Sunteți pe pagina 1din 17

1. aNotiunea de obligatie. 2. Elementele raportului juridic obligational. 3. Clasificarea obligatiilor. 4. Izvoarele obligatiilor. 5. Notiunea de contract civil. 6.

Principiul libertatii contractuale.. 7. Rolul functiile si evolutia contractului. 8. Clasificarea contractelor. 9. Incheierea contractului. 10. Oferta de a contracte. 11. Oferta caduca. 12. Oferta tardiva si efectele ei. 13. Acceptarea ofertei si efectele ei. 14. Momentul si locul incheierii contractului. 15. Continutul contractului. 16. Clauzele esentiale si accesorii. 17. Clauzele exprese si cele implicite. 18. Clauzele standard si cele negociate. 19. Efectele contractului. 20. Interpretarea contractului. 21. Desfiintarea contractului: legala si conventionala. 22. Rezolutiunea contractului. 23. Rezilierea contractului. 24. Revocarea contractului. 25. Modificarea contractului. 26. Notiunea de raspundere civila si importanta ei. 27. Formele raspunderii civile. 28. Raspunderea delictuala. 29. Raspunderea contractuala. 30. Legitima aparare. 31. Extrema necesitate. 32. Forta majora. 33. Caz fortuit. 34. Autoapararea. 35. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publica, de o persoana cu functie de raspundere. 36. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de minori, persoane incapabile sau prepus. 37. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de izvor de pericol sporit. 38. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, ruina constructiei. 39. Notiunea si principiile executarii obligatiilor. 40. Subiectele executarii obligatiilor. 41. Obiectul executarii obligatiilor. 42. Locul executarii obligatiilor. 43. Termenul de executare a obligatiilor. 44. Modul de executare a obligatiilor. 45. Cesiunea de creanta si efectele ei. 46. Cesiunea de datorie. 47. Notiuni generale privind garantiile executarii obligatiilor. 48. Fidejusiunea. 49. Gajul. 50. Clauza penala. 51. Tipurile gajului. 52. Arvuna. 53. Retentia. 54. Notiunea si clasificarea mijloacelor de stingere a obligatiilor. 55. Stingerea obligatiilor prin executare. 56. Stingerea obligatiilor prin consemnare. 57. Stingerea obligatiilor prin compensare 58. Confuziunea. 59. Novatia. 1

60. Remiterea de datorie.

1.NOTIUNE DE OBLIGATIE 2.ELEMENTELE RAPORTULUI JURIDIC OBLIGATIONAL. Prin obligatie se intelege raportul juridic in virtutea caruia creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da , a face sau a nu face ceva.Elementele raportului juridic obligational:1) subiecte-pot fi atit persoanlele fizice cit si cele juridice.Subiectul activ se numeste creditor,subiectul pasiv-debitor, deoarece datoreaza o anumita prestatie creditorului.In cadrul rapoturilor de obligatie unilaterale o parte poate fi numai creditor iar cealalta numai debitor. De exemplu, in cazul obligatiei de recuperare a daunelor, calitatea de creditor o poate avea numai pagubitul, iar cea de debitor o poate avea autorul faptei ilicite.Marea majoritate a rapoturilor obliagtionale au un caracter complex, si subiectele lor au o dubla calitate(si creditor si debitor). De exemplu, in cazul vinzarii cumpararii, vinzatorul este creditor al pretului si totodata debitor al obligatiei de transferare a dreptului de proprietate si de predare a lucrului vindut.La rindul sau, cumparatorul este concomitant creditor al prestatiei de predare a bunului cumparat si debitor al obligatiei de plata a pretului.2) Obiectul il constituie prestatia adica conduit pe care creditorul o poate pretinde de la debitor si pe care acesta este obligat so indeplineasca. Prestatia poate consta in a da, a face sau a nu face.Prestatia de a da inseamna indatorirea debitorului de a constitui sau a transmite un drept real (obligatia vinzatorului de a transminte cumparatorului dreptul de proprietate asupra bunului vindut). Obligatia de a face- obligatia predarii materiale a bunului vindut . Prestatia de a nu face consta intr-o conduita negativa, adica in abtinerea debitorului de la ceva c ear fi putut face daca nu sar fi obligat fata de dreditor (obligatia autorului care a incheiat un contract de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dreptul de reproducere si difuzare a operei sale).3) Continutul-este format din 2 componente corelative:dreptul creditorului de a pretinde de la debitor indeplinirea prestatiei care o datoreaza si indatorirea debitorului de a executa prestatia respective. 4)Sanctiunea- posibilitatea recunoscuta de legea creditorului de a recurge la forta de constringere a statului in cazul in care debitorul nusi indeplinetse obligatia. 3.CLASIFICAREA OBLIGATIEI. Dupa izvorul avem: 1) obligatii izvorite din acte juridice(din contracte sau acte juridice unilaterale).2) obligatii izvorite din fapte juridice(licite si ilicite). Dupa obiect: obligatii de a da, de a face si de a nu face.Dupa obiect: 1) obligatii positive, care presupun o prestatie pozitiva din partea debitorului (obligatia de a da, de a face) 2)obligatii negative, care presupun prestatia creditorului de a se abtine de a face sau de a da ceva(obligatia de a nu face). Dupa obiect: 1) obligatii determinate (pbligatii de rezultat) sunt acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor a unui rezultat determinat in folosul creditorului(obligatia vinzatorului de a transmite cumparatorului bunul vindut) 2) obligatii de prudenta si deligenta(obligatii de mijloace) sunt acele obligatii in care debitorul are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga sa deligenta pentru a obtine un anumit rezultat, insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat. Sunt obligatii de mijloace aobligatia medicului de a trata pe un bolnav in vederea insanatosirii sale sau obligatia unui om de stiinta de a face cercetari pentru a realiza o decoperire intr-un anumit domeniu. Dupa sanctiune: 1) obligatiile civile (perfecte) este acea obligaie care se bucur integral de sanciunea juridic, n sensul c, n caz de nevoie, creditorul poate obine concursul forei coercitive a statului pentru executarea ei.2) Obligaia imperfect ( natural) este acea obligaie, a crei executare nu se poate obine pe cale silit, dar, n msura n care ar fi executat de bunvoie de ctre debitor, acesta din urm nu are dreptul s pretind restituirea prestaiei. Obligatiile natural se subclasifica:1) obligatiile civile degenerate sunt acele care si-au pierdut prin prescriptive extenctiva dreptul la actiune cu care erau initial inzestrate. CC(281) acorda debitorului dreptul de a refuza executarea obligatiei dupa implinirea termenului de prescriptive.2) obligatiile civile avortate sunt acele obligatii care sau nascut de la bun inceput fara a fi insotite de dreptul la actiune in justitie. Fac parte din aceste obligatii, obligatiile izvorite din jocuri si pariuri(altele decit cele premise de lege), cele izvorite dintr-un testament nevalabil, obligatiile de intretinere de rude care nu au o astfle de indatorire lagala.Dupa opozabilitatea avem: 1) obligatii obisnuite se caracterizeaza prin aceea ca subaspectul opoxabilitatii urmeaza toate regulile care guverneaza drepturile relative.2) obligatiile reale se infatiseaza ca accesoriu al unui drept real, ca veritabile sarcini reale ce revin titularului unui drept real privit la un anumit bun.3) obligatii opozabile tertilor se caracterizeaza prin faptul ca sunt strins legate de posesiunea unui lucru incit creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau, decit daca posesorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest drept desi nu aparticipat nemijlocit la perfectarea rapotuui juridic obligational. 4.IZVOARELE OBLIGATIILOR. Temeiurile de nastere a obligatilor: 1)contractele si alte acte juridice. 2)actele emise de o autoritate publica. 3)hotaririle judecatoresti in care sunt stabilite drepturi si obligat. 4)crearea si dobindirea de patrimoniu pe temeiuri ne interzise de lege. 5)cauzarea de prejudicii unei alte personei; 6)imbogatire fara justa cauza. Literatura de specialitate imparte izvoarele obligatilor in doua categorii principale: a)acte juridice civile-sunt manifestarii de vointa ale persoanilor fizice sau juridice indreptate spre nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice (contractual si actul juridic unilateral). b)faptele juridice-actiuni omenesti licite sau ilicite savirsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care totusi se 2

