanatate [49], servicii sociale si situatii de urgenta). Referitor la axa de dezvoltare urbana, Comisia a explicat faptul ca un proiect integrat trebuie sa aiba o abordare planificata, ceea ce presupune realizarea unui plan al zonei urbane, n care se identifica problemele zonei si actiunile necesare pentru solutionarea acestora; nu este obligatoriu ca toate actiunile identificate n acest plan al zonei sa fie finantate din fonduri structurale, o parte din acestea putnd fi finantate din fonduri nationale, regionale, locale publice sau private sau alte surse. Trebuie urmarit ca impactul acestor proiecte integrate sa depaseasca limitele zonei vizate direct si chiar ale orasului, iar unul din obiectivele prioritare ale acestor proiecte fiind atragerea locuitorilor napoi n orase. Referitor la limita proiectelor integrate, trebuie sa existe o limita minima pentru a asigura impactul acestor proiecte, n timp ce limita maxima ar trebui sa existe doar pentru orasele mici si mijlocii. De asemenea, s-a recomandat ca orasele mici sa fie lasate pentru finantare sub programul de dezvoltare rurala. Referitor la actiunile de tip FSE din cadrul proiectelor integrate de dezvoltare urbana, desi prezenta acestora nu este obligatorie, a fost recomandata, ele asigurnd un grad mai ridicat de integrare a proiectului, regulamentul permitnd cheltuieli pe actiuni de tip FSE n limita a 10% din valoarea proiectului. Aceeasi situatie exista si n cazul actiunilor de sprijinire a IMMlor, care desi nu sunt obligatorii, au un impact hotartor n dezvoltarea economica a zonei si chiar a orasului respectiv.

n urma recomandarilor primite, n luna noiembrie 2006 a fost elaborata o versiune mbunatatita a Programului Operational Regional. CE a apreciat faptul ca n capitolul de analiza exista informatii comprehensive si foarte relevante despre nivelul de dezvoltare si caracteristicile fiecarei regiuni, si a considerat oportun ca toate aceste informatii sa fie reflectate mai bine n capitolul de strategie si n descrierea axelor prioritare pentru acest program operational.
n perioada august - decembrie 2006 s-a desfasurat procesul de evaluare ex-ante [50] a POR, care a avut ca scop optimizarea alocarii resurselor si mbunatatirea calitatii procesului de programare. Raportul de evaluare ex-ante prezinta o evaluare pozitiva a logicii si coerentei ntre diferitele capitole si elemente ale Programului Operational Regional si totodata un set de recomandari, majoritatea de natura strategica pentru urmatoarea perioada de programare, relevante att pentru AM POR, ct si pentru alte institutii si structuri cu rol cheie n procesul de dezvoltare regionala n Romnia. Astfel, prima varianta transmisa oficial la Bruxelles (ianuarie, 2007) si modificarile introduse reflecta ntr-o buna masura att actualizarile de date, ct si recomandarile evaluarilor ex-ante . Programul a ndeplinit conditiile de admisibilitate si a primit aprobarea pentru nceperea etapei de analiza si formulare a unor puncte de vedere oficiale pe continutul sau de catre serviciile specializate ale Comisiei Europene.

Conform art. 32, al. 4 din Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006, Comisia Europeana aproba Programele Operationale n maxim 4 luni de la data transmiterii lor oficiale. n procesul negocierilor, avnd n vedere solicitarile de informatii suplimentare, Comisia a initiat procedura de "ntrerupere" a discutiilor oficiale ntre cele doua parti, pentru a nu diminua perioada de patru luni de care dispune pentru aprobarea programului. Procedura ntreruperii provizorie a discutiilor oficiale este o practica administrativa frecventa a Comisiei Europene, care functioneaza pe perioade scurte, semnificnd doar faptul ca reprezentantii Comisiei au nevoie de informatii mai detaliate pentru o mai rapida evaluare a numeroaselor programe elaborate pentru perioada 2007-2013.

Echipa de programare a POR a ncercat sa urmareasca, n procesul de elaborare a acestui document, semnalele transmise de la Bruxelles, desi un set de comentarii oficiale a fost transmis relativ trziu, fiind oarecum diferit de alte recomandari neoficiale sugerate pe parcursul acestui proces. n documentele transmise anterior momentului ianuarie 2007, care contin comentariile informale ale DG Regio, nu sunt prezentate nici unul dintre aspectele abordate si propunerile CE prezentate ca urmare a nceperii procesului oficial de negociere pentru aprobarea acestui program.

Principalul argument al Comisiei Europene - DG Regio pentru aceasta lipsa de consecventa a fost faptul ca nefiind stat membru, Romnia nu putea avea discutii oficiale pe marginea unui document de programare strategica cu serviciile comunitare. Practic, pornind de la recomandarile oficiale si n functie de rapiditatea cu care acestea urmau sa fie integrate n POR, programul putea fi aprobat sau nu (s-a dat exemplu cazul Poloniei, pentru care s-au sistat negocierile pentru aprobarea documentelor programatice pentru accesarea celor 64 mld. Euro alocate pentru aceasta perioada de programare).
Chiar si dupa nceperea negocierilor oficiale, oficialii CE au ezitat sa transmita recomandari n forma scrisa, acestea fiind formulate n cadrul ntlnirilor cu reprezentantii autoritatilor romne implicate. Ultima varianta a POR cea aprobata de Comisia Europeana integreaza punctele de vedere si raspunde observatiilor si recomandarilor oficialilor europeni. Desi versiunea oficiala transmisa la CE prezenta mbunatatiri calitative semnificative comparativ cu versiunile anterioare - n special capitolul de analiza, care a fost considerat unul dintre cele mai comprehensive si fundamentate la nivelul UE 15 - CE a considerat ca mai existau totusi aspecte importante de clarificat. Astfel, cu toate ca prioritatile POR au fost identificate corect, Comisia a considerat ca Romnia trebuie sa foloseasca oportunitatea creata prin potentialul sau de a se dezvolta policentric, prin dezvoltarea polilor de crestere [51]. Prin urmare, strategia trebuia ajustata n sensul formularii unor obiective "mai ambitioase". Finantarea unor proiecte de regenerare urbana sa urmareasca generarea unui efect extins, care sa nu favorizeze doar locuitorii unei strazi, sau locatia unui proiect, ci sa cuprinda o arie mai larga, cu impact regional. De asemenea, s-a specificat ca n continutul strategiei sa fie accentuate masurile dedicate unor grupuri tinta speciale (populatia rroma), prin identificarea unor metode clare, specifice. Din punct de vedere al structurii strategiei POR si al corelarii cu alte POS-uri, este foarte important ca politica globala a unui sector sa fie gestionata n totalitate de o singura institutie, care sa asigure coerenta si unitatea prioritatilor identificate si a implementarii lor. S-a considerat inadmisibil ca acelasi sector de activitate sa fie dispersat si sa se afle sub conducerea mai multor ministere. Avnd n vedere faptul ca POR finanteaza o serie de infrastructuri de baza esentiale pentru crearea conditiilor necesare cresterii economice (spitale, universitati, drumuri, etc.), procesul de implementare trebuie organizat eficient, pe baza unei abordari "de jos n sus", si nu una "de sus n jos" care sa promoveze n continuare clientelismul si structurile sale existente, astfel nct implementarea POR sa nu se reduca la o simpla distribuire ntre judete. Comisia a considerat foarte important sa se faca o departajare si o corelare clare cu investitiile finantate prin fondurile dedicate agriculturii si dezvoltarii rurale. Daca Programele Operationale Sectoriale sunt percepute ca fiind adresate n special obiectivelor de crestere economica, pe o baza competitiva, Programul National de Dezvoltare Rurala si Programul Operational Regional trebuie sa actioneze ca o contrapondere a acestora, n vederea atenuarii decalajelor de dezvoltare si a rezolvarii problemelor structurale din mediul rural. Prin urmare, s-a reiterat evitarea suprapunerilor cu celelalte Programe finantate din fonduri comunitare (FEDR, FES, FEADR) si maximizarea complementaritatilor si a sinergiilor cu acestea, n termeni de activitati eligibile/proiecte. n urma negocierilor care au avut loc n perioada februarie-aprilie a.c. s-au stabilit de comun acord sa fie operate urmatoarele modificari/ ajustari: Infrastructura de sprijinire a afacerilor sa fie finantata din ambele programe (Programul Operational Regional si Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice), urmnd ca demarcare ntre cele doua programe sa se realizeze n functie de importanta/ impactul structurilor de

afaceri, dupa cum urmeaza: structuri de afaceri de importanta national/international sa fie finantate prin POS Competitivitate, iar structurile de interes si importanta locala sau regionala sa se finanteze prin POR Preluarea axei prioritare de turism din cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice ca domeniu de interventie n cadrul Programului Operational Regional pentru a asigura coerenta implementarii strategiei nationale n domeniul turismului printr-un singur program, fara o redistribuire a fondurilor ntre cele doua programe. n ceea ce priveste finantarea porturilor si aeroporturilor de interes regional prin intermediul POR, Comisia Europeana a recomandat ca acestea sa fie preluate n Programul Operational Sectorial pentru Transport fara o redistribuire a fondurilor ntre cele doua programe. Argumentarea a fost similara turismului, anume implementarea unei strategii nationale sectoriale printr-un singur program operational.

Toate aceste propuneri au fost formulate cu scopul de a asigura rationalizarea strategiei n contextul unei politici regionale moderne si pe baza fondurilor alocate. Este foarte important pentru Romnia sa foloseasca ntr-un mod ct mai optim resursele alocate, avnd n vedere ca pentru urmatoarea perioada de programare, nu este cunoscuta abordarea strategica a politicii regionale si nici directionarea Fondurilor Structurale, situatie n care, Romnia, ca ultim venit, va avea cel mai putin de beneficiat.
n data de 12 iulie 2007, prin decizia 3470 a Comisiei Europene a fost aprobat Programul Operational Regional 2007 - 2013. Lansarea oficiala a programului, n conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr.1083/2006, care contine prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, a avut loc n data de 13 iulie 2007.

4.7.3 Aspecte referitoare la implementarea Programului Operational Regional


Principale organisme implicate n gestionarea si implementarea POR sunt: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (AM POR) , a fost constituita n structura Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, avnd responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate POR. Organismele Intermediare pentru Programul Operational Regional sunt constituite n cadrul celor opt Agentii de Dezvoltare Regionala. De asemenea, Ministerul ntreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale este organism intermediar pentru domeniul de interventie POR "Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, n scopul cresterii atractivitatii Romniei ca destinatie turistica." Organismele Intermediare au responsabilitatea ndeplinirii atributiilor delegate de catre Autoritatea de Management, conform unui acord semnat cu AM POR. Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional (CMPOR) este structura nationala de tip partenerial, fara personalitate juridica, cu rol decizional si strategic n asigurarea eficacitatii si calitatii implementarii programului. n vederea ndeplinirii atributiilor stabilite prin Regulamentul Consiliului nr. 1083 / 2006, CM POR trebuie sa asigure reprezentativitatea autoritatilor locale, a mediului de afaceri, mediului academic si al societatii civile. Pentru luarea celor mai bune decizii este necesar sa se asigure stabilitatea membrilor CMPOR, iar acestia sa dispuna de un suport tehnic care sa i ajute n luarea hotarrilor. Trebuie sa se evite posibilele conflicte de interese si sa se asigure transparenta luarii deciziilor, mai ales n ceea ce priveste utilizarea fondurilor publice. n cadrul CMPOR se aproba criteriile de selectie ale domeniilor de interventie finantate prin POR. De asemenea, se analizeaza stadiul implementarii si modul de realizare a indicatorilor si se iau masuri corective, inclusiv realocari de fonduri ntre axele prioritare. Regulamentul de organizarea si functionare a CM POR este prevazut n HG nr. 765/ 2007 care stabileste constituirea CMPOR. Comitetele Regionale de Evaluare Strategica si Corelare (CRESC) sunt organisme constituite pe principii parteneriale, la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare. Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare se organizeaza si functioneaza ca organism fara personalitate juridica, n scopul evaluarii gradului n care proiectele pot contribui la atingerea obiectivelor strategiilor de dezvoltare a regiunilor (rol deliberativ), precum si n scopul corelarii regionale a proiectelor finantate din fonduri publice (rol consultativ).

Regulamentul de organizarea si functionare a CRESC este prevazut n HG nr. 764/2007 privind aprobarea constituirii Comitetelor Regionale de Evaluare Strategica si Corelare si a Regulamentului cadru de organizare si functionare a acestora. Autoritatea de Management a pregatit un set complet de reguli - ghidurile solicitantului - pentru beneficiarii finali. n principiu, sunt eligibile proiecte individuale si nu granturi globale, care pot fi propuse spre finantare pe baza propunerilor primite de Organismele Intermediare. n vederea asigurarii coerentei ntre proiecte, se prefera evitarea proiectelor care nu prezinta o minima credibilitate din perspectiva celorlalte programe operationale. Perioada orientativa de depunere a proiectelor este 2007-2013, principalele tipuri de cereri de propunere de proiecte fiind: Cerere deschisa de proiecte cu depunere continua

Cerere de proiecte pe baza de lista de proiecte eligibile.

n ceea ce priveste evaluarea proiectului din punct de vedere economico-financiar, care va avea loc dupa etapa de verificare a conformitatii, aceasta va fi efectuata de experti independenti (romni sau straini), care vor fi selectati la nivel national pentru toate regiunile (pentru a se asigura transparenta). n prima faza (2007 - 2008) pot fi contractate, din bugetul PHARE, companii de consultanta, iar ulterior, daca se va dovedi ca aceasta abordare nu a fost adecvata, pot fi selectati experti. Informatii suplimentare despre etapele procesului de evaluare si selectie a proiectelor finantate prin POR sunt prezentate n anexa VI 6. n ceea ce priveste durata ntregului proces de selectie a unui proiect, acest proces ar trebui sa se ncadreze ntrun termen de 30 de zile, dar acest lucru depinde de gradul de pregatire al proiectului si de rapiditatea cu care beneficiarii finali/solicitantii completeaza setul de documente depus deja, n cazul n care evaluatorii considera necesar acest lucru. Astfel, decizia de finantare a unui proiect apartine nivelului regional, dar momentul aprobarii lui este stabilit n functie de viteza cu care sunt oferite toate informatiile necesare ("primul intrat - primul iesit"). Pentru a-si asigura posibilitatea unei actiuni obiective n stabilirea directiilor strategice ale programului (care sa nu fie dictate ca si consecinte de aprobarea / pregatirea pentru aprobare a unui proiect sau set de proiecte), si pentru a evita eventuale blocaje de decizie (avnd n vedere faptul ca AM ar prefera n general, sa finanteze cele mai bune proiecte, ceea ce nu ar reprezenta, poate, n unele cazuri si perspectiva regionala), Autoritatea de Management a preferat sa se situeze cumva n afara acestui proces de selectie, putnd avea totusi rol de observator. Informatii suplimentare despre portofoliul de proiecte suntprezentate n anexa VI 7.

5. CONCLUZII sI PROPUNERI
5.1 Elemente de valoare adaugata generate prin implementarea Politicii Regionale a UE
ntelegerea Uniunii Europene ca un sistem complex, a carui functionare depinde n primul rnd de unitatea subsistemelor componente reprezinta prima conditie pentru a ntelege nevoia de coerenta la orice nivel, inclusiv n ceea ce priveste politicile, strategiile, planurile si programele de dezvoltare.
n cadrul acestui sistem, un loc aparte l ocupa formularea politicii regionale la nivel comunitar, care se continua, la nivel national si regional, cu etapa de programare a strategiilor, planurilor si programelor, pentru implementarea acestei politici care n timp determina efecte macroeconomice pe termen mediu si lung. n cazul Uniunii Europene, importanta acestei politici este deosebita deoarece influenteaza direct directionarea resurselor financiare Comunitare si nationale catre acele proiecte ce sprijina dezvoltarea de ansamblu a ntregii grupari. n procesul de identificare si adoptare a celor mai bune solutii care sa asigure un nivel de dezvoltare optim, att factorii de decizie ct si cercetatorii din domeniul politicii regionale urmaresc sa stabileasca cel mai bun raport ntre raspunsul prompt la nevoile de dezvoltare - n continua modificare cantitativa si calitativa si constrngerile administrative, financiare si culturale care se manifesta n procesul de construire a sistemului complex necesar pentru formularea si implementarea politicii regionale, care poate fi caracterizat deseori printr-un grad redus de flexibilitate. Rezultatele concrete ale politicii regionale sunt impresionante si usor de remarcat: podul Vasco da Gama n Lisabona, centura rutiera din jurul Madridului, modernizarea statiunii de ski Val di Susa n Piemonte, si alte numeroase realizari n acest sens. Totusi, masurarea tuturor acestor consecinte agregate este mult mai dificila, mai ales daca dincolo de rezultatele brute se ncearca o evaluare a ratelor de crestere si a evolutiei dezechilibrelor teritoriale. n ultimele decenii a avut loc o reducere a dezechilibrelor si inegalitatilor ntre zonele mai prospere si cele mai putin dezvoltate ale UE 15. Acest proces a fost generat partial de tendinte existente pe termen lung n economiile de piata avansate, de eforturile politicilor nationale regionale n scopul egalizarii, de alte politici si reguli UE stabilite n favoarea ncurajarii comertului si mobilitatii, precum si de interventiile comunitare prin politica regionala. Magnitudinea dimensiunilor ultimului element nu poate fi apreciata, deoarece, asa cum remarca si profesorul Andre Sapir: "... n practica, datele referitoare la evolutia PIB regional nu sunt suficiente pentru a distinge efectele acestei politici, n absenta altor categorii de indicatori regionali, precum: venitul initial, capitalul uman, calitatea administratiei locale, precum si n absenta departajarii altor influente. Singura concluzie pertinenta este aceea ca nu se poate stabili nici performanta relativa a acestor regiuni n absenta politicii regionale [52]..." n concluzie, rezultatele proprii ale politicii regionale sunt oarecum modeste din punct de vedere al contributiei la obiectivul global de coeziune si prin raportare la transferuri financiare anuale de aproximativ 40 mld. Euro, pentru perioada 2000 - 2006. Totusi, exista o serie de efecte si elemente pozitive generate prin implementarea acestei politici care nu pot fi neglijate. n primul rnd, exista o dimensiune simbolica a politicii regionale ca expresie a solidaritatii. Gesturile de angajament si suport pot avea valoarea intrinseca att pentru donator ct si pentru receptor, chiar daca scopul material si impactul sunt uneori foarte limitate. Se pare, astfel, ca exista o larga recunoastere a valorii adaugate a Fondurilor Structurale si ca efectele generate prin interventiile politicii regionale demonstreaza faimoasa declaratie a lui Robert Schuman cu privire la faptul ca solidaritatea ntre diferitele popoare ale Europei se realizeaza gradual, prin multi pasi mici, dar comuni. n al doilea rnd, s-a demonstrat ca n unele cazuri fondurile structurale au avut un impact pozitiv asupra dezvoltarii regionale (Austria, Belgia, Franta, Portugalia, etc.). Aceasta concluzie deriva din reducerea disparitatilor de dezvoltare, n unele cazuri, dar si din aparitia unor efecte specifice (ex. Franta) referitor la mentinerea ratei de ocupare locale, accelerarea diversificarii economice sau mbunatatirea conditiilor de mediu. Unele state membre

