Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metalul de adaos este metalul sau aliajul sub forma de verge ,sirma sau pulbere
,care se introduce suplimentar in zona de sudare ,in vederea umpleri spatiului
dintre piese .
Cusutura rezultata prin solidificarea bai de metal topit care se formeaza intre
marginile metalului de baza ,din metalul depus si metalul de baza .
Rostul de sudura este spatiul format intre marginile piesei pregatite in vederea
imbinari orin sudare .Formarea rostului este necesara din punct de vedere
tehnologic, pentru a se putea realiza o patrundere corespunzatoare a procesului
de sudare pe toata grosimea materialului .
Cusatura se compune din mai multe rinduri de sudura, fiecare rind fiind optinit in
timpul unei treceri de-a lungul cusaturi . Pentru calitatea cusaturi prezinta un
deosebit interes patrunderea sudurii ,care reprezinta adincimea de topire a
metalului de baza .
Zona influientata termic este portiunea metalului de baza din apropierea cusaturi
a carei proprietati s-au modificat in urma procesului de sudare .
sudare manuala).
- surse pentru curenti de sudare
pina la 350A
- surse pentru curenti de sudare
mari (600-10001500A sudari
semiautomate si automate )grupul
de transformare
este pe roti si stationare.
Sursele de curent continuu (pot fii grupuri de sudare si redresoare )
grupurile de sudare : - generatorul de curent
- motorul de antrnare al generatorului
- tabloul de comanda
- trenul cu roti pentru deplasare (la cele mobile)
Surse pentru curentul alternativ (pot fii transformatoare de sudare si grupuri de
generatoare de
fregventa marita).
tensiune inalta (circa 3000V ) si fregventa inalta (circa 0,5 Mz )aplicate la bornele
arcului .
Metoda WIG se aplica unei game foarte largi de metale , oteluri ,metale
usoare , materiale refractare ,cupru si aliajele sale ,metale pretioase si altele .
Prin acest procedeu pot fii realizate suduri in I de la folii subtiri (de 0,1
mm) la table de 10 mm,fara material de adaos .Procedeul este folosit la
sudarea otelurilor inalt aliate ,aliaje din titan ,etc.
Masuri de tehnica securitati munci la sudarile cu arc electric
Prin nerespectarea normelor de tehnica securitati munci se pot produce
urmatoarele accidente :
- electrocutari,
- imbolnavirea ochilor si arsuri ale pieli provocate de radiatiile arcului
electric ,
- arsuri si rani produse de scintei ,picaturi de metal ,de zgura sau de piese
incalzite
- intoxicari provenite de la gaze si fumul degajat
- incedii cauzate de scinteile provocate de arcul electric .
Sursele de curent pentru sudare trebuie cit si masa de lucru trebuie sa fie legate
la priza de pamint inainte de punerea lor in functiune . Legarile vor fi executate
de catre electricieni .
Sudorul trebuie sa lucreze numai pe covoare de cauciuc sau pe gratare
din lemn si imbracat cu echipament de protectie : manusi ,sort din piele ,bocanci
,care sa-i apere atit impotriva stropilor cit si in potriva radiatiilor arcului .
Se interzice sudarea pieselor vopsite sau in apropierea substantelor
inflamabile ,deoarece se pot provoca incendii .
Cablurile de sudare trebuie sa fie in stare perfecta ; nu este admisa
legarea pieselor si apoi izolarea lor cu banda izolatoare .
Ecranele si mastile trebuie sa protejeze complet fata ,gitul si urechile
sudorului ,atit in potriva radiatiilor ,cit si contra stropilor . Pentru curatarea zgurei
si a picaturilor de metal ,sudorul trebuie sa poarte ochelari de protectie cu vizori
din sticla necolorata .
a
Supapa hidraulica de siguranta :
b = supap de tip nchis
1 - teav de admisie
2 robinet de nivel
3 racord de evacuare
4 gur de golire
5 robinete de nchidere
6 membran.
-
b
a = supap de tip deschis
Controlul dup execuia suduri poate fii fcut prin probe distructive sau prin probe
nedistructive .
