COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTIC -pasi spre succesul

scolar
Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.
Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa
stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam cum sa se adapteze.
( Maria Montessori)
Comunicarea a devenit n a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea
umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea n
care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe
rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom
putea afirma ca traim n era comunicarii tehnologice .
A comunica nseamna ,,a fi mpreuna'', a mpartasi si a te mpartasi, a realiza o
comunicare de gnduri, simtire, actiune.
n sens general , prin comunicare se ntelege procesul interactiv de
transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un
mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns.
Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune
psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi
informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate
n vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari
atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup.
Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului
educational n asamblul sau, iar comunicarea didactica apare ca o forma
particulara, obligatorie n vehicularea unor continuturi determinate, specifice
unui act de nvatare sistematica.
Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o
comunicare intrumentala, direct implicata n sustinerea unui proces sistematic
de nvatare n care nu apar reactii de continut (centrata pe dobndire de
cunostinte sau deprinderi, motivatii, etc.)de cadru institutional (poate exista
comunicare didactica n afara procesului de nvatamnt) sau privitoare la
parteneri.
Deci, comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la
emitator la receptor, este un proces informational. Dar pentru ca procesul
educational nu este unul simplist, pentru ca numeroase din componentele sale
au structuri complexe, actul predarii presupune o serie de actiuni specifice.

Dupa alegerea materialului faptic, profesorul trebuie sa se concentreze asupra

modului n care va prezenta notiunile, asupra comunicarii, care n aceste conditii
nu este una obisnuita, ci o forma specifica. Prin ea trebuie sa atinga anumite
obiective, sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi, sa produca
modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv, afectiv, atitudinal, actional.
Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor
presupuse de un act sistematic de nvatare cu o conditie ca ,,personjul- resursa''
sa depaseasca statutul de informator.
Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii, distanta dintre
acestia
si dispozitia
asezarii
lor(ambele
importante
pentru
particularitatile canalului de transmitere a mesajului), cadrul si contextul
institutionalizat, tipul de cod, situatia enuntiativa, repertoriile active sau latente
ale emitatorului-receptor, retroactiunile practicate, elementele de bruiaj.
Codurile comunicarii didactice sunt verbal, nonverbal, paraverbal, mixta;
dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala, n grupuri mici,
publica; statutul poate fi formal, informal, pe verticala, subiectiva, ntmplatoare;
dupa natura continuturilor, comunicarea didactica poate fi stiintifica, atitudinala,
operational-metodologica.
n cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice
(informatii, cunostinte) si ectosemantice (atitudini, convingeri); schimbul de
mesaje se realizeaza ntre educator si elev, ntre personalitatea formata a
educatorului si personalitatea educatului. De aceea, comunicarea didactica sta
la baza procesului de predare - asimilare a cunostintelor si cere o selectie
documentata si justificata a continuturilor educationale.Emitatorul si receptorul
sunt elevul si cadrul didactic, aflati n posibilitatea de schimbare a statutului;
ntre ei se interpune canalul de comunicare, pe care circula un mesaj transpus
ntr-un cod comun, interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale
si nonverbale.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care
se asigura nscrierea lui n vocabularul elevului. Dificultatea consta chiar n
aceasta traducere a mesajului n limbajul operatiilor concrete, sau performale
care-l poate departa pe elev de profesor. Codul folosit (sistemul de semne
lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic, a doua la
cel didactic, al treilea la nivelul codului specific. Mesajul oral este purtat pe
undele sonore, iar mesajul scris este textul tiparit, mesajul afectiv este transmis
de gestica, mimica, subtextul emotiv al vorbirii.Calea de comunicare este
multimodala: auditiva, vizuala, tactila, olfactiva.
Asa cum am mai aratat, comunicarea didactica este un act informational.
Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. Comunicarea verbala
conduce actul nvatarii. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte, informatii din
diferite domenii cu scopul dobndirii culturii generale, de specialitate, a
atitudinilor si convingerilor intelectuale, morale, se formeaza si se consolideaza