au remarcat accenturarea profilului politicii regionale n termeni de prioritizare politica si sustinere financiara. Solicitarile de cofinantare au garantat participarea activa a actorilor locali si nationali n adresarea unor probleme regionale, sectoriale sau sociale. n al treilea rnd, fondurile structurale au mbunatatit procesul de dezvoltare regionala (Austria, Grecia, Italia) prin promovarea unor conditii referitoare la planificare strategica, dezvoltare integrata, parteneriat, planificare financiara multianuala, practica de evaluare, schimb de experienta, etc.. Toate acestea se constituie n efecte de valoare adaugata, pe care Politica Regionala a UE le produce pentru fiecare din componentele pentru care este analizata: Valoarea adaugata a politicii regionale pentru coeziune este evidenta n programele mari din punct de vedere al dimensiunii geografice si financiare. Interventiile financiare prin fonduri structurale n tarile de coeziune si alte regiuni mari Obiectiv 1 au avut un impact semnificativ si tangibil asupra dezvoltarii economice. Evaluarile ex-post realizate pentru Obiectivul 1 n perioada de programre 1994 - 1999, concluzioneaza ca n timp ce impactul ntre programe variaza semnificativ, efectul general nregistrat a fost acela de reducere a disparitatilor ntre diferiti indicatori de dezvoltare calculati pentru regiunile Obiectiv 1 comparativ cu restul UE. n afara programelor mari, impactul cantitativ a fost dificil de evaluat, fie din cauzat proportiei reduse a contributiei fondurilor structurale n cheltuiala publica totala, fie din cauza unor probleme de monitorizare inadecvata a indicatorilor sau de calitate scazuta a datelor. n ceea ce priveste programele Obiectiv 2, exista un larg consens cu privire la faptul ca acestea nu au reusit sa diminueze diferentele ntre regiunile mai bogate si cele mai sarace, dar ca totusi, fondurile structurale au contribuit cel putin la mentinerea situatiei existente si ca diferentele de dezvoltare nu s-au marit. Activitate aditionala de dezvoltare economica - Faptul ca resursele financiare adresate celor mai putin dinamice regiuni ale UE au crescut pentru perioada de programare 2000 - 2006, ajungnd la 213 mld. euro a nsemnat n primul rnd posibilitatea finantarii unor proiecte aditionale de dezvoltare economica. Acest lucru s-a reflectat ntrun volum mai mare de beneficiari ai asistentei (firme asistate, persoane participante la cursuri, terenuri regenerate, etc.), dar si n remediarea unor probleme importante de infrastructura de transport, mediu sau turism, prin finantarea unor proiecte de referinta n acest sens. Rapoartele de evaluare au remarcat ponderi relativ ridicate ale aditionalitatii pentru interventiile prin fonduri structurale, fie pentru proiecte care au fost posibile doar datorita sprijinului UE, fie pentru proiecte care au fost implementate mai repede sau pe o scara mai mare. Disponibilitatea fondurilor UE a facut posibil un raspuns rapid la schimbarea economica. Calitatea dezvoltarii economice - Generarea proiectelor, procedurile de evaluare si selectie din cadrul programelor UE sunt asociate cu o calitate a proiectelor mai buna dect n cazul programelor nationale, datorita solicitarilor foarte exigente cu privire la planificare, urmarirea rezultatelor prin monitorizarea indicatorilor, realizarea sinergiilor prin parteneriate. De asemenea, s-a acordat un sprijin suplimentar unor grupuri speciale sau au fost promovate initiative pentru unele tematici orizontale. Uneori, doar modificarea dimensiunilor unui proiect a determinat cresterea calitatii impactului obtinut, prin cresterea importantei strategice si prin diversificarea serviciilor de specialitate oferite. Rolul de catalizator - Rolul principal al unor programe finantate din fondurile UE a fost acela de a "declansa" regenerarea locala. Astfel, rolul de catalizator apare atunci cnd sunt adresate "esecuri ale pietei" nca din stadiile incipiente ale proiectelor majore de regenerare, oferindu-se masa critica de resurse pentru finantarea acestor probleme. n unele tari (Danemarca) decidentii politici considera ca fondurile structurale sunt recunoscute ca un indiciu de calitate a proiectelor, determinnd astfel un efect de levier si pentru alte initiative financiare. Fondurile structurale nu au influentat doar volumul cheltuielilor, dar si distributia lor geografica, alegerea prioritatilor de finantare, scopul finantarii. Regiunea - spatiu pentru dezvoltare economica - Politica regionala UE a avut si are un rol important n consolidarea rolului regiunilor, a capacitatii de a initia si a gestiona dezvoltarea regionala si resursele disponibile la nivel regional n acest sens. Literatura academica de specialitate subliniaza importanta regiunii ca spatiu de dezvoltare economica. Mobilizarea unor activitati coerente la acest nivel creeaza conditii pentru regenerare. Nivelul regional este mai larg dect cel local, ceea ce determina o perspectiva strategica, si totusi destul de apropiata de "factorii umani", astfel nct acestia sa munceasca si sa coopereze. n multe state membre, fondurile UE au determinat o abordare pro regionala a dezvoltarii economice.

Distribuirea spatiala a resurselor - Programele finantate din fonduri structurale au avut adesea un impact asupra distribuirii spatiale a resurselor pentru dezvoltare economica - nu doar n interiorul statelor membre ci si n interiorul regiunilor, din moment ce fondurile sunt orientate spre ariile cele mai putin dezvoltate. Asigurarea unor resurse pentru dezvoltare regionala - n anumite tari exista dovezi ca disponibilitatea fondurilor structurale a influentat resursele alocate la nivel national pentru dezvoltare regionala. n special n momente de austeritate, finantarea UE a sprijinit protejarea bugetelor prevazute pentru dezvoltare economica, n vederea evitarii presiunii care s-ar fi creat ca urmare a competitiei ntre prioritatile finantabile din surse publice. Mai mult, sa creat un efect de levier pentru alte finantari, provenind att din surse publice ct si private, iar cerintele referitoare la parteneriat au extins numarul si tipurile organizatiilor implicate n dezvoltarea economica, marind totodata si baza de resurse pentru problemele locale. Logica politicii regionale - Fondurile au ncurajat o atitudine pro-activa a guvernelor pentru dezvoltare regionala, care au nceput sa abordeze aceste interventii pe baza unor obiective strategice de crestere si restructurare si sa nu le mai considere compensari pentru dezavantajele regionale. Valoarea adaugata a politicii regionale pentru vizibilitatea politica a UE: din perspectiva politica, un efect intangibil al fondurilor structurale - manifestat mai puternic n unele tari dect n altele - a fost sa faca Uniunea Europeana mai vizibila pentru cetateni, comunitati, mediul de afaceri si autoritati locale. n anumite zone ale gruparii, Uniunea Europeana este predominant perceputa ca fiind o constrngere asupra politicii si politicilor nationale. n aceste conditii, fondurile structurale reprezinta un aspect pozitiv al integrarii europene, ca expresie concreta a solidaritatii UE si angajamentului pentru coeziune, la nivelul cetatenilor si comunitatilor. Vizibilitatea initiativelor cofinantate de UE le reaminteste cetatenilor ca reprezinta o parte dintr-o Europa mai mare. Printre beneficiile percepute se numara si sprijinul puternic pentru integrare politica si economica n Europa - ceea ce reprezinta o dimensiune semnificativa a valorii adaugate. Efectele cele mai puternice au fost percepute probabil n statele membre "mai" distante de centrul Europei, fie din punct de vedere geografic sau ca angajament n procesul de integrare europeana (Marea Britanie). Totusi, fondurile structurale nu au o vizibilitate uniforma - de exemplu, sistemele diferentiate, create exclusiv pentru implementarea programelor cu finantare comunitara au un interes mai mare dect cele subsumate celor nationale sa distinga si sa evidentieze contributia UE la dezvoltarea economica. De asemenea, proiectele de transport sau mediu, proiectele de referinta pentru dezvoltare si initiativele comunitare au un impact direct asupra publicului comparativ cu interventiile n dezvoltarea afacerilor. Efectul de valoare adaugata europeana este perceput si n functie de natura grupului afectat de fonduri structurale: Actorii n procesul de dezvoltare economica - Participarea organizatiilor regionale si locale n cadrul progamelor finantate din fonduri structurale este determinata n primul rnd de dorinta de a accesa resurse aditionale pentru redresarea unor probleme de dezvoltare socio-economica. Aceasta participare are nsa si un efect secundar - de a aduce mpreuna diferiti actori cheie si de a-i implica n activitati comune, si astfel n procesul de integrare. Desi presupune si costuri, aceasta participare activa n cadrul politicii regionale a UE are un efect si un potential foarte diferit de situatia n care institutiile n care reprezinta doar mijloace pasive pentru publicitatea UE. Participarea n programele finantate de UE ncurajeaza institutiile regionale si locale sa-si internationalizeze activitatile - se organizeaza astfel nct sa nteleaga principiile si obiectivele comunitare si sa se anagajeze n procesele comunitare, prin stabilirea unor birouri sau contacte europene. n acest proces, ei vor fi reprezentati n cadrul discursului comunitar sau a unor dezbateri care-i privesc. Astfel, vor exista consecinte si n alte sectoare de activitate, prin stabilirea unor legaturi si retele politice si comerciale. Stabilirea unor mecanisme la scara mare n sprijinul politicii regionale, care implica institutiile locale n procesul de realizare a prioritatilor comunitare, reprezinta o dovada explicita de ncredere si recunoastere a capacitatii locale si a rolului potential n cadrul procesului de integrare europena din partea nivelurilor de guvernare superioara. La nceput, guvernele nationale reprezentau singurii interlocutori ai Comisiei Europene, dar dupa programe succesive organizatii parteneriale regionale si locale si-au dezvoltat propriul canal de comunicare cu Comisia Europeana si, de asemenea, o identitate europeana n relatia cu organizatii similare din alte tari. Afaceri - Din perspectiva unei firme, valoarea adaugata comunitara este mixta. Implicarea sectorului privat n managementul programelor este uneori dificila, deoarece reprezentantii mediului economic percep birocratia asociata cu finantarea europeana ntr-un mod negativ. Exista dovezi limitate ca pentru ntreprinderile mici si mijlocii, n particular, participarea n proiecte cu finantare comunitara le-ar mbunatati cunostintele despre politicile europene si deciziile pe marginea acestora.

Cetateni - Cerintele de publicitate si comunicare care nsotesc finantarile comunitare nseamna ca activitatile programelor sunt aduse n atentia publicului ntr-un fel sau altul (afise publicitare, presa, etc.). Fondurile structurale demonstreaza ca Uniunea Europeana s-a angajat activ cu privire la asigurarea bunastarii si a unor conditii de viata mai bune pentru cetatenii si comunitatile sale. Aceasta dovada concreta a contributiei la mbunatatirea conditiilor locale prin folosirea bugetul european poate transforma institutiile abstracte n sprijin tangibil si ajuta la contracararea informatiilor negative despre UE. Pe de alta parte, aceasta constientizare nu se realizeaza usor, n special n afar ariilor Obiectiv 1, iar trecerea unor regiuni n cadrul Obiectivului 2 a nsemnat uneori si ca interventiile UE au devenit mai putin vizibile. Valoarea adaugata a politicii regionale pentru elaborarea politicii publice - o trasatura distinctiva a abordarii prin fonduri structurale o reprezinta programarea. Din momentul n care au fost introduse (1989) programele integrate, multianuale, multisectoriale, cu finantare din fonduri structurale au oferit o noua abordare pentru organizarea dezvoltarii regionale n cele mai multe parti ale UE. Astfel, aceasta abordare este caracterizata de cteva trasaturi individuale: programele sunt logic structurate, ncep cu analiza, continua obiective, prioritati si indicatori pentru masurarea rezultatelor. Pe parcursul perioadelor de programare, programele s-au mbunatatit semnificativ din punct de vedere calitativ. Primele programe nu erau foarte coerente din punct de vedere strategic, fiind percepute, n primul rnd ca mecanisme primare pentru accesarea fondurilor europene. Analiza nevoilor si oportunitatilor era putin dezvoltata, adesea lipsind datele statistice. Obiectivele erau formulate foarte general, si nu derivau ntotdeauna din analiza regionala, iar solicitarile cu privire la cuantificarea indicatorilor erau neglijate sau ignorate. Astfel, practica fondurilor comunitare a ncurajat si promovat, pe parcursul perioadelor de programare si ntr-o masura diferita, gndirea si planificarea strategica, inclusiv acolo unde aceste practici erau n declin sau nu existau deloc. n timp, programele au devenit "mai" integrate, le-a crescut gradul de complexitate, analizele sunt sistematice si fundamenteaza obiectivele, care sunt specificate si cuantificate. Dimensiunea strategica - Solicitarile de a dezvolta analize ca baza pentru derivarea sau justificarea politicilor continute n cadrul programelor a facut ca dezvoltarea unei politici fundamentate de date reale sa includa si metode de structurate de trecere de la simpla identificare a problemelor la propuneri coerente pentru rezolvarea lor. ntr-un larg context partenerial, este dificil uneori sa se ajunga la decizie unanim sustinuta privind alocarea resurselor financiare n cadrul unui program, deoarece este greu ca unele optiuni sa fie excluse sau prioritizate. n astfel de situatii, oficialii Comisiei Europene au avut un rol foarte important, prin influenta si directiile pe care le-au recomandat n procesul de dezvoltare a programelor, astfel nct resursele sa nu fie mpartite ntre toti particiantii n detrimentul obiectivului strategic. Consultarea este un proces intensiv si inclusiv. Larga participare n diferite stadii ale dezvoltarii programului ncurajeaza un sentiment de "proprietate" asupra programului, care asigura ulterior angajament pentru realizarea cu succes a acestuia. Desigur, aceste efecte apar ntr-o situatie optima. n realitate, cadrul de reglementare pentru politica regionala a fost definitivat ntotdeauna cu ntrziere, ceea ce a facut ca analiza, consultarea si chiar formularea programului sa se produca sub presiunea timpului. Dezvoltare integrata - Dimensiunile multi-sectoriale si geografice ale programelor cu finantare comunitara permit ca diferite politici sa se ntlneasca la un nivel strategic, nsa nu abstract. Regiunea a devenit un spatiu valid pentru formularea politicilor de dezvoltare, combinnd abordarea strategica cu proximitatea si familiaritatea. n acest spatiu, oamenii dezbat cu privire la identificarea nevoilor comune si prioritizare lor. Faptul ca programele au o abordare att multisectoriala ct si geografica nseamna ca scopul lor permite alaturarea unor interventii fizice, economice sau orientate spre comunitate - ceea ce poate fi foarte eficient pentru programele adresate nivelului regional. Procesul de dezvoltare a unor strategii la nivel regional, care propun interventii din mai multe sectoare si politici, ofera oportunitatea de a evalua daca provocarile unei regiuni sunt identificate si adresate corect prin mecanismele existente, asigurnd totodata un cadru transparent pentru prioritizarea potentialelor interventii si urmarirea coerentei si sinergiilor ntre rezultatele obtinute. Totusi masura n care conceptul de dezvoltare integrata poate fi atribuit politicii regionale UE nu trebuie exgerata. Fara ndoiala ca fondurile structurale au fost "pionierii" n ceea ce priveste abordarea regionala a dezvoltarii economice, dar ca parte a unui curent mai larg n cadrul politicilor regionale nationale. Mai mult, fondurile structurale nu a condus ntotdeauna la dezvoltare integrata, n special n arii mici, fragmentate, care esuau n a atrage potentialii promotori ai dezvoltarii economice. Caracterul multianual - Existenta unor programe multianuale de dezvoltare, ale caror principii generale sunt agreate de la nceputul perioadei de programare, ofera un mediu stabil pentru dezvoltarea proiectelor, partenerii avnd posibilitatea unor planificari pe termen mai lung. Mai mult, aceasta stabilitate a fondurilor structurale a fost perceputa ca o "politica de asigurare" n fata schimbarii prioritatilor politicilor nationale, care putea reduce resursele alocate unei regiuni ca urmare a schimbarii orientarii guvernului sau politicii.

Generalizarea metodei de programare - Unul dintre cele mai clare exemple referitor la valoarea adaugata a politicii regionale este gradul n care modelul comunitar de programare a fost transferat politicilor regionale nationale. n cadrul statelor membre ale UE, politicile nationale regionale au nceput sa ofere o abordare mai descentralizata, integrata si strategica dezvoltarii regionale. De asemenea, s-a argumentat ca si capacitatea institutionala construita si cu participarea fondurilor structurale, n special la nivel local, a sprijinit dezvoltarea potentialului ca aceste initiative sa fie implementate cu succes. Impactul asupra interventiilor - Fondurile structurale sprijina diverse prioritati politice formulate la nivel national. Chiar daca sunt uneori definite ntr-o maniera limitata (cel putin n afara Obiectivului 1), fondurile pot totusi sprijini o gama larga de activitati, variind de la dezvoltarea afacerilor, infrastructura, training, masuri orientate spre tehnologie, fiind destul de flexibile si generale astfel nct sa permita o combinatie a activitatilor propuse, care sa fie acceptata n cele mai multe contexte nationale. S-a demonstrat, de asemenea, faptul ca, n anumite situatii fondurile comunitare au permis testarea unor idei noi, favorizate la nivel national sau accelerarea diseminarii bunelor practici. n anumite cazuri si arii, Comisia a exercitat o influenta de "sus n jos" prin intermediul fondurilor, folosindu-le pentru adresarea unor teme foarte importante pentru agenda comunitara, precum cele orizontale: mediu, egalitatea sanselor, societatea informationala. De asemenea, promovarea Dezvoltarii Tehnologice, a Cercetarii si Inovarii n cele mai putin dinamice regiuni ale UE a avut un rol foarte important, punnd accentul pe masuri de competitivitate si pe orientare spre cheltuieli care genereaza venituri. Valoarea adaugata a politicii regionale pentru implementarea politicii publice - fondurile structurale sunt asociate cu unele inovatii institutionale n managementul dezvoltarii regionale. Chiar daca Uniunea nu a impus un aparat standard pentru implementarea politicii regionale, programele cu finantare comunitara reprezinta n sine un mecanism distinct, care necesita mecanisme si structuri de management specifice. Astfel, nsusi procesul de creare a structurilor si sistemelor solicitate s-a dovedit a fi o sursa de inovare si experimentare. Procesul de construire a unor sisteme de management eficiente este foarte important pentru maximizarea impactelui potential al resurselor investite. S-a argumentat ca, cu ct este mai puternica structura institutionala, cu att este mai mare impactul fondurilor structurale n sprijinirea cresterii regionale. Parteneriatul - Programarea politicii regionale este un proces dinamic, care solicita anumite abilitati. Inclusiv elemente de comunicare cu actori care reprezinta organizatii cu diferite niveluri de experienta si capacitati. Astfel, una dintre cele mai frecvente zone n care se remarca valoarea adaugata a fondurilor structurale este parteneriatul - principiu fundamental al fondurilor structurale, care a contribuit semnificativ la cresterea transparentei, cooperarii si coordonarii n designul si promovarea dezvoltarii regionale, si la o mai buna calitate a interventiilor n acest sens.

ncurajarea si sprijinul oferit dezvoltarii parteneriatelor locale reflecta o tendinta majora n modernizarea economiei europene, n urma proceselor de schimbare rezultate din modificarile de substanta aparute pe pietele globale si n politicile globale. Aplicarea parteneriatului s-a dezvoltat progresiv, pe parcursul timpului. Acolo unde structura parteneriala exista, politica regionala a adus o noua dimensiune colaborarii. Prin fondurile structurale implicarea actorilor s-a configurat diferit, existnd o aprofundare, intensificare sau extindere a dinamicii parteneriatelor. Totusi, parteneriatul nu trebuie idealizat, deoarece uneori gasirea unui limbaj comun si a ntelegerii reciproce poate fi foarte greu de obtinut.
Parteneriatele verticale au avantajul ca ofera o structura coerenta ntregului sistem. Implicarea pe mai multe niveluri a CE sau a autoritatilor centrale sprijina coerenta politica. O caracteristica deosebit de importanta pentru parteneriatele UE este faptul ca ofera influenta actorilor regionali si locali. n unele cazuri, fondurile structurale au marit gama participantilor, fiind incluse, dincolo de actorii principali, si diferite organizatii, care au schimbat balanta actorilor implicati activ. S-a demostrat ca parteneriatul functioneaza mai bine atunci cnd exista sarcini concrete de rezolvat, si ca motivatia partenerilor este reprezentata n primul rnd de disponibilitatea fondurilor. Datorita fluxurilor de informatii partenerii au nceput sa constientizeze mai bine contextul economic general al dezvoltarii n regiunea lor - ntelegnd cine ce face si de ce, si mai ales cum se integreaza n contextul general. Familiaritatea si ncrederea dezvoltate - n ultima instanta ntre indivizi - prin participarea n cadrul programelor politicii regionale a sprijinit colaborarea si consultarea inter-institutii sau diferite organizatii.

