ALIMENTATIA ARTIFICIALA A

SUGARULUI
Cresterea si dezvoltarea fiintei umane este pregatita in cele mai
mici amanunte. In primul an de viata, rata medie a cresterii este de 1
gram pe ora pentru tot organismul, iar creierul progreseaza cu cate 2
grame pe zi (nu prin multiplicarea celulelor nervoase, care raman practic
nemodificate de la nastere ci prin dezvoltarea nenumaratelor retele de
interconexiuni). Indeplinirea planului elaborat de genomul uman nu
este insa posibila decat prin respectarea anumitor conditii, din care poate
cea mai importanta este furnizarea la momentul oportun a elementelor
nutritive indispensabile (ex. fierul si acizii grasi esentiali sunt in mod
special importanti pentru dezvoltarea creierului). Daca aceste conditii nu
sunt integral respectate, natura poate interveni (numai temporar),
disponibilizand rezervele din tesutul grasos si ficat sau din alte sectoare
(acizi grasi esentiali, oligoelemente, vitamine, etc.), evitand carentele
fortuite sau erorile de aport si permitand pentru cateva luni respectarea
programului prestabilit al cresterii (la prematuri perioada de siguranta
este mai mica). Dupa 4-5 luni insa, rezervele se epuizeaza si sugarul
devine complet dependent de aportul nutritional exogen. In plus,
aportulechilibrat minimalizeaza riscurile imediate (anemie feripriva,
malnutritie, rahitism, deficit imun cu susceptibilitate la infectii) sau la
distanta (obezitate, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, in general
cresterea morbiditatii).
Cel putin in doua circumstante laptele uman (care contine toate
componentele nutritionale necesare unei cresteri optime) trebuie inlocuit
cu un preparat artificial de lapte si anume hipo- sau agalactia si
necesitatea (prin varsta) a completarii cu un alt preparat de lapte.
Referitor la hipo- sau agalactie, decizia trebuie fundamentata (vezi
tabelul). Completarea cu un preparat artificial de lapte (sau derivat)

devine necesara catre al doilea semestru de viata, cand nevoile nutritive

depasesc oferta materna prin supt.
Cea mai veche solutie (devenita inutilizabila in prezent) este
folosirea in totalitate sau complementar a laptelui de vaca. Acesta difera
esential, cu exceptia apei sau lactozei, de laptele uman: echilibru diferit
al acizilor aminati, acizii grasi improprii edificarii membranelor celulare,
cantitate excesiva de saruri minerale, mai ales Na, continut insuficient de
Fe si Cu, cantitate insuficienta de factori imunitari, continut global in
proteine excesiv de mare care poate duce la cresterea ureei sanguine cu
hipertrofie hepatica si renala, mai ales daca la diversificare se introduce
precoce carnea. Alimentatia cu laptele altei specii este extrem de veche
(legenda spune ca Jupiter primea lapte de la o capra, un faraon era
alimentat de o vaca, iar Romulus si Remus de o lupoaica).
O alternativa pentru realizarea unei incercari precoce fara
artificializare a fost folosirea doicilor mercenare, practicata la
inceputul secolului al XVII-lea, dar cu radacini inca de pe vremea
Babilonului.
Rapid si cu prea mare usurinta, s-a renuntat de catre femei la rolul
lor de mame care trebuie sa alapteze. Emanciparea socio-profesionala,
urbanizarea si chiar unele conceptii gresite (comoditate, evaluarea
sanilor mai mult ca organe de podoaba decat ca organe cu rol
fiziologic bine stabilit, etc.) au jucat cert un rol; primul pas a fost facut
in tarile dezvoltate socio-economic, dar foarte curand exemplul femeilor
din aceste tari a fost pus in practica si in tarile cele mai sarace, desi in
acestea din urma posibilitatile substituirii erau mult mai precare din
punct de vedere financiar. Intr-un timp relativ scurt reactia a fost majora
si eficienta si in prezent tot mai multe mame isi alapteaza sugarii,
revenind la conceptii foarte vechi, mai putin fundamentate stiintific, dar
foarte valide.
Alternativa lapte pulbere, optimizata prin modificarea laptelui
preparat ca pulbere, a devenit si se mentine si astazi cea mai

