CONVULSIILE

Convulsiile reprezint descarcarea electrica excesiva si sincrona datorata

depolarizarii neuronilor din sistemul nervos central (SNC).

Aspectul clinic al convulsiilor la copilul mic este mult diferit de cel
al copilului mare; este atipic, ceea ce va ngreuna stabilirea
diagnosticului.
Se ntlnesc frecvent convulsii sub forma de grimase ritmice,
repetitive, micri de suctiune, crize de apnee, devierea pozitiei
globilor oculari (nistagmus lateral sau rotator intermitent), micri
repetitive ale unui singur membru (convulsii focale), hipertonie
generalizat cu deviere conjugat a capului i ochilor (convulsii
tonice sugernd aspectul de copil decerebrat).
Simptomul primar n manifestarea convulsiilor este reprezentat de
instalarea apneei nsoit de un ritm cardiac normal sau accelerat.
Convulsiile neonatale sunt dificil de difereniat de alte micri
dezordonate, dar fr semnificaie patologica ce pot fi regasite in
mod normal in aceasta perioada cum ar fi clonus, tremor.

Pentru emiterea diagnosticului de convulsii neonatale inregistrarea
traseului electroencefalografic joaca un rol important.

Forme clinice:

Convulsiile focale clonice sunt asociate cu tulburari metabolice,
injurii cerebrale focale (hemoragie subarahnoidiana, infarcte focale).
In general prognosticul este bun.

Convulsiile multifocale clonice apar la nou-nascutii sub 34
saptamani de gestatie. Electroencefalograma (EEG) are un aspect
anormal.

Convulsiile tonice sunt asociate cu deviatii ale globilor oculari sau
cu miscari clonice si apnee. Apar la nou-nascutul prematur sau cu
hemoragie intraventriculara. Prognosticul este prost.

Convulsiile mioclonice sunt asociate cu leziuni difuze ale sistemului
nervos central (SNC). Prognostic acestor patologii este prost.

Convulsiile subtile sunt echivalente convulsive; un procent de 50%
dintre convulsiile nou-nascutului la termen si prematur au origine
corticala, nu sunt asociate cu modificari EEG si nu sunt ameliorate
de tratament anticonvulsivant. Acestea se manifesta prin:
- miscari oculare anormale: privire fixa, clipit, deviatie orizontala a
globilor oculari;
- miscari oro-buco-faringiene: miscari de suctiune, masticatie,
protruzia limbii, hipersalivatie;
- miscari anormale ale membrelor: miscari de pedalare, inot,
tremuraturi, postura tonica a unui membru, vaslire;
- apneea, de obicei fara bradicardie, dar daca apneea este mai mare
de 20 secunde apare bradicardia.

Starea de ru convulsiv reprezinta persistenta sau repetitivitatea
convulsiilor clinice sau/si electrice timp de mai mult de 30 de
minute.

Diagnostic diferenial:

Obligatorie este diferentierea convulsiilor fata de tremuraturi.
Tremuraturile sunt asociate cu hipocalcemia, hipoglicemia,
encefalopatia neonatala, nou-nascutul din mama
diabetica.
Tremuraturile nu sunt insotite de miscari oculare, sunt ritmice, egale
ca amplitudine. Pot fi provocate prin stimularea nou-nascutului si
pot fi oprite prin flexia pasiva a membrului afectat. In genere nu
sunt insotite de fenomene autonome: cresterea tensiunii arteriale,
tahicardie, bradicardie. De asemenea, nu sunt asociate cu anomalii
ale electroencefalogramei (EEG). Se repeta cu o rata 2-3/secunde.