produc in vertutia legii independent de vointa celui care a savirsit fapta (ex. Faptele juridice licite(imbogatirea fara justa cauza)si faptele juridice ilicite(delictele civile)). 5.NOTIUNEA DE CONTRACT CIVIL. 6.PRINCIPIUL LIBERTATII CONTRACTUALE. 7.ROLUL, FUNCTIILE SI EVOLUTIA CONTRACTULUI. Contractul este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe persoane prin care se stabilesc,se modica sau se sting raporturi juridice.Din definitia rezulta ca contractul: 1) este un act volitiv, indreptat spre nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte persoane.2)este un acord de vointa, fapt ce denota ca contractul este un act juridic bi sau multilateral. Pentru ca acordul de vointa sa fie valabil si sa produca efecte juridice, el trebuie sa fie exprimat liber.CC consacr principiul libertii contractuale printre cele fundamentale: 1)prile sunt libere s contracteze sau s nu contracteze. Nimeni nu poate fi silit sa incheie un contract dect n cazurile prevzute de lege sau dac o asemenea obligaie a fost asumat benevol. 2)libertatea contractual presupune posibilitatea de a alege orice fel de contract, att prevzut de lege(contracte numite),ct i contracte ce nu sunt prevzute de lege (nenumite)sau complexe. 3)prile sunt libere s determine prin voina lor clauzele pe care urmeaz s le cuprind contractul i efectele pe care trebuie le produc. 4)numai prtile prin acordul lor pot modifica sau rezolvi un contract ncheiat. Libertatea cotractuala, ca si oric e alta libertate nu poate fi nelimitata. Limitrile libertii contractuale pot fi: 1) negative acele limitri instituite de lege prin care se interzice posibilitatea ncheierii unor categorii de contracte de ctre anumiti subieci.Conform legii instituiilor financiare bncile nu pot ncheia contracte de credit bancar cu funcionarii lor. 2)pozitive acele limitari care constau n obligaia de a ncheia anuite contracte de ctre unele categorii de subieci.De exemplu, dac deine o poziie dominant pe pia, una dintre prile contractante este obligat sa contracteze in acest domeniu. n afar de normele imperative, libertatea contractual este limitat de ordinea public si bunele moravuri. Categoria de contract era cunoscut nca de drepul privat roman.Termenul contract are origine latin si provine de la cuvntul contrahere, ceea ce nseamn a lega, a constrnge. n dreptul roman contractul era privit n trei ipostaze: ca izvor de apariie a raportului juridic, ca raport juridic propriu-zis i ca form pe care o mbrac acest raport juridic. Perioada dreptului roman clasic se caracterizeaz prin formalismul contractelor. Contractele formale se ncheiau prin ndeplinirea unor formalitti prestabile(de exemplu, respectarea unui ritual desfurat in prezena unor martori.Contractele reale ntruneau un element material-remiterea bunului-si unul intenional-inelegerea de restituire a bunului. Contractele consensuale se incheiau prin simplu consimtamint,fara formaliti. Dreptul roman n perioada imperial se caracterizeaz prin apariia noilor categorii de contracte(comerciale).n epoca medieval dreptul contractelor este marcat prin dezvoltarea conceptelor:1)consensualismului -contractul se incheie prin simplu acord de vointa.2)obligativitatii contractuluicontractul are putere de lege ntre pari i urmeaz a fi executat.Dreptul contractelor in epoca moderna se caracterizeaza prin afirmarea teoriei autonomiei de vointa,care pentru prima data a aparut in codul civil francez.Conform acestei teorii autonomia de vointa este unicul temei de aparitie al puterii contractuale.Dac oamenii se oblig printr -un contract, este pentru c au vrut acest lucru.In epoca contemporan are loc:1)cresterea impotanei izvoarelor obligaiilor civile de natura extracontractuala:fapta ilicit,imbogirea fara just cauz,angajamentul unilateral2)interventia prin norme imperative a statului in domeniul contractual. 3)dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune. 4)aparitia contractelor obligatorii. 8.CLASIFICAREA CONTRACTELOR. I.dup coninutul lor: 1) sinalagmatice(bilaterale) - dau nastere la obligatie reciproce intre parti (contractul de vanzare cumparare in care vanzatorul este creditor al pretului si debitor al obligatiilor de a preda lucrul iar cumparatorul este debitor al pretului si creditor al obligatiei de a i se preda obiectul). 2)unilaterale acelea care genereaz obligaii doar pentru una dintre pri. n aceste contracte o parte este numai creditor, iar cealalt numai debitor(depozitul, mprumutul). II.dup scopul urmrit de pri: 1) cu titlu oneros, in care una dintre parti urmareste un folos, o contraprestatie, in schimbul aceleia pe care o face, ori se obliga sa o faca in favoarea celeilalte parti(vanzarea - cumprarea, schimbul, contractul de asigurare). Contractele cu titlu oneros, se impart la randul lor in: a) comutative - sunt acelea unde prestatia partilor este de la bun inceput cunoscuta . b)aleatorii in care intinderea prestatiilor nu este cunoscuta de parti la incheierea lui, deoarece depinde de un eveniment viitor si incert. ( ex. contractul de asigurare ). 2 ) cu titlu gratuit, prin care una dintre parti procura celeilalte un folos, fara a primi ceva in schimb(donaie, comodatul).Contractele cu titlu gratuit se clasifica la rindul lor in: a) dezinteresate-dispunatorul face un serviciul gratuit gratificatului,dar nu-si micsoreaza patrimoniul propriu(mandatul neremunerat).b)liberaliatile-sunt contractele prin care se opereaza un transfer de valori patrimoniale de la dispuntor la gratificat,transfer care diminueaza patrimoniul dispunatorului(donatie). III.dup modul de formare: 1) consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fr a fi nevoie de vreo form special de manifestare a voinei lor. 2) reale - se bazeaza pe consimtamantul partilor , dar pe langa acordul de vointa este necesara si remiterea bunului (contractul de gaj). 3) solemne e acela care necesita pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unor formaliti, prevazute de lege(contractul de ipoteca , sau de donatie incheiate in forma autentica ). 4) inregistrate-sunt acele contracte care,pentru a fi valabile trebuie safie inregistrate in modul stabilit de lege. CC stabileste obligatia de inregistrare a contractelor care au ca obiect bunurile imobile. IV.dup 3

modul de executare: 1) cu executare imediata - au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa imediat(vinzarecumparare). 2) cu executare succesiva sunt acele contracte care se executa treptat, in timp. V.n functie de reglementarea legala: 1) numite, care corespund unei operatiuni juridice determinate si care sunt nominalizate in legislatia(vnzarea, schimbul, depozitul). 2) nenumite, care acele contracte care sunt nominalizate in legislatie. c) complexe sunt acelea care imbina elementele ale unor contracte diferite,numite sau nenumite. VI.dupa corelatia dintre ele avem: 1) principale,care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu este legata de aceea a altor contracte incheiate de parti. 2)accesorii, care sunt contracte a caror incheiere depinde de existenta altui contract.(contractul de gaj). VII.dupa modul in care se exprima vointa partilor: 1)contracte negociate - partile, de comun acord, stabilesc continutul clauzelor contractuale. 2)contracte de adeziune- continutul este stabilit in mod unilateral, cealalta parte poate adera sau nu la contract (de exemplu, contractul de asigurare). 3)contracte obligatorii-sunt acele contracte a caror incheiere si continut sunt impuse prin lege. Daca detine o pozitie dominanta pe piata una dintre partile contractante este obligata sa contracteze in acest domeniu.VIII.dupa efectele produse: 1)contracte translative de drepturi reale- prin care s se transfera dreptul de proprietate,dreptul de gaj,dreptul de uzufruct,dreptul de servitute sau de superficie. 2)contracte generatoare de drepturi de creanta(de raporturi obligationale)sunt toate celelate contracte civile ,care nu fac parte din categoria precedenta. 9.INCHEIEREA CONTRACTULUI. 10.OFERTA DE A CONTRACTA. 11.OFERTA CADUCA. 12.OFERTA TARDIVA SI EFECTELE EI. 13.ACCEPTAREA OFERTEI SI EFECTELE EI. Prin incheierea contractului se intelege realizarea acordului de voint asupra clauzelor lui eseniale.Acordul se realizeaza prin propunerea unei persoane de a ncheia un contract facut unei alte persoane -ofert, i consimamintul destinatarului acestei oferte de a ncheia contractul respectiv n condiiile propuse de ofertant acceptarea ofertei. Oferta de a contracta este propunerea adresat unei sau mai multor persoane, care conine toate elementele eseniale ale vitorului contract.Elementele definitorii ale ofertei sunt: 1)oferta este un act juridic unilateral o manifestare de voin fcut cu scopul de a produce efecte juridice. 2)oferta trebuie s fie ferm ea trebuie sa exprime voina nendoelnic a autorului ei de a se obliga in caz de acceptare. 3)oferta trebuie s fie precis i complet ea trebuie sa cuprind toate elementele necesare pentru realizarea acordului de voina. 4)oferta trebuie sa fie univoc.Oferta nu va fi univoc atunci cind este facut cu rezerve, fie exprimate expres de autorul ei, fie care rezult din natura contractului. 5)oferta trebuie s fie serioas. Nu va fi o ofert propunerea fcut n glum etc. Oferta poate fi fcut n scris sau prin aciuni ce denot intenia de a ncheia un contract: afiarea unui meniu la intrarea ntr-un restaurant. Oferta devine caduca in doua cazuri: 1)daca nu a fost acceptata in termen, adica in termenul stabilit in oferta. 2)daca oferta este respinsa. Un caz fregvent al respingerii oferte este un raspuns la oferta care se prezinta ca o acceptare, dar care contine modificari substantiale ale conditilor ofertei. In apsenta unei respingeri expresi, declaratile sau conportamentul destinatarului ofertei trebuie sa fie de asa natura incit ofertantul sa fie indreptatit sa creada ca distinataru nu are nici o intentie sa accepte oferta.Legia prevede expres ca oferta nu devine caduca prin decesul sau perderea capacitatii de exercitiu a unei parti si nici daca una dintre parti perde dreptul de a inchia contracte ca rezultat a transmiteri patrimoniului ei in administrare unei altei persoanee. Acceptarea ofertei reprezint manifestarea de voin a unei persoane de a ncheia un contract n condiiile ofertei care i-a fost adresat.Cerintele acceptrii: 1)acceptarea trebuie sa fie conform ofertei. Ea trebuie sa fie pur i simpl.Orice modificare, limitare ori coditionare a ofertei va fi considerat nu ca o acceptare, ci ca o noua ofert(contraofert),care va face caduc oferta initial. 2)acceptarea trebuie sa fie nendoelnic. 3)acceptarea trebuie sa parvin de la justa persoana. Dac oferta a fost adresat unei anumite persoane, numai aceast persoan o poa te accepta.Dac ns este cazul unei oferte publice, oferta poate proveni de la orice persoan care doreste s ncheie contractul. 4)acceptarea trebuie s fie fcut nainte ca oferta s fi devenit caduc sau s fi fost revocat. Potrivit CC oferta fcut unei persoane prezente poate fi acceptat doar pe loc, imediat. Aceast regul se aplic i n cazul n care oferta este fcut de la om la om prin mijloace de telecomunicaie instantanee(prin telefon). n cazul in care oferta este facut unei persoane absente, care nu se afl n acelai loc i este transmis prin pot, fix,telex, curiee,e-mail, sunt posibil 2 situaii: 1)dac ofertantul a stabilit un te rmen pentru acceptarea ofertei, acceptarea poate fi fcut doar in termen. 2)dac oferta nu conine un termen pentru acceptare, ea poate fi acceptat doar pn in momentul in care ofertantul se poate atepta, n condiii normale, la parvenirea raspunsului. Acceptarea este tardiva cind intervine dupa ce oferta a fost revocata sau a devenit caduca. In mod normal, acceptarea tardiva nu produce efecte. Aceasta rezulta din regula generala conform caria, pentru ca acceptarea sa produca efecte, ia trebuie sa intervina in nauntrul termenului stabilita in oferta sau in lipsa indicarii lui, intr-un termen rezonabil. Acceptarea tardiva este considerata o noua o ferta. Totusi, acceptarea tardiva poate produce efecte, daca ofertantul comunica neintirziat acceptantului ca el considera acceptul parvenit in termen. In acest caz contractul se va considera incheiat din momentul in care acceptarea tardiva a parvenit ofertantului. Atit timp cit acceptarea este tardiva din cauza ca destinatarul nu a expediat-o in termen, este normal de a o considera fara efecte. Situatia este diferita in cazul in care destinatarul a 4