moderna si mai eficienta metoda de inlocuire a laptelui uman si a celui

de vaca.
Pentru sugarul sanatos sunt disponibile urmatoarele tipuri
(formule) de lapte artificial, preparat industrial si prezentat ca pulbere:
formule adaptate (umanizate) provenite din laptele de vaca, care
inainte de a deveni pulbere, au suferit modificari prin care se
obtine o compozitie foarte apropiata de cea a laptelui uman. In
afara de datele incluse in tabel referitoare la proteine, grasimi,
hidrocarbonate, minerale si aport energetic sunt necesare:
inlocuirea a 80-100% din grasimile de unt cu grasimi vegetale
(porumb, floarea soarelui, cocos, soia) bogate in acizi grasi
nesaturati, mai bine absorbite (proportia de acizi grasi
nesaturati/acizi grasi saturati trebuie sa fie 1:1); continut de acid
linoleic (indispensabil) de 3-5% din valoarea calorica totala; raport
proteine din zer/proteine din cazeina 60/40 (asigura compozitia
optima in acizi aminati); exclusivitatea lactozei ca hidrocarbonat;
raport Ca/P de 1,5/1; cantitate redusa de Na si K cu raport de 1/3;
suplimentare cu Fe (8-12 mg Fe elemental la 1 litru de lapte
reconstituit), adaos de vitamine (in special vitamina D, 100-400 U
la 1 litru de lapte reconstituit).
Formule partial adaptate se folosesc de la varsta de 3 luni sau de
la orice varsta, daca sugarul are o oarecare intoleranta la lactoza (in
care formulele adaptate si laptele uman sunt foarte bogate).
Completarea hidrocarbonatelor pentru inlocuirea unei parti din
lactoza se face cu monozaharide (in special glucoza) si
polizaharide (in special amidon si dextrinmaltoza). Cantitatea de
proteine si saruri minerale este ceva mai mare ca in formulele
adaptate, iar continutul de grasimi este putin mai mic.
Formule de continuare (follow-up formula) sunt folosite dupa
varsta de 5 luni, avand un continut proteic si mineral mai mare
decat precedentele.

 Exista si o a 4-a categorie, recomandata unor sugari in conditii

speciale: nou-nascuti, prematuri, dismaturi.
Sunt fabricate in lume extrem de numeroase formule din toate
tipurile. In SUA cele mai raspandite sunt: Similac, Enfamil si SMA (ca
formule adaptate). In Romania, cele mai folosite in ultimele decenii au
fost produsele Humana (Humana O ca lapte de inceput pentru nounascut, Humana 1 ca lapte adaptat si Humana 2 ca lapte partial adaptat),
Milupa (Preaptamil ca lapte adaptat, Aptamil ca lapte partial adaptat si
Milumil care poate fi folosit si ca lapte de continuare). Ambele tipuri
sunt produse in Germania. De o larga folosire s-a bucurat si produsul
Similac, o formula adaptata de foarte buna calitate.
In prezent sunt inregistrate in Romania foarte multe formule de
lapte pentru sugar, in general de buna calitate. O intrebare fireasca
pentru pediatrul practician este: din atatea preparate, pe care sa-l
aleaga si pe baza caror criterii?
Credem ca optiunea trebuie sa o faca el insusi, fara indicatii
primite, pe baza a cel putin 3 criterii: formula aleasa trebuie sa
corespunda varstei si unor stari particulare ale sugarului; acel preparat sa
se incadreze in categoria preparatelor adaptate sau partial adaptate;
medicul sa aiba el insusi cea mai convingatoare experienta cu preparatul
pe care l-a ales.
Alternativa de necesitate, folosirea preparatelor industrializate de
lapte, adaptate sau partial adaptate, se inscrie totusi ca o adevarata
revolutie in alimentatia sugarului care nu poate fi alimentat la san.
Pentru succes, trebuie respectate cateva reguli mult mai riguroase decat
in alimentatia naturala.
Reguli pentru alimentatia artificiala corecta:
1. alimentatia artificiala este luata in considerare numai daca sugarul
nu poate beneficia de laptele matern;

