Sunteți pe pagina 1din 25

ARGUMENT

Transportul operaional n oricare domeniu este o activitate deosebit de important, fiind


determinant uneori n stabilirea vitezei unui proces tehnologic. Prin aceasta se
asigur mecanizarea operaiilor de ridicare i transport n producia individual, de serie mic
pn la producia de mas, ntre diferitele maini, utilaje i instalaii ce intr n componena
liniilor tehnologice, linii automatizate sau sisteme flexibile de prelucrare.
Transportul operaional trateaz ansamblul tuturor mecanismelor i mainilor de ridicat i
de transportat materiale, folosite att n cadrul fluxului tehnologic principal, ct i n celelalte
activiti auxiliare sau adiacente. n funcie de specificul procesului de lucru pe care-l realizeaz,
acestea se pot grupa n dou categorii distincte:
mecanisme i maini de ridicat;
instalaii de transportat.
Mainile de ridicat servesc pentru a deplasa pe vertical o sarcin constituit dintr-un
corp solid, de cele mai multe ori combinat cu o deplasare n plan orizontal a ntregii maini de
ridicat sau a unei pri a acesteia. Astfel, sarcina preluat i ridicat dintr-un anumit punct, poate
fi cobort i predat n oricare alt punct situat n raza de aciune a mainii.
n timpul funcionrii ei, maina de ridicat se sprijin pe un reazem, pe o fundaie fix, pe
o cale de rulare sau pe un vehicul terestru sau plutitor. n anumite condiii speciale, ridicarea
unor corpuri se poate realiza cu elicopterul, dar acesta nu intr n categoria mainilor de ridicat.
Din definiie, mainile de ridicat acioneaz dup o succesiune de cicluri de lucru, fiecare
ciclu fiind alctuit din operaii de ridicare, deplasare i coborre, urmate de pauze mai lungi sau
mai scurte.
Prin urmare, mainile de ridicat sunt de tipul cu funcionare periodic sau
intermitent.
4

Instalaiile de transportat servesc la realizarea unui flux continuu de sarcini individuale


care se succed sau de materiale n vrac. Ele pot realiza, pe lng transport, ridicarea sau
coborrea fluxului de materiale care, n funcie de construcie lor, pot asigura unghiuri de lucru
cuprinse ntre 0-900.
Deoarece instalaiile de transportat au lungimea care acoper ntreaga distan de
transport, vehiculele de transport, care nu au un flux continuu de material, nu pot face parte din
categoria instalaiilor de transportat, n sensul definiiei de mai sus
Mecanismele de ridicat sunt utilaje simple care servesc la ridicarea si uneori la transportarea
sarcinilor.
Ele pot fi folosite ca utilaje indepedente sau pot fi parte componenta a unei instalatii de ridicat.
Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin faptul ca au dimensiuni reduse fapt pentru care
sunt usor deplasabile.
Actionarea mecanismelor de ridicat poate fi manuala sau mecanizata. Cele mai raspandite
mecanisme de ridicat au actionare manuala;in aceasta categorie intra:vinciurile,scripeti,palanele
si troliile manuale.
Mecanismele de ridicat cu actionare mecanizata sunt : electropalanele,troliile mecanice s.a.
De-a lungul timpului aceste mecanisme au avansat ajugand a fi utilizate pe o scara tot mai larga
de la mecanismele simple pana la cele actionate electric sau hidraulic.
Explozia industriala a secolului nostru a facut ca aceste sisteme sa se transforme dintr-un lux
intr-o necesitate cotidiana de utilizare curenta.
Asa se explica fireste numarul tot mai mare al celor interesati sa cunoasca aceste mecanisme si
felul in care acestea functioneaza.
In urmatoarele pagini va voi prezenta o mica parte din acest vast domeniu