Calitatea managementului - Politica regionala a contribuit la institutionalizarea unui reflex de nvatare, ca efect la activitatea de rutina pentru implementarea interventiilor prevazute. Monitorizarea si evaluarea solicitate prin regulamentele acestei politici reprezinta inovatii centrale ale fondurilor structurale. Monitorizarea - practicile curente de monitorizare a fondurilor structurale reprezinta produsul unei evolutii succesive pe parcursul mai multor perioade de programare. Daca n perioada de programare 1989 - 1993, monitorizarea reprezenta unul dintre cele mai putin dezvoltate aspecte a politicii regionale - cnd indicatorii fizici nu erau identificati n avans, nu erau fixate tinte, iar sistemele de colectare si monitorizare a datelor erau rudimentare, evaluarile intermediare ale programelor aferent perioadei 2000 - 2006 demonstreaza progrese considerabile n acest sens. Au fost dezvoltate metode privind ierarhizarea coerenta a indicatorilor identificati pentru programe multianuale, multisectoriale, definitii standardizate, baze de date, cunostinte si competente n domeniu. Evaluarea - a devenit parte componenta a sistemului organizat pentru programarea si implementarea fondurilor structurale, ca urmare a regulamentelor politicii regionale. n unele state membre exista ntr-un grad redus sau deloc o cultura a evaluarii pentru dezvoltarea economica. Expertiza si experienta n acest domeniu s-au dezvoltat n timp, n paralel cu cresterea actorilor si sectoarelor implicate n procesele de evaluare. Desi impactul general este pozitiv, masura n care evaluarea s-a integrat ntr-un anumit mediu nu este uniforma, si nici beneficiile evaluarii nu s-au manifestat n acelasi grad si mod. Totusi, mbunatatirea practicilor de evaluare, larga participare n cadrul acestor procese si includerea sa n procesul de formulare si aplicare a politicii au condus la generalizarea evaluarii pentru dezvoltarea politicilor. Regulamentele fondurilor structurale au acordat o importanta deosebita modului n care sunt utilizate fondurile structurale, fapt evident nu doar la nivelul solicitarilor de monitorizare si evaluare, ci si prin promovarea unei culturi puternice de control si audit. O tendinta recunoscuta n ultimele decenii la nivel international n sectorul public se refera la cresterea utilizarii tehnicilor bazate pe performanta n management n oferirea serviciilor publice. Astfel, sa dezvoltat conceptul de "cea mai buna valoare pentru bani [53]". n acest context, regulamentele fondurilor structurale din 1999 au introdus doua inovatii care aveau rolul sa integreze managementul bazat pe performanta n procesul de formulare si implementare a politicii regionale: rezerva de performanta [54] - care s-a dovedit a fi un stimulent pozitiv si regula n+2 [55] - stimulent negativ. Desi ambele instrumente au reprezentat potentiali dificultati pentru unele programe, introducerea lor a fost apreciata ca fiind foarte importanta pentru calitatea si realizarea la timp a programelor europene. Principala deficienta a acestor sisteme este rigiditatea lor: promoveaza o rapida realizare a programului uneori cu pretul calitatii, coerentei strategice sau inovarii. Valoarea adaugata a politicii regionale pentru procesul de nvatare - introducerea fondurilor structurale ntr-o regiune implica o adaptare a politicilor, sistemelor si organizatiilor de dezvoltare economica, actionnd ca un catalizator pentru nvatare si schimbare. Mai mult, procesul de nvatare nsoteste procesul de formulare si implementare a politicii regionale. Dezvoltarea capacitatii de a nvata este perceputa ca reprezentnd unul dintre rolurile cheie ale fondurilor structurale. Facilitarea nvatarii - Stabilitatea reglementarilor politicii regionale n cadrul perioadelor de programare, dar si stabilitatea generala si continuitatea sistemului de la o perioada la alta au facilitat procesul de nvatare, cel putin n ultimii 15 ani (1989 - 1993, 1994 - 1999, 2000 - 2006). Desi cadrul general a evoluat si s-a mai schimbat n timp, anumite principii si conditii au ramas n mare aceleasi. Acest fapt este remarcabil pentru sistemul public, permitnd astfel nu doar acomodarea cu un sistem relativ complex dar si posibilitatea de a-l mbunatati. S-a argumentat, de asemenea, ca fondurile structurale au potential puternic pentru a produce efecte de nvatare si pentru ca majoritatea programelor implica arii si actori din diferite sectoare si politici. nvatarea la nivel de program - La nivelul programelor individuale, dezvoltarea capacitatii, att pentru cei care gestioneaza programul ct si pentru ceilalti actori principali participanti, este o componenta a programului, partial pentru ca participarea efectiva n cadrul programului presupune o serie de competente, dar si pentru ca prioritatile se schimba n timp, pe parcursul progresului programului de la dezvoltare la implementare si evaluare. n majoritatea programelor, sunt dedicate resurse financiare special pentru ncurajarea nvatarii si diseminarea practicilor de succes, prin construirea de pagini web, organizarea de conferinte, seminarii, ntlniri, etc. Retele nationale, transnationale si cu noile state membre - Unele state membre au stabilit retele care sa permita comunicarea si schimbul de informatii ntre managerii programelor si actorii regionali/locali care lucreaza n cadrul acestora (Suedia, Olanda). Aceste retele faciliteaza aparitia unor initiative utile formularii politicilor nationale.

Faptul ca politica regionala a oferit un cadru comun pentru o politica internationala a avut ca rezultat aparitia unui segment de specialisti n cadrul Uniunii, care au o cultura si competente similare n abordarea fondurilor structurale. Astfel, au aparut retelele transnationale care au largit orizonturile cooperarii si au facilitat diseminarea celor mai bune practici. Comisia Europeana a facilitat tot mai mult schimburile de informatii si experienta paneuropene prin organizarea unor conferinte speciale, cu implicarea si participarea a sute de specialisti n fonduri structurale. Sectorul public din statele membre vechi a acumulat o experienta semnificativa n managementul fondurilor structurale, att din punct de vedere institutional, socio-economic ct si politic. Cooperarea si schimbul de experienta cu noile state membre este intens, n special n cadrul proiectelor de twinning. Beneficiile generate nu au fost doar ntr-un singur sens, transpunerea informatiilor n alte circumstante si sisteme determinnd aparitia unor noi idei si perspective asupra situatiei.

5.2 Posibilitati de crestere a valorii adaugate a politicii regionale a UE n noile state membre
Dincolo de aceste efecte de valoare adaugata ale politicii regionale a Uniunii Europene, care pot avea caracter universal pentru toate statele membre, trebuie discutat cazul special al noilor state membre (n particular, al tarilor foste comuniste), experienta si relatia speciala - marcata de caracteristici specifice pe care o dezvolta n raport cu conditionalitatile si avantajele acestei politici. Toate tarile post-comuniste au mostenit sisteme administrative concepute pentru un regim autoritar. A fost, deci, nevoie ca ele sa fie profund transformate si adaptate noului rol al statului. A fost nevoie de remodelarea, de schimbarea modelului mpartirii sarcinilor si responsabilitatilor ntre persoane si diferitele institutii publice. Activitatile initiale au avut loc pe doua niveluri: orizontal - de limitare a responsabilitatilor (atributiilor) statului prin privatizare si liberalizare si vertical - de descentralizare, prin aceasta ntelegndu-se trecerea responsabilitatilor, prerogativelor si resurselor n sarcina unei administratii locale autonome. Descentralizarea nu constituie doar un transfer de prerogative si resurse catre administratia locala. Descentralizarea este un proces complex politic, economic si social. Buna administrare a fondului structural necesita si coordonarea diverselor niveluri (politic, tehnic si administrativ). Aceasta este o problema presanta n noile state membre n special, unde trebuie luate masuri mai eficiente. Discutiile privind asigurarea coeziunii ntre Comunitate, statele membre si regiuni sunt deosebit de importante si nici o sfera de administrare nu trebuie lasata n afara acestui dialog structurat. Este dificil sa se evite mecanismele complexe pentru punerea n aplicare a finantarii structurale, care este influentata de trei niveluri diferite de reglementare, si anume regulile comunitare, cadrele nationale si practicile regionale. Simplificarea procedurala este prin urmare o problema care trebuie adresata la toate trei nivelurile pentru a evita orice interpretare ulterioara si pentru a facilita si accelera punerea n aplicare a programului.

Politica de coeziune nu nseamna numai finantare; nseamna si parteneriat ntre diversi actionari. Actiunea si cooperarea la un singur nivel nu sunt suficiente pentru a ntari efectul de prghie. n acest cadru, parteneriatul si conceptul de networking la nivel local sunt factori importanti ai dezvoltarii. Alegerea partenerilor este o problema de importanta critica. De asemenea, respectarea principiilor parteneriatului, bazate pe participare reprezentativa, transparenta n management, eficacitate n implementarea actiunilor si asigurarea unui proces democratic de luare a deciziilor, este esentiala.
Livrarea rapida a fondurilor n regiunile eligibile este de asemenea importanta. Uneori dureaza prea mult pna cnd fondurile ajung la beneficiari, ceea ce duce la costuri de proiect mai mari. Livrarea fondurilor trebuie bazata pe reguli transparente si criterii clare. O problema particulara n noile tari membre - subliniata si n ultimele Rapoarte anuale ale UE - este lipsa unui numar suficient de proiecte de calitate pentru a fi lansate, precum si dificultatea si complexitatea pregatirii tehnice a proiectelor. Exista prin urmare o necesitate pentru: administrare mai buna, astfel nct sa se permita regiunilor care primesc finantare sa acceseze ajutorul si sa l utilizeze n mod eficient;

asistenta tehnica, n special cu pregatiri pentru a pune n aplicare noi proiecte; calitate, att pe plan extern, sub forma de specialitate, ct si pe plan intern, pentru a putea determina ce este cu adevarat necesar; controale de calitate ale proiectului si cheltuielilor si evaluarea sustenabilitatii proiectelor deja puse n aplicare.

n ceea ce priveste lectiile de management si implementare a fondurilor UE, resursele trebuie concentrate acolo unde exista o necesitate demonstrabila si capacitate de absorbtie, dar este de preferat sa se evite proiectele cu un grad ridicat de risc. Programul de investitii trebuie conceput tinnd cont de calendarul regulii "n+2/n+3". Experienta Irlandei si a altor tari demonstreaza ca Fondurile UE pot sa faca diferenta si sa promoveze convergenta, daca sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii
Rentabilitate economica potential ridicata Pornind de la premisa ca o economie nu poate fi transformata doar prin interventii la nivelul fondurilor structurale, este important ca sursele aditionale de finantare sa creeze un efect sinergic cu cel al fondurilor structurale Pe lnga definirea corecta a politicii regionale, este foarte important sa se asigure consecventa si coerenta acesteia n timp. Concentrare pe un numar limitat de prioritati cheie Capacitate de implementare Flexibilitate si disponibilitate la schimbare Parteneriate bune cu Comisia Europeana

n concluzie, fondurile UE pot reprezenta un potential motor generator de reforma n toate sensurile - att ca sursa de finantare, dar si ca factor de schimbare spre o administratie de stat concentrata pe servicii de calitate si satisfacerea clientilor.

Desi pentru perioada de programare 2007 - 2013 s-au stabilit obiectivele comune pe care aceasta politica trebuie sa le urmareasca n regiunile celor 27 de state membre, ne putem ntreba daca aceasta lista de obiective reprezinta un consens sau un compromis pentru necesitatile de dezvoltare ale tarilor participante, avnd n vedere reorganizarea prioritatilor la nivel comunitar, cu accent pe crestere si locuri de munca. Adica, reprezinta Agenda Lisabona, n aceeasi masura ca pentru tarile nordice, o prioritate si pentru Romnia sau Bulgaria?
Agenda Lisabona este foarte complexa si prioritatile sale pot fi interpretate n mod diferit de la caz la caz: n timp ce UE este mult mai preocupata de crearea de locuri de munca si sprijin pentru cercetare-dezvoltare, Romnia trebuie sa investeasca n domenii precum infrastructura si mbunatatirea mediului de afaceri. Asimilarea tehnologiei este mai importanta pentru Romnia, pe termen scurt, dect crearea tehnologiei - deoarece etapele dezvoltarii nu pot fi "arse".

Deci raspunsul la ntrebarea de mai sus este nu, binenteles ca nu. Agenda Lisabona ar trebui sa porneasca de la un minim de conditii de infrastructura existente n statele membre. Convergenta regionala n primul rnd, si abia apoi competitivitatea regionala reprezinta conditiile esentiale de realizat astfel nct Uniunea Europeana sa fie competitiva pe plan mondial. Accelerarea dezvoltarii economice n cele mai sarace regiuni este o conditie esentiala pentru realizarea si sustinerea unor standarde de viata ridicate n Uniune si pentru asigurarea competitivitatii generale a gruparii. Pentru tarile de coeziune, trebuie creata o baza de infrastructura pentru investitii ulterioare. Pentru a atinge un nivel dat de competitivitate, regiunile sarace trebuie sa aiba o infrastructura de baza suficient de dezvoltata. Investitia n educatie si dezvoltarea capitalului uman n regiunile cele mai sarace sunt de asemenea importante pentru ca resursele umane au o influenta decisiva asupra, printre altele, atractivitatii unei regiuni pentru investitori si garanteaza dezvoltarea viitoare. Exista riscul ca impactul politicii sa fie redus daca regiunile care se confrunta cu dificultati de dezvoltare ncep sa ramna si mai mult n urma, n conditiile n care nu reusesc sa se dezvolte pe directiile trasate ca fiind prioritare la nivel comunitar, utiliznd inadecvat si ineficient instrumentele structurale ale UE. Un impact posibil ar putea fi o dezvoltare a regiunilor mai lenta din punct de vedere economic si social, n paralel cu riscul dublarii unor activitati. Pentru a evita aceasta finalitate sau aparitia unor situatii n care, atunci cnd factorii de decizie transpun obiectivele formulate la nivel comunitar spre implementare la nivel regional, principiile comune se transforma n abordari divergente, chiar contradictorii, trebuie sa se abordeze si sa se construiasca continutul politicii regionale pornind de la nevoile specifice ale celor mai sarace regiuni, care trebuie identificate si adresate tinnd cont de resursele naturale, valorile culturale, mediul si potentialul de dezvoltare care le caracterizeaza.

ntr-un moment n care Europa este confruntata cu provocarile globalizarii, conceptul "de jos n sus", bazat pe identificarea problemelor dar si a unor modalitati concrete de rezolvare a acestora de catre actorii locali, trebuie sa se regaseasca si n procesul de formulare a politicii regionale a UE la nivel comunitar, astfel nct n final sa nu se obtina doar o constructie artificiala, cu obiective formulate la nivel declarativ, care nu sunt fezabile pentru ca, pe de o parte, nu tin cont nici de potentialul si nici de specificitatile regiunilor vizate, iar pe de alta parte, nu sunt nici nsusite de catre acestea. n unele cazuri, implementarea politicii regionala a Uniunii Europene trebuie realizata astfel nct sa se asigure corelarea cu prevederile altor politici comunitare - politica concurentiala, politicile de cercetare, dezvoltare, inovare, politica agricola si de dezvoltare rurala. Rigiditatea prevederilor acestor politici, precum si necesitatea respectarii lor pun n dificultate implementarea politicii regionale, att din punct de vedere al cheltuirii fondurilor, ct si din cel al asigurarii impactului asupra dezvoltarii prin implementarea acestor fonduri.
n acest sens, n procesul de pregatire a urmatoarei perioade de programare 2014 - 2020, pentru optimizarea si asigurarea compatibilitatilor ntre politica regionala si alte politici comunitare, precum si pentru evitarea sau minimizarea punctelor de conflict ntre aceste politici, ndeosebi ntre politica regionala si alte politici, cum sunt: politica ajutorului de stat, PAC, politica n domeniul cercetarii, dezvoltarii, inovarii, etc., este necesar sa se aiba n vedere ca si n formularea politicilor mentionate sa se tina seama de specificul politicii regionale, pentru ca aceasta sa poata fi implementata n conditii optime si nu doar politica regionala sa se adapteze la caracterul si exigentele altor politici. Politica regionala trebuie sa se adapteze n viitor la doua tipuri de provocari, ambele presante si care necesita actiune imediata: pe de o parte trebuie sa faca fata presiunilor concurentiale cu care se confrunta Uniunea Europeana pe plan mondial si care s-au concretizat n reactii tip Strategia Lisabona, iar pe de alta parte sa raspunda provocarilor interne ale gruparii, care se refera la realizarea convergentei ntre statele membre si regiunile Uniunii Europene, prin diminuarea disparitatilor de dezvoltare socio-economica, contribuind astfel, la un obiectiv mai larg al gruparii - cel al coeziunii. Astfel, adaptarea politicii regionale la aceste doua provocari presupune practic, o actiune sinergica prin masuri concrete la nivelul a doua paliere, care trebuie abordate distinct, si nu mpreuna ca pna acum:

Formularea unor directii strategice si alocarea unui buget n cadrul politicii regionale pentru implementarea acestora pentru masuri care urmaresc competitivitatea, excelenta, peformanta de ansamblu a gruparii prin raportare la ceilalti competitori internationali, Formularea unor directii strategice si alocarea unui buget n cadrul politicii de coeziune pentru implementarea acestora pentru masuri care urmaresc realizarea convergentei, prin diminuarea diferentelor de dezvoltare.

Principalele criterii de demarcatie referitor la ncadrarea statelor membre si a regiunilor ca fiind eligibile n una din cele doua categorii propuse sunt n primul rnd, asigurarea unor conditii infrastructurale de baza (pentru a putea trece de la implementarea masurilor tip convergenta la cele tip Strategia Lisabona) si n al doilea rnd existenta, dezvoltarea si exploatarea unui avantaj competitiv valabil la nivel international, n comparatie cu ceilalti competitori ai Uniunii (pentru a putea primi finantare pentru competitivitate). n functie de factorii specifici care determina diferentele de dezvoltare ntre regiuni, directiile prioritare n cadrul politicii regionale, n vederea promovarii unei dezvoltari echilibrate, armonioase si durabile, trebuie sa vizeze: Reducerea izolarii fizice a regiunilor, prin crearea de noi rute de transport, precum si promovarea si valorificarea potentialului acestora la nivel national si european. n regiunile n care predomina activitati industriale aflate n declin, trebuie sprijinite initiativele de restructurare economica, fiind nevoie de formularea si aplicarea de programe speciale de restructurare care sa conduca la cresterea semnificativa a ponderii sectorului tertiar al economiei, trebuie stimulate noile ntreprinderi care promoveaza inovarea si realizeaza produse competitive, care au la baza tehnologii nalte. Revitalizarea zonelor urbane, reabilitarea infrastructurii urbane nvechite trebuie avute n vedere pentru cresterea atractivitatii unor orase si aglomerari urbane care n prezent se afla ntr-un declin accentuat. Totodata, n vederea reducerii presiunilor asupra marilor aglomerari urbane trebuie sustinuta promovarea polilor de crestere. ncurajarea cooperarii ntre regiuni cu nivele diferite de dezvoltare trebuie avuta n vedere nu numai la nivelul Obiectivului de Cooperare Teritoriala Europeana, ci si n cadrul Obiectivelor de Convergenta si Competitivitate regionala. n acest sens, trebuie urmarita realizarea de proiecte cu impact major cel putin la nivel regional, spre beneficiul ct mai multor parteneri din numeroase regiuni.

Dincolo de aceste abordari specifice, trebuie n acelasi timp mentinut echilibrul ntre politicile care vizeaza reducerea decalajului ntre regiunile ramase n urma si regiunile mai dinamice si politicile care se adreseaza regiunilor mai competitive.