ETIOLOGIE
Dintre cauzele perinatale incriminate in etiologia convulsiilor neonatale
amintim:

- encefalopatia hipoxic-ischemica reprezinta 40% din totalul convulsiilor cu
debut in primele 12-24 ore. Pot fi asociate cu tulburari metabolice posthipoxice
(hipoglicemie, hipocalcemie, secretie inadecvata de ADH, hiponatremie).
Convulsiile cu aceasta etiologie apar foarte aproape de momentul nasterii.
Acesti copii au scorul Apgar foarte mic si prezinta hemoragie meningo-cerebrala
cu cele trei localizari ale ei periventricular, subarahnoidian sau hematom
subdural.
- hemoragia intracraniana reprezinta 12,5% din totalul convulsiilor, ca rezultat al
nasterii in prezentatia bregmatica, aplicarii de forceps. Se manifesta prin
convulsii focale aparute dupa prima zi de viata. Sunt asociate frecvent cu
prematuritatea.
- malformatii vasculare cerebrale (17%): anevrisme, malformatii arterio-
venoase, hidrocefalie, holoprozencefalie.
- tulburari de dezvoltare a sistemului nervos central.

Tulburarile metabolice de mai jos pot debuta la nou-nascut prin convulsii:
- hipoglicemia tradusa prin valori ale glicemiei sub 40 mg%, la nou-nascut SGA,
prematur, nou-nascut cu asfixie, Sindrom Beckwith-Wideman. De obicei nou-
nascutul cu hipoglicemie prezinta hipotonie, apnee, tremuraturi si convulsii daca
hipoglicemia este de lunga durata.
- hipocalcemia, la valori ale calciului (Ca) seric sub 7 mg/dlsi Ca ionic sub 3,5
mg%. Convulsiile apar dupa prima saptamana de viata si in general sunt focale.
- hipomagneziemia, cu o valoare a magneziului (Mg) sub 1,2 mg%,
- hiponatremia: din cauza secretiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) se
produc pierderi excesive renale de saruri, precum si datorita administrarii
excesive de lichide hiponatremice.
- hiponatremia cauzata de boli renale, deshidratare, diabet insipid sau iatrogena;
- piridoxindependenta;
- tulburari in metabolismul aminoacizilor;
- acidemii organice: acidemie metilmalonica, propionica, acidoza lactica
congenitala;
- intoleranta la fructoza;
- tulburari mitocondriale datorate deficientelor enzimatice;
- boli de stocaj.

Infectiile cauzeaza 10% dintre convulsiile neonatale. Dintre acestea amintim:
infectiile bacteriene, infectiile virale, Sindromul TORCH.

Medicamente administrate mamei sau nou-nascutului

Policitemie, manifestata in general prin letargie si hipotonie, dar pot aparea si
convulsiile.
Infarcte focale prin ocluzii arteriale sau venoase.
Convulsii neonatale familiale de etiologie nedeterminata; o parte pot fi
autosomal dominante.
Convulsiile neonatale benigne sunt convulsii de ziua a 5-a (nou-nascut la termen
sanatos, convulsii multifocale clonice, durata mai mica de 24 ore).
Convulsii cu etiologie neprecizata, idiopatice se regasesc intr-un procent de 3-
25%.

FIZIOPATOLOGIE:

Mecanismele fundamentale de producere a convulsiilor sunt in general
necunoscute. Depolarizarea excesiva poate fi rezultatul urmatoarelor fenomene:
- tulburari in producerea de energie, care pot avea ca rezultat o degradare in
pompa sodium-potasiu (Na-K). Hipoxemia, hipoglicemia, ischemia pot cauza
tulburari in producerea de energie.
- alterarea membranei neuronale poate conduce la cresterea permeabilitatii
pentru sodiu (Na);
- excesul de neurotransmitatori excitatori fata de cei inhibitori poate produce o
depolarizare excesiva a membranei neuronale;

Convulsiile difera la nou-nascuti fata de copilul mare, iar convulsiile la nou-
nscutii la termen difera fata de prematuri.
Nou-nascutii au rareori convulsii tonico-clonice generalizate, bine organizate,
iar prematurii au atacuri convulsive mai putin organizate. Aceste aspecte se
datoresc statusului dezvoltarii neuroanatomice si neurofiziologice din perioada
neonatala.