raspuns la timp, dar acceptarea parvine ofertantului cu intirziere din motive independente de vointa partilor, ex. Din cauza retinerilor intervenitein procesul transmiterii (greva lucratorilor serviciului postal). Pentru aceste cazuri regula este ca, daca din acceptarea parvenita cu intirziere reiese ca a fost expediata la timp, aceasta este considerate tardiva numai daca ofertantul comunica imediat celeilalte parti faptul intirzierii. 14.MOMENTUL SI LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI. Momentul ncheierii contractului este acela n care se ntilnesc oferta si acceptarea.Incheierea contractului intre prezeni momentul incheierii contractului va fi acela n care ofertantul i acceptantul, aflndu-se fa n fa, cad de acord asupra ncheierii contractului. Incheierea contractului ntre absenti prile se afl n locuri diferite, iar contractul se incheie prin corespondent.Conform CC contractul se considera insheiat n momentul primirii acceptului de ctre ofertant. Locul incheierii contractului este locul unde s-a realizat acordul de voint al partilor. n cazul contractului ncheiat prin telefon se consider c locul ncheierii este acela unde se afl ofertantul.n cazul contractelor ncheiate nt re absenti, contractul se consider ncheiat la domiciliul sau la sediul ofertantului, dac in contract nu est e indicat un alt loc. 15.CONTINUTUL CONTRACTULUI. 16.CLAUZE ESENTIALE SI ACCESORII. 17.CLAUZE EXPRESE SI IMPLICITE. 18.CLAUZE STANDARD SI NEGOCIATE. Continutul contractului este alctuit din totalitatea clauzalor lui asupra crora partile au cazut de acord si care reglementeaza drepturile si obligatiile lor contractuale.Exista diferite criterii de clasificare a clauzelor contractuale: I.n functie de importana lor: 1)clauze esentiale acele clauze prezenta crora e obligatorie n cadrul contractului i de prezena crora n contract depinde valabilitatea lui.Pentru c contractul s fie valabil ncheiat este necesar c prile s cad de acord asupra tuturor acestor clauze. 2)clauzele accesorii(opionale) prile sunt libere s le includ n contract sau s le omit, prezenta sau lipsa lor nu afecteaz valabilitatea contractului, ele sunt menite s concretizeze clauzele esentiale. Conform legii sunt eseniale clauzele stabilite prin lege( CC enumera clauzele care trebuie indicate in contractul de gaj), care reies din natura contractului (in contractul de asigurare este obligatoriu de stipulat riscul asigurat)sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord(astfel, o clauz care, nu este esentiala pentru un anumit gen de contract nici prin lege, nici prin natura contractului, va deveni esentiala, daca una dintre parti doreste ca ea sa fie inclus n contract.De exemplu, n contractul de vinzare -cumparare clauza cu privire la ambalarea mrfii vndute nu este una esentiala. Dac ns cumparatorul vrea sa l faca cadou aceasta clauza devine esentiala prin vointa cumprtorului). Clauzele accesorii cele mai frecvent utilizate sunt:1)Clauza cu privire la calitatea prestatiei: obligatia trebuie sa fie executata in mod corespunzator. 2)Clauza cu privire la termen: prin termen se stabilesc atit limitele in timp ale existentei contractului cit si momentul sau perioada in care trebuie sa fie executata. 3) Clauza cu privire la pret este caracteristica pentru contractele cu titlu oneros.II.n functie de prezenta lor n cadrul contractului: 1)exprese care figureaza n mod nemijlocit n cuprinsul contractului. 2)implicite nu sunt indicate expres n textul contractului, produc efecte n virtutea faptului c rezult implicit din natura contractului.Aceste clauze nu necesit s fie neaprat negociate de prti si inserate n cuprinsul contractului, puterea lor juridic se bazeaz pe dispozitiile legii, pe uzne sau pe principiile generale ale dreptului civil. Clauzele implicite se clasifica in 3 grupuri: 1)clauze implicite de fa pt - acele clauze care nu au fost expres stipulate n contract, dar pe care prile trebuiau s eleag s le includ. 2)clauze implicite n puterea legii acelea care opereaz chiar dac prtile nu le au inclus n contract. 3)clauzele implicite n virtutea uzantelor. III.n funcie de participara prtilor la formularea lor: 1)clauzele standard - sunt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe care o parte contractant(utilizator) le prezint celeilalte prti la incheierea contractului.Potrivit CC clauzele standard devin parte a contractului numai atunci cnd au fos t satisfcute anumite cerine: a.aducerea expres a clauzelor standard la cunostinta aderentului. b. asigurarea posibilitatii efective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor standard c.aducerea la cunostinta a clauzelor standard la momentul incheierii contractului. d. acordul aderentului. 2)negociate o clauza este negociata atunci cind continutul concret al acesteia este determinat nu numai de vointa utilizatorului, cit si de cea a aderentului, astfel realizndu-se un adevarat acord de vointa al prtilor contractante. 19.EFECTELE CONTRACTULUI. 20.INTERPRETAREA CONTRACTULUI. Contractele civile sunt incheiate cu sopul de a produce efecte juridice, adica pentru a da nastere, a modifica, a transmite sau a stinge raporturi juridice obligationale.Examinarea efectelor contractului implic abordarea urmtoarelor aspecte principale:1)Interpretarea contractului este operatia logico-juridica prin care se determina continutul concret al contractului,existenta,sensul si in tntinderea exacta a obligatiilor contractuale,prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor in corelatie cu vointa lor interna. Legea prevede unele reguli de care urmeaza sa se conduca instanta n opera sa de interpretare: a)inerpretarea este dominat de principiul bunei -credinte. Aceasta prevedere este o continuare logica a regulilor generale potrivit carora participantii la raporturile juridice civile ,,trebuie sa-si exercite drepturile si sa-si execute obligatiile cu buna credinta,,.Interpretarea trebuie sa asigure ca ceea ce s-a convenit sa se execute intocmai in mod 5

onest,loial,fara dol sau frauda. b)Prioritatea vointei reale a partilor - interpreatrea trebuie sase faca pornindu-se de la vointa reala a partilor si nu de la cuvintele in care acest acord a fost exprimat. c)Efectele nestipulate(implicite) interpretarea contractului se face porninu-se de al consideratia ca aceasta produce nu numai efecte stipulate expres de parti,dar si efectele care,conform naturii contractului,rezulta din lege,din uzuante sau din principiul echitatii. d)Interpretarea coordonata a clauzelor.Clauzele oricarui contract alcatuiesc un intreg.De aceea clauzele si expresiile utilizate de parti nu trebuie sa fie privite izolat,ci facind parte integranta din contextul general. e)Interpretarea utila clauzele contractului se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte. 2)Efectele contractului intre partile contractante este guvernat de principiull fortei obligatorie a contractului. Forta obligatorie a contractului are urmatoarele consecinte: 1)Partile contractante sunt tinute sa execute intocmai prestatiile la care s-au obligat.Executarea prestaiilor trebuie sa aiba loc in conditiile stabilite de parti in contract. 2)Obligatiile contractuale trebuie sa fie executate cu bunacredinta. 3)Contractul nu poate fi modificat sau desfiintat prin vointa uneia dintre partile contractante. Legea dispune cacontractul poate fi modificat sau rezolvit numai in conformiate cu clauzele sale ori prin acordul partilor,daca legea nu prevede altfel. 3)Efectele contractului in raporturile cu persoanele care nu au calitatea de parti contractante. CC prevede:,,contractul produce efecte numai intre parti,daca legea nu prevede altfel,,.Acesta este principiul relativitatii efectelor contractului. Potrivit acestui principiu,contractul nu poate produce efecte decit intre partile contractante,in sensul ca el nu poate genera drepturi si obligatii in folosul si respective in sarcina altor persoane.Nimeni nu poate asuma obligatii si dobindi drepturi printr-un contract la al carui incheiere nu si-a dat consimtamintul.Acest principiu isi gaseste justificarea in insasi natura contractului ,care este un accord de vointa. Reiesind din prevederile legale putem mentiona ca tertile persoane pot fi afectate de prevederile unui contract.Terii sunt persoanele straine de contract, care nu au participat nici direct, nici prin reprezentare la incheierea contractului. 5)Modificarea si revocarea contractului. Modificarea poate fide doua feluri: 1)Modificarea legala, adica efectuata n temeiurile prevazute de lege. 2)modificarea conventionala efectuata prin acordul partilor. 22.REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI. 23.REZILIEREA CONTRACTULUI. 24.REVOCAREA CONTRACTULUI. Rezoluiunea-const n desfiinarea retroactiv a contractului cu executare instantanee i repunerea prilor n situaia existent anterior ncheerii. Rezoluiunea n cazul neexecutrii contractului.Partea vtmata n urma neexecutarii poate cere:1)S invoice exceptia de neexecutare.2)S ceara executarea silit n natur sau prin echivalent.3)S rezoluioneze contractul/s cear despgubiri.Rezoluiunea-este o sanciune a neexecutriii culpabile a contractului,aplicate debitorului obligaiei neexecutate. Temeiul juridic al rezoluiunii.1)Cost dintr-o condiie rezolutorie tacit existent n fiecare contract sinalagmatic.2)Caracterul reciproc i interdependent al obligaiilor unei pari fa de celalt . Condiiile exerciitarii rezoluiunii:1)Una dintre pari s nu fii executat obligiile sale- neexecutarea include orice nclcare a obligiei,inclusive executare necorespunztoare sau tardiv.2)Executarea parial-creditorul poate cere reyolvirea contractului daca nu are nici un interes faa de executarea parial.dac prezint ineres el poate cere executarea silit sau rezoluiunea. 3)Executarea necorespunztoare-se aduc viiciii de propotii bunului.dac bunul poate fii folosit nu e vorba de executare necorispunztoare. Numai creditorul are dr sa rezilieze contractul. Rezilierea contractului este sanciunea care se aplic n cazul neexecutrii culpabile a unui contract cu executare succesiv.Rezilierea are ca efect desfiinarea contractului sinalagmatic, pentru cauz de neexecutare numai pentru viitor. Prestaiile executate n trecut, fiind de regul ireversibile, rmn definitiv execut ate.Contractul de nchiriere, de exemplu, este un contract cu execuie succesiv, n timp. Dac la un moment dat una dintre pri nu -i mai execut obligaia, cealalt parte va putea cere rezilierea contractului.Ca efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului nceteaz, fr ns ca aceasta s aib vreo influen asupra a tot ceea ce s-a executat pn atunci. Revocarea-consta n desfiinarea de catre cosumator a unui contract ncheeeat cu un ntrprinztor n cazul cind ii revine acest drept conform legii. Revocarea n contractele cu consumatori.Contractul produce efecte doar dac consumatorul revoaca preteniile pe parcurs de o saptmn.Dreptul de revocare se supstitue cu un terman nelimitat dac:1)Prospectul de vnzare include o explicaie clar cu privire la dr. de restituire.2)Consumatorul a putut lua cunostin cu prospectul n lipsa antreprenorului.3)Consmatorului i se asigura dr.de restituire. 21.DESFIINTAREA CONTRACTULUI. 25.MODIFICAREA CONTRACTULUI. Modificarea si desfiintarea contractului poate fii de doua feluri:1)Legala, adica efectuata in temeuiurile prevazute de lege.2)convenional, efectuata prin acordul partilor.Dac mprejurrile care au stat la baza ncheierii contractului s -au schimbat n mod considerabil dup ncheierea acestuia, iar prile, prevznd aceast schimbare, nu ar fi ncheiat contractul sau l-ar fi ncheiat n alte condiii, se poate cere ajustarea contractului n msura n care nu se poate pretinde unei pri, lund n considerare toate mprejurrile acelui caz, n special repartizarea contractual sau legal a riscurilor, meninerea neschimbat a contractului.Aceste prevederi consacraconceptul de hardship(impreviziune).Pentru ca o situatie sa poata fi calificata ca hardship si prin urmare sa poata servi ca temei pentru una dintre partile contractului sa fie 6