2. respectarea stricta a regulilor poate sa asigure si cu acest mod de

alimentatie, cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a sugarului si
copilului;
3. initierea alimentatiei artificiale se face:
-

in cazul lipsei complete a laptelui uman (ceea ce duce la intarcare

precoce);

la imposibilitatea sugarului de a suge, corelata cu ineficienta

tentativelor de a corecta defectul (reflex de sugere ineficient,
cheilopalatoschizis sau defect partial, etc.);

defecte ale sanului mamei (mamelon insuficient format sau

ombilicat etc.), mastita (nu in toate cazurile se recomanda sistarea, si
aceasta temporara, a suptului);
4. va fi folosit cel putin pana la diversificare un preparat de lapte
adaptat sau partial adaptat, respectandu-se cu strictete indicatiile
referitoare la modul de preparare, mai ales dilutia (preparatele prea
diluate pot antrena slabirea sugarului, chiar distrofia si malnutritia,
iar cele prea concentrate, obezitatea daca au fost tolerate si nu au
produs tulburari acute);
5. pregatirea, desi foarte simpla, trebuie facuta in cele mai bune
conditii de igiena (pot fi usor respectate, formulele curent folosite
fiind formulele instant); nerespectarea acestora poate duce la
gastroenterita;
6. alimentatia artificiala nu admite nici o abatere de la conduita
corecta. Apa cu care se dilueaza pulberea de lapte va fi in prealabil
fiarta si racita la 50 de grade, pentru produsele instant nemaifiind
necesara o noua fierbere dupa dizolvare. Biberonul va fi pregatit
pentru o singura masa. Laptele ramas in biberon se arunca (nu
trebuie pastrat nici in frigider). Biberoanele, tetinele, linguritele,
canitele, vasele in care se face diluarea si dizolvarea pulberii, vor fi

foarte bine spalate si fierte in prealabil, intr-un vas cu apa timp de

20 de minute, sau vor fi sterilizate, fiind pastrate ulterior intr-un alt
vas, de asemenea fiert (se acopera cu un capac sau cu tifon fiert si
calcat cu fierul de calcat);
7. obiectele necesare pentru alimentatia artificiala cu lapte sunt:
-

10-20 biberoane cu capac si tetine incluse, capacele adaptandu-se

biberonului si putand fi usor insurubate la gatul acestuia;

un vas emailat cu capacitate corespunzatoare pentru folosire (4

litri), in care sunt biberoanele si altul mic pentru fierberea tetinelor
(este vorba de folosirea in gospodarie, in institutiile de sugari se
foloseste sterilizarea uscata);

perie circulara pentru spalarea biberoanelor si palnie pentru

turnarea laptelui in biberon dupa dizolvare; prepararea se poate face
avantajos cu formule instant (direct in biberon);
8. nu se face o alimentatie artificiala la cerere; orarul meselor va fi
mult mai strict decat in alimentatia naturala;
9. numarul meselor in prima luna de viata este de 6-7/zi, cu interval
de 3 ore intre mese si o pauza de noapte de 6-8 ore, la varsta de 2
luni se recomanda 6 mese/zi, iar dupa varsta de 3 luni se poate
reduce la 5 mese/zi la un interval de 4 ore. Cantitatea de lapte pe
masa si pe zi variaza cu varsta: aproximativ 600 ml/zi la varsta de
10-12 zile, 800 ml/zi la 2 luni, 700-800 ml/zi la 5-6 luni, cand
alimentatia sugarului nu mai este exclusiv lactata (primeste si alte
alimente); dupa varsta de 6 luni ratia de lapte scade concomitent cu
cresterea numarului de mese de diversificare si a cantitatii de
aliment diversificat primit de sugar la o masa. Se ajunge astfel ca
sugarul sa nu primeasca mai mult de doua mese de lapte pe zi, iar
cantitatea totala de lapte sa nu fie mai mare de 500-600ml/zi.

Chiar in conditiile alegerii optime a formulei de lapte si strictei

respectari a regulilor de folosire, alimentatia artificiala nu poate egala
alimentatia la san, dar asigura o dezvoltare armonioasa a sugarului, fiind
necesara si o buna cunoastere a dezavantajelor alimentatiei artificiale.