La copiii la care se manifesta o criza convulsiva se remarca o imaturitate
anatomica: ramificatiile axonice si dendritice sunt in curs de dezvoltare,
conexiunile sinaptice incomplete, deficienta in mielinizarea sistemelor corticale
eferente, crestere neuronala excesiva.
Fiziologic se remarca o imaturitate neurofiziologica datorata mielinizarii
deficitare a formatiunilor eferente neuronale, convulsiile fiind fruste, fara
corespondenta pe electroencefalograma (EEG), iar generalizarea convulsiilor
este scazuta.

CONDUITA DE URGEN:
Optimizarea ventilatiei (dezobstruare, oxigeno terapie), a debitului
cardiac, tensiunii arteriale, electrolitilor serici si corectarea acidozei.

Terapia intravenoasa consta din administrarea de glucoza bolus 10%, 2 -
4 ml/kgc, 0,5-1 g/kgc cu piv continua 5-8 ml/kgc/h in cazul convulsiilor
metabolice.
Anticonvulsivante administrate pot fi: Fenobarbital, Fenitoin, Diazepam,
Lorazepam, Midazolam, Paraldehida
Terapia adjuvanta cuprinde administrarea de calciu (Ca) gluconic 5%, 4 ml/kgc;
sulfat se magneziu (MgSO4) 20% 0,2 ml/kgc; Piridoxina in doza mare de 300
mg/kgc/zi.

Terapia etiologica cuprinde si antibioterapia meningitelor neonatale.

Prognostic:

Decesul survine in 15% din cazuri.
Se pot instala sechele neurologice cum ar fi: retard mental, deficit motor si
convulsii in 30% din cazuri.

Se constat o evoluie buna n 50% dintre cazuri.
Convulsii cronice ocupa un procent de 15-20% in functie de gradul de
maturizare cerebrala, de etiologia convulsiilor, de aspectul EEG, examenul
neurologic si aspectele imagistice.
Modificarile de EEG sunt asociate cu sechele neurologice cu o incidenta de 90%
cand exista supresie electrica; daca undele asimetrice la 50% si EEG normal,
procentajul cazurilor ce vor dezvolta sechele este sub 10%.

Convulsiile neonatale nceteaza la cateva zile de la debut, chiar si la acei copiii
cu afectare cerebrala reziduala. In schimb, acesti copiii pot manifesta in perioada
de sugar un alt tip de convulsii cum ar fi spasmele infantile.
Dupa incetarea convulsiilor este necesara continuarea tratamentului de
intretinere cu fenobarbital, doza administrata oral fiind de 3-4 mg/kg/zi.
Medicatia se va intrerupe in momentul in care se produce disparitia
completa a simptomatologiei si se normalizeaza traseul
electroencefalografic ; nu dispare riscul de recurenta a bolii
PRIMUL AJUTOR N CONVULSII LA
COPIL
DEFINIIE: Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale
musculaturii corpului; ele pot afecta intreaga musculatura -
convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura -
convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice
bruste si anormale, excesive si sincrone datorate depolarizarii
neuronilor din sistemul nervos central (SNC).

Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in
alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor
pusee febrile(hiperventilatie in caz de febra mare)
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice,
encefalopatia hepatica sau uremica
- traumatisme cerebrale, tumori cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool,
droguri, otrvire etc.
- soc termic,soc electric
Convulsiile reprezint descarcarea electrica
< !--[endif]-->Desi convulsiile au un aspect dramatic, ele provoaca rareori
probleme prin ele insele. Acestea sunt rezultatul loviturilor din cadere sau prin
lovire de obiectele din jur.