CAPITOLUL I
ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAIILOR DE
RIDICAT I DE TRANSPORTAT
n componena instalaiilor de ridicat i de transportat intr o serie de organe de maini
specifice cum sunt: organe flexibile, organe de acionare i de ghidare, organe pentru deplasare,
organe de prindere a sarcinilor etc.
1.1.ORGANE FLEXIBILE
Organele flexibile servesc la transmiterea forelor n mecanismele de ridicat i la legarea
i suspendarea sarcinilor. Principalele organe flexibile folosesc n acest scop sunt: frnghiile,
cablurile i lanurile.
Frnghii. Frnghiile sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acionare manual i
pentru legarea i suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la mecanismele de ridicat cu
acionarea mecanizat este interzis.
Frnghiile sunt confecionate din materiale textile naturale (cnep) sau artificiale (fibre
sintetice).
Frnghiile se compun din 3 ... 4 toroane rsucite. Toronul este un ansamblu de mai multe
fire rsucite ntr-un anumit sens (dreapta sau stnga).
Cabluri din oel. Cablurile din oel constituie cele mai rspndite organe flexibile. Ele
sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprie redus, rezisten mare,
lucreaz fr zgomot i suport bine ocurile. Sigurana mare n funcionare a cablurilor se
datoreaz faptului c ele nu se rup brusc ci prin distrugerea treptat a firelor de la exterior, ca
urmare a uzrii lor. Dezavantajele cablurilor din oel constau n faptul c se uzeaz repede i nu
pot fi nfurate pe organe de nfurare i ghidare cu diametru mic.
Cablurile din oel se obin prin nfurarea mai multor toroane n jurul unei inimi.
Toroanele pot avea seciune rotund sau profilat (triunghiular, oval sau plat). Inima
cablurilor poate fi:

vegetal, din fibre naturale (Manila, bumbac, cnep);

sintetic, din fibre sintetice (nailon, capron, poliamid, etc.);

mineral, din fibre de azbest;

metalic, din acelai material ca i srmele.

Inima vegetal sau cea sintetic prezint avantajul c, prin impregnarea ei cu unsoare la
construcia cablului, asigur o rezerv de unsoare din care lubrifiantul este stors atunci cnd
cablul se nfoar pe organele de ghidare sau acionare.
Toroanele cablului sunt mnunchiuri de srme subiri grupate, prin nfurare, n jurul
unei srme centrale sau al unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice
(fig. 1).

Fig. 1. Cabluri din oel. a - simplu ; b ... f - compuse.


Cablurile din oel rotunde - cele mai folosite n practic - pot fi de construcie simpl sau
compus (fig. 1).
Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate i se noteaz prescurtat
printr-un produs ntre mai multe cifre care arat numrul srmelor dintr-un toron i numrul de
toroane (v. fig.1).

Fig. 2. nfurarea srmelor n toroane: Sensul de nfurare a srmelor n toroane sau a


toroanelor n cablu (fig. 2) poate fi pe dreapta (Z) sau pe stnga (S).
innd seama de rolul deosebit de important pe care l au cablurile din oel ntr-o instalaie de
ridicat, exploatarea lor se face dup reguli stricte, astfel:

cablurile se nlocuiesc dup consemnarea unui anumit numr de ore de funcionare,


prevzut n cartea tehnic a instalaiei respective;

desfurarea, nfurarea i deplasarea cablurilor se execut n aa fel nct s se evite


formarea ochiurilor, care provoac deformaii permanente ale unor zone ale cablului;

n timpul funcionrii, cablul nu trebuie s se frece de alte cabluri, de pereii cldirilor sau
de alte obiecte;

cablurile trebuie unse n permanen fie prin trecerea unei ramuri a cablului printr-o baie
de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, la intervale de 1,5...2 luni.
7

Lanuri. n construcia instalaiilor de ridicat i de transportat se folosesc dou feluri de


lanuri: sudate i articulate.
Lanurile sudate sunt formate din zale de form oval, construite din oel rotund i
mbinate prin sudare cap la cap (fig.3, a).
n funcie de raportul dintre pasul i diametrul srmei d se deosebesc dou tipuri de
lanuri sudate:

lanuri cu zale lungi, la care p > 3d, folosite la instalaiile pentru transport continuu;

lanuri cu zale scurte, la care p < 3d, folosite la mecanismele de ridicat.


Lanurile articulate sunt alctuite din mai multe plcue, denumite eclise, montate decalat

unele fa de celelalte, pe boluri din oel i fixate prin nituire sau prin introducerea unor cuie
spintecate (fig. 3, b). Ele sunt mai puin flexibile dect lanurile sudate, ns au o mai mare
siguran n exploatare.
Lanurile articulate sunt folosite la palane manuale, trolii, palane mecanice i la unele
transportoare, pentru sarcini mari i viteze de ridicare reduse.

c
Fig. 3. Lanuri:
a sudat; d diametrul srmei; p pasul lanului; b articulat ; p pasul lanului; c
modele de lanuri

Fig. 4. Legarea frnghiilor de crligul macaralei.

