Proiect Tehnician Maseur Calificare Nivelul III.

Masajul Sportiv Anteantrenament:

Realizat de:
Nicu Loredan-Constantin
Suceava 2012
Coordonator :

Cuprins :

-Ce este masajul sportiv.

-Cand apelam la masajul sportiv.

-Cand se aplica masajul sportiv

-Masajul si automasajul la sportivi

-Contraindicatii.

-Studiu de caz.

-Bibliografie.

Ce este masajul sportiv?

Masajul sportiv ajuta atletii sa-si pregateasca muschii pentru performanta, sa se recupereze
dupa un eveniment important sau sa aiba o stare buna in timpul antrenamentelor. Dar masajul
sportiv nu este recomandat doar sportivilor, el ajutand si in cazul persoanelor cu rani si dureri
cronice.

Masajul sportiv este un gen de masaj suedez care stimuleaza circulatia sangelui si a fluidelor
limfatice. Unele masaje sportive folosesc si acupunctura pentru a elibera tensiunea.
Exista 4 tipuri de masaj sportiv:

Ante-eveniment: un masaj scurt, stimulant de 15-45 de minute inaintea efortului

sportiv. Este indreptat spre partile corpului implicate direct in efort.

Post-eveniment: facut la 1-2 ore dupa eveniment pentru normalizarea tesuturilor

corpului.

Masajul sportiv de refacere: facut in timpul antrenamentelor pentru a permite

altletului sa se antreneze mai mult timp.

Masajul de reabilitare: atenueaza durerile.

Cand apelezi la un masaj sportiv?

Masajul sportiv este o alegere buna atunci cand ai o problema exacta o

intindere a ligamentului, de exemplu. Este de asemenea o idee buna sa consulti un terapeut
care te poate ajuta sa identifici si sa corectezi miscarea care ti-a produs durerea.
Terapeutul se concentreaza pe zona-problema, mai curand decat sa-ti ofere un masaj corporal
complet. Spre exemplu, atentia lui se indreapta spre un umar dizlocat daca asta este cauza
pentru care ai solicitat acest masaj.

Masajul sportiv poate fi aplicat in urmatoarele situatii:

- in perioada pregatitoare (de obicei dupa antrenament);
- in perioada competitionala, inainte de probe, sau dupa
probele sportive;
- in perioada de refacere si recuperare medicala
- in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum
urmeaza:
* in cazul leziunii tesuturilor moi periferice;
* in cazul leziuniilor musculare si tendinoase;
* in accidentele articulare;
* in accidentele osoase;
* in leziunile nervilor periferici;
* in cazul unor tulburari functionale;
*in cazul aparitiei supraantrenamentului;
* in cazul epuizarii fizice.

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de

antrenament sportiv, se aplica dupa efort si urmareste cateva principii
generale:
- se poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei
recomadandu-se 4 sedinte de masaj pe saptamana, doua de masaj
general, si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat.
- se maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la
efort si apoi cele direct implicate in efort, pentru ca in cele din urma,
circulatia sanguina si cea limfatica sunt deja imbunatatite.
In masajul de antrenament, se poate folosi atat de mijloacele masajului
profilactic si terapeutic cat si de mijloacele kinetoterapiei, pentru a se
evita ca microtraumatismele produse in efort sa determine aparitia
accidentelor.
In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se
aplica inainte de concurs prin procedee corespunzatoare si individualizate
pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul poate manifesta
apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante; febra de
start, situatie in care masajul trebuie sa fie calmant si linistitor pentru
nervi si relaxator si decontracturant pentru muschi. Masajul poate fi
aplicat usor excitant pentru mentinerea conditiei psihomotrice optime.
Dupa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea
obosellii si refacerea rapida si eficienta a organismmului, in vederea
pregatirii pentru concursurile ce urmeaza.
In activitatea sportiva, ca urmare a eliberarii energiei necesare
desfasurarii unui efort fizic, apare oboseala musculara. Din cauza
proceselor biochimice desfasurate la nivelul fibrei musculare, procese ce
produc incapacitati contractile si metabolice, scade randamentul
sportivului.
Tehnicile de relaxare specifice masajului sportiv, produc hiperemie, ceea
ce permite fibrelor musculare sa-si recapete rezervele energetice. Orice
metoda de masaj contribuie la cresterea cantitatii de sange si oxigen in
muschi. Acest fapt, imbunatateste elasticitatea, contractilitatea si
posibilitatile functionale musculare si intarzie momentul anoxiei si
acumularii de toxine, ce provoaca glicoza.
Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului,
direct pe terenul de sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de
masaj, pentru refacerea, pentru compensarea si supracompensarea
energiilor cheltuite in efort si pentru recuperare.