TABLOU CLINIC:
Faza tonic:
- se instaleaz brusc,
- cu pierderea contienei nainte sau concomitent cu apariia contracturii tonice,
- faciesul devine palid, ochii plafoneaz,
- copilul devine rigid, muschii devin rigizi, dupa care apar miscari spastice si
neregulate,
- cu capul n hiperextensie maxilarele sunt ncletate,
- membrele sunt nepenite, antebraele flectate, pumnii strni, copsele i
gambele n extensie,
- toracele este imobilizat,
- apar apneea i cianoza,
- dac este surprins n ortostatism bolnavul cade,
- ochii se dau peste cap
- pot aparea pierderi necontrolate de urina sau scaun - dupa ce convulsiile
iau sfarsit, bolnavul devine somnoros si confuz.
Faza clonic:
- capul se mic ritmic, lateral sau n extensie,
- musculatura feei se contract ritmic,
- globii oculari execut micri n toate direciile, pleopele palpit, exit
midriaz,
- apar spume la gur care devin sanguinolente cnd limba este rnit
- membrele execut micri brute de flexie i extensie,
- respiraia este sacadat, neregulat, zgomotoas,
- pulsul accelerat i slab, facies vuluos (fa cianozat),
- uneori emisiune involuntar de urin i fecale
Faza de rezoluie:
- contracturile nceteaz,
- respiraia devine normal,
- faciesul se recoloreaz.

CONDUITA DE URGEN:
- mpiedicarea autotraumatizrii. Daca bolnavul este gata sa cada,
incercati sa-l prindeti si sa-l aezai usor ntins, pe jos. (poziie
culcat, deprtare de surse de foc, de obiecte tari sau
tioase, de sticle etc,; va fi supravegheat s nu cad din
pat)
Atenie! se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere:
se va incerca prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de
care s-ar putea lovi.
- Meninerea permeabilitii cilor respiratorii:
- copilul va fi aezat n poziie de siguran (decubit lateral, semipronaie, astfel
se evit cderea limbii n hipofaringe, i pentru a preveni necarea cu
secreii, sange sau lichide de vom.
- pipa Guedel,
- aspirarea secreiilor,
- Verificarea funciilor vitale i vegetative,
- Daca respiraia se opreste si nu se reia imediat dupa convulsii,
mentinem calea aeriana deschis. Efectum respiratie artificiala
dupa criza,
- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu Glucoz 10 %,
adminsitrarea medicaiei aticonvulsivante la indicaia medicului,
- Verificm daca nu sunt si alte leziuni, ca sngerri, fracturi si lum
masurile necesare pentru a le trata,
- Supravegherea pacientului i a FV
TEHNICILE SPECIFICE DE PRIM
AJUTOR ACORDATE NOU-
NSCUTULUI
TEHNICILE SPECIFICE DE PRIM AJUTOR ACORDATE NOU-NSCUTULUI
- aezarea nou nscutului ntr-un prosop steril sau curat;
- aspirm gura i narinele nou-nscutului cu o pompide cauciuc, dac
nu exist stergem secreiile cu o compres;
- meninem legtura cu mama prin cordonul ombilical att timp ct
acesta pulseaz, apoi efectum clamparea la aproximativ 10-2- cm de
ombilicul ftului;
- uscm i curm nou-ncutul cu un prosop curat;
- dac nu respir, ncercm din nou s aspirm narinele i gura,
stimulndu-l prin lovirea tlpilor cu degetul;
- notm ora naterii;
- tergem bine i uscm nou-nscutul, apoi l nvelim n prosoape calde
pentru a-l proteja de pierderile de cldur.
-apreciem scorul APGAR:
- observm culoarea tegumentelor, prezena micrilor memberelor;
- observm dac respir - n mod normal dup legarea cordonului
ombilical n 90 secunde ncepe s respire cu o rat de 40 pe minut i
ip;
- verificm pulsul la nivelul arterei brahiale - 100/minut, vizibil i prin
pulsaiile cordonului ombilical imediat dup natere (n mod normal
ntre 160-180/min;
- dac nu respir la un minut de la natere, aezm nou-nscutul cu
capul uor mai jos pentru ca secreiile s se scurg din cile aeriene i
aspirm cu pompia de cauciuc din gur i narine. Continum s-l
stimulm tactil prin lovirea uoar la nivelul tlpilor sau prin tergere
cu un prosop cald i uscat.
Atenie! Dac nu se obine rspuns, se ncepe resuscitarea nou-
nscutului.