5.3 Perspectivele implementarii Politicii Regionale a UE n Romnia


5.3.1 Posibilitati de maximizare a valorii adaugate a politicii regionale UE n Romnia n perioada 2007 - 2013

Participarea Romniei la implementarea politicii regionale a UE nseamna, n primul rnd oportunitatea de a beneficia de un sistem de valori ntre care se regasesc eficienta economica, protectia mediului, asigurarea unor standarde existentiale minime, definirea unui "model de viata european", valorile urbane, resursele umane calificate.
Totodata, integrarea europeana si deschiderea catre piata interna a Uniunii Europene implica si provocarea unei competitivitati sporite, care poate avea efecte negative asupra unei economii n proces de consolidare, ca a Romniei. n acest context, Instrumentele Structurale reprezinta resursa cea mai importanta de care Romnia va beneficia pentru a face fata schimbarilor si provocarilor integrarii. Totusi, politica de dezvoltare regionala nu poate constitui n mod exclusiv cheia dezvoltarii de ansamblu a unui stat, mai ales n conditiile n care efectele sale reale asupra cresterii economice sunt dificil de evaluat. O dimensiunea critica n acest sens este reprezentata de natura

sistemului economic si calitatea celorlalte politici publice care formeaza esenta mix-ului de politica economica al unui stat: regimul juridic al drepturilor de proprietate si ocrotirea economiei de piata, fiscalitatea, politica antitrust etc. Independent de optiunile de politica regionala pe care o anumita tara/regiune le adopta n functie de specificul sau, gasirea "mix-ului" optim de politici care sa asigure dezvoltarea reprezinta o provocare si aproape ntotdeauna o tema extrem de controversata. Stadiul de dezvoltare al Romniei n acest moment a impus folosirea unui mix de politici, fara a opta pentru o singura alternativa n exclusivitate: nu se poate urmari doar competitivitate, fara a evita pericolul de a amplifica disparitatile socio-economice pna la punctul n care acestea se pot transforma n explozii si fenomene sociale grave. De asemenea, nu putem opta nici pentru scenariul alocarii fondurilor fara a lua n calcul potentialul de dezvoltare, resursele umane existente si calificarea acestora, resursele economice, de management, etc. O politica economica nu este buna sau rea, ea este doar adecvata sau nu momentului sau starii n care intervine sau pentru care este aplicata. De aceea uneori, este necesara aplicarea unui mix de politici, care printr-un efect conjugat pentru redresarea mai multor probleme sa determine impulsul necesar cresterii economice. Astfel, scenariul "pro-dezvoltare" nu este alternativa exclusiva pentru care a optat Romnia pentru perioada de programare 2007 - 2013, tinnd cont si de faptul ca fondurile structurale sunt fonduri publice, care au ca scop asigurarea coeziunii economice, sociale si teritoriale a statelor membre UE, iar unul dintre pricipiile de baza ale acestor fonduri vizeaza rolul de a contracara efectele negative ale economiei de piata. Pregatirea Romniei si Bulgariei pentru implementarea Politicii Regionale a UE si accesarea fondurilor a fost mai dificila[56] n comparatie cu statele membre care au aderat la UE n 2004, care experimenteaza deja al patrulea an de implementare a programelor finantate din fonduri structurale. n Romnia, pentru perioada 2007 - 2013 nu functioneaza o politica regionala propriu-zisa, ci o varianta adaptata a acesteia, un compromis bazat pe conditiile specifice tarii noastre din punct de vedere legislativ, institutional si al capacitatii de a administra - cu toate sensurile pe care le presupune aceasta responsabilitate, de la programare la implementare, monitorizare si evaluare, la nivel regional, o astfel de politica. O politica regionala n adevaratul sens al cuvntului ar presupune, n primul rnd, o functionare optima a principiilor pe care le are la baza: parteneriat (este o relatie care trebuie sa se desfasoare n doua sensuri: pe de o parte, trebuie sa se asigure o consultare reala a partenerilor, pe de alta parte, acestia trebuie sa se implice n acest proces si sa vina cu propuneri concrete si fezabile. Deocamdata, aceasta relatie se afla ntr-un stadiu incipient, avnd un caracter mai mult formal dect real). concentrare (nevoile de dezvoltare ale Romniei sunt att de numeroase si diverse, nct este dificil sa se realizeze o prioritizare obiectiva a acestora, iar n cazul n care acest lucru se realizeaza, este greu de evaluat daca formula rezultata reprezinta ntr-adevar cea mai buna optiune). programare (analiza celor mai bune optiuni strategice, continuitate, finalizare, caracter multianual). cofinantare (dezvoltarea capacitatii autoritatilor locale de a asigura finantarea pregatirii proiectelor si cofinantarea acestora). monitorizare, evaluare si control (practici aflate ntr-un stadiu incipient, pentru care acum se dezvolta o cultura administrativa). aditionalitate (dezvoltarea tarii, ca proces, nu ar trebui privita aproape exclusiv prin prisma finantarii din fondurile oferite Romniei n cadrul politicii regionale a UE. Strategia de dezvoltare a tarii - PND se confunda aproape n totalitate cu strategia de dezvoltare elaborata pentru a avea acces la fondurile structurale - CSNR. Diferenta este data de prioritatea referitoare la agricultura si dezvoltare durabila, prezenta n PND, dar care, chiar daca nu este finantata din fonduri structurale, este finantata tot din fonduri comunitare - FEOGA, deci nu din fonduri nationale sau din alte surse).

De asemenea, o astfel de politica se implementeaza ntr-un cadru legal definitivat (vezi stadiul procesului de descentralizare) si un cadru institutional consolidat (vezi institutiile cu atributii n domeniul dezvoltarii regionale att la nivel central, ct si regional/local). O alta deficienta se refera la instrumentele de planificare spatiala, care nca nu functioneaza corespunzator: planurile de amenajarea teritoriului zonale nu exista, n timp ce unele sectiuni ale planului de amenajarea

teritoriului national sunt n curs de elaborare, iar multe planuri de amenajarea teritoriului judetene si planuri urbanistice generale sunt nca neactualizate. Aceasta situatie creaza probleme att n etapa de programare (identificarea nevoilor de dezvoltare), ct si n cea de implementare a programelor operationale. Din cauza lipsei de experienta, dar si a unor deficiente structurale care variaza pe o gama larga la nivelul regiunilor, de la resurse umane insuficiente sau insuficient calificate, pna la lipsa unei capacitati strategice de a programa si implementa fonduri structurale, si avnd n vedere faptul ca acesta este primul exercitiu n care Romnia participa efectiv la aplicarea politicii regionale a Uniunii Europene, cu toate drepturile si obligatiile care decurg din statutul de stat membru, tara noastra a optat, de comun acord si cu Comisia Europeana, sa-si asume responsabilitatea implementarii acestei politici la nivel central, avnd la baza o abordare national sectoriala, si nu una regional - teritoriala. n ceea ce priveste conceptul de "politica regionala", acesta este un concept cunoscut si nteles, nu ntotdeauna ca filozofie, ci mai mult ca metoda de lucru, la nivelul institutiilor administratiei centrale, si mai putin la nivel local regional, unde, n general partenerii vizati sau adresati de proiecte de dezvoltare regionala nu recunosc o conexiune strategica ntre posibilitatea de finantare prin fondurile structurale si prioritatile mai larg formulate ale politicii regionale a UE. Mai mult, chiar si la nivel central, desi conceptul de "fonduri structurale" este foarte uzitat si promovat prin toate mijloacele de comunicare, pna la marea masa - potentiali beneficiari, acesta este rareori ncadrat n contextul strategic al politicii regionale, cu exceptia documentelor de specialitate, considerate uneori chiar si n mediul academic ca fiind relativ tehnice. Majoritatea beneficiarilor sau a organismelor intermediare nteleg ca un potential proiect eligibil spre finantare din fonduri structurale trebuie sa se regaseasca, din punct de vedere al activitatilor adresate, ntre prioritatile mai larg formulate ale unui program, dar relatia strategica ntre acesta si Cadrul National Strategic de Referinta sau ntre acesta din urma si recomandarile formulate n cadrul Orientarilor Strategice Comunitare care definesc politica regionala moderna sunt vag percepute, cunoscute sau ntelese. Probabil ca acest aspect reprezinta unul dintre motivele principale pentru care majoritatea proiectelor propuse urmaresc n primul rnd cheltuirea banilor, ca si conditionalitate tehnica imediata a accesului la bani europeni si mai putin impactul acestor investitii pe termen lung, care practic sta la baza formularii prioritatilor ulterioare si a alocarilor financiare care le ierarhizeaza. n aceste conditii, este necesara promovarea si aprofundarea conceptului de "politica regionala", astfel nct receptorii sa raspunda nti unor scopuri strategice si ulterior celor operationale si mai ales sa nteleaga de ce trebuie sa faca acest lucru. Daca aceste consideratii reflecta o serie de specificitati valabile la nivel micro este interesanta perceptia conceptului de "politica regionala" la nivel macro: desi recunoscuta ca prioritate a guvernului, figurnd n capitolul 15 al Programului de Guvernare - Politica Regionala, politica regionala a Romniei suprapune prioritatile de dezvoltare ale Romniei cu prioritatile finantate din fonduri structurale: Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013 se refera aproximativ la aceleasi directii de dezvoltare ca si Cadrul National Strategic de Referinta, care include mai putin prioritatea explicita de dezvoltare rurala si agricultura (care poate fi atribuita prioritatii de promovare a unei dezvoltari teritoriala echilibrate) - care urmeaza sa fie adresata din punct de vedere financiar tot din fonduri comunitare (Fondul European pentru Dezvoltare Rurala si Agricultura sau Fondul European pentru Pescuit). Astfel, directiile strategice de dezvoltare ale Romniei se identifica, n general, cu prioritatile identificate spre finantare din fonduri comunitare, ceea ce transforma ipoteza dezvoltarii Romniei, cel putin pentru urmatoarea perioada de programare, ntr-un joc cu o singura miza: politica regionala n general, prin fondurile pe care le investeste, n special. Astfel, apare firesc ntrebarea: sunt suficiente cele aproximativ 30 mld. Euro alocate Romniei n total, n cadrul tuturor instrumentelor financiare, n perioada 2007 - 2013, pentru a redresa cele mai grave probleme de dezvoltare ale tarii si pentru a raspunde prioritatilor comunitare (de politica regionala, agricola, etc.)? Prioritatile politicii regionale vor fi finantate n Romnia printr-un buget de aproximativ 19 mld. Euro si cofinantarea aferenta acestora n cadrul a diferite programe operationale (cu procente variind n functie de statutul solicitantului de proiect si de tipurile de activitati prevazute spre finantare). Desi nevoile de investitii n Romnia pentru aceasta perioada de programare depasesc aceasta suma - exista o serie de preocupari si temeri fundamentate la toate nivelurile ca aceasta suma ar putea sa nu fie cheltuita pna n anul 2015 (perioada de implementare) din cauza conditionalitatilor exigente care nsotesc aceste fonduri dar si a calitatii si numarului de proiecte elaborate si propuse spre finantare. Dificultatile de utilizare a fondurilor reprezinta o preocupare majora si presanta, din cauza dificultatilor procedurale si a restrictiilor temporale implicate n proiectele de punere n aplicare, ce rezulta n incapacitatea potentialilor beneficiari de a obtine sau chiar solicita fondurile pe care le-ar fi putut utiliza. Procesul de absorbtie al fondurilor puse la dispozitie de Uniunea Europeana reprezinta un test major privind ntreaga capacitate de gestionare de catre autoritatile publice a integrarii europene n ansamblu. Cheltuirea fondurilor pentru alte scopuri dect cele identificate initial n cadrul strategiilor si programelor operationale sau

deviatiile majore comparativ cu indicatorii de rezultate propusi pot atrage nu numai suspendarea co-finantarii unui anumit proiect de catre Uniunea Europeana, dar si blocarea potentiala a unei ntregi axe tematice de finantare. n acest sens, sunt foarte importante asigurarea transparentei si a obiectivitatii n privinta monitorizarii si evaluarii tuturor proiectelor.

n acest context, un subiect foarte important, care trebuie promovat corect n continuare va fi cel referitor la continutul si sistemul de implementare a programelor operationale, finantate din fonduri structurale, care devin, practic, principalul motor de dezvoltare a Romniei n urmatorii ani. Desi institutional sunt administrate de ministere diferite, aceste fonduri sunt toate instrumente de dezvoltare regionala. Desi perceptia generala este ca Programul Operational Regional este singurul program de dezvoltare regionala n Romnia, de fapt toate programele operationale finantate n perioada de programare 2007 - 2013 din fondurile Uniunii Europene sunt elaborate si implementate n contextul politicii regionale europene.
Astfel, Romnia va trebui sa raspunda n fata a doua mari provocari pe parcursul implementarii acestor fonduri: nu numai ca banii trebuie cheltuiti ntr-o perioada stabilita de timp si cu respectarea unui set de reguli complexe si rigide, dar toate aceste investitii trebuie sa produca un impact pozitiv concret si vizibil asupra dezvoltarii, calitatii vietii si bunastarii generale, dar si a fiecarei regiuni n parte. Pe termen lung, absorbtia fondurilor este importanta nu numai din perspectiva potentialului impact asupra dezvoltarii pe care l pot genera, dar si pentru ca va asigura o pozitie solida a Romniei n procesul de negociere a unui pachet financiar consistent pentru urmatoarea perioada de programare. Problema fundamentala este n prezent pentru Romnia, dezvoltarea capacitatii de operare a acestui mecanism al politicii regionale pe axe independente de arbitrariul si influenta dimensiunii politice. Acest fapt ridica un semn de ntrebare asupra capacitatii de a respecta cadrul regulamentar si conditionalitatile politicii regionale. Este necesara schimbarea mentalitatii: de la concentrarea pe planificarea individuala la planificarea colectiva/de cooperare. Trebuie sa existe dorinta de a colabora, de a mpartasi informatiile si experientele (ncredere si transparenta) si de a dezvolta cunostintele. Atitudinea pasiva trebuie nlocuita cu cea pro-activa. Diseminarea informatiilor trebuie sa se faca catre toti factorii implicati si toti beneficiarii, n vederea obtinerii unui sprijin unanim. Toate acestea nsa, au nevoie de timp. Este necesara ntelegerea administratiei locale ca administratie descentralizata , aflata sub controlul democratic al comunitatilor locale, iar descentralizarea ca fiind transferul competentelor administrative si financiare de la nivelul administrativ central catre cel local. De asemenea, este necesara respectarea principiul subsidiaritatii - faptul ca deciziile, interventiile si operatiunile trebuie sa fie n responsabilitatea nivelului administrativ care se afla cel mai aproape de cetatean, cu conditia ca la acest nivel sa existe cunostintele, capacitatea si resursele (umane, tehnice si financiare) necesare - trebuie nteles si implementat corect n practica. Este foarte important ca autoritatile responsabile sa nteleaga si "sa cumpere" strategia de dezvoltare , dar si sa aiba o capacitate de implementare suficient de dezvoltata . Experienta implementarii fondurilor structurale va fi o oportunitate noua ce va necesita angajamentul politic, financiar si tehnic al partenerilor. n primul rnd, va presupune cresterea cheltuielilor publice n aceste arii, care ramn relativ reduse comparativ cu alte tari ale UE. Va impune, de asemenea, aparitia unei noi culturi a parteneriatului si o noua abordare a problemelor pietei muncii, bazata pe colaborare ntre agentiile de stat si organizatiile societatii civile. Totusi, nivelul scazut de competente si resurse financiare la nivel regional [57] pun n dificultate implementarea unei strategii coerente, care sa genereze beneficii pentru ntreaga regiune. O consecinta a situatiei regiunilor si a problemelor cu care acestea se confrunta poate fi utilizarea inadecvata si ineficienta a instrumentelor structurale si dublarea activitatilor, ceea ce poate genera ca impact o dezvoltare mai lenta a regiunilor din punct de vedere economic si social si promovarea unei dezvoltari cu caracter sectorial si nu integrat. Posibile solutii pentru ameliorarea situatiei regiunilor si a impactului preconizat al situatiei n care acestea se afla ar fi: Puternic accent pe dezvoltare de parteneriate prin implicarea autoritatilor regionale si locale n stimularea parteneriatului public privat pentru luarea deciziilor, stimularea autoritatilor din comune/orase/municipii

pentru a formula propuneri de proiecte comune si implicarea si responsabilizarea partenerilor socioeconomici. Abordarea pro-activa din partea administratiilor locale care sa preia conducerea procesului de dezvoltare regionala, prin: initierea, discutarea si ajustarea planurilor si propunerilor n vederea obtinerii unui consens cu partenerii implicati, organizarea unor sesiuni si campanii de informare a publicului larg referitoare la intentiile si proiectele pe care le dezvolta, gasirea unor solutii comune la nivel regional pentru problemele locale, desfasurarea unui proces de negocieri pentru rezolvarea problemelor cu administratia centrala. Dezvoltarea unei comunicari transparente si a unui sistem informational accesibil tuturor partilor implicate, prin mbunatatirea structurilor de comunicare la nivel orizontal si vertical, organizarea n mod sistematic a informatiilor si a datelor relevante si punerea lor la dispozitia factorilor implicati si/sau a beneficiarilor (e-guvernare), organizarea de sesiuni publice de informare, pe teme de maxima importanta, n vederea mentinerii lor n atentia publicului si dezvoltarea unei relatii corecte si adecvate cu massmedia la nivel regional. Dezvoltarea resurselor umane si consolidarea capacitatii prin educatie si formare profesionala, prin evaluarea necesitatilor de formare si efectuarea de analize tip SWOT, pe baza carora se va elabora unor Plan de Actiune n domeniul formarii profesionale, implicarea activa a centrelor de formare profesionala si a institutelor de educatie din cadrul unei regiuni n elaborarea de materiale destinate formarii profesionale, precum si n implementarea sesiunilor de formare, aplicarea principiilor delegarii, orientarii catre rezultate si raspunderii n vederea obtinerii de rezultate. Actiuni de lobby la nivel international si national, prin coordonarea planurilor si actiunilor autoritatilor regionale si locale si adresarea unui mesaj comun participantilor externi, organizarea unor reuniuni la care sa participe toti partenerii n mod regulat, n vederea stabilirii unei abordari generale, participarea asociatiilor - care sa detina un rol principal n procesul de lobby, att fata de proprii membri, ct si fata de administratia centrala.

Mergnd mai n detaliu, este necesar sa se adauge dimensiunea regionala tuturor politicilor sectoriale. n multe situatii, aceasta reclama nu att strngerea de noi date si informatii, ci numai reorganizarea celor existente. Planificarea si programarea regionala are nevoie de un sistem informational mbunatatit care are ca scop pe de o parte asigurarea unei baze de date solide care sa faca posibila planificarea si programarea regionala, si care poate contribui n acelasi timp la cresterea gradului de constientizare a factorilor politici decizionali, precum si a societatii civile n general (grupuri de interes, academice etc.), asupra discrepantelor teritoriale de dezvoltare si impactul spatial al politicilor economice sectoriale. n prezent, din acest sistem informational lipseste un element fundamental pentru a putea realiza o politica si o strategie consistenta de dezvoltare regionala [58], si anume structurarea pe regiuni a cheltuielilor ministerelor si n primul rnd a cheltuielilor pentru investitii publice. Desi sunt tot mai multe statistici regionale de nivel NUTS II datorita crearii celor 8 Directii Generale pentru Statistica Regionala, ele nu ofera informatii detaliate privind cheltuielile publice pe regiuni si pe categorii de cheltuieli. Calitatea planurilor si programelor regionale este nca destul de limitata nu numai din cauza capacitatii administrative limitate si insuficientei resurselor financiare, dar mai ales faptului ca nu a existat o baza informationala adecvata n general, si, n special, o structurare regionala a investitiilor decise la nivel central. n acest context se impune necesitatea construirii unui sistem informational. Dezvoltarea capacitatii locale de planificare si programare strategica presupune un proces pe termen lung care trebuie sustinut de institutii adecvate, fara a pierde nsa experienta capatata pna n prezent. Implementarea politicii de dezvoltare regionala se va construi pe institutiile existente, lund n considerare contextul administrativ mai larg.

Pentru eficientizarea politicii si strategiei nationale de dezvoltare regionala, este necesara, n primul rnd, consolidarea institutiilor regionale, care sa actioneze ca motoare ale dezvoltarii regionale. Acestea trebuie sa aiba legitimitate politica, responsabilitati si competente bine delimitate de cele ale altor institutii din sistemul administrativ care sa dispuna de resurse financiare, resurse umane si experienta (know how) expertiza necesara.

Pentru a asigura si consolida participarea lor activa la procesul de implementare a politicii regionale a UE, organizatiile beneficiare trebuie sa se asigure ca detin cunostinte de specialitate privind domeniul lor de actiune, precum si un grad adecvat de ntelegere a documentelor strategice si de programare . Au de asemenea nevoie sa: Participe activ la ntlnirile consultative stabilite de Autoritatile de Management, mai ales n etapa de programare nteleaga aranjamentele de implementare, si, n special, problemele aferente eligibilitatii Fondurilor Analizeze problemele pe care le au de rezolvat si sa le mparta n probleme mai mici, nainte de a demara conceperea proiectelor specifice Exploreze posibilitatea folosirii unor surse suplimentare de co-finantare. Sa ncerce sa creeze legaturi ntre programele finantate de donatori, sau fondurile private si asistenta oferita prin intermediul Instrumentelor Structurale ale UE Poata descrie cu claritate modul n care proiectul va fi organizat: un coordonator de proiect responsabil, sarcini alocate personalului, parteneri, factori interesati, sub-contractori, Comitetul de Conducere, etc. Caute informatii privind bunele practici, n aceleasi domenii, din alte state membre; sa se implice n retelele comunitare Trateze ntreaga asistenta oferita prin Fonduri Structurale ca pe orice alta procedura aferenta finantarii unui proiect de dezvoltare, inclusiv cele finantate din bugetul de stat; si sa Caute permanent partenerii potriviti pentru dezvoltarea unor parteneriate si retele regionale durabile.

Lectiile ce trebuie nvatate, n acest sens, din experienta celorlalte noi state membre includ: Pregatirea corespunzatoare a proiectului Integrarea proiectelor n strategiile sectoriale sau regionale Dezvoltarea capacitatii de absorbtie prin ntelegerea importantei aditionalitatii, co-finantarii si programarii.

Este foarte important sa se faca distinctie ntre conceptele de "alocare a fondurilor UE" si de "redistribuire" - care nu sunt sinonime. Fondurile UE se aloca pe baza de strategii de dezvoltare si criterii clare de eligibilitate, care, de exemplu pentru Programul Operational Regional, n general vizeaza:
Contributia proiectului la realizarea obiectivului general si a obiectivelor specifice ale Programului Operational Regional 2007-2013; Contributia proiectului la realizarea strategiei de dezvoltare a Regiunii;

Complementaritatea cu alte proiecte realizate la nivel regional din fonduri publice.

Din perspectiva strategica, programarea multi-anuala este importanta (de sus n jos), dar la fel de esentiala este si evaluarea proiectelor daca se doreste finalizarea cu succes a programelor (toate proiectele majore vor necesita o analiza cost-beneficiu).

5.3.2. Posibile alternative n optimizarea implementarii politicii regionale a UE n Romnia n perioada 2014 - 2020
Diversitatea sistemelor pentru implementarea politicii regionale, care s-au dezvoltat n timp ca raspuns la obiectivele comune ale politicii, genereaza, n mod evident, ntrebari cu privire la avantajele si dezavantajele inerente unei abordari "mai bune" sau "celei mai bune" pentru un anumit context si un anumit set de prioritati care sunt abordate prin aceasta politica n fiecare dintre regiunile UE. Ca tendinta, n statele membre UE se observa sustinerea acordarii unei puteri mai mari de decizie la nivelul autoritatilor/agentiilor regionale si/sau locale , o coordonare strnsa a diferitelor sectoare si realizarea unor eforturi continue de mbunatatire a parteneriatelor. Experienta tarilor n care a existat un regionalism dezvoltat (asa cum sunt Spania si Irlanda) demonstreaza ca ele par a nregistra un succes mai ridicat n ceea ce priveste efectul economic general obtinut ca urmare a asistentei structurale europene. Acest fapt accentueaza eforturile care trebuie facute n Romnia ca asistenta europeana sa nu devina apanajul unor grupuri restrnse de influenta, ci sa slujeasca intereselor de ansamblu ale economiei. n viitor, este foarte importanta mobilizarea tuturor partenerilor cheie n domeniul dezvoltarii regionale si reunirea lor n jurul unor teme de interes general pentru dezvoltarea regionala a Romniei: autoritatile centrale si locale, reprezentanti ai mediului academic, universitar si de cercetare, ai agentiilor de dezvoltare regionale si ai mediului de afaceri. n acest sens, este necesara intensificarea procesului de informare a tuturor celor implicati n diferite etape ale procesului de elaborare si implementare de strategii, programe, proiecte regionale, precum si a potentialilor beneficiari de proiecte.

Desi relatiile si dialogul dintre aceste categorii de parteneri s-au manifestat, deocamdata, n plan teoretic, n timp, aceasta constructie trebuie sa devina operationala si n plan practic, avnd n vedere faptul ca cele patru - cinci categorii de parteneri enumerati reprezinta cadrul optim pentru formularea si dezvoltarea unei Strategii Nationale de Dezvoltare Regionala. Chiar daca pentru perioada de programare 2007 - 2013 exista o astfel de strategie n cadrul Planului National Dezvoltare, ea nu contine totusi toate elementele si nu acopera toate problemele unei strategii nationale. Astfel, ar fi utila crearea unui grup de lucru pentru elaborarea si propunerea spre dezbatere publica, n largi parteneriate, a unei strategii nationale comprehensive de dezvoltare regionala, n perspectiva viitoarei perioade de programare a fondurilor europene 2014 - 2020. Fundamentata pe strategiile regionale, strategia nationala trebuie sa asigure coerenta strategiilor regiunilor, facilitnd implementarea programelor regionale viitoare.
Dar pentru a putea construi o strategie completa si complexa de dezvoltare regionala, trebuie sa existe si contributiile necesare, premisele si instrumentele care sa fundamenteze procesul de programare pentru perioada 2014 - 2020 din punct de vedere al alegerilor strategice pe care le va propune. Astfel, pna n 2011 - 2012, cnd acest proces va fi lansat, ar fi necesar sa se elaboreze o serie de analize si studii de specialitate fundamentate stiintific care sa se concentreze pe particularitatile economice, sociale, teritoriale ale Romniei si sa identifice att principalele zone - problema ct si domeniile care prezinta potential de dezvoltare la nivel national, regional si local. De asemenea, avnd n vedere faptul ca ncepnd cu ianuarie 2007, Romnia, ca tara membra a Uniunii Europene, va fi obligata sa realizeze evaluarea [59] programelor si proiectelor finantate prin Fondurile Structurale si de Coeziune, este foarte important si util ca recomandarile pertinente, corecte, obiective ale viitoarelor rapoarte de evaluare sa fie luate n calcul n vederea mbunatatirii procesului de implementare a politicii regionale UE n Romnia.

Desi constatarile rezultate n urma procesului de evaluare nu sunt ntotdeauna acceptate, ele au influentat n timp dezbaterile de politica, att la nivelul strategiei, ct si la nivelul managementului implementarii. Diversele evaluari sunt cteodata considerate contributii la activitatea de nvatare. In acest spirit, scopul evaluarii este, asa cum mentioneaza ghidul de evaluare, "sa se nvete prin intermediul unei analize sistematice a modalitatilor de mbunatatire a proiectarii, implementarii si realizarii programelor si politicilor publice." [60] Ar fi util ca evaluarile care se vor face n Romnia n anii urmatori sa contribuie la constientizarea a "ceea ce se potriveste cel mai bine pentru Romnia si de ce", avnd n vedere provocarile specifice cu care se confrunta economia si societatea. Cu toate acestea, constatarile la care s-a ajuns n alte tari n acest domeniu pot constitui factori care vor influenta eficacitatea cu care va folosi si va beneficia Romnia de pe urma fondurilor UE.

n perioada 2009- 2012 vor avea loc o serie de evaluari, att la nivelul Cadrului National Strategic de Referinta, ct si a Programelor Operationale Sectoriale si a Programului Operational Regional.
Evaluarile CSNR vor urmari, pe baza unor criterii de eficienta, eficacitate, impact provizoriu - stadiul procesului de implementare a politicii regionale din punct de vedere al corelarii sinergice a proiectelor finantate n cadrul diferitelor programe operationale (evaluarea pe dimensiunea orizontala a investitiilor n domeniile de infrastructura, resurse umane, capacitate administrativa, etc.) si a efectelor astfel generate la nivel national / regional / local. De asemenea, se va evalua masura n care aceste investitii se completeaza reciproc si modul n care implementarea unui proiect contribuie, de asemenea, la implementarea obiectivelor altui proiect - prin identificare efectelor de valoare adaugata. Planul Multianual de Evaluare a POR prevede pe parcursul anilor 2009 - 2012 o serie de evaluari tematice ale implementarii diferitelor axe prioritare ale acestui program, iar pentru anul 2012 este prevazuta o evaluare a fiecarei regiuni n parte - din punct de vedere al nivelului de dezvoltare, a caracteristicilor specifice, a potentialului de dezvoltare, precum si al evolutiei cresterii si ocuparii n aceasta perioada. Astfel, rezultatele, concluziile si recomandarile tuturor acestor evaluari si a studiilor de specialitate ar trebui sa fundamenteze directiile prioritare si principalele alegeri strategice pentru Romnia, pentru urmatoarea perioada de programare. Sa presupunem ca avem urmatoarea matrice:

Performanta Excelenta regiunii Bucuresti - Ilfov Regiunile din interiorul Carpatilor (Nord Vest, Centru, Vest) Regiunile din exteriorul Carpatilor (Nord - Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud - Vest)

Buna

Slaba

Propunem trei alternative posibile pentru organizarea si managementul politicii regionale a UE n Romnia, care pot avea loc n urmatoarele conditii: Daca toate regiunile vor avea performante excelente sau bune, se poate opta pentru scenariul descentralizat, Daca toate regiunile vor avea performante bune sau slabe, se poate opta pentru scenariul centralizat,

Daca, de exemplu, regiunile Bucuresti - Ilfov si cele din interiorul Carpatilor au performante excelente iar cele din exteriorul Carpatilor vor avea performante slabe, atunci se poate opta pentru scenariul mixt.

n principiu, trebuie sa se elaboreze o Strategie Nationala de Dezvoltare Regionala care sa fie implementata, n functie de scenariul ales prin: Un program regional elaborat la nivel national si implementat la nivel regional, daca se opteaza pentru o politica nationala de dezvoltare regionala; Programe regionale elaborate si implementate la nivel regional, daca se opteaza pentru o politica de dezvoltare regionala descentralizata; Printr-un program elaborat la nivel national si implementat n unele regiuni si prin programe elaborate si implementate la nivel regional daca se opteaza pentru scenariul mixt.

n continuare, sunt prezentate trei alternative posibile pentru organizarea si managementul politicii regionale a UE n Romnia, n scopul optimizarii implementarii acestei politici si a cresterii valorii sale adaugate n viitoarea perioada de programare, n functie de evolutia dezvoltarii regiunilor, stadiul si efectele implementarii pna n anul 2012 a instrumentelor structurale alocate Romniei n perioada de programare 2007 - 2013. I. Alternativa administrativa centralizata: 1) Premise:

Esecul programelor de dezvoltare si al restructurarii economiei romnesti, n special prin: ncetinirea procesului de descentralizare a finantelor publice, care ar reduce eficienta utilizarii fondurilor alocate pentru dezvoltare regionala, Consolidarea situatiei regiunilor mai putin eficiente din punct de vedere al recuperarii decalajelor socioeconomice (diferentele de dezvoltare ntre regiuni cresc n continuare) Lipsa progresului n ceea ce priveste asigurarea premiselor necesare dezvoltarii: ncetinirea procesului de modernizare a infrastructurilor de baza (transport, mediu, structuri de afaceri, etc.) Lipsa progresului n ceea ce priveste realizarea unui management eficient al sistemului institutional stabilit pentru implementarii politicii regionale, Existenta unui discurs politic ambiguu si lipsa unei agende la nivel guvernamental privind prioritatea de dezvoltare regionala Consolidarea raportului de sarcini si competente n favoarea autoritatilor centrale comparativ cu autoritatile locale/regionale Deficit de personal (att cantitativ ct si calitativ) si ne-dezvoltarea capacitatii institutionale n ceea ce priveste managementul dezvoltarii regionale la nivel regional/local 2) Scenariu:

8 regiuni de dezvoltare, fara statut administrativ judetele - cu statut administrativ 1 Program Operational Regional Integrat

1 Autoritatea de Management la nivel central si 8 Organisme Intermediare la nivel regional (continuarea modelului actual) 3) Avantaje/Dezavantaje

Avantaje: Continuitatea procesului initiat prin POR 2007-2013; experienta acumulata n perioada de programare 2007 - 2013, att pentru autoritatile centrale - n ceea ce priveste programarea, monitorizarea si evaluarea, managementul implementarii POR, ct si pentru autoritatile locale - n ceea ce priveste implementarea proiectelor finantate prin POR. Se asigura practic o continuitate si o mbunatatire a procesului initiat prin POR. implementarea POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013, va fi format deja un numar de persoane la nivel local, cu competente n domeniul implementarii politicii regionale; exista si ar trebui sa functioneze, la nivel regional, o serie de parteneriate care sa aduca inputuri pentru procesul de formulare a viitoarei politici regionale a Romniei si care sa fie la curent cu implementarea fondurilor POR n perioada 2007 - 2013 autoritatile centrale au capacitatea de a evalua corect si obiectiv externalitatile produse de activitatile locale si efectele pe care acestea le produc dincolo de granitele regiunii; de asemenea, la nivel central se poate evalua impactul general al politicii regionale

Dezavantaje: regiunile nu "recunosc" POR Integrat ca fiind un program care identifica nevoile lor specifice si care ncearca sa raspunda n cel mai bun mod acestor probleme avnd n vedere faptul ca unele competente se dezvolta pe principiul "learning by doing [61]", este clar ca institutiile implicate n procesul de dezvoltare regionala la nivel regional/local nu vor avea sansa nici n aceasta perioada de programare sa-si dezvolte anumite capacitati necesare managementului descentralizat, propriu acestei politici. exista riscul ca, alegnd tot varianta centralizata a dezvoltarii regionale si pentru perioada de programare 2014 - 2020, rezultatele implementarii politicii regionale pot fi similare cu cele obtinute si n perioada anterioara de programare, adica nesatisfacatoare.

II.

Alternativa administrativa mixta: 1. Premise:

Cele opt regiuni ale Romniei nregistreaza o evolutie a dezvoltarii cu viteze diferite, existnd o tendinta de polarizare n cadrul a doua categorii diametral opuse (adica dezvoltate si slab dezvoltate): Unele regiuni prezinta un ritm de dezvoltare sustinut si sunt capabile sa-si gestioneze singure propriile probleme de dezvoltare (fapt demonstrat n primul rnd prin succesul implementarii proiectelor finantate din instrumente structurale). Celelalte regiuni nregistreaza n continuare deficiente structurale, att din punct de vedere al dezvoltarii ct si al implementarii proiectelor cu finantare din instrumente structurale. Sunt create conditii legale pentru functionarea acestui sistem mixt de management pentru implementarea politicii regionale 2. Scenariu:

8 regiuni de dezvoltare, cu statut administrativ; programe operationale regionale pentru regiunile dezvoltate un program national de dezvoltare regionala pentru regiunile mai putin dezvoltate, cu abordare sectoriala: formulat de autoritatile de la nivel central si implementat la nivel regional; judetele - cu statut administrativ 3. Avantaje/Dezavantaje

Avantaje: Fiecare regiune este abordata n functie de nivel sau de dezvoltare: cele dezvoltate au libertatea sa-si stabileasca singure mix-ul de politici specific etapei de dezvoltare n care se afla, precum si conditiilor lor specifice (potential, puncte slabe); pe de alta parte, cele mai putin dezvoltate regiuni sunt sprijinite printro politica guvernamentala, adresata problemelor acute de dezvoltare cu care se confrunta, responsabilitatea managementului acestei politici fiind plasata la nivel central.

Dezavantaje: Este posibil ca regiunile mai putin dezvoltate sa nu fie de acord sa fie "coordonate" n continuare de la centru, n procesul de dezvoltare regionala. Exista posibilitatea ca fondurile destinate programelor de dezvoltare regionala sa fie alocate unui numar mare de sectoare, contrar principiului "concentrarii", ceea ce poate afecta foarte mult "vizibilitatea" interventiei comunitare si impactul final asupra dezvoltarii Romniei per ansamblu. Pot apare probleme legate de distributia fondurilor regionale pe judete, daca atributiile autoritatilor regionale si judetene - acum ambele niveluri avnd statut administrativ - nu sunt bine definite si delimitate prin actele normative n vigoare. Crearea a cel putin doua sisteme diferite de management al fondurilor structurale, poate duce la aparitia unor complicatii administrative, inclusiv importante cheltuieli publice suplimentare sau diferente n tratarea unor proiecte similare. Va fi foarte dificil de stabilit orientarea politicii nationale de dezvoltare regionala, din perspectiva alocarii fondurilor destinate Romniei n cadrul politicii regionale UE: sa se avantajeze regiunile ramase n urma din punct de vedere al dezvoltarii si care au nregistrat performante modeste n implementare politicii regionale 2007-2013 sau regiunile care au demonstrat ca sunt capabile sa absoarba fondurile si prin aceasta sa si genereze un impact pozitiv asupra dezvoltarii? Se vor crea astfel doua tabere, posibil sensibil egale, care pot pune autoritatile centrale ntr-o situatie dificila, ntruct orice decizie se va lua vor exista nemultumiri din partea uneia dintre cele doua tabere; astfel, se poate ajunge chiar la situatia n care solutia finala sa depinda n foarte mica masura de situatia si nevoile economico-sociale ale regiunilor si mai mult de optiunile decidentilor politici la acel moment.

III.

Alternativa administrativa descentralizata:

1.

Premise:

Toate regiunile nregistreaza un ritm de dezvoltare sustinut n perioada de referinta, si desi exista n continuare decalaje de dezvoltare ntre ele (chiar este posibil ca diferentele de nivel sa creasca), toate regiunile prezinta potential de crestere, confirmat att prin

mbunatatirea conditiilor economice, ct si prin consolidarea institutiilor la nivel regional/local:


Ameliorarea si stabilizarea conditiilor economice (somaj, migratie, productivitate) Progresul implementarii programelor operationale conform estimarilor initiale, fara ntrzieri si blocaje Aparitia primelor efecte sinergice asupra dezvoltarii n urma implementarii coordonate a diferitelor proiecte cu finantare din fonduri structurale Demonstrarea unei capacitati institutionale suficiente pentru a face fata responsabilitatii de a asigura managementul descentralizat al politicii regionale Vointa politica, care sa sustina si sa sprijine acest demers

Legiferarea conditiilor de descentralizare si asigurarea fondurilor necesare bugetelor locale pentru desfasurarea activitatilor prevazute 2. Scenariu:

8 regiuni de dezvoltare, cu statut administrativ; 8 Programe Operationale Regionale, cte unul pentru fiecare regiune; alocarea financiara regionala poate respecta procentele rezultate n urma calculelor realizate de catre CE, avnd n vedere faptul ca valoarea alocarilor financiare ale UE pentru un SM reprezinta de fapt suma alocarilor care revin fiecarei regiuni din SM respectiv, judetele - fara statut administrativ, doar unitati statistice, eventual organizatorice; astfel: se diminueaza disputele politice intra-regionale (judetene); se creeaza premizele pentru aparitia si dezvoltarea unei "identitati regionale", n locul celei judetene; din moment ce fondurile comunitare vor fi administrate la acelasi nivel cu fondurile publice nationale alocate judetelor (de la bugetul de stat) din regiunea respectiva, managementul resurselor financiare la nivel regional va fi mai eficient si mai coerent, fiind totodata mai usor de calculat impactul investitiilor regionale asupra ansamblului economiei nationale. 3. Avantaje/Dezavantaje

Avantaje: autoritatile regionale/locale cunosc mai bine nevoile locale si costurile aferente rezolvarii lor; implementarea POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013, va fi format deja un numar de persoane, la nivel de regiune, competente n domeniul elaborarii, implementarii si evaluarii programelor finantate n cadrul politicii regionale; implementarea POR n perioada 2007-2013 se realiazeaza la nivelul celor 8 regiuni, prin intermediul celor 8 ADR-uri, astfel nct n 2013, la nivel regional, va exista deja experienta elaborarii si implementari de programe europene; de asemenea, vor exista deja structuri functionale de implementare la nivel regional a acestor programe; fiecare din cele 8 POR va contine o AP de AT, axa care se va adresa att beneficiarilor (pentru a elabora proiecte viabile, eficiente si necesare regiunii), ct si personalului care se ocupa cu managenmentul PO (elaborare, inmplementare, evaluare, etc), la nivel regional/local; facilitarea implicarii mai active a autoritatilor locale si cetatenilor n procesele de elaborare/implementare a a programelor pe baza carora se vor cheltui banii publici (att europeni ct si nationali, regionali si locali) sau "aducerea UE mai aproape de cetatenii sai";

aceasta varianta raspunde n totalitate principiului european al subsidiaritatii, managementul descentralizat fiind, de altfel, o caracteristica de fond a politicii regionale; exista o tendinta "fireasca" n statele membre din cadrul Uniunii Europene, n special al celor noi, de a trece treptat, n paralel cu progresul realizat si experienta asimilata n domeniul implementarii politicii regionale a UE, la un management descentralizat al fondurilor europene (Ungaria, Polonia).

Dezavantaje: autoritatile locale nu au capacitatea de a evalua corect si obiectiv externalitatile produse de activitatile locale si efectele pe care acestea le produc dincolo de granitele regiunii. Totusi, acest dezavantaj poate fi contracarat prin "complementaritate"- elaborarea programelor regionale n parteneriat cu celelate regiuni, precum si cu ministerele vizate - AM-urile celorlalte PO-uri; acordarea statutului administrativ regiunilor si realizarea programelor la nivel regional, presupune mutarea centrului de decizie de la nivel judetean si partial central, la nivel regional, operatie care poate genera o serie de probleme (logistice, politice, administrative, economice, etc). totusi, exista posibilitatea ca problemele astfel generate pot fi transformate n oportunitati legate de o mai buna organizare a administratiei si reducerea birocratiei din administratia locala lipsa capacitatii de a asigura managementul corect si eficient celor 8 POR la nivelul regiunilor. *** n concluzie, respectarea principiului subsidiaritatii, prin pastrarea competentelor la nivelul la care pot fi cel mai bine solutionate, astfel nct sa raspunda ct mai bine nevoilor celor implicati, reprezinta o premisa esentiala n vederea asigurarii unei distributii optime a responsabilitatii ntre nivelurile implicate n gestionarea politicii regionale. Rolul fiecarui actor n sistem va trebui stabilit si recunoscut, lund n considerare circumstantele specifice de ordin economic, social si teritorial, n conditiile unei economii n continua transformare. Consensul politic n acest proces este esential, alaturi de cresterea capacitatii (institutionale, financiare, n termeni de resurse umane calificate corespunzator) la fiecare din aceste niveluri, pentru a-si putea ndeplini n mod eficient rolul si pentru a atinge astfel obiectivul general al politicii regionale. Avnd n vedere caracterul n general limitat al fondurilor publice (inclusiv cele comunitare) n raport cu nevoile majore de dezvoltare, stabilirea corecta a prioritatilor, abordarea strategica unitara prin integrarea tuturor politicilor relevante la nivel national si comunitar, precum si a tuturor celor interesati devin esentiale n procesul de implementare a politicii regionale, pentru atingerea obiectivelor la nivel local / regional / national / trans-national, valorificarea potentialului de dezvoltare existent la toate aceste niveluri si maximizarea valorii adaugate generate prin acest proces. n acest sens, este necesara o abordare dinamica, bazata pe ntarirea capacitatii de planificare strategica si de management al fondurilor, mpreuna cu investitii n capitalul uman , ca element esential n promovarea unei dezvoltari durabile care sa tina cont de avantajele locale existente. Este esentiala, n acest sens, promovarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate, n conditiile unei piete libere, care va avea n vedere att promovarea cresterii zonelor mai dezvoltate si care pot actiona ca poli de crestere de importanta regionala sau nationala, ct si stimularea dezvoltarii n zonele ramase n urma. Pentru aceste zone mai putin dezvoltate, ntarirea capacitatii de absorbtie a fondurilor (nu numai a celor comunitare) prin toate instrumentele disponibile, precum si orientarea resurselor disponibile catre sectoarele cu potential de crestere reprezinta premise esentiale n vederea promovarii unei dezvoltari durabile. Evitarea concentrarii economice excesive n anumite zone nu trebuie sa aiba ca efect directionarea resurselor catre domenii neperformante si care nu-si pot sustine pe mai departe cresterea economica si/sau sociala. Majoritatea regiunilor se caracterizeaza printr-o rata de ocupare ridicata n sectoarele traditionale, acolo unde ponderea valorii adaugate este mica si unde avantajul competitiv se bazeaza n special pe factori de productie ieftini.

n acest sens, o prima directie de actiune la nivelul regiunilor consta n restructurarea retelelor policentrice de localitati, ierarhizate ca forta si functiuni, pentru a-si dezvolta si consolida avantajele competitive si a contribui la competitivitatea nationala prin cea regionala. Ca raspuns la provocarile pietei, regiunile trebuie sa-si modernizeze si sa-si diversifice economiile , prin cresterea ponderii sectoarelor cu valoare adaugata ridicata si prin crearea de conditii favorabile pentru afaceri, n special pentru IMM-uri, prin adoptarea si adaptarea produselor si proceselor inovative. Totodata, este necesara constientizarea rolului pe care entitatile care activeaza n domeniul cercetare-dezvoltare l pot juca n asigurarea unei reactii adecvate la presiunile de restructurare, n acest sens fiind importanta ncurajarea legaturilor interactive dintre institutele de cercetare si reprezentantii mediului de afaceri. Participarea activa n cadrul unor retele si aliante regionale , nationale si la nivel european care promoveaza schimbul de experienta reprezinta o alta modalitate prin care regiunile pot recupera dezechilibrele n dezvoltare si utiliza potentialul n atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare. n ceea ce priveste resursele umane, adaptarea la fortele concurentiale necesita promovarea adaptabilitatii angajatilor si ntreprinderilor, adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei n ceea ce priveste calificarile si competentele, cresterea formarii profesionale continue si a calitatii procesului de formare, precum si dezvoltarea unei culturi antreprenoriale. n acest sens, extrem de importanta devine dezvoltarea aptitudinilor si practicilor manageriale pentru a asigura o dezvoltare integrata la nivel institutional si profesional. Nu n ultimul rnd, pe lnga actiunile mentionate mai sus, trebuie subliniata importanta mbunatatirii capacitatii administrative, care constituie un factor esential n confruntarea cu presiunile de restructurare si n asigurarea cadrului juridic si institutional necesar sustinerii competitivitatii. Desi resursele naturale materiale si umane de care dispun regiunile stau la baza dezvoltarii acestora, competitivitatea depinde n cea mai mare masura de capacitatea de a dezvolta si implementa strategiile cele mai adecvate, pe baza carora regiunile ar trebui sa cstige n timp un avantaj competitiv atunci cnd concureaza pe piata globala. Este esentiala valorificarea avantajelor regionale, astfel nct acestea sa fie transformate n elemente cheie ale dezvoltarii si concurentei pe piata. Pornind de la conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca o regiune pentru a fi competitiva pe o piata concurentiala (un climat de afaceri favorabil, forta de munca nalt calificata si adaptabila, infrastructura adecvata, mediu inovativ propice si un management macroeconomic de calitate), competentele fundamentale la nivel regional ar trebui sa vizeze:

Planificarea strategica pe baza analizei avantajelor si dezavantajelor cunoasterea si asumarea propriilor puncte tari si puncte slabe si promovarea unor actiuni n consecinta: gasirea unor solutii fezabile pentru ameliorarea problemelor de dezvoltare, exploatarea punctelor tari si transformarea lor n avantaje competitive la nivel international;
Cultura parteneriatului: abordarea strategica si cu implicarea comunitatii si a celor mai relevanti actori la nivel national, regional si local astfel nct att problemele comune dar si cele specifice diferitelor teritorii si comunitati sa-si gaseasca solutii n acest cadru;

Capacitate administrativa - existenta unui personal competent la nivelul structurilor administrative centrale si locale, a unei cooperari eficiente cu sectorul privat dar si cu alte grupuri interesate sunt factori care asigura bunul management al resurselor materiale si financiare de care dispun regiunile; Capacitate de inovare sau acolo unde este cazul, dezvoltarea infrastructurii necesare cercetarii si inovarii care sa favorizeze aparitia inovarii, ca si conditie pentru o economie bazata pe rezultatele cercetarii si pe inovare;

Capacitatea de a identifica resurse care sa favorizeze aparitia unor noi activitati economice sau diversificarea acestora si adaptarea calificarilor resurselor umane la cerintele pietei (prin adaptarea curriculei scolare)

Corelat cu obiectivele sectoriale ale politicii de coeziune (ocupare deplina si politici active pe piata muncii, dezvoltarea sistemelor de nvatare pe tot parcursul vietii, economie bazata pe cercetare/dezvoltare/inovare, dezvoltare durabila), urmatoarele competente cheie trebuie avute n vedere, att de fiecare individ n parte , n vederea dezvoltarii personale, ct si la nivelul sistemelor de educatie si formare profesionala initiala si continua: Capacitatea de a se adapta si a raspunde provocarilor unui mediu dinamic, n permanenta schimbare, prin mbunatatirea permanenta a cunostintelor si specializarea n domeniile tehnice, ct si n sectorul serviciilor; n acest context, cunostintele TIC sunt esentiale pentru ntreaga populatie, contribuind la cresterea capacitatii de informare si comunicare; Competentele antreprenoriale - competente cheie solicitate de economia de piata, concurentiala; Competentele manageriale - este important a fi dezvoltate la nivelul tuturor sectoarelor, ca si competente de baza pentru o buna organizare a muncii si cresterea productivitatii, pentru ntelegerea procesului decizional si asumarea responsabilitatii; Competentele lingvistice si multiculturalitatea - cunoasterea mai multor limbi straine faciliteaza comunicarea si diseminarea celor mai bune practici, precum si schimbul de experienta referitor la solutionarea problemelor, contribuind totodata la cresterea capacitatii de informare.

Totodata, politica regionala nu poate avea succes printr-o implementare izolata fata de alte politici . n acest sens, cunoasterea politicilor comunitare si nationale relevante, alaturi de integrarea lor ntr-un concept strategic bine conturat si coerent, care poate pune cel mai bine n valoare potentialul de dezvoltare al unei tari, respectiv al unei regiuni sau al unei zone sunt esentiale. Consolidarea capacitatii de cooperare si de absorbtie eficace a fondurilor disponibile prin toate mijloacele disponibile - precum schimburi de buna practica, actiuni comune, schimburi de noi tehnologii, dezvoltarea parteneriatelor, crearea de retele tematice etc. - va atrage dupa sine implementarea eficace si eficienta a programelor de cooperare n derulare si totodata, va crea premizele dezvoltarii de noi parteneriate de cooperare regionala, inclusiv cu state mai ndepartate din afara Uniunii, precum Statele Unite ale Americii, China sau Rusia. n contextul unei economii globalizate, a caracterului limitat al resurselor disponibile, ntarirea cooperarii devine esentiala: la orice nivel si pe orice tematica, cooperarea trebuie sa urmareasca valorificarea la maxim a oportunitatilor n vederea realizarii potentialului existent. ANEXE

Anexa I: Alocari financiare pe state membre n cadrul politicii regionale 2007 2013 Stat membru Alocari din fondurile structurale si de coeziune - milioane euro Austria 1461 Bulgaria 6853 Belgia 2258 Cehia 26692 Cipru 640 Danemarca 613 Estonia 3456 Finlanda 1716

Franta Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia Romnia Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria

14319 26340 20420 901 28812 4620 6885 65 855 10613 1907 67284 21511 19 668 11588 4205 35517 1891 25307

Consiliul si Parlamentul European, pe baza propunerilor facute de Comisia Europeana, stabilesc bugetul alocat instrumentelor structurale si regulile pentru cheltuirea acestuia. Pentru perioada de programare 2007 - 2013, politica de coeziune va beneficia de 35,7% din bugetul total al UE. Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 1.3.1 Necesitatea reformarii politicii regionale: cauze, principii si obiective, pag. 49

Anexa II: ncadrarea statelor membre n Obiectivele Politicii Regionale Convergenta Competitivitate Regionala si Angajare Austria Austria Belgia Belgia Bulgaria Cehia Cehia Cipru Estonia Danemarca Franta Finlanda Germania Franta Grecia Germania Italia Irlanda Letonia Italia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia Portugalia Slovacia Romnia Spania Slovacia Suedia Slovenia Ungaria Spania Ungaria
Sursa: prelucrare dupa date www.europa.eu/factsheets 2006 Murgescu Dana si Varia Gabriela - Fonduri Structurale si de Coeziune: 2007 - 2013. Noi obiective. Noi provocari. Conferinta Fondurile Structurale si de Coeziune ca premisa de dezvoltare a mediului de afaceri, Universitatea Romno - Americana, editia a II - a, editura universitara, 2007. Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 1.3.1 Necesitatea reformarii politicii regionale: cauze, principii si obiective, pag. 50

Anexa III: Informatii si date suplimentare despre Grecia


1. Principalii indicatori macroeconomici ai Greciei n perioada de pre-aderare, 1975 - 1980

Indicatori PIB (mld. dolari) PIB cresteri reale n procente Productia industriala (cresteri reale n %)

1975 20,86 6,1 4,2

1977 26,16 3,4 1,8

1979 38,64 6,7 6,6

1980 40,41 1,7 0,8

Rata inflatiei (ritm anual n %) Rata somajului (n procente din populatia activa) Importuri (milioane dolari) Exporturi (milioane dolari) Sold balanta comerciala (milioane doalri) Sold balanta de plati curente (milioane dolari)

13,4 0,5 5321 2286 -3035

12,1 2,7 6778 2724 -4054

19,0 1,1 9640 3655 -5785

25,0 1,9 10531 5143 -5388

-935

-1076

-1882

-2200

Sursa: OECD Economic Outlook, 1976 - 1981, Paris Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 3.2 Grecia, pag. 141

2. Domenii majore de operare MOU


Instrumente si metodologii de design si dezvoltare referitoare la managementul proiectelor UE

Evaluarea capacitatii de management si organizarea Autoritatilor de Management Transfer de know-how prin instruirea personalului din autoritatile de implementare Recrutarea personalului adecvat pentru autoritatile de management Sprijin continuu pentru beneficiarii finali pentru gestionarea punctelor lor slabe

REPARTIZAREA PERSONALULUI 700 Transferati la AM

Forta de munca a UM pana acum: 800 persoane 70% personal la Unitatea Centrala din Atena 30% Repartizati la echipele de experti

ORGANIGRAMA CONSILIUL DE ADMINISTRAIE CONSILIER JURIDIC DIRECTOR GENERAL

PROGRAMARE sI COMUNICARE SECRETARIAT

FINANE sI ADMINISTRAIE

RESURSE UMANE

TEHNOLOGIA INFORMAIEI

PLANIFICARE sI DEZVOLTARE

CONSULTAN sI SUPORT

CONSU

FINA

ECHIPE DE EXPERI
FINANE ADMINISTRAIE ASISTEN TEHNIC

Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 3.2.2 Cadrul de Sprijin Comunitar 1994 - 1999: oportunitate istorica pentru economia Greciei, pag. 149

IMM - EOMMEX Organizatia Elena a ntreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei (EOMMEX) a fost nfiintata n 1977 ca ntreprindere privata, aflata n coordonarea Ministerului Dezvoltarii. n 1997, prin decret prezidential, EOMMEX a fost transformata n societate anonima cu caracter public (lucreaza n interes public pe baza regulilor ntreprinderilor private). Obiectivul EOMMEX este de a promova modernizarea, dezvoltarea si sustinerea ntreprinderilor mici si mijlocii astfel nct acestea sa se poata adapta permanentelor schimbari ale mediului de afaceri. EOMMEX contribuie la: planificarea si aplicarea politicilor pentru dezvoltarea IMM-urilor, mbunatatirea mediului antreprenorial, dezvoltarea spiritului antreprenorial n rndul tinerilor si a femeilor, ntarirea competitivitatii ntreprinderilor, crearea si dezvoltarea unei retele pentru sustinerea structurilor de sprijinire a IMM-urilor. n cadrul celei de-a treia perioade de programare 2000-2006, prin Programele Operationale Sectoriale (Competitivitate si Societatea Informationala), EOMMEX este responsabila pentru planificarea, coordonarea, managementul si implementarea urmatoarelor programe pentru sustinerea si finantarea IMM-urilor: Programul pentru ntreprinzatori care se adreseaza tinerilor ntreprinzatori oferind sustinere financiara pentru crearea de noi ntreprinderi mici si mijlocii n sectoare precum industrie, comert, servicii si turism. Bugetul alocat pentru acest program este de 120.000.000 Euro. Programul pentru ntreprinzatori femei, al carui scop este de a implica femeile n viata economica prin acordarea sustinerii financiare n vederea crearii de noi ntreprinderi mici si mijlocii n domeniul industriei, turismului, serviciilor si comertului. Bugetul alocat este de 70.000.000 Euro. Programul "GO DIGITAL", al carui scop este de a ncuraja micii ntreprinzatori sa foloseasca noile tehnologii informatice si de comunicare. Obiectivul acestui program este de a sustine financiar 50.000 de IMM-uri n perioada 2000-2003. Bugetul alocat este de 60.000.000 Euro.

De asemenea, prin Programul National pentru Acordarea de Ajutor ntreprinderilor Afectate de Catastrofe, EOMMEX este organismul desemnat sa acorde asistenta financiara pentru ntreprinderi care au suferit pagube majore produse instalatiilor, echipamentelor mecanice sau de transport, materiei prime. n plus, EOMMEX participa la programe transnationale finantate de UE cum ar fi: ET, IST, LEONARDO, ADAPT, PETRA, ENVIRONMENT, SPRINT, FORCE, COMMET, EUROFORM, BRITE, MEDSPA, ACE.