MASAJUL I AUTOMASAJUL LA SPORTIVI:

Masajul i automasajul sunt organic i funcional legate de
activitatea sportiv,ceea ce presupune c se poate aplica n
scop stimulator (nainte deantrenamente, dar mai ales de
competiii - s nu se cread cumva c masajulstimulator, de
angrenare, de nclzire poate nlocui nclzirea propriu-zis,
careeste un proces mai complex) sau trofic, linititor, de
dezobosire (dup concursurisau intercompetiional, n pauze),
n scop de refacere (neuropsihic, n special pecale reflex i
neuromuscular, predominant pe cale direct, mecanic).
Pentru marii perfomeri este greu de acceptat ideea
automasajului n competiii,datorit i "strii de start", cu att
mai puin dup competiie/concurs, dat fiind starea marcat de
oboseal fizic i psihic.Aceasta constituie un nou argument n
favoarea prezenei masorului (indiferentcine practic masajul antrenor, medic, asistentul medical la competiii).
Fiziologia sportivului precizeaz c naintea unor antrenamente,
dar mai ales naintea competiiei, la sportivi se manifest aazisa "stare de start", un complexde manifestri
comportamentale neuropsihice i vegetative (cele
endocrine,metabolice, prezente i ele, sunt mai puin vizibile),
cu caracter strict individual idependent de factori multipli
(reactivitile neuropsihice i neurovegetative, carein n mare
msur i de tipul de sistem nervos, dar care pot fi
ameliorate,stabilizate prin antrenamente psihofizice; stare de
sntate i capacitatea deefort; factorii climatici i de mediu;
public, adversar, arbitru, condiiile terenuluisau ale slii,
anumite triri plcute sau neplcute, etc.).

Masajul de nclzire, prin proceduri difereniale, urmrete

tocmai atenuarea unorasemenea manifestri negative, printrun efleuraj (netezire) blnd, mai prelugit,vibraii, masaj reflex
care diminueaz febra de start, calmndu-l pe sportivul aflat n
starea de hiperexcitabilitate.La polul opus, efleurajul mai viu,
scurt, vibraiile mai scurte i mai intense, ca ifriciunile,
tapotamentul, nainte de concurs l stimuleaz pe sportiv,
combtnd "apatia de start", iar nclzirea propriu-zis, ce
urmeaz masajului, va tergepn la dispariie aceste
manifestri negative ale apatiei de start, fenomennegativ de
regul prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie
sbeneficieze de psihoterapie.De aici i concluzia c masajul de
nclzire se constituie ca o componentorganic, fundamental
a nclzirii la sportivi, pregtind organismul pentruexcitantul
fizic propriu-zis, al nclzirii, proces ce nu poate disocia fizicul
de psihic.n situaiile n care adeseori unii perfomeri se gsesc
singuri la competiii mari,ceea ce nu este de dorit, ei vor trebui
s cunoasc automasajul i s profite de elatt
precompetiional, la nclzire, ct i intracompetiional, n
pauzele dintrereprize sau curse, cnd este singur pe teren, fr
nici un ajutor.
La polul opus se situeaz masajul de refacere, care are loc de
regul dup efort,dar care n anumite circumstane poate avea
loc i intraefort (ne referim lapauzele dintre reprize, la jocurile
sportive, la intervalul de timp dintre ncercri -la aruncri,
srituri, haltere, la intervalul dintre meciuri, de ex. la box, lupte,
judo,srituri sau scrim, care poate dura de la cteva minute
pn la ore, chiar i 1-3zile).
Trebuie menionat faptul c masajul de refacere se poate
efectua ca un simplumijloc de refacere, chiar singular, cum este
cazul n special dup unantrenament, n cursul unei zile n care
sunt prevzute 2 i chiar 3 antrenamente n total (folosind
masajul ca mijloc de refacere n cadrul antrenamentelor de
refacere, care au loc de 1-2 ori n ciclul sptmnal i urmeaz
o anumit ordine:
- refacerea psihofizic;
- hidroterapia cald (la cel puin 20-30 minute dup
terminareaantrenamentului);
- saun la nevoie i la recomandarea medicului;

- masajul manual sau instrumental de refacere (de menionat

de asemenea,c nici masajul nu trebuie efectuat mai devreme
de 30 minute de la ncheiereaefortului);- apoi reechilibrarea
hidroelectrolitic, eventual aeroionizare negativ ioxigenare;ncheind cu tehnici de relaxare neuropsihic i alte activiti
relaxante, nspaii special amenajate.
Ca proceduri folosite menionm:
-efleurajul prelungit, blnd, cu care de altfel ncepe i se ncheie
orice edin de masaj manual,
-vibraiile,
-presopunctura(masajul unor zone reflexogene),
-rulat-cernut pentru membre (n special coapse,gambe, brae),
ncheind tot cu manevre de efleuraj, cu o durat total n jur
de20 minute (de la minimum 15 minute la maximum 30
minute), bineneles i nfuncie de zona principal asupra
creia dorim s acionm.
Cum un masor, chiar i doi, nu reuesc s maseze o echip
ntreag (ex. n cazul jocurilor sportive), apare evident nevoia
folosirii masajului instrumental care poate fi efectuat i de ctre
sportiv n refacere (nu ne referim la automasaj),dintre proceduri
enunnd pentru eficien hidromasajul (dac exist
instalaiiadecvate), duul-masaj sub ap, vibraiile acionate
mecanic sau electric i chiarpresopunctura, dac a fost nsuit
de la un specialist competent (masor,fizioterapeut, psiholog,
etc.).Din cele prezentate pn acum se desprinde clar diferena
dintre masajul camijloc de refacere, izolat, i masajul ca mijloc
ntr-un antrenament de refacere ncare exist influene de tip
pozitiv sau negativ ntre diferitele mijloace careconcur la
reuita antrenamentului de refacere.
Pe de alt parte, am vzut c masajul dinaintea efortului, de
nclzire este deregul un masaj stimulator, ergotrop pe plan
biologic, n timp ce masajul derefacere, ca i celelalte mijloace
de refacere, atac faza trofotrop, regenerativpe plan biologic
(dominat n prima etap pe plan metabolic de catabolism, iar
peplan neurovegetativ de dominaia vagal).
ntre aceste dou forme majore de masaj sportiv se
intercaleaz masajulintraefort (antrenamente sau competiii) i
masajul igienic, de ntreinere, dinperioadele de antrenamente,

acesta din urm, acesta din urm fiind dominat, peplan calitativ
de refacerea postefort i deci pstrnd caracteristicile
respective.Situaia este ceva mai complicat n cazul unor
pauze mici, de cteva minute (dela 1 minut la box, pn la 1015 minute la jocurile sportive), cnd masajul trebuieorientat
ctre refacere (cazul minutului de pauz la boxeri, cnd o
persoan dinanturajul boxerului face manevre de masaj,
efleuraj, vibraii pe gambe, coapse,brae, umeri, deci zonele
anatomice n care boxerul acuz obosela local, lucruvalabil i
la lupte, judo, .a.).n cazul competiiilor cu mai multe ncercri
cum sunt srituri i aruncri laatletism, sriturile n ap, deci
cnd pauza dintre acestea este de cteva minute(n jur de 1520 minute) n prima faz masajul trebuie s aib caracter
linititor,relaxant, la nevoie decontracturant dac este cazul, iar
n minutele ce precedefortul, masajul s devin uor stimulator
(vibraii vii, mai intense, friciuni,tapotamente, etc.)