Suportul vital la nou-nscut
ncepei suportul vital la nou-nscut dac evaluarea arat c bebeluul
nu prezint respiraii normale sau are o frecven cardiacmai mic de
100/min.

- Deschiderea cilor aeriene i aerarea plmnilor este de obicei tot
ce e necesar. Astfel, intervenii mai complexe vor fi zadarnice dac
aceti doi pai au fost completai cu succes.
- Deschiderea cilor aeriene ale n.n. prin meninerea capului n
poziie intermediar,susinerea mandibulei i a brbiei, asociat cu
aspirarea lor cu pompia de cauciuc;
- Se ncepe respiraia gur la gura i nasul nscutului sau gur la
masc, insuflnd uor de douori cantitatea de aer pe care o poi ine
ntre oblaji. Verificai dac a aprut respiraia i dac nu continuai
pn la 5 insuflaii.
- Dup 5 insuflaii verificai respiraia, dac tot nu respir continuai
ventilaia.
- Suportul circulatiei sangvine.
- Verificai pulsul;
Suportul circulaiei sangvine se realizeaz eficient doar dac plmnii
au fost umplui cu aer n prealabil. Se recomandcompresiile toracice
dac alura ventricular este mai mic de 60 batai/min, chiar n
prezenta ventilaiilor adecvate.
< !--[if !supportLists]-->- <!--[endif]-->Compresiile toracice
Cea mai eficient tehnic pentru compresii toracice o reprezint
plasarea ambelor police, unul lnga cellalt, peste 1/3 distal a
sternului, imediat sub linia imaginar ce unete mameloanele, minile
cuprinznd toracele, iar cu celelalte degete susinnd spatele.
Un alt mod de a gsi poziia corect a policelor, este identificarea
apendicelui xifoid i plasarea policelor pe stern, o lime de deget mai
sus dect punctul identificat. Prin compresie, sternul trebuie scoboare
cu aproximativ o treime din diametrul antero-posterior toracic, i se
permite peretelui toracic srevin n poziia de relaxare ntre
compresii.
Se folosete rata compresie-ventilaie de 3:1, urmrind efectuarea a
aproximativ 120 gesturi pe minut- aproximativ 90 de compresii
toracice si 30 de respiraii. Verificai alura ventricular dupprimele
30 de secunde, i, ulterior, periodic. Oprii compresiile toracice cnd
alura ventricular spontan este mai mare de 60 de batai/minut.