indreptatita sa ceara ajustarea acestuia, trebuie sa fie indeplinite urmatoarle conditii:1)situatia de hardship exista atunci cind imprejurarile care au stat la baza incheierii contractului s-au schimbat in mod considerabil dupa incheierea acestuia.Numai atunci cind imprejurarea survenita afecteaza in mod fundamental echilibrul contractual astfel incit pentru una dintre parti prestatia devine deosebit de improvaratoare , excesiv de oneroasa, partea dezavantajata poate cere modificarea contractului.2)este hardship atunci cind imprejurarile s-au schimbat dupa incheierea contractului.3)situatia de hardship exista atunci cind schimbarea imprejurarilor era imprevizibila la momentul incheierii contractului.Modificarae convenionala a contractului poate avea loc pe diferite cai:1)prin manifestarea expres de voinei de catre ambelemparti.2)printr-o clauza inserat in cuprinsul contractului(clauza de revizuire) prin care prile sunt obligate s opereze modificarile.3) rintr-o cauz insertat care atribuie uneia din partii dreptul de a modifica in mod unilateral.

26.NOTIUNEA DE RASPUNDERE CIVILA SI IMPORTANTA EI. 27.FORMELE RASPUNDERII CIVILE. 28.RASPUNDEREA DELICTUALA. 29.RASPUNDEREA CONTRACTUALA. Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa. aractere specifie: 1)caracterul patrimonial - sanctiune patrimoniala prevazuta de raspunderea juridica civila are ca scop restabilirea sau compensarea da catre delincvent a dreptului incalcat al patimasului.2)alt caracter al raspunderii civile este ca ea nu se declanseaza din oficiu, ci numai la cererea titularului dreptului subiectiv lezat, adica ea pune fata in fata patimasul faptei ilicite pagubitoare cu autorul acestei fapte.Raspunderea civila are 2 forme:delictuala si contractuala. Raspunderea delictuala-este obligatia unei persoane de a repara prejudiciul cauzat din fapte ilicite. Raspunderea delictuala are un caracter reparatoriu.Raspunderea civila delictuala se aplica nu in considerarea persoanei care a savirsit fapta ilicita(delict), ci in considerarea patrimoniului sau. Raspunderea civila delictuala se angajeaza indiferent de faptul daca culpa are forma unui dol, unei imprudente etc.Obligatia de reparare a prejudiciului poate fi impusa nu numai delincventului, ci si altor personae prevazute de lege(raspunderea parintilor pentru prejudicial cauzat de un minor sub virsta de 14 ani). CC prevede angajarea raspunderii delictuale inurmatoarele cazuri:1)raspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publica, de o persoana cu functie de raspundere.2)raspunderea pentru prejudiciul cauzat de minori, persoanel incapabile sau prepus.3)raspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit.4)raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vatamarea sanatatii sau prin deces.5)raspundera pentru prejudiciul cauzat de animale,ruina constructiei sau de produse defectuoase. Raspunderea contractuala-este obligatia debitorului care izvoraste dintr-un contract,de a repara prejudiciul cauzat creditorului prin fapta neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Deosebirile dintre raspunderea delictuala si cea contractuala:1)in cazul raspunderii delictuale obligatia incalcata este o obligatie legala, cu caracter general, care revine tuturor de a nu leza drepturile altora prin fapte ilicite. Iar in cazul raspunderii contractuale este incalcata o obligatie concreta,stabilita in contractul preexistent.2)in cazul raspunderii delictuale prejudiciul se cauzeaza de o persoana care are obligatia pasiva ce apartine tuturor de a se abtine de la lezarea drepturilor subiective ale tertelor persoane.Raspunderea delictuala poate fi invocata nu numai de patimas, ci si de persoana terta. In cazul raspunderii contractuale raspunderea poate fi invocata numai de partile contractante.3)izvorul raspunderii delictuale este incalcarea unei obligatii extracontractuale,iar la raspunderea contractuala izvorul este contractul.4)capacitatea de a raspunde in materia delictuala implica existenta discernamintului (minorul care a implinit virsta de 14 ani raspunde personal pentru prejudiciul cauzat).In materie contractuala, capacitatea de a raspunde implica existenta capacitatii depline de exercitiu.5)In materie delictuala se raspunde atit pentru daune previzibile cit si imprevizibile,iar in cea contractuala numai pentru daune previzibile,cu exceptia daca neexecutarea obligatiei este cauzata prin dol,debitorul raspunde si pentru prejudiciul imprevizibil.6)in cazul raspunderii delictuale culpa autorului trebuie dovedita,iar in cazul raspunderii contracuale culpa debitorului se prezuma. 30.LEGITIMA APARARE. Raspundera civila se angajeaza atunci cind sunt prezente 4 conditii:prejudiciul, fapa ilicita, raportul de cauzalitate si culpa.Exista insa situati si imprejurari care pot diminua ori exclude raspunderea civila,in care caracterul ilicit al faptei prejudiciabile poate fi inlaturat, si respectiv raspunderea civila nu se angajeaza.Nu este pasibil de reapratie prejudiciul cauzat de o persoana in stare de legitima aparare, daca nu a depasit limitele ei. Prin legitima aparare se subintelege fapta savirsita in scop de aparare a vietii, a integritatii corporale, a sanatatii, a libertatii, onoarei sau bunurilor impotriva atacului ilicit al unei persoane, fapta de aparare prin care se cauzeaza agresorului un prejudiciu.Pentru ca fapta sa fie considerata a fi fost savirsita in stare de legitima apararetrebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:1)atacul sa fie material, imediat, injust si direct.2)atacul sa fie indreptat impotriva persoanei, fie imporriva bunurilor ori unui interes public.3)atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile respective ori interesul public.4)apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului. Dac n timpul aprrii mpotriva unui atac injust s -a cauzat prejudiciu unui ter, prejudiciul urmeaz s fie reparat de atacator. 7

31.EXTREMA NECESITATE. Extrema necesitate este fapta savirsita pentru a salva de la un pericol iminent viata, integritate corporala, sanatatea sau un bun al autorului sau altei persoane ori un interes public, care nu va putea fi inlaturat prin alte mijloace.Cauzarea prejudiciului n caz de extrem necesitate, dei este considerat licit, nu nltur obligaia autorului faptei prejudiciabi le de a-l repara. Aceasta se explic prin faptul c se prejudiciaz o persoan care nu svrete aciuni ilicite i care devine persoan vtmat n virtutea unor mprejurri ntmpltoare.Debitor n obligaia de reparare a prejudiciului cauzat n caz de extrem necesitate este autorul faptei duntoare. Lund n consideraie mprejurrile n care a fost cauzat prejudiciul, instana de judecat poate obliga la repararea lui terul n al crui interes a acionat autorul prejudiciului sau poate exon era de obligaia de reparare, integral sau parial, att autorul prejudiciului, ct i tera persoan.Prejudiciul produs n urma stingerii sau localizrii unui incendiu va fi repart de autorul incendiului.Persoana care acioneaz n stare de extrem necesitate i cauzeaz prejudiciu n legtur cu stingerea sau localizarea unui incendiu, se exonereaz de obligaia de reparare a prejudiciului astfel cauzat. Sarcina reparrii prejudiciului n asemene caz revine autorului incendiului. 32.FORTA MAJORA. Neexecutarea obligaiei nu este imputabil debitorului n cazul n care se datoreaz unei fore majore, dac survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de ctre debitor la momentul naterii obligaiei ori dac debitorul nu a putut mpiedica sau nltura survenirea forei majore ori a consecinelor ei. Debitorul este eliberat n asemenea cazuri de rspundere.Debitorul poate invoca fora major, dac se ntrunesc cteva condiii: 1)evenimentul trebuie s aib o origine exterioar, s provin din afara persoanei sau sferei de activitate a debitorului. Astfel de fenomene pot fi deferite imprejurari de origine externa cu caracter exceptional(cutremurele,inundatiile si alte cataclisme naturale), precum si unele evenimente sociale extraordinare ca:actiunile militare, revolutiile, epidemiile. 2)evenimentul trebuie s fie imprevizibil , att producerea sa, ct i efectele. Imprevizibilitatea inseamna imposibilitatea de prevedere a unui eveniment de origine exterioara. Este imprevizibil acel eveniment, care are caracter extraordinar, se produce rar. 3)evenimentul trebuie s fie inevitabil. Dac nu poate executa obligaia din cauza unei fore majore, debitorul trebuie s notifice creditorului aceste circumstane i efectele lor asupra executrii. Dac notificarea nu a ajuns la creditor ntr-un termen rezonabil de la data la care debitorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc despre fora major, acesta din urm rspunde pentru prejudiciul cauzat prin lipsa notificarii. Dac notificarea a nttziat din motive, neimputabile debitorului, acesta nu va fi obligat s repare prejudiciul, cauzat prin lipsa notificrii.Evenimentul de for major nu mpiedic creditorul s cear:rezoluiunea contractului, executarea obligaiei, dac se mai pstreaz aceast posibilitate;plata dobnzilor. 33.CAZUL FORTUIT este o mprejurare intern, ce i are originea n cmpul de activitate a celui chemat s rspund sau ntr-o mprejurare extern ce nu are caracter extraordinar i poate fi prevzut i evitat cu diligena de care este n stare omul cel mai capabil. Astfel imprejurarile interne care isi au originea in cimpul de activitate a celui chemat sa raspunda pot fi:viciile ascunse ale lucrului, defectele de fabricatie, sperietura unui animal etc, imprejurari care nu sunt imputabile persoanei respective. Cazul fortuir exclude culpa si in principiu exclude existenta raspunderii civile. Dar exista si unele exceptii, cind cazul fortuir nu exclude raspunderea. Aceste cazuri sunt urmatoarele: raspunderea in contractul de arenda, de depozit, de transport. 34.AUTOAPARAREA. Nu snt ilicite aciunile persoanei care, n scopul autoaprrii, ia, sustrage, distruge sau deterioreaz un bun sau, n acelai scop, reine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau nltur rezistena celui obligat s tolereze aciunea dac nu se poate obine asistena organelor competente i dac, fr o intervenie imediat, exist pericolul ca realizarea dreptului s devin imposibil sau substanial ngreuiat. Putem evidenia urmtoarele caractere ale autoaprrii:a) autoaprarea poate fi exercitat n cazul n care dreptul subiectiv a fost nclcat sau prelungete a fi nclcat.b) circumstanele n care este exercitat dreptul la autoaprare exclud pentru moment posibilitatea adresrii n organele competente pentru a cere aprarea dreptului subiectiv nclcat. n acest sens la alineatul comentat se stabilete c se va putea apela la autoaprare dac nu se poate obine asistena organelor competente i, fr o intervenie imediat, exist pericolul c realizarea dreptului va deveni imposibil sau substanial ngreuiat.c) dup regula general autoaprarea se exercit nemijlocit de ctre persoana al crui drept a fost nclcat. Cu toate acestea dispoziia alineatului comentat permite a apela i la ajutoru l terelor persoane ntru exercitarea dreptului la autoaprare. d) autoaprarea nu trebuie s depeasc limitele necesare nlturrii pericolului. Acest caracter al autoaprrii este expres prevzut n alin. 2. n cazul n care autoaprarea va depi aceste limite ea va fi calificat ca samovolnicie, ceea ce n corespundere cu prevederile art. 352 din Codul penal va atrage rspunderea penal.Autoaprarea nu trebuie s depeasc limitele necesare nlturrii pericolului. Exercitarea dreptului la autoaprare poate fi exercitat prin:a) sustragerea, distrugerea sau deteriorarea unui bun;b) reinerea persoanei obligate care ar putea s se ascund. n cazul deposedrii de bunuri, trebuie s se solicite imediat sechestrarea acestora dac nu este obinut executarea silit.Daca este reinut, persoana obligat trebuie s fie adus imediat n faa autoritii competente.