trasaturi pozitive de caracter, are un finalism accentuat n scopuri si obiective

educationale.
Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. Profesorul
trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor n actul comunicativ
didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice.Comunicarea didactica este
dominata de profesor, n cea mai mare parte, la care se asociaza si tutelarea de
ansamblu a actului educativ. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta
comunicativa aceasta constnd n abilitatea acestuia de a utiliza codurile
limbajului educational (lingvistic, didactic, specific) n combinatii adecvate
situatiilor de nvatare. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca
mijloc principal al educatiei. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat, stil,
vocabular, orientat la subiect, emotional, mobilizator, simplu, inteligent, nchegat,
placut auzului, nuantat, curgator, plastic, scriere lizibila. Datorita exploziei de
informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze, De aici ,o variabila
importanta a succesului educatiei fiind comunicarea, iar n cadrul ei, dialogul
profesor-elev.
Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai
profunde, si productive nsusiri psihice ale individualitatii, este perioada unei
intense receptivitati, sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. De aici
necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului, de a-i
forma si dezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-actional n devenire.
De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii,
care sa nu aiba n biblioteca carti de povesti. De aceea, n organizarea si
desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele
pedagogice ce decurg din particularitatile de vrsta ale prescolarilor si specificul
lecturilor ca mijloc al comunicarii.
Cercetarea comunicarii, inclusiva cea a copilului, a debutat cu cea mai
pregnanta dintre forme: limbajul.Faptul este, oarecum paradoxal fata de drumul
firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii
competentelor comunicative fata de cele lingvistice. nainte de a fi o fiinta
vorbitoare, copilul este o fiinta ,,comunicatoare''.
Limbajul n perioada prescolara, devine un instrument activ si deosebit de
complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si n acelas timp, un instrument
de organizare a activitatii psihice.
Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustreaza problematica limbajului, cu
care se confrunta copiii. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapneasca toate
nivelurile limbajului, nu numai nivelul sunetelor vorbirii, ci trebuie sa
achizitioneze si sa stapneasca si modul de combinare a cuvintelor n
propozitie pentru a-si exprima gndurile.

Comunicarea orala, dupa Paul Cornea-n cazul literaturii pentru prescolarilectura- asaza n discutie ,,trei eroi"- atacanti: autorul, opera, lectorul. Studiile
din prezent, analizeaza profund locul, rolul , valoarea si interdependenta celor
trei factori . din mai multe puncte de vedere, genetic, istoric, sociologic etc.
Genetic, opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori
raportati la autor, reductibili n ultima instanta la: mediul socio-istoric,
temperament, apartenenta socio-culturala, formatia intelectuala a autorului,
evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. Toti acesti factori
conditioneaza creatia.
Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se
adreseaza copiilor ntre 3-6 ani si este accesibla copiilor. De-a lungul timpului sa creat un bogat tezaur, a carei valorificare n munca cu prescolarii si cu
celelalte categorii de copii, aduce mari servicii operei de educatie.
Copiii, trebuie sa dispuna nca de la vrsta prescolara de capacitatea de a
comunica cu cei din jur, de a-si exprima n mod inteligibil impresiile, gndurile,
ideile, ceea ce va constitui o baza n activitatea scolara si, apoi , n viata sociala
de mai trziu. De aici decurgnd necesitatea nsusirii vorbirii n mod sistematic
n cadrul gradinitei de copii.
nsusindu-si limba, copilul dobndeste mijlocul prin care poate sa realize
comunicarea cu cei din jur n forme superioare, poate ajunge la cunoasterea ct
mai deplina a realitatii obiective. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar
modifica relatiile lui cu oamenii, cu realitatea nconjuratoare, l-ar impiedica, n
mare masura, sa participe la o activitate sau alta, daca nu s-ar organiza o
munca instructiv-educativa speciala. Limbajul copilului prescolar se dezvolta
masiv sub influenta adultilor, cu care stabileste relatii de comunicare din cele
mai coplexe.Vocabularul copilului creste, numarnd la vrsta de 6 ani circa
3500de cuvinte, n conditiile n care exista o preocupare n aceasta directie din
partea adultilor. n mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura
gramaticala a limbii materne.
Atunci cnd nu au la ndemna cuvinte potrivite pentru diversele situatii,
prescolarii si le construiesc, pornind de la cele nsusite de la adult. (SlamaCazacu T,.1980).
Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra, n cenusa. Ca sa se
aprinda, au nevoie de tensiunea noastra spirituala, de respiratia noastra, de
inima si plamnii unui vorbitor care, rostindu-le, le imprima propria lui
personalitate. Copilul prescolar - receptorul - se afla la un anumit nivel de
asimilare a textului literar, nivel conditionat att de particularitatile de vrsta ct
si de factorii legati de nivelul socio-familial.