Informaii suplimentare:
Ce este scorul APGAR?
Scorul Apgar este o metoda practica de evaluare a starii fizice a nou-nascutului,
imediat dupa nastere.Dr. Apgar a realizat o metoda prin care starea de sanatate a
copiilor sa poata fi evaluata intr-un mod organizat, sistematizat si eficient de
personalul medical din sala de nasteri.
Scorul Apgar este o suma a cinci notari, de la 0 la 2, a cinci parametri:
respiratie (0 nu respira, 2 tipa viguros); coloratia (0 copil alb sau cu cianoza
generalizata, 2 copil roz complet); frecventa cardiaca (care trebuie sa fie peste
100); tonusul muscular (2 copil cu membrele in flexie, care misca viguros mainile
si picioarele); reactivitatea reflexelor (2 stranuta, tuseste, scoate singur
secretiile din gura si din nas).
Scorul Apgar foloseste la evaluarea imediata a nou-nascutului la un minut dupa
nastere, la cinci minute si din cinci in cinci minute, pana cand obtinem nota
peste 7. Un copil nascut cu scor Apgar 10 este un copil cu o stare excelenta de
sanatate. De asemenea, nu este un motiv de ingrijorare daca micutul a primit la
nastere un scor de 8 sau 9. De cele mai multe ori nou-nascutii pierd 1 2 puncte la
evaluare din cauza culorii vinetii a membrelor, culoare considerata normala
imediat dupa nastere.
Cum traducemscorul Apgar
Apgar 8-10 copilul respira singur, respiratia este normala, ritmul cardiac este mai
mare de 100 de batai pe minut, tegumentul capata culoarea roz imediat dupa
nastere.
Apgar 5-7 copilul are o apnee primara (oprirea respiratiei), nu respira spontan
imediat dupa nastere, iar respiratia se reia doar dupa manevrele tactile efectuate
de medici. Ritmul cardiac este mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea
tegumentelor ramane cianotica.
Apgar 3-4 copilul nu respira spontan, in ciuda stimularii tactile, iar ritmul cardiac
este mai mic de 100/min.
Apgar 0-2 nou-nascutul nu respira, nu are batai cardiace audibile, are tonusul
muscular scazut, culoare cianotica si nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor
aeriene. Peste 50% dintre prematurii cu varsta gestationala de 25-26 saptamani au
scorul Apgar 0-3, fara sa aiba acidoza severa, si raspund foarte bine la resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-15 minute dupa nastere, se
coreleaza cu un viitor neurologic sumbru.
De retinut este si faptul ca scorul Apgar care este calculat imediat dupa nastere
nu este cel mai important. Relevanta cea mai mare o are scorul obtinut la
maximum 20 de minute dupa nastere.Un scor Apgar mic la nastere nu inseamna
ca dezvoltarea copilului va fi afectata. Numai un Apgar mai mic decat 3 la 20 de
minute se asociaza in 100% din cazuri cu tulburari de dezvoltare fiziologica, spune
dr. Cuzino
RESUSCITAREA NOU-NSCUILOR
Echipament i mediul de lucru
Spre deosebire de RCP la adult, resuscitarea la nou-nscut este adesea un
eveniment predictibil. De aceea, este posibil s pregtim mediul de lucru i
echipamentul naintea naterii copilului. Ideal ar fi ca resuscitarea saib loc
ntr-un loc cald, bine luminat cu o zon liber cu o suprafaplat pentru
resuscitare plasat sub un radiator de cldur, cu celelalte echipamente pentru
resuscitare la ndemn. Tot echipamentul trebuie verificat frecvent.
Cnd naterea are loc ntr-un loc nedesemnat ca zon de natere, echipamentul
minim recomandat include: un dispozitiv pentru aerarea plmnilor cu calibru
potrivit pentru un nou-nscut, prosoape uscate calde i pturi, un instrument
steril pentru tierea cordonului ombilicat i mnui curate pentru personalul ce
asist naterea.
Controlul temperaturii
Nou-nscuii dezbrcai i uzi nu-i pot menine temperatura corpului ntr-o
camer cu o temperatur potrivit de cald pentru aduli. Bebeluii cu probleme
sunt n mod particular vulnerabili.