35.RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE O AUTORITATE PUBLICA SAU DE O PERSOANA CU FUNCTII DE RASPUNDERE. Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri de ctre o autoritate public sau de ctre o persoan cu funcie de rspundere din cadrul ei se repar integral de autoritatea public. Persoanele fizice au dreptul s cear repararea prejudiciului moral cauzat .n cazul n care o autoritate public are o obligaie impus de un act adoptat n scopul proteciei contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea rspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau neprentmpinat prin neexecutarea obligaiei, cu excepia cazului cnd autoritatea public demonstreaz c a dat dovad de diligen rezonabil n executarea obligaiei.Autoritatea public nu rspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de a -l adopta, sau prin omisiunea de a pune n aplicare o lege.

36.RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE MINORI, PERSOANE INCAPABILE SAU PREPUS. Prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani se repar de prini (adoptatori) sau de tutorii lui dac nu demonstreaz lipsa vinoviei lor n supravegherea sau educarea minorului. Obligaia de a repara prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani aparine ambilor prini, indiferent de faptul locuiesc mpreun cu copilul sau separat. Printele care locuiete separat de copii poate fi exonerat de rspundere numai n cazurile n care din vina altui printe a fost lipsit de posibilitatea de a participa la educarea copilului. Nu vor repara prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani persoanele care temporar l supravegheaz, nefiind obligate s-l supravegheze n virtutea legii (rudele minorului). Dac minorul care nu a mplinit 14 ani a cauzat prejudiciul cnd se afla sub supravegherea unei instituii de nvmnt, de educaie sau instituii curative ori a unei persoane obligate s-l supravegheze n baz de contract, acestea rspund pentru prejudiciul cauzat dac nu demonstreaz c el s-a produs nu din vina lor. Obligaia prinilor (adoptatorilor), tutorilor, a instituiilor de nvmnt, de educaie sau curative de a repara prejudiciul cauzat de un minor nu nceteaz o dat cu atingerea majoratului acestuia sau o dat cu dobndirea unor bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului. RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE UN MINOR 14 SI 18 ANI. Minorul ntre 14 i 18 ani rspunde personal pentru prejudiciul cauzat, potrivit regulilor generale. n situaia n care minorul ntre 14 i 18 ani nu are venituri sau bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului, partea nereparat se pune n sarcina prinilor (adoptatorilor) sau curatorului. Rspunderea prinilor sau a curatorului este subsidiar, deoarece se angajeaz numai atunci cnd minorul nu are mijloace suficiente pentru repararea daunei. i n acest caz legiuitorul a instituit prezumia vinoviei prinilor sau curatorului. Potrivit acesteia, n msura n care minorul ntre 14 i 18 ani cauzat prejudiciu, se declaneaz prezumia vinoviei prinilor sau a curatorului n nendeplinirea sau ndeplinirea corespunztoare a obligaiei de supraveghere a minorului, dac acetia nu vor proba contrariul. Cercul subiectelor rspunderii pentru prejudiciul cauzat de un minor ntre 14 i 18 ani este mai restrns dect cel al subiectelor rspunderii pentru prejudiciul cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani. n primul caz nu se antreneaz rspunderea instituiilor de nvmnt, de educaie sau curative. Obligaia prinilor (adoptatorilor) sau curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor ntre 14 i 18 ani nceteaz n cazul n care autorul prejudiciului a atins majoratul, precum i n cazul cnd, nainte de a fi atins majoratul, acesta dobndete bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului. Obligaia prinilor (adoptatorilor), tutorilor, a instituiilor de nvmnt, de educaie sau curative de a repara prejudiciul cauzat de un minor nu nceteaz o dat cu atingerea majoratului acestuia sau o dat cu dobndirea unor bunuri suficiente pentru repararea prejudiciului.Aceasta se explic prin faptul c prinii (tutorii) sau instituiile respective rspund pentru propria fapt vinovat. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerciiu. Pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerciiu rspunde tutorele sau instituia obligat s o supravegheze dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor. Obligaia tutorelui sau a instituiei de a repara prejudiciului cauzat de o persoan declarat incapabil nu nceteaz n cazul cnd aceast persoan i -a redobndit capacitatea de exerciiu. Prin excepie, autorul prejudiciului poate fi tras la rspundere pentru prejudiciul cauzat n prezena unor condiii, i anume: a) responsabil de repararea prejudiciului s fie tutorele persoanei incapabile; b) tutorele s fi decedat sau s nu aib mijloace suficiente pentru repararea prejudiciului; c) s fie vorba despre dauna cauzat vieii i sntii persoanei; d) autorul prejudiciului s dispun de mijloace suficiente pentru repararea prejudiciului; e) problema angajrii rspunderii autorului prejudiciului s fie soluionat de ctre instana de judecat, innd cont de starea lui material, de starea material a persoanei vtmate i de alte circumstane. 37.RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE IZVOR DE PERICOL SPORIT. Persoanele a cror activitate este legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare (exploatarea vehiculelor, a instalaiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice etc.) au obligaia s repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz c prejudiciul se datoreaz unei fore majore sau din intenia persoanei vtmate. Izvorul de pericol sporit sunt obiectele lumii materiale, ce dispun de nsuiri periculoase i care n procesul exploatrii nu pot fi controlate pe deplin de ctre om, crend prin aceasta un grad sporit de cauzare a prejudiciului. Izvorul de pericol sporit trebuie s ntruneasc cumulativ urmtoarele trsturi: - s fie un obiect al lumii materiale. - obiectul s dispun de 9

nsuiri cantitative i calitative periculoase pentru lumea nconjurtoare. - obiectul s se afle n activitate, exploatare. - s exclud controlul deplin din partea omului. Obligaia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posed izvorul de pericol sporit n baza dreptului de proprietate ori n alt temei legal(drept de gestiune economic, contract, procur) sau persoanei care i-a asumat paza izvorului de pericol sporit.Posesorul izvorului de pericol sporit nu rspunde pentru prejudiciul cauzat dac demonstreaz c izvorul de pericol sporit a ieit din posesiunea lui a urmare a aciunilor ilicit ale unor teri. n acest caz, rspunderea revine persoanei care a dobndit n mod il icit izvorul de pericol sporit..Posesorii izvoarelor de pericol sporit rspund solidar pentru prejudiciul cauzat unui ter prin interaciunea acestor izvoare (coliziunea mijloacelor de transport etc.)n situaia n care izvorul de pericol sporit se afl n proprietatea comun a dou sau mai multe persoane, debitor (posesor) va fi acel coproprietar, care l poseda i exploata n momentul cauzrii prejudiciului. 38.RASPUNDEREA PENTRU PREJUDICIUL CAUZAT DE ANIMALE, RUINA CONSTRUCTIEI. Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale. Proprietarul unui animal sau persoana care se servete de animal n timpul serviciului rspunde de prejudiciul cauzat de acesta.Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale revine persoanei care la momentul cauzrii prejudiciului avea paza juridic a animalului. Prin paza juridic se nelege puterea de direcie, control i supraveghere pe care o persoan o poate exercita asupra unui animal. Persoana care i-a asumat obligaia de a supraveghea animalul rspunde pentru prejudiciul cauzat de acesta dac nu demonstreaz nevinovia sa. Dac animalul aparine n coproprietate, mai multor proprietari, paza juridic se prezum c aparine solidar tuturor coproprietarilor. Rspunderea lor de asemene va fi solidar. Debitor n cadrul obligaiei de reparare a prejudiciului este i persoana, care dei la momentul cauzrii prejudiciului nu avea paza juridic a animalului, era obligat s -l supravegheze n temeiul unui contract ncheiat cu posesorul animalului.Rspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construciei. Proprietarul este obligat s repare prejudiciul cauzat prin surparea, n ntregime sau a unei pri, a construciei cnd surparea este rezultatul lipsei de ntreinere corespunztoare sau al unui viciu de construcie. Prin surpare se nelege drmarea complet sau parial a construciei. Surparea se poate produce datorit propriei greuti, a greutii oamenilor sau a bunurilor aflate n construcie sau sub aciunea forelor naturale. Nu constituie surpare drmarea voluntar i nici cea provocat de incendiu. Surparea construciei antreneaz rspunderea proprietarului numai dac este rezultatul lipsei de ntreinere corespunztoare sau a fost provocat de un viciu de construcie. Persoana care s-a obligat prin contract fa de proprietar s ntrein construcia sau care este obligat s o ntrein n stare corespunztoare n temeiul dreptului de folosin ce i s-a acordat rspunde solidar cu proprietarul pentru prejudiciul cauzat n urma surprii construciei sau a unei pri a ei. 39.NOTIUNEA SI PRINCIPIILE EXECUTARII OBLIGATIILOR. Majoritatea autorilor definesc executarea obligatiilor ca actiunile pe care debitorul trebue sa le savirseasca in vederea satisfacerii creantelor creditorului sau actele pe care debitorul trebue sa le indeplineasca in temeiul obligatiei,precum ar fi: transmiterea unui bun,executarea unei lucrari,plata unei sume de bani etc. Principiul executarii in natura a obligatiilor desemneaza executarea obligatiei in natura ei specifica,adica realizarea prestatiei stabilite de catre parti. Partile sunt tinute sa execute prestatia la care s-au obligat.Intre doua forme posibile de executare,primordial este executarea in natura,executarea prin echivalent avind un caracter subsidiar.Principiul executarii corespunzatoare a obligatiilor. Obligatiile se considera executate in mod corespunzator,daca sunt respectate toate conditiile prevazute in actul din care au luat nastere,precum ar fi cele privitoare la obiectul,subiectele,locul,timpul si modul de executare. Conditiile, carora trebue sa corespunda executarea obligatiilor, sunt determinate de lege sau contract. 40.SUBIECTELE EXECUTARII OBLIGATIILOR. Raportul juridic simplu care un singur creditor si un singur debitor. Raportul juridicc complex se caracterizeaza prin participarea fie a mai multor creditori si a unui singur debitor,fie a mai multor debitori si a unui singur creditor,fie,in fine,a mai multor creditori si a mai multor devitori. Obligatiile se executa in primul rind de catre debitor personal sau prin reprezentant.Executarea poate fi efectuata de o persoana indatorata alaturi de debitor,de exemplu, un codebitor solidar ,precum si de catre o persoana indatorata pentru debitor,cum ar fi,fidejusorul. Plata poate fi facuta si de catre o persoana interesata in protejarea unui drept propriu(dobinditorul unui bun imobil ipotezat,care,platind datoria debitoRului,evita urmarirea silita a acestui imobil si previne o eventuala pierdere a dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv).Executarea poate fi efectuata si de orice persoana neinteresata,care actioneaza in numele debitorului,in baza unui contract de mandat.Cind executarea este facuta in numele debitorului,tertul se va subroga in drepturile creditorului,iar atunci cind tertul plateste in nume propriu,nu se poate subroga in drepturile acestuia fara consimtamintul lui.Debitorul trebue sa execute obligatia catre creditor sau persoana imputernicita de acesta ori catre persoana imputernicita prin lege sau hotarire judecatoreasca. Prin urmare pe linga creditor capacitatea de a primi executarea o pot avea reprezentantii legali (parintii,tutorii,curatorii etc) reprezentantii conventiabili (mandatarii,comisionarii etc.) sau persoanele imputernicite prin hotarire judecatoreasca (administratori,in cadrul procedurii de insolvabilitate.etc).