De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii

care sa nu aiba n biblioteca carti de povesti. De aceea, n organizarea si
desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele
pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul
lecturilor ca mijloc al comunicarii.
Toate aceste considerente impun educatoarei o ntelegere a fenomenului
lingvistic, a conceptiei de sine, ntelegere ce se concretizeaza n cautarea
minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor
finalitati de catre copii, prin reproducerea povestirilor. Evaluarea acestor
comunicari didactice, orale, ( neexistand posibilitatea exprimarii n scris a
copiilor, la finalul activitatii existnd doar posibilitatea de a verifica dect 2-3
copii), s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a
unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati.
Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati:
a)-lectura orala auxiliara
extalingvistic si mijloace audio;

de

mijloace

audio-vizuale-context

verbal,

b)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-context verbal extralingvistic si

mijloace audio;
c)-lectura orala iconica intermediata de imagine, context verbal, context
extralingvistic si mijloace audio-vizuale;
Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit
si verificat nivelul de receptare si ntelegere a textului literar si unele posibilitati
de ntelegere ale acestuia de catre copii. Cele mai bune rezultate au fost
stabilite la modalitatea de la punctual ,,c.''viznd lectura iconica, intermediata de
imagine, constatndu-se ca, mai mult de jumatate din numarul copiilor din
grupa au receptat textul, povestind fara a modifica textul, reproducnd expresii
din textul audiat.
Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape:
-am ales textul literar;
-am cules si am interpretat date despre autor pe ntelesul copiilor;
-am lecturat oral textul, dupa care momentele importante au fost nsotite
de mijloace audio si video;
Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamni. La sfrsitul
experimentului, toti copiii au asimilat corect textul. Asimilarea corecta afost
favorizata de receptarea textului literar, cu prilejul fiecarei etape din saptamna.
Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala n pregatirea
copiilor pentru scoala, n dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o
activitate a carei finalitate nu este imediata.

Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp ndelungat, a receptarii

textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. Modalitatile de lucru se
pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei, la sectorul
,,Biblioteca'',cu grupuri mai mici,cu precadere n activitatile comune, sau dupaamiaza la gradinitele cu orar prelungit. Astfel, se pot introduce exercitii iconice
de acest gen si n alte activitati de comunicare(memorizari, jocuri didactice,
convorbiri).
n concluzie, noi, educatoarele, optam pentru lectura fidela a textului literar,
deoarece, povestirea acestuia modifica limbajul autorului, i scade valoarea
textului, datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea
redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat
(introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la
elipse.
n modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare:
,,Ursul pacalit de vulpe'',de Ion Creanga;
,,Capra cu trei iezi'', de Ion Creanga;
,,Punguta cu doi bani'',de Ion Creanga;
,,Alba ca Zapada'', de fratii Grim;
,,Iedul cu trei capre'',de Octav Pancu-Iasi;
Totodata, nsusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a
dramatiza aceste povesti, ele fiind puse n scena cu prilejul unor evenimente,
serbari, festivaluri.
Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lnga obiectivele
specifice - cultivarea expresivitatii limbii, folosirea mimico-gesticulatei n
exprimare, socializarea prin intercomunicare rezolvnd anumite sarcini ale
dezvoltarii comunicarii, de exemplu:
-aprofundarea continutului povestii:
-redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii;
-pronuntarea corecta a cuvintelor;
-ntelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste;
-dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive;
Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent
mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. De exemplu, n
povestea ,,Dumbrava minunata'' de Mihail Sadoveanu, pe care multi copii o
cunosc, am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul
pentru aceasta poveste. Astfel, pe parcursul expunerii, mnuiam papusile ce

reprezentau personajele principale n asa maniera nct sa sugereze actiunea

respectiva.
Folosind acest procedeu, am observat ca momentele actiunii au fost traite
mai intens de copii, fiind alaturi de personaje att la bine ct si la rau.
Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului
concomitent cu caseta audio n activitatea de povestire. Astfel, activitatea de
povestire ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici'', a necesitat o pregatire prealabila,
deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului, iar pe banda am
nregistrat expunerea povestirii clar, expresiv nct n momentul activitatii, cele
doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze.
n activitatile de fixare a povestii, copiii au facut cu multa usurinta legatura
logica ntre expresiile din text si semnificatiile lor. Ei au retinut convorbirea dintre
oglinda si mparateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada, au fost
impresionati de puterea adevarului care nvinge pna la urma. Cei sapte pitici
sunt personaje familiare, fiind reprezentanti iarna n ,,Oraselul copiilor'', n
magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament, dar copiii nu cunosteau prea
multe din viata lor. Din basm, ei au retinut ca sunt tarani harnici, buni prieteni ce
respecta munca n colectivtate, apara cinstea si adevarul. Am constatat ca
gndirea prescolarilor a fost viu stimulata facnd posibila ntelegerea
semnificatiei faptelor personajelor.
Povestea ,,Oul nazdravan'' a fost transmisa copiilor utiliznd teatrul de
masa. Astfel, am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare
al actiunii: personajele (realizate din carton, vata, plastilina) erau prezentate cu
miscari specifice fiecaruia, simultan cu expunerea educatoarei. Deoarece
aceasta poveste este bogata n onomatopee care permit realizarea unor
exercitii de pronuntie corecta, am urmarit ca n activitatile de fixare a continutului
povestirii sa antrenez n mod deosebit copiii care prezentau defecte de
pronuntie. n acest sens, am valorificat textele tuturor basmelor indicate n
programa, cautnd sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub
forma de joc, insistnd asupra pronuntarii lor. Ca sa-i stimulam, am trecut la
jocuri colective, intitulndu-le ,,Cine stie cstiga'' sau ,,Cine stie raspunde''.
Astfel, am constatat ca n activitatile de repovestire au participat chiar si copiii
care prezentau dificultati n exprimare.
Forma specifica a comunicarii n perioada prescolara este cea a limbajului
oral, prin care se realizeaza n primul rnd comunicarea si cunoasterea.
Vorbirea ca activitate comunicativa se nsuseste treptat, prin numeroase
exersari, experiente ce au loc pe parcursul ntregii vieti ncepnd din copilarie,
iar cunoasterea se realizeaza din aproape n aproape, bazata pe suport intuitiv,
prin intermediul participarii active a copiilor. Ca proces comunicational, limbajul
transmite un continut informational si semantic, stiut fiind ca fiecare cuvnt are

o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura

semantica a limbii.
Pe de alta parte, limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii
activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.
Vrsta prescolara este o etapa hotartoare n stimularea corecta a vorbirii.
Acum se produc modificari cantitative care vizeaza nsusirea pronuntiei corecte,
constituirea lexicului de baza, aparitia limbajului interior, diversificarea formelor
de comunicare, intensificarea functiilor cognitive ale limbajului, asimilarea n
practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic
subliniaza rolul hotartor pe care l au influentele sistematice asupra dezvoltarii
copiilor, cu att mai mult cu ct acest proces este direct dependent de mediul
social, de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti, educatoare).
n perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul
de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitatile de ntelegere,
articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete, exprimarea corecta sub
aspect gramatical. n acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza
obiectivele urmarite.
Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul
celorlalti colegi din grupa, am planificat activitati de dezvoltarea limbajului n
care i-am antrenat cu precadere pe acestia,considernd ca jocul didactic este
cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului.
n semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic
prin liniute, exersnd cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei
intrebarii(semnul ntrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfrsitul
unei comunicari (punctul). Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie.
Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa nteleaga
diferenta dintre singular si plural,n functie de aceste categorii gramaticale
,jocurile, au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. nsusirea corecta si
fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii
pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele,
omonimele.
Pentru nsusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor n cazul genitiv
si dativ am desfasurat cu copiii jocul ,,Spune al cui este acest
obiect''
, :,,Al /A cui este.?''.
Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare
,,dilogul reflecta functiagnoseologica'' a limbajului si cea de comunicare,
sintetizndu-le n functia de vehiculare a cunostintelor.(Slama Cazacu T.,1968).

n ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada

preabecedara din clasa I, am realizat exercitii de analiza fonetica, alcatuire de
propozitii, precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie; despartirea
cuvintelor n silabe, izolarea sunetelor din silaba, rostirea lor corecta, redarea
grafica.
sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul
comunicarii, pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor l manifesta fata
de un anumit subiect, se pot continua cu activitatile extracurriculare, n esenta
trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare n care toate
temele de comunicare didactica conduc la stimularea n principal a pregatirii
copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar, iar scolari fiind,
sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca.
Bibliografie selectiva:
Cerghit, I. , Radu, T. I., Popescu,E., Vlasceanu, I., - Didactica, 1998,
E.D.P., Bucuresti
Cerghit,I. -Metode de invatamnt,1976,E.D.P., Bucuresti
Cornea, Paul - Introducere n teoria lecturii, Ed.Minerva, Bucuresti, 1988
Slama-Cazacu,Tatiana - Lectura -diverse finalitati si niveluri de
complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare,3, Constansa,1990
schiopu, Ursula, Verza, E., -Psihologia vrstelor,1991,E. D. P., Bucuresti
* * * -Programa
copii'',Bucuresti, 2005.

activitatilor

instructiv-educative

gradinita

de