Expunerea nou-nscutului la frig va scdea presiunea arterial a oxigenului i
va crete acidoza metabolic.
Prevenii pierderea de caldur:
Ferii copilul de curent
Pstrai sala de nateri nclzit. Pentru copiii cu vrsta gestaional mai mic
de 28 de sptmni, temperatura n sala de nateri trebuie s fie 26 C.
Uscai copilul nscut la termen imediat dupnatere. Acoperii capul i corpul
copilului, n afar de fa, cu un prosop cald pentru a preveni pierderea
suplimentar de cldur. Ca alternativ,plasai copilul alturi de corpul mamei i
acoperii-i pe amndoi cu un prosop.
Dac nou-nscutul necesit resuscitare, poziionai copilul pe o suprafa
nclzit sub un radiator de cldurprenclzit.
La prematuri (n special cei sub 28 de sptmni), uscarea i nfarea pot fi
insuficiente. O metod mai eficientpentru a nclzi aceti copii este de a acoperi
capul i corpul (n afar de fa) cu un material plastic, fr a usca copilul nainte
i apoi aezai-l astfel acoperit sub radiantul de cldur.
Evaluarea iniial
Scorul Apgar a fost propus ca "o clasificare simpl, obinuit i clar a notelor
nou-nscuilor" i s fie folosit ca "baz de discuie i comparaie privind
rezultatele practicilor obstreticale, tipurilor de alinare a durerilor materne i
efectelor resuscitrii" (sublinierea nostr).
Nu a fost conceput pentru a-l atribui n vederea identificrii bebeluilor care
necesitresuscitare.
Totui, componente individuale ale scorului i anume rata respiratorie, ritmul
cardiac i tonalitatea, dac se evalueaz rapid, pot identifica bebeluii care
necesitresuscitare.
n plus, evaluarea repetat n special a ritmului cardiac i ntr-o mai mic msur
a respiraiei, pot indica dac bebeluul rspunde sau dac sunt necesare eforturi
suplimentare.
Respiraia
Verificai dacnou-nscutul respir. Dac da, stabilii rata, profunzimea i
simetria respiraiei mpreun cu orice dovad a unui model de respiraii
anormale, cum ar fi gaspurile sau gemetele.
Frecvena cardiac
Aceasta este cel mai bine evaluat prin auscultarea cu stetoscopul a btilor
apexului. Palparea pulsului la baza cordonului ombilical este adesea eficient
dar poate fi neltoare, pulsaiile cordonului fiind sigure doar dac sunt mai
multe de100/min.
La bebeluii care necesit resuscitare i/sau suport respirator continuu, un
pulsoximetru modern poate reda cu acuratee frecvena cardiac.
Culoarea
Coloraia este un mijloc neimportant n evaluarea oxigenrii,care este mult mai
bine evaluatprin utilizarea pusoximetriei dac se poate. Un bebelu sntos se
nate vineiu dar ncepe s devin roz dup 30 de secunde de la debutul
respiraiilor eficiente. Cianoza periferic este obinuit i, luat individual, nu
indichipoxemie. Paloarea persistent n ciuda ventilaiei poate indica acidoz
semnificativ sau mai rar hipovolemie. Dei coloraia este o metod
neimportant n evaluarea oxigenrii, ea nu trebuie ignorat: dac un
bebeluvapare vineiu, verificai oxigenarea cu un pulsoximetru.
Tonalitatea
Un bebelufoarte apatic este cel mai probabil incontient i va necesita suport
ventilator.
Stimularea tactil
tergerea copilului produce de obicei suficient stimulare pentru a induce
respiraia eficient.
Evitai metode mai viguroase de stimulare. Dac bebeluul nu-i instituie
respiraii spontane i eficiente n urma unei perioade scurte de stimulare, va avea
nevoie de suport ulterior.
Clasificarea dup evaluarea iniial
Pe baza evalurii iniiale, bebeluul poate fi plasat ntr-una din urmtoarele trei
grupe:
1. Respir puternic sau plnge
Tonalitate bun
Frecvena cardiac mai mare de 100/min
Acest bebelu nu necesit nici un fel de intervenie n afar de uscare, nfare
ntr-un prosop cald i, unde se poate, oferire mamei. Bebeluul va rmne cald
prin contactul piele-piele cu mama sub un cearaf i poate fi aezat la sn n
aceast etap.
2. Respir neadecvat sau apneic
Tonalitate normal sau redus
Frecvena cardiac mai mic de 100/min