10

41.OBIECTUL EXECUTARII OBLIGATIILOR. Obiect al executarii obligatiei este prestatia pe care debitorul o datoreaza creditorului.Pentru ca prestatia sa fie considerata corespunzatoare,debitorul este obligat sa plateasca creditorului exact ce datoreaza.Cel mai des oblicatia are ca obiect o singura prestatie,insa uneori,ea poate avea mai multe prestatii,dintre care urmeaza sa fie executate una sau citeva din ele.Doctrina si legislatia distinge obligatiile alternative si facultative.Obligatiile alternative-obligatiile care au ca obiect 2 sau mai multe prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(debitorul se obliga sa predea creditorului fie 100kg de griu,fie 100 kg de porumb.Debitorul va fi liberat de obligatie cind va preda unul dintre cele 2 lucruri la care s-au obligat).Obligatiile facultative-obligatiile care au ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat prin executarea unei altei prestatii.De ex. Debitorul se obliga sa predea un automobil,aceasta fiind obligatia lui unica,dar prin contract i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani.Exista deci o singura prestatie ca obiect al obl,dar o pluralitate de obiecte in ce priveste posibilitatea de a plati. Obligatiile conjuncte se particularizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza cumulativ aceluiasi creditor,prin efectul aceluiasi raport juridic,2 sau mai multe prestatii distincte pe care trebuie sa le execute in totalitatea lor. 42.LOCUL EXECUTARII OBLIGATIILOR. Locul executarii obligatiei este locul unde debitorul este obligat sa presteze executarea,iar creditorul sa receptioneze obiectul obligatiei.Obligatiile pecuniare,adica cele care au ca obiect transmiterea unei sume de bani se vor executa la domiciliul creditorului,iar daca creditorul este o persoana juridica la sediul ei. Cind obligatia are ca obiect un bun individual determinat si partile nu au stabilit locul platii,aceasta se va face la locul unde se gasea obiectul in momentul incheierii contractului.Toate celelalte obligatii se vor executa,de regula,la locul unde debitorul isi desfasoara activitatea legata de obligatie. In literatura de specialitate s-a remarcat ca,in cazul in care plata se face la domiciliul sau sediul debitorului,plata se numeste cherabila,iar daca se efectueaza la domiciliul sau la sediul creditorului,atunci se spune ca plata este portabila 43.TERMENUL DE EXECUTAREA A OBLIGATIILOR. Termenul este un eveniment viitor si sigur ca se va produce care afecteaza executarea sau stingerea unei obligatii. In marea majoritate a cazurilor termenul este fixat de parti in contract el fiind determinat la care debitorul este tinut sa-si execute obligatia fata de creditor (sa plateasca o suma de bani sa predea o lucrare efectuata,sa predea un lucru etc) sau rezulta din natura contractului adica din circumstantele care determina data la care creditorul va primi prestatia datorata de catre debitor( de exemplu in cazul incheierii unui contract privitor la vinzarea roadei viitoare fara indicarea termenului,se subintelege ca livrarea acesteia va avea loc la coacerea ei.).Daca teemenul de executare nu este determinat si nici nu rezulta din natura acesteia,atunci obligatia este susceptibila de executarea imediata. Aceasta inseamna ca debitorul este in drept de asi executa obligatia in orice moment in cursul perioadei stabilite in contract sau determinate prin referire la contract,iar creditorul este obligat sa primeasca executarea propusa de catre debitor. La momentul de la data nasterii raportului juridic obligational,iar debitorul este obligat de a o executa in termen de 7 zile din momentul cererii creditorului,daca datoria de a executa imediat nu rezulta din ege.contract sau din natura obligatiei. Modul de executare a obl-ordinea de savirsire de catre debitor a actelor de executare a obl. 44.MODUL DE EXECUTARE A OBLIGATIILOR. Modul de executare a obl de afla in legatura directacu obiectul ei.Cind obiectul obl se concretizeaza intr-un anumit lucru,executarea nu se poate face in alt mod decit prin transmiterea acelui lucru de catre debitor creditorului,dintr-o data si in intregime In functie de modul de executare,obl se executa in intregime sau in rate.Debitorul poate executa obligatia in rate numai cu consimtamintul creditorului,daca din lege,contract sau din natura obl nu reiese altfel.Aceasta inseamna ca debitorul nu se poate libera decit platind tot ceea ce datoreaza,chiar daca obiectul platii ar fi divizibil prin natura lui,cum este cazul unei sume de bani.Creditorul are dr sa refuze o prestatie in rate,daca la momentul contractarii obl nu s-a convenit ca obl sa fie executata anume intr-un asemenea mod. 45.CESIUNEA DE CREANTA SI EFECTELE EI. Cesiunia de creanta este contractul prin care creditorul transmite dreptul sau de creanta unei alte personae in baza unui contract.Partile contractului de cesiune sunt creditorul care transmite creanta, numit cedent; dobinditorul creanteicesionar; debitorul creantei cedate-debitor cedat. Conditiile de cesiune de creanta: find un contract, cesiunia de creanta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor. Obiectul contractului poate fi orice creanta transmisibila si sesizabila. Astfel, pot fi cedate creantele nascute dintr-o promisiune de vinzare, dintr-un contract de locatiune etc.Cesiunia de creanta nu trebuie sa aduca atingere drepturilor debitorului. Intrucit debitorul nu este parte la contract, in principiu, consentamintu-lui nu este necesar. Legea despune ca titularul unei creante o poate transmite, fara consintamintul debitorului, unui tert, daca aceasta nu contravine esentei obligatiei, intelegerii dintre parti sau legi. Referitor la conditile de forma, legia prevede ca cesiunia de creanta trebuie sa fie incheiata in forma ceruta pentru actul juridic in acarui temeii sa nascut creanta cesionata. Efectele cesiunii de creanta. Efectele produse de cesiunia de creanta trebuie private sub doua aspecte: intre parti si fata de terti. Intre parti regula este ca cesiunia de creanta transfera 11

cesionarului insasi creanta, adica toate drepturile pe care cedentul le avea fata de debitorul cedat. Cesionarul il substituie pe cedent in toate drepturile ce decurg din creanta. Creanta ramine neschimbata, drepturile de creanta se transmit cesionarului asa cum exista in momentul transmiterii. Unicul element al obligatiei care se schimba este creditorul. O data cu creanta asupra cesionarului trec si toate drepturile accesorii, inclusive, garantiile. In virtutia regulii nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decit are el insusi. Unul dintre efectele importante ale cesiunii de creanta il constituie obligatia de garantie. Cedentul este responsabil in fata cesionarului de valabilitatea creantiei si a mijloacelor de garantare a acestia. Astfel, daca dupa ce a avut loc cesiunia, creanta a fost declarata nula prin hotatrire judecatoriasca, cesionarul este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului de cesiune si repararea prejudiciului suferit. Creditorul, insa, nu raspunde pentru neexecutarea acestei creante de catre debitor.Fata de tert. Sunt terti toate persoanele care nu au luat parte la contractul de cesiune , dar pentru care savirsirea cesiunii prezinta interes. Se considera ca sunt tertii: debitorul cedat, cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleasi creante si creditorii cedentului. Fata de tert cesiunia produce efecte numai din momentul notificarii prin care se aduce la cunostinata debitorului persoana noului creditor si clauzele esentiale ale contractului de cesiune. 46.CESIUNEA DE DATORIE. Preluarea datorii este o operatie juridica prin care un debitor transmite datoria sa unui tert, care se obliga in locul sau in fata creditorului.Exista doua modalitati de preluare a datorii: a)datoria poate fi transmisa printr-un contract incheiat intre creditor si un tert, acesta substituindu-l pe debitorul initial. Legia prevede ca o datorie poate fi preluata de un tert in temeiul unui contract cu creditorul. In acest caz, debitorul initial are dreptul sa se opuna contractului si sa execute el insusi obligatia.b)datoria poate fi transmisa in baza unui acord incheiat intre tert si debitorul initial, cu conditia ca acest acord sa fie acceptat de catre creditor. Daca preluarea datorii a fost convenita intre tert si debitor printr-un raport, acesta produce efecte doar cu acceptarea din partea creditorului. Nu se permite schimbarea debitorului fara consentamintul creditorului. Nu se poate deci concepe sa i se dea creditorului, fara voia lui, un alt debitor. Referitor la conditile de forma, legea prevede ca preluarea datorii trebuie sa fie incheiata in forma ceruta pentru actul juridic in al carui temei sa nascut datoria. 47.NOTIUNI GENERALE PRIVIND GARANTIILE EXECUTARII OBLIGATIILOR In doctrina romina,garantiile sunt difinite ca ansamblul mijloacelor juridice care confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare,prerogative care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori,fie in posibilitatea ca,in caz de neexecutare din partea debitorului,sa urmareasca pe o alta persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.Autorii ce impartasesc aceasta conceptie clasifica garantiile in:personale si reale .Garantiile personale constau in angajamentul pe care o alta persoana decit debitorul principal si-l asuma fata de creditor,de a executa obligatia,in cazul in care debitorul principal nu o va face.ex:fidejusiunea,garantiile bancare. Garantiile reale constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei,in instituirea unui drept real accensoriu cu privire la acest bun.ex:gajul,ipoteca.Un al autor V.D.Zlatescu considera ca garantii sunt toate acele mijloace tehnici,extrinseci raportului de obligatie,dar care vin sa se alature acestuia,spre a contribui la conservarea anumitor bunuri in vederea executarii silite,la asigurarea executarii reale ale obligatiei sau la despagubirea creditorului,in cazul in care executarea reala nu mai are loc.Garantiile se clasifica in:a)Garantii preventive(dr.de retentie),b)garantiile ale executarii reale(clauza penala,arvuna),c)garantii propriu-zise sau reparatorii(fidejusiunea,garantii reale).