n situaia n care pauza dintre eforturi, n competiie, variaz

de la ore la zile(serii, semifinale, finale, la atletism, serii, finale,
la not, ntre jocuri n caz deturneu, la box, ntre meciuri, etc.),
considerm c trebuie intrat n ritmul fiziologicprin masaj de
refacere dup concurs i masaj stimulator, de nclzire,
nainteaconcursului urmtor.
O mare responsabilitate revine sportivilor din unele discipline
(ex. din atletism launele probe), cnd sportivul, fiind singur pe
stadion (regulamentele nu permitnici un fel de asisten
tehnic) poate simi unele senzaii neplcute, incomodesau
chiar dureroase (o jen la nivelul membrelor inferioare, o
contracturmuscular, etc.) crora trebuie s le fac fa singur
pn la ncercareaurmtoare i numai stpnirea corect a
automasajului poate fi salutar,salvnd astfel performana.
Acestea sunt cteva din situaiile n care sportivul este
confruntat cu masajulsportiv, din care trebuie s-i fac un aliat

att pentru performan, ct i pentrusntate.Deci toate

formele de masaj descrise anterior, se ncadreaz cu prioritate
nmasajul profilactic (prevenirea oboselii i a traumatismelor.
Masajul igienic, nespecific, nedifereniat poate intra (n discuie)
n regimul devia sportiv, zilnic sau de 2-3 ori pe sptmn,
dimineaa, nainte de miculdejun.
Masajul terapeutic, un act medical, se recomand sportivilor
bolnavi sauaccidentai, la indicaia medicului de specialitate, n
caz de mbolnviri sautraumatisme (indicaiile tehnice privind
durata, procedurile, felul masajuluitrebuie s aparin medicului
i nu masorului, antrenorului sau sportivului) sau nperioada de
recuperare a unor asemenea stri patologice ori a
secheleloracestora (indicaiile tehnice aparin tot medicului de
specialitate), masorul ndeplinind rolul de prim terapeut.
n cazul masajului terapeutic la sportivi sefolosesc de regul,
anumite crme, geluri, care prin ingredientele pecare le conin
pot induce efecte analgezice (anestezin,
fenilbutazon),antiinflamatorii (salicilai, Diclofenac, Piroxicam.
Din primele categorii menionm: Algesal, Algosprai, Feldin,
Voltaren, Mobilat,Sportupac, Trombocid, Decontractyl, etc. Un
colectiv de specialiti de la Institutulde Medicin Sportiv (prof.
Dr. Doc. V. Stroesc, prof. Dr. C. Baloescu, prof. Dr. I.Drgan, .a.)
a brevetat o serie de creme de masaj dup cum urmeaz:crem stimulent I vit. B6, pantotenat calciu;- crem
stimulent II vit. E, oleum Jecoris, camfor;- crem relaxant
propionat de testosteron, estradiol.Menionm de asemenea
bunele efecte n masaj ale produselor SPORTUPAC crem
soluie.
n orice caz, masajul terapeutic trebuie circumscris n totalitate
n sfera actelor medicale, deci cu responsabilitate medicolegal i dominat de vechiul principiu.
n ncheierea acestui capitol revenim cu cteva detalii de mare
valoare practic:masajul sportiv poate fi umed (practicat n
zona corespunztoare a complexuluide refacere hidroterapie
cald, cad, bazin i saun) n care masorul folosetede regul