Controlul nedistructiv poate fii fcut prin mai multe metode i anume :
Control vizual,
Control cu radiai ,
Control cu ultra sunete ,
Control cu flux magnetic ,
Controlul etaneiti cusuturilor. Se aplic la controlul de etaneitizare a
recipientelor sau conductelor executate prin sudare i se face n mai multe feluri
i anume:
Incercarea cu petrol lampant (se aplic vaselor deschise i rezervoarelor ).
Incercrile cu aer comprimat ,(se aplic recipientelor i conductelor ).
Incercri hidraulice (se aplic recipientelor sau vaselor ce lucreaz sub
presiune ).
1 - componentele de mbinare
2 - arztor inelar
3 - flcri multiple
4 - circuit de rcire
5 - amestec de gaz i oxigen
6 - sudare realizat prin refulare
b. Sudare prin presiune cu nclzire electric de contact. Procedeul este
cunoscut sub denumirea de sudare electric prin rezisten, iar mbinrile pot fi
executate n capete, n puncte sau n linie.
1). Sudarea n capete. Procedeul de sudare n capete const n nclzirea
prin rezistena de contact a prilor frontale ale pieselor de sudat, dup care se
execut operaia de presare cu o anumit for. Sudarea n capete se poate
realiza n stare solid i n stare topit.
a) sudarea n capete n stare solid. Principiul procedeului este redat n
figura 28.2. piesele de sudat 1,2 sunt fixate la o distan de 2 l ntre dispozitivele
de strngere 3 i 4, prin intermediul crora este condus curentul electric de la
secundarul transformatorului 5 i execut exercit presarea cu o for F.
Dispozitivele sunt fixate de batiul mainii.
1, 2 piese de sudat
3,4 dispozitive de strngere
5 secundarul transformatorului
nclzirea metalului, n cazul sudrii n stare solid, se realizeaz prin
efectul Joule, n urma parcurgerii de ctre curentul de sudare a pieselor de
sudat. Cldura total Qt, degajat n piesele supuse sudrii, atunci cnd ele sunt
parcurse de ctre surentul Is , este data de relaia:
Qt = 0,24* [2Rp(t) + Rc(t)] I2sts [Kj]
n care:
Rp este rezistena electric a pieselor de sudat;
Rc este rezistena de contact din regiunea de mbinare a celor dou piese;
ts este timpul de sudare.
Operaia de sudare se realizeaza n dou etape: nclzirea pieselor i aplicarea
presiunii de refulare.
b) nclzirea pieselor. Piesele pregtite pe partea frontal, printr-o prelucrare
ngrijit i curate chimic, se aduc n contact i se supun unei presiuni mici de 11,5 bar. Prin conectarea curentului de deformare plastic care depinde de natura
materialului metalic supus sudrii .
Regimul de nclzire de densitatea de curent i de durata de meninere sub
curent. Densitatea de curent crete cu conductivitatea electric i termic a
metalului de sudat i cu micorarea seciunii transversale a materialului de sudat.
Densitile de curent pot fi ntre 10 i 100 A/mm 2 n cazul oelului moale, 150-200
A/mm2 la aluminiu i 250-300 A/mm2 la cupru.
Durata de meninere sub curent i densitate de curent se condiioneaza
reciproc; de obicei, aceasta durata este de 0,5 pn la 15secunde .Timpi de
sudare mici nu sunt favorabili ntruct se produce o nclzire neuniform n
seciune i o absorbie mai mare a puteri electrice .Energia necesar pentru
mm )
- regimuri tari, caracterizate prin : durat mica de 0,021,5 s
apsare mare > 5 bar
densitate de curent mare (160400 A/mm2)
Regimul moale se aplic la tablele din oel moale sau n cazul oelurilor
clibile co grosimi peste 1mm .
Regimul tare se folosete la sudarea tablelor din oel inoxidabil ,aluminiu i
aliajele sale ,alte metale i aliaje neferoase cum i la piese din oel carbon
moale cu grosime foarte mic .
Sudarea n puncte se folosete n industria autoturismelor ,avioanelor
,vagoanelor ,etc. De asemenea se folosete la executarea plaselor din srm
,carcaselor pentru armarea betonului i n domeniul construciilor metalice .
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate