Curs Boli infectioase Scarlatina Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de 10 ani.

Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina streptococica) si exantemul caracteristic (eruptie tegumentara micropapuloasa, urmata de descuamare tegumentara). Este determinata de actiunea unei toxine eritrogene (toxina Dick) eliberata de catre streptococii beta-hemolitici de grup A. Transmiterea se face: 1. pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit de la bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica, 2. pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit de la purtatorii sanatosi de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui 3. prin obiecte contaminate si particule de praf (streptococul rezista in mediul extern) Copiii sub varsta de 10 ani au o receptivitate mai mare pentru scarlatina, grupa de varsta cel mai frecvent afectata fiind 5-9 ani; baietii sunt mai des afectati decat fetele si apare cu o frecventa de 4-5 ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural. De asemenea, s-a constatat o periodicitate sezoniera de toamna-iarna si multianuala, aparand epidemii la 56 ani. Clinic Dupa o perioada de incubatie care variaza intre 3-6 zile (cu limite 1-10 zile), boala debuteaza brusc cu febra, alterarea starii generale, varsaturi, dureri de gat la inghitit (angina), cefalee. Febra poate atinge valori de 39-40 grade C, fiind frecvent precedata de frisoane si insotita de tahipnee si tahicardie. La sugari si copii mici se poate insoti de agitatie si chiar convulsii. La examinare se constata prezenta anginei eritematoase (rosu in gat) de culoare rosuintens sau pultacee (puroi in gat) si adenopatie submaxilara si latero-cervicala, care este intotdeauna prezenta. Fata are un aspect caracteristic cu paloare in jurul gurii si nasului si congestia (roseata) obrajilor (obraji palmuiti), buzele foarte rosii - semn descris ca masca lui Filatov sau faciesul palmuit.

Exantemul scarlatinos apare dupa 24-48 de ore (1-2 zile) de la debut : difuz, rosu intens, stacojiu, punctat de mici papule rosii, aspre la pipait; mai intens pe fata antero-interna a membrelor, la plicile de flexie si mai ales la plica cotului unde apare o linie transversala usor hemoragica (semnul Pastia este determinat de mici purpure care nu dispar la presiune). Apar modificari linguale caracteristice, cunoscute sub denumirea de ciclu lingual. Ciclul lingual consta in modificarea aspectului limbii de la o zi la alta; nu lipseste niciodata fiind patognomonic: - in prima zi: depozit alb-slaninos (limba saburala, incarcata, de portelan) - ziua 2-3: se descuameaza dinspre varf si margini spre baza - a 4-a zi: limba descuamata total, se vad papilele (limba zmeurie) - apoi, in perioada de consvalescenta se reepitelizeaza rezultand aspectul cunoscut ca limba lacuita, lucioasa. Angina eritematoasa si modificarile de la nivelul limbii, care apar in scarlatina constituie ceea ce se numeste enantemul scarlatinos. Semnele generale se mentin, febra persistand inca 2-3 zile de la introducerea antibioticului. Doar in formele severe, toxice, se mentioneaza modificari cardiocirculatorii. Complicatii: In general este o boala autolimitanta, dar in unele cazuri, netratate, in evolutia bolii pot aparea si complicatii. Acestea sunt: artrita toxica, nefrita, cardita, encefalita. Complicatiile care pot apare mai tarziu, dupa infectia scarlatinica, sunt: reumatismul articular acut, glomerulonefrita acuta post-streptococica, endocardite. Investigatii: - teste de laborator pentru evidentierea sindromului biologic inflamator: leucocitoza cu neutrofilie, VSH accelerat, Fb crecut, CRP pozitiva. - teste bacteriologice exudatul faringian: se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu ajutorul unui tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva);

- la purtatorii sanatosi se recolteaza exudat nazo-faringian si nazal; dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor transporta in maximun doua ore la laborator. - teste serologice: reactia ASLO deceleaza anticorpii anti streptolizina-O se face mai tarziu, cel putin la 2 saptamani dupa boala Tratament Bolnavii de scarlatina se interneaza in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Tratament igieno-dietetic: hidratare, ingrijirea pielii si mucoaselor, sustinerea apararii organismului, schimbarea lenjeriei in cazul transpiratiei, aerisirea incaperilor. Repausul la pat este recomandat timp de 7-10 zile, dupa care bolnavul ramane la domiciliu pana la 14-21 de zile de la inceputul bolii, fiind urmarit in continuare de catre medicul de familie panala 30 de zile, in vederea depistarii eventualelor complicatii. Tratament simptomatic - antitermice (aspirina, paracetamol, ibuprofen) si vitamina C. Dezinfectia nazofaringiana este importanta, utilizandu-se faringosept si instilatii nazale cu colargol. Tratamentul etiologic consta in administrarea de Penicilina G (forma injectabila de penicilina) 3-4 zile - antibioticul de electie, care poate fi inlocuit de macrolide (eritromicina) la persoanele alergice la penicilina. Se continua cu Penicilina V (oral) pana la implinirea a 10 zile de tratament. Pentru profilaxie, dupa 10 zile, se face o doza de 1.200.000 unitati penicilina de depozit, Moldamin, si apoi inca trei doze la distanta de o saptamana una de alta. Luna urmatoare se fac doua doze de Moldamin, la distanta de 2 saptamani una de cealalta, pentru a se continua tratamentul cu o doza pe luna pentru toate lunile reci (septembrie aprilie). Tratamentul se reia toamna urmatoare cu tratament de atac sub forma de Penicilina V timp de 10 zile, apoi Moldamin in schema descrisa mai sus. In cazurile in care titrul ASLO ramane crescut, se face acest tratament timp de 5 ani consecutiv. Se verifica anual titrul ASLO.