48.FIDEJUSIUNEA.Fidejusiunea este contractul prin care o parte fidejusor se obliga fata de cealalta parte creditor sa execute integral sau partial ,gratuit sau oneros obligatia debitorului.Fidejusiunea poate fi de 3 feluri:a)conventionala,cind insesi partile raportului obligational,debitorul si creditorul,convin ca pentru garantarea executarii obligatiei debitorul va aduce angajamentul unui fidejusor.b)legala,cind o norma a legii prevede expres ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru a garanta executarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte.c)judecatoreasca,in ipoteza in care obligatia de a da o fidejusiune este impusa de instanta de judecata.Contractul de fidejusiune este un contract accesoriu ,solemn,unilateral,cu titlu gratuit sau oneros si aleatoriu.Contractul este accesoriu de aici rezulta urmatoarele consecinte:1.Fidejusiunea urmeaza soarta obligatiei principale.2.fidejusiunea nu poate intrece datoria principala si nu poate fi facuta in conditii mai oneroase.3.Fidejusiunea se intinde la accesoriile datoriei principale,fidejusorul va raspunde pentru cheltuielile de reziliere a contractului,dobinzile datorate de debitorul principal.4.Fidejusiunea poate opune creditorului toate exceptiile pe care le-ar putea opune debitorul principal,ex:compensatie,prescriptie.Contractul este solemn deoarece pentru incheierea lui valabila se cere respectarea formei scrise.Conditiile de validitate sunt:-Capacitatea de a contracta (persoanele fizice cu capacitate de exercitiu deplina si persoanele juridice constituite),Consimtamintul(fidejusiunea ia nastere prin manifestarea de vointa a partilor,fidejusorului si creditorului care trebuie sa fie persoane de descernamint.-obiectul contractului de fidejusiune este prestatia promise de fidejusor creditorului.-Cauza fidejusiunii este obiectivul urmarit la incheierea actului juridic civil,acel interes pe care partile cauta sa-l satisfaca.-Forma 12

scrisa.Obligatia fidejusorului este de a executa obligatia debitorului.Creditorul are obligatia sa furnizeze,la cererea fidejusorului,toate informatiile utile privind continutul si modalitatile obligatiei principale si privind stadiul de executare a acesteia.Sa-l informeze pe fidejusor daca debitorul principal este in intirziere cu executarea obligatiiilor sale.Debitorul este obligat sa instiinteze de indata fidejusorul,daca a executat obligatia garantata prin fidejusiune.sa-l elibereze pe fidejusor de fidejusiune.Incetarea fidejusiunii.Fidejusiunea poate inceta pe calea rezilierii contractului(A),pe cale indirecta ca efect al stingerii,modificarii sau preluarii datoriei principale(B),sau pe cale directa,independent de obligatia principala(C). A. legea prevede unele cazuri speciale de reziliere a acestui contract:- daca fidejusiunea s-a constituit p/u garantarea obligatiilor viitoare sau nedeterminate ori daca nu s-a stabilit un termen p/u fidejusiune, fidejusorul are dr., dupa expirarea a 3 ani de la constituirea fidejusiunii sa rezilieze contractul ,cu-n preaviz de 3 luni fata de creditor,debitorul principal si de celalati fidejusori.- o fidejusiune stabilita pe termen poate fi reziliata dupa 5 ani cu respactarea unui termen de preaviz de 3 luni. B. Avind caracter accesoriu fidejusiunea poate inceta ca urmare a stingerii obligatiei principale- fie prin plata facuta de debitor , fie prin alte modalitati : -prin compensarea creantelor reciproce ale debitorului si creditorului. Fidejusorul poate opune creditorului compensarea a ceea ce acesta din urma datoreaza debitorului;- prin confuziune, adika prin intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatilor de debitor si creditor, asemenea cnfuziune profita fidejusorului;-daca creditoru, in baza unei intelegeri cu debitorul, il elibereaza pe acesta de executarea obligatiei ( remiterea de datorie- Renunarea gratuit a creditorului de a valorifica contra debitorului drepturile izvornd dintr-o crean se numete remitere de datorie.);- in cazul modificarii, fara acordul fidejusorului, a obligatiei garantate, cind aceasta modificare atrage marirea raspunderii sau alte consecinte nefavorabile p/u fidejusor. - in cazul preluarii datoriei garantate de catre o alta persoana, daca fidejusorul nu a acceptat sa garanteze executarea obligatiei de catre noul debitor;C. Pe cale directa fidejusiunea poate inceta:- o data cu expirarea ermenului p/u care a fost prestata;- in cazul in care termenul nu este determinat , fidejusiunea inceteaza daca creditorul , in decursul unui an de la scadenta obligatiei garantate, nu a intentat nicio o actiune contra fidejusorului.- in caz de deces al fidejusorului;-atunci cind, din cauza creditorului, nu mai poate avea loc subrogarea fidejusorului in drepturile creditruluifata de debitor. Fidejusorul in acest caz este eliberat in masura prejudiciului suferit;- prin compensatie intervenita intre fidejusor si creditor;-prin confuziunea dintre fidejusor si creditor;-prin remiterea de fidejusiune, creditorul renuntind la garantie.

49.GAJUL. 51.TIPURILE GAJULUI Gajul :este un dr. Real in al carui temei creditorul (gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul , din valoarea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul (gajist) nu executa obligatia garantata prin gaj.Gajul este un contract accesoriu si sinalagmatic. Prin gaj se poate garanta o obligatie simpla , sub conditie, cu termen. Remiterea bunului se face de obicei direct creditorului gajist dar se poate face si unui tert care actioneaza in numele creditorului gajist.Clasificarea gajului.Legea prevede 2 tipuri de gaj : gaj inregistrat (fara deposedare) si amanetul sau gaj real (cu deposedare);In cazul gajului inregistrat, obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele acestuia din urma. In cazul amanetarii , obiectul gajului se transmite in posesiune creditorului gajist sau a unui tert care actioneaza in interesul acestuia.Insa Obiectul gajului sigilat de catre creditor poate fi lasat la debitorul gajist conform contractului.Exista mai mule criterii de clasificare a gajului:- In functie de temeiul constituirii : gaj legal sau conventional; Legea secifica creantele din care se poate naste gajul legal : 1. creantele statului, p/u sumele datorate conform legislatiei fiscale; 2. creantele care rezulta dint-ro hotarire judecatoreasca;In functie de natura raporturilor juridice ce constituie obiectul gajului: * ipoteca : gajarea pamintului, constructiilor, altor imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul aferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinta a acestui teren. Consatiuie ipoteca si grevarea chiriilor, prezente si viitoare, pe care le produce un imobil.~ipoteca de intreprinzator:gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului ei patrimoniu , inclusiv asupra fondurilor fixe si circulante , asupra altor bunuri si drepturi patrimoniale reflectate in bilantul intreprinderii.;* gajul marfurilor care se afla in circulatie sau in proces de prelucrare;*Gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor( de ex. Roada pamintului).Subiectii: Creditorul gajist persoana obligatiile fata de care sunt garantate prin gajsau detine o creanta garantata prin gaj. Debitorul gajist este proprietarul sau alt posesor si uzufructuar legal al bunurilor depuse in gaj, care are dr. de a instraina aceste bunuri. Debitorul gajist poate fi atit debitorul obligatiei garantate, cit si un tert.Obiectul gajului: poate fi orice bun corporal sau incorporal, mobil sau imobil, consumptibil sau neconsumptibil, determinat individual sau generic . Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil, bunurile inalienabile sau insesizabile. Gajul se inregistreaza in modul urmator: Ipoteca : la organul cadastral in a carui raza teritoriala se afla bunul imobil ipotecat de la 3 luni de la data incheierii contractului.; Ipoteca de intreprinzator: la biroul notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea..; Gajul titlurilor de valoare nominative : in registrul detinatorilor de valori nominative;Gajul titlurilor de valoare ale statului: in registrul detinatorilor de valoare a statului. 50.CLAUZA PENALA. 13