La nivel regional bugetul programelor este distribuit n functie de populatia regiunii (n cazul start-up-urilor) sau de numarul ntreprinderilor. EOMMEX poate oferi pna la 50% din suma necesara proiectului, solicitantul trebuind sa dovedeasca ca are resursele necesare pentru a-si finanta afacerea. De asemenea, cele 13 Programele Operationale Regionale cuprind masuri de sprijinire a ntreprinderilor mici si mijlocii, care nsa sunt gestionate de Autoritatea de Management a fiecarui Program Regional. Anexa IV: Sistemul administrativ din Polonia -structuri cheie ale politicii regionale-

GUVERN Ministerul pentru dezvoltare Regionala - cu urmatoarele atributii: Dezvoltarea strategiei pentru politica de coeziune

Coordonarea implementarii politicii de coeziune Evaluarea politicii de coeziune Managementul direct al tuturor programelor sectoriale co-finantate de UE

Supervizarea programelor regionale Din 2007 planifica bugetul statului n ceea ce priveste cheltuielile de dezvoltare

Strategie de dezvoltare spatiala pe termen lung (de la vechiul Centru Guvernamental pentru Studii Strategice) si formarea unui nou sistem de coordonare ntre politica spatiala si regionala Alte ministere de linie Dezvoltarea strategiilor sectoriale

Implementarea prioritatilor (nu programe separate!) n cadrul programelor de dezvoltare administrate de Ministerul pentru Dezvoltare Regionala Implementarea programelor care nu sunt pe deplin incorporate n sistemul de politica regionala

Ministerul Economiei -Strategie Lisabona de dezvoltare si coordonare

Ministerul de Finante Supravegheaza sistemul de finante publice Este Autoritate de Plata pentru 2004-2006 dar nu este institutie de certificare pentru 2007-2013

Institutie Nationala de Audit REGIUNI Birourile Marshal Dezvoltarea strategiei pentru politica regionala Implementarea propriilor programe si a programului cofinantat de catre stat (contracte) si UE (actualmente un program mare din 2007 pe 16 Programe Regionale Operationale) Coordonare ntre diferitele programe si strategii Evaluare

Birouri Guvernamentale (Voivodeship) Supravegheaza autoritatile locale si supra-regionale Detine functie de control si plata (din 2007 numai functie de control) ALI ACTORI - BENEFICIARII Marile orase Importanta lor creste datorita banilor Parteneri economici si sociali -Importanta lor a nceput sa creasca

Lobby teritorial: n domeniul Agriculturii, Industriei (Carbune), Ariile Estice, Transport, Dezvoltare de durata si ecologie Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 3.3 Polonia - 3.3.4 Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006, pag. 172 Anexa V: Informatii si date suplimentare despre Ungaria

1. Programul Operational Dezvoltare Regionala, 2004 - 2006, masuri si bugete:


Mld. Mld. euro Fiorinti HU 1.1 Dezvoltarea atractiilor turistice 19,6 77 1.2 Dezvoltarea serviciilor bazate 8,0 31 pe turism 2.1 Dezvoltarea accesibilitatii 28,5 112 regiunilor dezavantajate si a micorregiunilor 2.2 Regenerarea ariilor urbane 21,3 83 2.3 Dezvoltarea infrastructurii 12,2 48 pentru institutiile pre-scolare si de educatie primara 3.1 Dezvoltarea capacitatii pentru 6,9 27 administratia publica locala si organizatiile non-guvernamentale 3.2 Sprijin pentru initiativele locale 4,8 19 pentru angajare (locuri de munca) 3.3 ntarirea cooperarii ntre 2,9 11 institutiile de nvatamnt superior si actorii locali 3.4 Sprijin pentru pregatirea 2,9 11 vocational - tehnica specifica regiunilor Total 107,1 420 Mld. Mld. euro Fiorinti HU 20,9 83 6,7 26 26,6 21,7 13,8 6,9 4,8 2,9 2,9 107,1 104 85 54 27 19 11 11 420 Modificare % 106,63% 83,75% 93% 101, 88% 113,11% -

Bugete initiale

Bugete modificate

Sursa: Agentia de Dezvoltare Nationala, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Dezvoltare Regionala si Interreg, noiembrie, 2006 Pna n noiembrie 2006, au fost transmise spre aprobare 2300 de propuneri de proiecte, care aveau n total o valoare de aproximativ 3 ori mai mare dect valoarea fondurilor disponibile. Angajamentele pna la aceasta data reprezentau 109% din fonduri. 142 de proiecte erau implementate si finalizate, 8 erau finalizate partial. Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 3.4. Ungaria - 3.4.3 Planul National de Dezvoltare 2004 - 2006, pag. 187

2. INSTITUII UNGARIA 2004 - 2006 (Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 3.4.4 Perioada de programare 2007 - 2013, pag. 188) GUVERN (MINISTERE )
AUTORITATEA CADRU DE SPRIJIN COMUNITAR AUTORITATEA DE PLAT
Autoritatea de Management Autoritatea de Management Autoritatea de Management Autoritatea de Management Autoritatea de Management

I B

I B

I B

I B

I B

I B

I B I B I B I B I B

INSTITUII UNGARIA 2007 - 2013


GUVERN (MINISTERE)

Comisia Nationala f D. P. Autoritate de certificare Autoritate de audit Consiliu National f D.P.

I B

I B

I B

I B

I B

I B

I B

Autoritatea de Management Autoritatea de Management

Autoritatea de Managemen t

Autoritatea de Management

Autoritatea de Management

Autoritatea CSC

Anexa VI: Informatii si date suplimentare despre Romnia 1. Documente strategice care stau la baza programarii PHARE

Parteneriatul pentru aderare (PA) adoptat ncepnd cu 1998 de catre Comisia Europeana pentru fiecare tara candidata, contine o evaluare a UE pentru domeniile prioritare n care fiecare stat candidat trebuie sa faca progrese n vederea aderarii. PA descrie, de asemenea, modalitatile prin care Uniunea sprijina aceasta pregatire. Deci, PA furnizeaza un cadru unic pentru programarea prioritatilor fiecarei tari candidate, precum si a mijloacelor disponibile pentru realizarea acestora. Programul National pentru Adoptarea Acuis-ului Comunitar (PNAA), elaborat de catre Guvernul Romniei ofera detalii despre proiectele propuse n vederea atingerii prioritatilor stabilite n PA, mpreuna cu finantarea necesara pentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse. PNAA completeaza PA prin faptul ca include un calendar de atingere a prioritatilor si obiectivelor si acolo unde este posibil si relevant indica si resursele umane si financiare necesare. Planul National de Dezvoltare (PND), elaborat de catre Guvernul Romniei stabileste prioritatile pentru promovarea coeziunii economice si sociale. Au existat mai multe exercitii n acest sens (2000 - 2002, 2002 - 2005, 2004 - 2006). Foaia de parcurs adoptata n decembrie 2002 (de catre Consiliul European de la Copenhaga) identifica principalii pasi care mai trebuie facuti pentru aderare, mai precis n vederea respectarii criteriilor stabilite la Copenhaga (1993) si Madrid (1995). Fiecare tara este evaluata pe baza propriilor sale progrese. Lund n considerare elementele mentionate anterior, foaia de parcurs indica si sporirea progresiva a sprijinului financiar acordat Romniei: cu 20% n 2004 fata de 2003, 30% n 2005 si 40% n 2006. Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.4.1 Programul PHARE (n Romnia), pag. 226 2. Informatii suplimentare referitoare la Programul Phare n Romnia
Alocarea din anul 1999

Phare Ricop 1999 - continua implementarea pna n noiembrie 2004 numai pe componentele "Masuri active de angajare"- 4,5 Meuro si "Masuri sociale de raspuns"- 4,7 Meuro. Total: 9,2 Meuro

Alocarea din anul 2000

Phare National 2000 - 215,02 Meuro. Memorandumul de finantare pentru Programul National Phare 2000, a fost semnat la data de 6 noiembrie 2000, termenul de contractare a fost 30 noiembrie 2002, iar termenul de efectuare a platilor a fost 30 noiembrie 2003. Programul National Phare 2000 contine patru sub-programe:

I. Pentru consolidarea ndeplinirii criteriilor politice - ntarirea democratiei, statului de drept si drepturile omului (14,5 Meuro) - proiecte n domeniul sistemului judiciar si penitenciar, dezvoltarea societatii civile, etc. II. Pentru ndeplinirea criteriilor economice - ntarirea capacitatii de a face fata presiunii competitiei (40,90 Meuro): proiecte n domeniul energetic, sistemului de plati inter-bancare, piata de capital III. Adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar: ndeplinirea obligatiilor ce decurg din preluarea acquis-ului comunitar (69,27 Meuro): proiecte n domeniile: politica industriala si calitate, recunoasterea reciproca a diplomelor, finante publice, agricultura, mediu, transporturi, managementul frontierei, lupta mpotriva drogurilor, sustinerea procesului de integrare europeana IV. Coeziunea economica si sociala (90,35 Meuro, din care 77,35 Meuro pentru investitii pentru dezvoltarea regionala si 13 Meuro ca sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare) - proiecte de dezvoltare regionala Proiectele de dezvoltare regionala (77,35 Meuro), gestionate de Ministerul Integrarii Europene - prin Departamentul pentru dezvoltare regionala, n colaborare cu Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, sprijina: dezvoltarea resurselor umane (18 Meuro), sprijin pentru ntreprinderi mici si mijlocii (20,35 Meuro), consolidarea si dezvoltarea infrastructurii locale si regionale (35 Meuro). au fost alocate 4 Meuro pentru campania publicitara, selectia, evaluarea si monitorizarea proiectelor si supravegherea lucrarilor Phare 2000 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Ungaria - 5 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 6 noiembrie 2000, termenul limita pentru contractare a fost 31 decembrie 2002, iar platile expira la 31 decembrie 2003. Phare 2000 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Bulgaria - 8 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 6 noiembrie 2000,

termenul limita pentru contractare a fost 31 decembrie 2002, iar platile expira la 31 decembrie 2003. Programul ACCESS 2000 - 4,31 Meuro - Sprijin pentru ntarirea societatii civile si pregatirea acesteia n vederea aderarii Romniei la UE, promovarea adoptarii acquis-ului comunitar complementar politicilor guvernamentale. Acordarea de sprijin direct pentru reintegrarea grupurilor care risca sa fie marginalizate economic, social sau politic in procesul de tranzitie. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 22 decembrie 2000, termenul limita pentru contractare a fost 30 noiembrie 2002, iar pentru plati termenul a fost extins pna la 30 iunie 2004.

Gradul de contractare pentru Phare 2000 a fost de 95,5 %.

Alocarea din anul 2001 Phare National 2001 - 248,89 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 4 decembrie 2001, termenul limita pentru contractare a fost 30 noiembrie 2003, iar pentru plati expira la 30 noiembrie 2004. Componentele programului Phare National 2001 sunt urmatoarele:

criterii politice (proiecte n domeniile: protectia copilului, sprijin acordat minoritatii romilor, societate civila): 27 milioane euro; criterii economice (proiect n domeniul mbunatatirii serviciilor municipale): 5,6 milioane euro; ndeplinirea obligatiilor ce decurg din preluarea acquis-ului comunitar (proiecte n domeniile: bancar, administratie publica, telecomunicatii, audio-vizual, vama, statistica, proprietate industriala si intelectuala, agricultura si pescuit, energie, transporturi, sanatate, mediu, justitie si afaceri interne): 85,6 milioane euro; coeziune economica si sociala (dezvoltare institutionala si investitii n dezvoltarea regionala, eficienta energetica, servicii sociale) : 109,25 milioane euro; programe comunitare (participarea Romniei la programele comunitare si agentiile europene): 21,44 milioane euro.

Phare 2001 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Ungaria - 5 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 4 decembrie 2001, termenul limita pentru contractare a fost 30 noiembrie 2003, iar pentru plati expira la 30 noiembrie 2004.

Phare 2001 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Bulgaria - 8 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data 4 decembrie 2001, termenul limita pentru contractare a fost 30 noiembrie 2003, iar pentru plati expira la 30 noiembrie 2004. Facilitatea suplimentara de investitii (Phare 2001 - continuare din programarea Phare 2000) - 24,8 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 4 decembrie 2001, termenul limita pentru contractare a fost 30 noiembrie 2002, iar pentru plati expira la 30 noiembrie 2004. Prin aceste investitii suplimentare s-au finantat proiecte de infrastructura regionala si locala.

La termenul limita de contractare, respectiv 30 noiembrie 2003, din totalul de 286,69 meuro, s-au contractat 278,59 meuro reprezentand 97,17 %. Alocarea din anul 2002 Phare National 2002 - 265,5 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 11 decembrie 2002, termenul limita pentru contractare fiind 30 noiembrie 2004, iar pentru plati 30 noiembrie 2005. Sub-programe si proiecte eligibile: I. Sub-programul "Criterii politice" (19 milioane euro) - proiecte n domeniile: protectia copilului; minoritati; II. Sub-programul "Criterii economice" (2,5 milioane euro) - implementarea planului de restructurare pentru CEC; III. Sub-programul "ntarirea capacitatii administrative" (33,55 milioane euro) - proiecte n domeniile: pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, administratie publica, finante (inclusiv ntarirea capacitatii Curtii de Conturi a Romniei), consolidarea sistemului de implementare pentru programul SAPARD; IV. Sub-programul "ndeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar"(83,737 milioane euro)- proiecte n domeniile: piata interna (supravegherea asigurarilor), concurenta, vama, protectia consumatorului, social (forta de munca), agricultura, energie, transport, sanatate, mediu, justitie si afaceri interne; V. Sub-programul "Coeziunea economica si sociala" (106,564 milioane euro) - proiecte pentru constructie institutionala si investitii: Constructia institutionala pentru coeziune economica si sociala (20 milioane euro) are n vedere sa sprijine: implementarea politicii de dezvoltare regionala, reforma n nvatamntul tehnic si profesional, punerea n aplicare a programului de dezvoltare a

infrastructurii n orasele mici si mijlocii (SAMTID), pregatirea proiectelor; Investitiile n coeziunea economica si sociala (86,564 milioane euro) sunt destinate domeniilor: educatie si instruire tehnica si profesionala, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura regionala si locala; la acestea se adauga asistenta tehnica pentru selectia, monitorizarea si evaluarea proiectelor; VI. Sub-programul "Programe comunitare" (20,149 milioane euro): participarea la programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate Erasmus si Comenius din Programul comunitar Socrates II. Phare 2002 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Ungaria - 5 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data 11 decembrie 2002, termenul limita pentru contractare este 30 noiembrie 2004, iar pentru plati 30 noiembrie 2005. Phare 2002 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Bulgaria - 8 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data 11 decembrie 2002, termenul limita pentru contractare este 30 noiembrie 2004, iar pentru plati 30 noiembrie 2005.

Total : 278, 5 Meuro (Phare National si Cooperare transfrontaliera). Alocarea din anul 2003 Phare National 2003 - 265,5 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 2 decembrie 2003, termenul limita pentru contractare este 30 noiembrie 2005, iar pentru plati 30 noiembrie 2006. Componentele programului Phare National 2003 sunt urmatoarele:

Sub-programul "Criterii politice" (34,9 Meuro) contine proiecte n domeniile: protectia copilului; accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate, sprijin pentru Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, implementarea strategiei nationale pentru persoanele cu nevoi speciale si consolidarea societatii civile. Proiectele vor fi implementate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap si Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile; Sub-programul "Criterii economice" (11,4 Meuro) contine trei proiecte privind asistenta acordata Bancii Nationale a Romniei, Comisiei Nationale de Prognoza si sistemului national de cadastru;

Sub-programul "ntarirea capacitatii administrative" (27,395 Meuro) contine proiecte n domeniile: sprijin pentru reforma administratiei publice din Romnia, dezvoltarea capacitatii administratiei romnesti de a gestiona si monitoriza fondurile de pre-aderare, ntarirea capacitatii administrative a Parlamentului Romniei si sprijin acordat Ministerului Finantelor pentru aplicarea strategiei sistemului informatic. Proiectele vor fi implementate de Ministerul Administratiei si Internelor (Unitatea Centrala de Reforma a Administratiei Publice), Camera Deputatilor, Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Finantelor Publice; Sub-programul "ndeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar" (56,4 Meuro) - proiecte n domeniile: agricultura; transport; statistica, politici sociale si ocuparea fortei de munca, sanatate, energie, telecomunicatii, vama, mediu, justitie si afaceri interne. Proiectele vor fi implementate de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministerul Transportului, Constructiilor si Turismului, Institutul National de Statistica, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Economiei si Comertului, Autoritatea Nationala de Reglementare n Comunicatii, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor; Sub-programul "Coeziunea economica si sociala" (112,005 Meuro) - proiecte pentru constructie institutionala si investitii n conformitate cu Planul National de Dezvoltare. Constructia institutionala (19,5 Meuro) are n vedere sa sprijine implementarea politicii de dezvoltare regionala. Investitiile (92,505 Meuro) sunt destinate domeniilor: educatie si instruire tehnica si profesionala, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura regionala si locala; la acestea se adauga asistenta tehnica pentru selectia, monitorizarea si evaluarea proiectelor; componentele proiectului vor fi implementate conform mecanismului stabilit prin fisa de proiect, n care sunt implicate urmatoarele institutii: Ministerul Integrarii Europene, Agentiile pentru Dezvoltare Regionala, Ministerul Administratiei si Internelor (Programul SAMTID), Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, etc.; Sub-programul "Programe comunitare" (23,4 Meuro): participarea la programele comunitare, sprijin pentru participantii la programele de mobilitate din cadrul Programului Comunitar Socrates II si sprijin pentru mbunatatirea participarii Romniei n cel de-al saselea program-cadru si n spatiul de cercetare european. Phare 2003 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Ungaria - 3 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 2 decembrie 2003, termenul limita pentru contractare este 30 noiembrie 2005, iar pentru plati este 30 noiembrie 2006. Phare 2003 Cooperare Transfrontaliera Romnia - Bulgaria - 8 Meuro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 2 decembrie 2003, termenul limita pentru contractare este 30 noiembrie 2005, iar pentru plati este 30 noiembrie 2006.

Phare 2003 Initiativa pentru frontierele externe (Ucraina, Serbia, Republica Moldova) - 6,56 Meuro

Total: 283,06 Meuro (Phare National, Cooperare Transfrontaliera, initiativa pentru frontierele externe).

Alocarea prin Programul Phare National 2004 nsumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004. Perioada de implementare a proiectelor dureaza pna la 30 noiembrie 2007. Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate Romniei 1,959 milioane euro.Structura alocarilor financiare pentru Programul Phare National din 2004 este urmatoarea:

Componenta multianuala sectoriala - care include cele 7 sectoare prioritare - 35%, Componenta multianuala de coeziune economica si sociala - dezvoltare regionala - 40%, Componenta Facilitatea Speciala pentru Acquis - proiecte punctuale care vizeaza adoptarea legislatiei europene - 15%,

Componenta de programe comunitare - 10%.


Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.4.1 Programul PHARE (n Romnia), pag. 226 3. Indicatori cheie ai dezvoltarii regionale n Romnia (media nationala = 100)
PIB/locuitor
Regiune Nord-Est

Rata somajului ISD/locuitor IMM/locuitor[62] Populatie rurala (ANOFM) 1998 2004 1998 2005 1998 2005 1998 2005 1998 2005 69,2 79,8 133,6 115,2 15,3 7,7 71,3 64,5 123,9 125,5 100,1 85,8 90,0 100,9 95,5 90,7 83,4 83,3 114,7 97,2 112,5 108,5 97,1 123,7 104,8 125,4 101,9 84,6 86,4 67,8 42,7 65,5 11,9 99,1 41,9 63,8 41,2 31,9 76,3 45,4 101,4 77,0 85,9 91,2 106,5 91,4 67,7 70,2 105,7 109,0 94,7 129,0 120,8 83,8 104,9 98,7 129,3 116,4 80,7 104,0

Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

Centru

105,9 162,2

104,2

98,1 123,7 47,1

87,7

62,9 593,5

101,1 194,1

105,7 228,2

87,1 24,8

88,9 21,1

Bucuresti-Ilfov

191,5

40,7 598,3

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romniei 1999, 2006

Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.1 Necesitatea unei politici regionale: tendintele si factorii determinanti ai disparitatilor regionale, pag. 198 4. Cele mai importante opinii exprimate de participanti n cadrul ntlnirilor parteneriale pe parcursul elaborarii POR au fost: introducerea unei axe prioritare dedicata infrastructurii sociale pentru asigurarea unei mai bune vizibilitati a actiunilor sociale; nevoia de a reabilita si de a echipa nu numai unitatile sanitare de importanta nationala, dar si pe cele de la nivel local, care au o situatie precara; constructia, pe baza unei analize cost-beneficiu, de noi spitale; extinderea spitalelor existente, dotarea cu echipamente medicale specifice conform noilor technologii, n special pentru situatii de urgenta, reabilitarea infrastructurii sociale: centre de zi pentru persoanele n vrsta, centrele pentru copiii abandonati, precum si centre pentru femei abuzate; corelarea proiectelor propuse cu strategiile nationale;

includerea n cadrul prioritatii infrastructura de transport, pe lnga activitatile dedicate drumurilor locale/ judetene si pe cele pentru porturilor si aeroporturilor de interes regional, care vor contribui la reducerea timpului de deplasare si cresterea atractivitatii regiunilor pentru investitori; necesitatea de a avea o axa prioritara pentru dezvoltarea turismului, ntruct toate regiunile Romniei au potential turistic, care poate fi valorificat, nu numai prin conservarea patrimoniului cultural, natural si istoric, dar si prin mbunatatirea calitatii spatiilor de cazare si a infrastructurii pentru agrement; necesitatea de a sprijinii orasele mici pentru mbunatatirea infrastructurii urbane si a serviciilor, si ca urmare, ntarirea functiilor urbane dezvoltarea urbana ar trebui sa se bazeze pe o abordare integrata si realizarea planurilor de dezvoltare, n concordanta cu reglementarile legislatiei n vigoare;

necesitatea de a avea alocari financiare diferite ntre regiuni, n concordanta cu nivelul lor de dezvoltare; abordarea folosita pentru stabilirea alocarii financiare a POR pe axe prioritare si regiuni; alocarea financiara a POR a fost stabilita printr-o abordare de sus n jos, iar Regiunile au fost de acord sa foloseasca aceleasi procente ale alocarii nationale; de asemenea, regiunea Bucuresti-Ilfov a fost de acord cu aceasta abordare, ntruct n cadrul Regiunii exista zone mai putin dezvoltate, de exemplu zonele marginase si judetul Ilfov; prioritizarea nevoilor pentru rezolvarea celor stringente; necesitatea de a implementa numai acele proiecte care si vor demonstra impactul teritorial;

proiectele trebuie sa fie dezvoltate n largi parteneriate.

Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.7.2 Procesul de elaborare si negociere cu Comisia Europeana a Programului Operational Regional, pag. 275 5. Alocari financiare propuse anterior negocierii oficiale cu Comisia Europeana Axe prioritare Procent din total resurse mbunatatirea infrastructurii de transport 25% regionale si locale mbunatatirea infrastructurii sociale 20% Consolidarea mediului de afaceri local si 20% regional Dezvoltarea turismului regional si local 15% Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile 17% Asistenta tehnica 3% Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.7.2 Procesul de elaborare si negociere cu Comisia Europeana a Programului Operational Regional, pag. 275 6. Etapele procesului de evaluare si selectie a proiectelor finantate prin POR Sistemul de evaluare a proiectelor cuprinde mai multe etape parcurse de cererile de finantare ale tuturor tipurilor de solicitanti: a) Verificarea conformitatii administrative a Cererilor de finantare (CF) (minim 6 zile - maxim 21 zile) Solicitantul depune CF la registratura Organismului Intermediar (OI) si primeste un numr unic de nregistrare n SMIS (Sistemul Unic Informatizat de Management);

OI verifica conformitatea administrativa (e.g. existenta si forma tuturor documentelor solicitate n Ghidul solicitantului); OI poate solicita clarificari/completari la CF; CF neconforme sunt respinse iar solicitantul este informat asupra respingerii si a motivelor de respingere; CF conforme sunt acceptate pentru verificarea eligibilitatii iar solicitantul este informat asupra acceptarii CF. b) Verificarea eligibilitatii Cererilor de finantare (minim 5 zile - maxim 20 zile) OI verifica eligibilitatea CF pe baza criteriilor de eligibilitate specifice fiecarui domeniu de interventie. Se verifica eligibilitatea solicitantului, a activitatilor cuprinse n proiect si a cheltuielilor;

OI poate solicita clarificari la CF; CF neeligibile sunt respinse iar solicitantul este informat asupra respingerii si a motivelor de respingere; CF eligibile sunt acceptate pentru evaluarea tehnica si financiara iar solicitantul este informat asupra acceptarii CF. c) Evaluarea tehnica si financiara a Cererilor de Finantare (minim 2 zilemaxim17 zile) Este realizata de catre evaluatori independenti contractati de catre Autoritatea de Management si remunerati din fondurile alocate n cadrul axei prioritare de asistenta tehnica;

Evaluarea tehnica si financiara vizeaza n principal: capacitatea operationala si financiara a solicitantului, necesitatea si utilitatea proiectului, fezabilitatea tehnica si financiara precum si sustenabilitatea financiara a proiectului; CF vor fi punctate, conform grilei de evaluare tehnica si financiara; CF care obtin un punctaj egal sau mai mare de 3,5 puncte, sunt acceptate ca proiecte viabile, urmnd a fi evaluate din punct de vedere strategic, de catre CRESC. Solicitantul este informat asupra acceptarii CF; CF care obtin un punctaj mai mic de 3,5 puncte sunt respinse iar solicitantul este informat asupra respingerii si a motivelor de respingere.

d) Evaluarea strategica a Cererilor de Finantare (minim 15 zile - maxim 40 zile) Este realizata de catre Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare (CRESC); CRESC primeste lista CF acceptate n urma evaluarii tehnice si financiare (care au obtinut un punctaj tehnico economic mai mare de 3,5 puncte), mpreuna cu rezumatul fiecarei CF; CRESC analizeaza proiectele din punct de vedere strategic, apreciind masura n care CF/proiectele raspund strategiilor de dezvoltare regionala, realiznd totodata si corelarea POR cu celelalte programe operationale; CRESC, prin secretariatul asigurat de OI, ntocmeste lista proiectelor recomandate spre finantare, precum si lista celor respinse, cu justificarea aferenta; Solicitantul este informat asupra termenului limita n care trebuie sa depuna Proiectul tehnic (n cazul proiectelor care includ executia de lucrari). e) Etapa precontractuala si decizia de finantare Pentru proiecte care includ executia de lucrari Solicitantul este informat asupra termenului limita n care trebuie sa depuna Proiectul de executie; Evaluatorii din cadrul organismelor intermediare analizeaza proiectele tehnice, urmarind concordanta acestora cu informatiile cuprinse n CF (Studiul de fezabilitate); OI efectueaza vizite la fata locului, verificnd existenta documentelor de eligibilitate, a autorizatiei de construire, etc.; AM emite decizia de finantare; OI ntocmeste si semneaza cu solicitantul contractul de finantare. Pentru proiecte care nu includ executia de lucrari OI efectueaza vizite la fata locului, verificnd existenta documentelor de eligibilitate, a autorizatiei de construire, etc.; AM emite decizia de finantare;

OI ntocmeste si semneaza cu solicitantul contractul de finantare;

Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.7.3 Aspecte referitoare la implementarea Programului Operational Regional, pag. 281 7. Pregatirea portofoliului de proiecte propuse spre finantare din POR Pentru a accesa fondurile alocate acestui program operational nca din primul an si totodata pentru a asigura absorbtia lor, a fost necesara pregatirea unui portofoliu de proiecte mature, care sa poate fi implementate ncepnd cu momentul lansarii oficiale a ghidurilor solicitantului. Astfel, n conformitate cu HG 811/2006, MDLPL a implementat proiectul de Asistenta Tehnica pentru actualizarea/revizuirea Studiilor de Fezabilitate si elaborarea Proiectelor Tehnice pentru 96 proiecte de investitii selectate n cadrul Programelor Phare CES 2003 si Phare CES 2004-2006. Aceste proiecte au fost aprobate ca Lista de Rezerva de CNDR n data de 19.12.2005. Asistenta Tehnica a fost realizata de firme de specialitate, selectate prin licitatie publica si s-a acordat proiectelor care corespund obiectivelor Strategiei nationale de dezvoltare regionala, a Planului national de dezvoltare regionala si a Programului Operational Regional. Acest subprogram a vizat sprijinirea autoritatilor locale n pregatirea de proiecte mature, finantabile prin POR, fiind implementat de Unitatea de Management a Subprogramului (UMS), din cadrul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Regional. Prin acest subprogram au fost pregatite un numar de 94 proiecte de investitii publice finantabile prin Programul Operational Regional 2007-2013, care se adreseaza urmatoarelor Axe prioritare ale POR: 1. Axa 2 "mbunatatirea infrastructurii de transport regional si local" 2. Axa 4 "Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local" 3. Axa 5 "Dezvoltarea durabila si promovarea turismului". Se face trimitere la aceasta anexa n textul capitolului 4.7.3 Aspecte referitoare la implementarea Programului Operational Regional, pag. 282

8. INDICATORI Grafic nr.1: Evolutia PIB pe locuitor in PPS (UE25=100)

STRUCTURALI[63]

Grafic nr.2: Productivitatea muncii pe persoana ocupata. PIB la PPS pe persoana ocupata fata de UE25 (UE25=100)

Grafic nr.3: Datoria guvernamentala ca procent din PIB

Grafic nr. 4: Ponderea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare n PIB

Grafic nr. 5: Procentul cheltuielilor de C&D din diferite surse de finantare n Romnia

Grafic nr. 6: Rata de ocupare - Total[64]

Grafic nr. 7: Ponderea persoanelor in somaj de lunga durata (12 luni si peste) ca procent n populatia activa totala[65]

Anexa VII - Harti Harta Regiunilor Irlandeze, 2007 - 2013, Competitivitate

Harta Regiunilor Grecesti, 2007 - 2013, Convergenta si Competitivitate

Harta Regiunilor Poloneze: 2007 - 2013, Convergenta

Harta Regiunilor Maghiare, 2007 - 2013, Convergenta si Competitivitate

Harta regiunilor din Romnia, 2007 - 2013, Convergenta

BIBLIOGRAFIE
Agh A., Rozsas A., Regional Policy in Hungary, The Dynamics of EU Cohesion Policy, Dublin European Institute, Ireland, 2004 Bachtler J, Josserand F, Wishlade F and Yuill D (2004) New Horizons for the Structural Funds. Review of Programme Developments Spring/Summer 2004, IQ-Net Review Paper, 15(1), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Bachtler, J., McMaster Irene, Implementing Structural Funds in the new member states: ten policy challenges, European Policies Research Centre, 2005 Bachtler, J. & Michie, R., A new era in EU regional policy evaluation? The appraisal of structural funds, Regional Studies, 1995 Bachtler J and Taylor S (1999) The New Structural Fund Regulations - Preparing for the New Programmes, IQ-Net Review Paper, 5(1), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Bachtler, J. & Taylor, S., The added value of the Structural Funds: A regional perspective, IQ-net report on the reform of the Structural funds, Strathclyde University 2003 Bachtler, J., Wishlade, F., 2004, Searching for Consensus: The Debate on Reforming EU Cohesion Policy, European Policies Research Paper, European Policies Research Centre, University of Strathclyde, November 2004 Beutel, J., The Economic Impact of Objective 1 Interventions for the Period 2000-2006, Final Report to the EC, May 2002 Braunerhjelm, P., et al., 2000, Integration and the Regions of Europe: How the Right Policies Can Prevent Polarization , Monitoring European Integration 10, Centre for Economic Policy Research Borzel, T. and Risse, T., Conceptualising the Domestic Impact of Europe, The Politics of Europeanisation, Oxford: Oxford University Press, 2003 Constantin D. L., Regional Development Policy in Romania: Institutional Transformations and Future Challenges, in A. Dobre, M. Martins-Gistelinck, R. Polacek, R. Hunink (editors), Handbook on EU Affairs, European Commission, European Institute - University of Leuven, 2005

Conzelmann, Thomas, 'Europeanisation' of Regional Development Policies? Linking the Multi-Level Governance Approach with Theories of Policy Learning and Policy Change, "European Integration online Papers" (EIoP) Vol. 2 (1998) N 4; http://eiop.or.at/eiop/texte/1998-004a.htm Christophe Charle, Region et conscience regionale en France, in ARSS nr. 35, novembre 1980 Davies S and Hallet M (2002) Interactions between National and Regional Development, Hamburg: Working Paper, No 207, Hamburg Institute of International Economics (HWWA), Hamburg. Domanski, T, Morawska, J., Poland's Structural Funds Management Strategy - Towards Entrepreneurship Based Economy? [in:] Juxtaposition of EU Enlargement and Lisbon Process. Proceedings, Kaunas, 2004 Fitz G, Lessons from 20 years of cohesion, Economic Phora, Brussels, 2004 Friedmann J., A general theory of polarised development, Growth Centres on Regional Economic Development, Free Press, 1972 Funck, Bernard and Lodovico Pizzati European Integration, Regional Policy and Growth: Lessons and Prospects. World Bank Publications, Washington, DC, 2003 Hall R., Smith A. and Tsoukalis L. (ed.) Competitiveness and Cohesion in EU Policies, Oxford University Press, 2000 Hannequart, A., ed., Economic and social cohesion in Europe: A new objective for integration, London: Routledge, 1992 Dragan, G. - Uniunea Europeana ntre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Cursuri n format digital, www.ase.ro Dumitru, M., Dragan, G., Marinas, L. et all, Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002 Ferry M (2004) Regional Policy in Poland on the eve of EU membership: regional empowerment or central control?, European Policy Research Papers, No 53, European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Grosse, T. G., and Olbrycht, J., Preparing for the Absorption of the Structural Funds in Poland. Critical Overview and Recommendations , Analyses & Opinions, Institute of Public Affairs, Warsaw, 2003 Guiffan J., Histoire de l'Irlande, Hatier, 2001

Horvth, Gy., Regional and cohesion policy in Hungary, Central and Eastern Europe on the Way into the European Union: Regional Policy-Making in Bulgaria, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Poland and Slovakia, Center for Applied Policy Research, Munich. 1999 Inotai, A., EU Budget 2007-2013: interests and positions, Institute for World Economics of the Hungarian Academy of Sciences, Budapest, 2004 Jouen., M., et al., 2005, Adaptation of Cohesion Policy to the Enlarged Europe and the Lisbon and Gothenburg Objectives, a study requested by the European Parliament's Committee on Regional Development, January 2005 Jula, D., Jula, N., D.Ailenei, A.Grbovean, Economia dezvoltarii, Teoria dezvoltarii probleme nationale - dimensiuni regionale, Editura Viitorul Romnesc, 1999, Bucuresti Katajamki, H., Ex-post evaluation of Objective 6 programmes in Finland and Sweden for the period 1995-99. Synthesis report. Vaasa: Levn Institute, 2002 Kwiatkowski E., Gajewski P., Tokarski T., Agricultural regions and regional policy in Poland, Institute of Economics and Management, Cracow, 2004 Leonardi, R., 1995, Convergence, Cohesion and Integration in the European Union , Macmillan Press Ltd, London Malizia, Emil E. si Feser, Edward J., Understanding Local Economic Development, Center for Urban Policy Research, Rutgers, New Jersey, 1999 Martin, R., Regional policy in the EU: Economic foundations and reality. Brussels: Centre for European Policy Studies, 1998 Midelfart-Knarvik, K. H., and Overman, H. G., 2002, Delocation and European Integration: Is Structural Spending Justified?, Economic Policy, October 2002 Muresan M., stefanescu, B., Experiente istorice de integrare economica europeana: Ruralitate romneasca n contextul integrarii europene, editura ASE, Bucuresti, 2006 Murgescu D., Varia G. - Fonduri Structurale si de Coeziune: 2007 - 2013. Noi obiective. Noi provocari, Conferinta Fondurile Structurale si de Coeziune ca premisa de dezvoltare a mediului de afaceri, Universitatea Romno - Americana, editia a II - a, editura universitara, 2007 Oprescu, G., Constantin, D.L., Pislaru, D., Ilie, F., Analiza capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare n Romnia, Studiul nr.1, Studii de Impact, PAIS III, Institutul European din Romnia, Bucuresti, Decembrie 2005, www.ier.ro

Polverari L, Quiogue NC, Gross F and Novotn V (2005) Territorial Cohesion and Structural Funds programmes: urban development and territorial cooperation , IQ-Net Thematic Paper, 16(2), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Pose, Rodriguez-Andres, The Dynamics of Regional Growth in Europe, Social and Political Factors, Clarendon Press, Oxford, 1998 Raines P and Taylor S (2002) Mid-term Evaluation of the 2000-06 Structural Fund Programmes, IQ-Net Thematic Paper, 11(2), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Sapir, A., et al., 2003, An Agenda for a Growing Europe: Making the EU Economic System Deliver, Report of an Independent High-Level Study Group, Brussels, July 2003. Szlachta, J., Regional Development in Poland under Transformation, Warsaw, 1995 Tarschys, D., Bengt O. Karlsson, Eriksson J., From Policy Takers to Policy Makers Adapting EU Cohesion Policy to the Needs of the New Member States , - Swedish Institute for European Policy Studies, 2005 Tarschys, D., Promoting cohesion: The role of the European Union, Democracy and European Governance - Towards a new political order in Europe? Swedish Institute for European Policy Studies, 2002; Tarschys, D. - Reinventing Cohesion. The future of European Structural Policy, Swedish Institute for European Policy Studies, 2003 Yuill D (editor) (2003) Regional Policy in the Regions: An International Comparison, Dutch Ministry of Economic Affairs Policy Studies Series (Beleidstudies), Publication number 03017, Ministry of Economic Affairs, The Hague Wallace, Uniunea W., Wallace H., Pollack, M. A., Elaborarea Europeana, Oxford University Press, 2005 politicilor n

Wishlade F and Yuill D (1997) Measuring Disparities for Area Designation Purposes: Issues for the European Union, Regional and Industrial Policy Research Paper, No 24, European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow Vanhove, N., Regional Policy: A European Approach, Aldershot: Ashgate, 1999 Studii, articole, rapoarte

A New Partnership for Cohesion: Convergence, Competitiveness, Cooperation , Third Report on Economic and Social Cohesion, European Commission, February 2004 Assessment of the Management and Control System of the 8 Regional Development Agencies and the Directorate General for Regional Policies within the Ministry of European Integration", PriceWaterHouseCoopers, Romania, 2006 Building Our Common Future - Policy Challenges and Budgetary Means of the Enlarged Union 2007-2013, European Commission, 2004 a, (101 final). Choosing to Grow: Knowledge, Innovation and Jobs in a Cohesive Society , Report to the Spring European Council, (21 March) 2003, European Commission (2003a) Cerinte specifice ale gestionarii instrumentelor structurale si implicatiile pentru Romnia, Studii de Impact (PAIS III), Studiul nr. 6, Institutul European din Romnia, Bucuresti, 2004 Community structural policies: assessment and outlook, European Commission, 1992 Community Value Added: Definition and Evaluation Criteria, Working Paper, DG Regio, Commission of the European Communities, Brussels, 2002 Disparitati regionale n Romnia 1990 - 1994 , raport, Grupul de Consultanta Ramboll, Bucuresti 1996 Economic and social cohesion in the European Union: The impact of Member States' own policies, European Commission, 1998 Ex Post Evaluation of Objective 1, 1994-1999, National Fitzpatrick Associates Economic Consultants, January 2003 Ex Post Evaluation of the Objective 1, GREECE, European Enterprise Organization, 2002 Report - Ireland, Report

1994-1999, National

Facing the Challenge. The Lisbon Strategy for Growth and Employment . Report from the High Level Group chaired by Wim Kok, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities, 2004 First Report on Social and Economic Cohesion, European Commission, 1996; First progress report on economic and social cohesion, European Commission, 2002a; Greece - Economic Forecasts Spring 2006, European Economy no. 2/2006, Brussels Greece 1989/1990, Etude economique de l'OCDE

Growing Europe, growing regions, The Fourth Progress Report on Cohesion, European Commission, june, 2006 Inovarea n documentele Cadru National Strategic de Referinta , document de lucru DG Regio prezentat la Reuniunea Informala a ministrilor dezvoltarii regionale "Programele politicii de coeziune n sprijinul inovarii si competitivitatii", Bruxelles, 21.11.2006 JEREMIE: a joint Regio-EIB group initiative supporting improved access to finance for SME, European Commission, February 2006 JEREMIE: Improved access to finance for micro business and SMEs in the regions of the EU, European Commission Information note n 60, Brussels, 31 January 2006 Poland: Growth, Employment and Living Standards in Pre-Accession Poland, Report No 28233-POL, Washington, World Bank, 2004 Mid-Term Evaluation of the SAPARD Programme in Poland for the Implementation Period 2000-2003, AGROTEC, et al., 2003 Prezentarea Comisarului European pentru programare financiara si buget, Dalia Grybauskait, Bruxelles, 21 septembrie 2006. Raportul de evaluare ex-ante pentru Programul Operational Regional, evaluator cheie Pieter van Run, Panteia, ianuarie 2007 Reaping the benefits from globalisation: the Irish case , European Economy, no. 6/2005, Brussels Reforming cohesion policy, Discursul Comisarului European pentru dezvoltare regionala, Danuta Hbner, la seminarul de lansare a celor 3 initiative: JASPERS, JEREMIE si JESSICA, Brussels, 11 October 2005 Regional Gross Domestic Product in the European Union 2004 , Statistics in focus, General and Regional Statistic