un spun alcalin sau uscat, cnd masorul folosete talcul

silicat de magneziu hidratat.
Apoi ca loc de practicare, dac ne referim la masajul de
nclzire, acesta se facede regul la stadion, n sal, ntr-o
ncpere adecvat, alteori chiar n vestiarul ncare se echipeaz
sportivii sau chiar pe stadionul de nclzire, ntr-un
spaiuamenajat sub un cort adpostit de razele soarelui, de
vnt, de ploaie, etc.
De reinut c n astfel de mprejurri trebuie s avem grij de
muchii sportivului,acoperindu-i cu un pled de ln sau bumbac
pentru a menine temperature convenabil, n acelai timp s
nu uitm c nu numai masorul trebuie hidratat datorit
pierderilor de lichide prin transpiraie, dar i sportivul cruia i
se face masajul.
n ceea ce privete masajul de refacere, acesta trebuie efectuat
ntr-o camer bine aerisit, n condiii de confort fiziologic i
dup ce s-a trecut prin psihoterapie, hidroterapie cald,
eventual saun, dac a fost cazul.
Efectele relaxatoare, dezobositoare ale masajului sunt
amplificate dac dup edina demasaj i se d sportivului o
butur alcalin, bine ndulcit, bogat n vitamine iminerale,
iar n continuare sportivul rmne n repaus la pat, acoperit cu
un pled clduros, cu ferestrele larg deschise, pentru a asigura o
bun oxigenare a ncperii. Durata eficace a acestui repaus
relaxator care continu efectele masajului i le amplific, este
de 15-20 minute.

Pe timpul masajului de refacere post-efort, competiional mai

ales, este bine ca sportivul s ncerce s fie relaxat, s evite
retririle negative, nefavorabile dincursul efortului, un mare rol
revenind n aceast direcie masorului, care poate crea
ambiana necesar pentru a contribui la diminuarea excitaiei i
nu la amplificare acesteia, situaie n care masajul efectuat
chiar prin procedure relaxatoare poate induce efecte
paradoxale, stimulatorii, excitatorii, ntrziindrefacerea.

O ultim remarc cu care doresc s nchei, se refer la masajul

terapeutic la sportivi: s nu uitm c performerul are o lume
aparte, un orizont aparte, este o vedet, care la un moment dat
(boal, accident, imobilizare n aparat gipsat) se vede
ndeprtat din centrul ateniei publicului, cel care l rsfa cnd
obine succese, trind o adevrat dram. n acest caz,
masajul terapeutic,indiscutabil avnd rolul su recuperator,
devine mpreun cu masorul cel maieficace i pozitiv mijloc
psihoterapeutic, eficiena acestor 2 direcii terapeutice
crescnd imens, mobilizndu-l pe sportiv i contribuind cu
siguran la grbirea vindecrii i readucerii performerului pe
terenul de sport, n centrul vieii sportive, a publicului, unde s-a
consacrat i care-l ateapt cu nerbdare

Contraindicatii in masajul sportiv.

-Temperatura corpului peste 38 grade sau senzatii de rau

-Traumatisme acute
-Rani deschise
-Traumatisme ale pielii
-Arsuri
-Rupturi de ligament sau articulatii
-Hemofilie
-Boli ale vaselor de sange(varice,tromboze,flebite)

Studiu de caz.
Jucatorul de rugby Cristian.D in varsta de 24 de ani, avand 95
de kg.si 188 cm. are meci astazi la ora 17:00,s-a prezentat la

cabinetul meu de masaj pentru un masaj sportiv anteantrenament.

Manevre principale :
-Netezire
-Frictiune
- Framantat
- Tapotament
-Rulat si Cernut.
Toate manevrele ale masajului sportiv ante-antrenament se
face de la presiune si viteza minima pana la presiune si viteza
maxima,avand in vedere sa-i stimulam muschii pentru a intra in
meci.

Bibliografie:
-