Clauza penala-prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul,stipulind ca debitorul in cazul neexecutarii obl,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Obiectul clauzei penale il constituie,in mod uzual,o suma de bani,determinata sau determinabila,numita penalitate.Clauza penala intotdeauna trebuie sa imbrace forma scrisa,chiar daca obl principala pentru garantarea careia a fost stipulata nu ar imbraca aceasta forma.Nerespectarea formei scrise este sanctionata cu nulitatea. Functiile clauzei penale:a)functia de garantie,cit priveste executarea obl principale,prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obl contractuale indeamna pe debitor la executarea reala a contractului. b)functia de evaluareClauza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obl si respectiv a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului.c)functia compensatorie,deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obl contractuale de catre debitor.d)functia de sanctionare,care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului,putind sa depaseasca limitele acestuia,si chiar in lipsa oricarui prejudiciu.e)functia de stimulare,adica conduita corecta a debitorului. Caracterele juridice:Clauza penala are un caracter accesoriu,adica prin clauza penala se poate garanta numai o creanta valabila.Debitorul nu poate alege intre executarea in natura si plata sumei prevazute in clauza penala. In ceea ce priveste cumulul penalitatilor cu executarea obl,regula este ca creditorul nu poate cere concomitent executarea prestatiei si plata clauzei penale,cu exceptia cazurilor in care sint stipulate penalitati si pentru executarea necorespunzatoare sau tardiva a obl.Pentru a se putea aplica clauza penala,este necesar sa fie itrunite toate conditiile acordarii de despagubiri.Creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar,care vine in concurs cu ceilalti creditori fara vreun drept de preferinta fata de ceilalti chirografari ai aceluiasi debitor. Clauza penala are forta obligatorie intre partile contractului si se impune a fi respectata de instantele de judecata. 52. ARVUNA. Arvuna-suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirma incheierea contractului si a-i garanta executarea.Intelegerea cu privire la arvuna,indiferent de suma ei,trebuie sa fie intocmita in scris.Functiile arvunei:a)functia de plata, cum ar fi in contractul de vinzare-cumparare,daca cumparatorul executa obligatiile sale ,suma constituind arvuna se include in pret,b)functia de confirmare a incheierii contractului ,c)functia de garantie,d)functia de compensare in ipoteza. in care partea culpabila de neexecutarea obl contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate contractantului. 53. RETENTIA. Dr de retentie-dr care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prev de lege,atita timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Creanta retentorului consta in sumele cheltuite pentru pastrarea,intretinerea,imbunatatirile aduse bunului,precum si eventualele prejudicii cauzate de bunul in cauza.Pentru nasterea dr de retentie,trebuie sa fie intrunite urm conditii: a)creanta retentorului sa fie certa,lichida si exigibila,b)dr de retentie sa fie invocat fata de proprietarul exclusiv si actual al bunului respectiv,c)intre bun si creanta sa existe o conexiune,d)bunul respectiv este corporal,mobil sau imobil,aflat in stapinirea retentorului. Legea prevede cazurile in care dr de retentie nu poate fi exercitat,si anume:daca posesiunea bunului provine dintr-o fapta ilicita,este abuziva ori ilegala,daca bunul este insesizabil,precum si daca posesorul este de rea-credinta. 54.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE STINGERE A OBLIGATIILOR. Prin stingerea obligatiilor se intelege incetarea raporturilor juridice dintre subiectele acestora care pierd drepturile si obligatiile ce rezulta din continutul raportului obligational. In rezultatul stingerii obligatiei partile nu sunt legate intre ele.Creditorul nu mai poate pretinde , iar debitorul este obligat sa plateasca dobinda si penalitatile ori sa repare prejudiciul.Modurile de stingere a obliagtiilor sunt:executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea, remiterea de datorie, novatia, decesul pesoanei fizice si lichidarea persoanei juridice.Modurile de stingere a obligatiilor se clasifica dupa urmatoarele criterii :1)dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului juridic obligational :a) moduri voluntare de stingere a obligatiilor(remiterea de datorie). b) moduri de stingere a obligatiilor care produc efecte indirect de vointa partilor(confuziunea sau imposibilitatea fortuita de executare);2)dupa faptul realizarii sau nerealizarii creantei creditorului se disting:a) moduri de stingere a obligatiei care duc la realizarea creantei (executarea obligatiei confuziunea, compensarea) b)moduri de stingere a obligatiei care nu duc la realizarea creantei creditorului (remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare). 55.STINGEREA OBLIGATIILOR PRIN EXECUTARE. Cel mai important mod de executare a obligatiilor este executarea efectuata in modul corespunzator.Executarea are ca efect realizarea dreptului de creanta al creditorului, eliberarea debitorului de datorie. Executarea obligatiei poate fi: 1)directa (in natura).Executarea in natura este atunci cind debitorul executa prestatia pe care o datoreaza in natura ei specifica. Prestatia datorata in acest caz nu poate fi inlocuita cu o alta prestatie sau cu despagubiri banesti fara acordul creditorului. Indeplinirea prestatiei trebuie sa fie executata si la termenul stabilit.2)indirecta (sau prin echivalent). Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o alta executare in locul celei datorate, acest mod este 14

denumit darea in plata. Darea in plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate, a unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea unor servicii. 56.STINGEREA OBLIGATIILOR PRIN CONSEMNARE Consemnarea este un mijloc juridic aflat la dispozitia debitorului pentru a se elibera de datorie in cazul in care creditorul refuza sa primeasca prestatia fara temei legal sau daca pentru executarea prestatie sac ere a actiune dic partea creditorului, iar el nu efectueaza aceasta actiune. Consemnarea consta in depunerea banilor, valorilor mobiliare sau a altor documente, a bijuteriilor la banca sau la notar. Debitorul poate recurge la consemnarea doar cind creditorul ete in intirziere sau el nu cunoaste identitaatea sau domiciliul creditorului, din motive neimputabile lui. Debitorul este obligat sa depuna bunurilor la locul executarii obligatiei, care a fost prevazut la contractarea ei; sa-l informeze pe creditor despre consemnarea.Creditorul, la rindul lui poate prelua bunurile consemnate intr-un termen de 3 ani de la momentul cind a aflta sau trebuia sa afle despre consemnare;el suporta cheltuielile de consemnare. Stingerea obligatiei prin consemare este interesul direct al debitorului, deoarece efectuind-o el nu mai este obligat sa suporte riscurile, sa plateasca dobinda, penalitatile. 57. STINGEREA OBLIGATIILOR PRIN COMPENSARE. Stingerea obligatieiprin compensare este un mod simplificat al executarii obligatiilor. Prin aplicarea lui se evita efectuarea a 2 plati cu cheltuielile respective, pierderea de timp si riscurile pe care le presupune orice plata. Compensarea asigura egalitatea subiectelor rapotului juridic obligational si este o garantie adaugatoare in executarea obligatiei, prin faptul ca creditorul, conpesind creanta acestui din urma, este sigur ca o va realize cel putin, pina la concurenta propriei datorii fata de cealalta parte.Compensarrea se poate face atunci cind se intilnessc o obligatie si o creanta opuse, de aceeasi natura, care au ajuns la scandenta sau chiar daca nu sunt scandente, executarea lor poate fi pretinsa in acelasi timp. Pentru stingerea obligatiei prin compensare este necesar ca un din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatoarele conditii: 1)partile sa participle la 2 obligatii reciproce si de aceeasi natura, avind una fata de cealalta atit calitate de debitor, cit si calitate de creditor. 2) obiectul obligatiei sa fie sume de bani sau bunuri de aceeasi natura. 3) creantele trebuie sa fie certe (adica existenta lor sa nu fie disputabila din punct de vedere juridic), lichide (adica valoarea sa fie determinata sau determinabila pentru a putea deduce cea mai mica si cea mai mare) si exigibile (adica scandente sau sa poate fi ceruta executarea) Atunci ciind prin compensare se pretinde stingerea mai multor creante solicitantul poate stabili care anume creante vor fi compensate. Un caz separat de compensare este cesiunea de creanta sau preluarea datoriei, Astfel, in cazul cesiunii de creanta, debitorul are dreptul sa opuna noului creditor creanta fata de vechiul creditor, daca scandenta acestei creante are loc innaintea de primirea instiintarii despre cesiune, daca scandenta nu este indicate sau daca executarea poate fi ceruta oricind. Daca cesiunea de crenata a devenit opozabila debitorului prin notificare, aceasta impiedica compensarea creantelor dobindite de debitor impotriva cedentului dupa notificare. Pentru creantele anterioare notificarii, debitorul cedat opune compensarea creditorului cedent si chiar cesionarului, deoarce pina la notificare debitorul este un tert fata de cesiunea intervenita intre cedent si cesionar. In cazul preluarii datoriei, noul debitor nu are dreptul sa opuna o creantace partine vechiului debitor.Fidejusorul pota eopune creditorului compensarea creantei debitorului a carui datorie o garanteaza. In scimb, debitorul nu poate opune compensarea creantei fidejusorului impotriva creditorului sau. Compensarea stinge creantele reciproce la fel ca si plata. O data cu datoriile stinse prin compensare se vor stinge si garantiile lor. CC prevede ca nu este admisa compesarea creantelor: 1) cu termenul de precriptie expirat, aceasta de regula nu se aplica in cazul in care termenul de prescriptie a expirat dupa data la care creanta al carei termen de prescriptie a expirat putea fi compensata.2) privind reparea prejudicului cauzta prin vatamarea sanatatiii sau prin cauzarea mortii.3)prinvind intretinerea pe viata. 4) privindplata pensiei alimentare. 5)daca obiectul prestatiei este un bun insesizabil. 6) cind obligatia sa nascut dintro fapta ilicita intentionata. 58. CONFUZIUNEA. Obligatia se stinge in cazul o persoana intruneste calitatea de debitor si cea de debitor.Astfel, este cazul cind creditorul mosteneste pe debitoul sau si invers ori cind intervine o cesiune de creanta intre debitor si creditor. In cazul personelor juridice legate untre ele prin raporturi obligationale confuziunea intervine in procesul reorganizarii lor pirn comasare sau divizare. Atit in cazul persoanelor fizice cit si cele juridice, dispare un subiect obligational si respective inceteaza insusi raportul juridic. Atunci cind confuziunea se realizeaza prin intrunirea de catre aceeasi persoana a caliataii de fidejusor se de creditor sau de fidejusor si debitor, obligatia principala nu se stinge (661), se stinge numai obligatia secunndara da garantie. 59. NOVATIA. Obligatia se stinge in baza intelegrii dintre parti de a o inlocui cu o alta obligatie (665). Spre deosebire de alte acorduri ala partilor care duc la stingerea obligatiilor, novatia nu inceteaza raportul juridic dintre parti, deoarce obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa, subiectele obligatiei raminind aceleasi.Novatia se caraterizeaza prin urmatoarele caratere: 1)prezenta acorduului intre parti, prin care se inlatura litigul privind existenta obligatiei anterioare. 2) incetarea obligatiei anterioare. 3) nasterea intre aceleasi personae a unei noi obligatii. Novatia se admite in privinta tuturor 15

obligatiilor valabile. Daca se stabileste ca obligatia anterioara a fost nevalabila va fi nevalabila si obligatia noua prin care a fost inlocuita. 60. REMITEREA DE DATORIE. Remiterea de datorie este un mod voluntar de stingere a obligatiei, care consta in renuntarea creditorului, cu consimtamintul debitorului, la dreptul sau de creanta. Din acesta difinitie rezulta ca remiterea de datorie nu este un act juridic unilateral, ci un contract, al carui incheiere face necesara existenta consimtamintului debitorului. Am putea mentiona ca remiterea de datorie sau, cu alte cuvinte, iertare de datorie este una din fomele donatiei, contract cu titlu gratuit sau, dupa cum spune doctrina , o libertate. Remiterea de datorie este renuntarea gratuita pe care creditorul o face debitorului sau, cu acordul acestuia, la plata creantei sale.Remiterea de datorie,ca act juridic bilateral prin care se stinge obligatia, poate fi realizata in orice forma scrisa sau verbala, expresa sau tacita.

16

17