Uscai i nfai. Starea acestui bebelu se poate mbunti prin umflarea mtii
dar dacaceasta nu crete n mod adecvat frecvena cardiac, atunci este posibil
snecesite compresii toracice.
3. Respir neadecvat sau apneic
Letargic
Frecven cardiacsczut sau nedectabil
Adesea palid, sugernd perfuzie sczut
Uscai i nfai. Acest bebelu va necesita imediat controlul cii aeriene, al
inflaiei pulmonare i ventilaie. n momentul cnd acestea au fost ndeplinite cu
succes, bebeluul s-ar putea s necesite compresii toracice i, poate, droguri.
Suportul vital la nou-nscut
ncepei suportul vital la nou-nscut dac evaluarea arat c bebeluul nu
prezint respiraii normale sau are o frecven cardiac mai mic de 100/min.
Deschiderea cilor aeriene i aerarea plmnilor este de obicei tot ce e necesar.
Astfel, intervenii mai complexe vor fi zadarnice dac aceti doi pai au fost
completai cu succes.
Suportul circulatiei sangvine.
Suportul circulaiei sangvine se realizeaz eficient doar dac plmnii au fost
umplui cu aer n prealabil. Se recomand compresiile toracice dac alura
ventricular este mai mic de 60 batai/min, chiar n prezenta ventilaiilor
adecvate. Cea mai eficienttehnic pentru compresii toracice o reprezint
plasarea ambelor police, unul lnga cellalt, peste 1/3 distal a sternului, imediat
sub linia imaginar ce unete mameloanele, minile cuprinznd toracele, iar cu
celelalte degete susinnd spatele.
Un alt mod de a gsi poziia corect a policelor, este identificarea apendicelui
xifoid i plasarea policelor pe stern, o lime de deget mai sus dect punctul
identificat. Prin compresie, sternul trebuie s coboare cu aproximativ o treime
din diametrul antero-posterior toracic, i se permite peretelui toracic s revin n
poziia de relaxare ntre compresii.
Se folosete rata compresie-ventilaie de 3:1, urmrind efectuarea a aproximativ
120 gesturi pe minut- aproximativ 90 de compresii toracice si 30 de respiraii.
Verificai alura ventricular dup primele 30 de secunde, i, ulterior, periodic.
Oprii compresiile toracice cnd alura ventricular spontan este mai mare de 60
de batai/minut.
Drogurile sunt rar indicate n resuscitarea nou-nascutului. Bradicardia la nou-
nascut este de obicei cauzat de umplerea inadecvat a plamanilor cu aer sau
hipoxie profund,din acest motiv asigurara unei ventilaii corespunzatoare este
cel mai important lucru. nsa, dac alura ventricular rmne sub 60 de
bti/minutn ciuda ventilaiei adecvate i a compresiilor toracice, se va lua n
calcul ultilizarea drogurilor. Cea mai buna cale deadministrare a drogurilor este
cateterul venos ombilical.
Adrenalina
Dei nu beneficiem de studii pe subieci umani, se poate folosi adrenalina atunci
cnd prin ventilaie adecvat i compresii toracice nu se reuete creterea alurii
ventriculare peste 60 batai/minut. Dac se utilizeaz adrenalina, se
administreaz 10-30 micrograme/kg intravenos, ct de repede posibil.
Administrarea intra-traheal nu este recomandat, dar, dac se folosete, cel mai
probabil dozele de 50-100 micrograme/kg sunt cele necesare. Nici siguranai
nici eficacitatea acestor doze pentru administrarea intra-traheala nu au fost
studiate. Nu administrai doze mari intravenos.
Fluidele
Dac se suspicioneazpierdere masiva de lichide sau dac sugarul este n stare
de oc (tegumente palide, perfuzie scazut, plus slab) i nu a rspuns adecvat la
alte manevre de resuscitare, atunci se poate lua n considerare administrarea de
fluide.

Acest lucru se ntamplfoarte rar. n absena unei transfuzii sangvine potrivite
(ex. snge grupa0 Rh-negativ iradiat i cu depleie de leucocite), se recomand
folosirea soluiei izotone de cristaloide n loc de albumin pentru a reasigura
volumul intravascular. Iniial se administreaz bolus de 10 ml/kgc. Dac se
obine un rspuns adecvat, se poate repeta pentru a menine starea