Fig. 5. Formarea ochiurilor cablului


cu ajutorul ocheilor.

n general, lanurile prezint avantajele unei flexibiliti mai mari i a unei rezistene mai
bune la coroziune dect cablurile. n schimb, ele sunt mai zgomotoase (n special cele sudate), iar
ruperea lor se face brusc. Aceste dezavantaje le fac mai puin rspndite dect cablurile.
Fixarea organelor flexibile. Capetele organelor flexibile se fixeaz la elementele de
prindere a sarcinilor n diferite moduri, funcie de tipul organului flexibil. Astfel, frnghiile se
nnoad n aa fel nct partea frnghiei care vine n contact cu organul de prindere s aib
lungime ct mai mare (fig. 4).
Pentru fixarea cablurilor la un organ oarecare al unui mecanism de ridicat este necesar ca
la captul cablului s se formeze un ochi. Acesta se poate obine n mai multe feluri, cel mai
rspndit fiind cel cu ajutorul ocheilor.
Ocheii (fig. 5, a) sunt piese din tabl profilat ale crei dimensiuni depind de mrimea
cablului, deci de mrimea sarcinii de lucru. Montarea ocheului pe captul unui cablu se face prin
aezarea cablului n canalul ocheului i solidarizarea captului liber al cablului cu ramura sa
activ prin mpletire (matisare) sau cu ajutorul clemelor.
Solidarizarea prin mpletire (fig. 5, b) const n desfacerea n toroane a captului liber al
cablului i mpletirea acestora cu ramura activ a cablului pe o lungime de minimum 300 mm.
Peste poriunea mpletit se nfoar srm din oel moale.
Solidarizarea prin cleme se obine prin fixarea captului cablului la ramura sa activ, cu
ajutorul mai multor cleme (3 ... 6), fixate cu uruburi la distane egale.
Lanurile se fixeaz de obicei prin intermediul unei zale de construcie special prins la
captul lanului.
1.2.ORGANE DE ACIONARE I DE GHIDARE
Principalele organe de acionare i de ghidare sunt tamburele i rolele.
Tamburele, denumite i tobe, servesc la nfurarea organelor flexibile - cabluri sau
lanuri - n vederea acionrii lor. Ele sunt confecionate prin turnare, din font sau oel, sau prin
sudare, din tabl de oel.

Fig. 6. Tambure

Fig. 7. Role pentru organe flexibile.


Tamburele pot fi simple sau duble (fig. 6), avnd un canal, respectiv dou canale
elicoidale, pe care se aeaz organul flexibil. Captul organului flexibil se fixeaz pe marginea
tamburei.
Rolele sunt organe de ghidare i conducere a organelor flexibile n funcie de tipul
organului flexibil folosit, rolele se construiesc fie pentru cabluri din oel, fie pentru lanuri.
Rolele pentru cablu, denumite i roi de cablu, sunt executate din font sau otel turnat i
au un an, astfel dimensionat nct s cuprind uor cablul (fig. 7 a). Ele sunt montate liber pe
un ax sau fixate pe aceasta cu pan.
Rolele pentru lanuri sudate pot fi netede (fig. 7, b) utilizate la mecanismele de ridicat cu
acionare manual, sau cu locauri (fig. 7, b), folosite la acionarea mecanizat.
Rolele pentru lanuri articulate cu eclise sunt roi dinate avnd profilul dinilor astfel
nct s permit aezarea lanului (ele sunt asemntoare celor folosite la biciclete). Numrul
minim de dini al acestora este de 12.
1.3.ORGANE PENTRU DEPLASARE
Instalaiile de ridicat i de transportat au multe elemente mobile, care se deplaseaz unele
faa de altele. Adeseori, ntreaga instalaie se deplaseaz fa de utilajele sau cldirile aflate n
apropiere. Pentru asigurarea acestor deplasri n construcia instalaiilor de ridicat i de
transportat sunt incluse organe ca: roti de rulare, ci de rulare etc.

10

Fig. 8. Profilul roilor de rulare.

Fig. 9. Ci de rulare suspendate.


Roile de rulare se folosesc la deplasarea pe ine i au obada profilat astfel nct s
previn deraierea instalaiei (fig. 8). Roile de rulare pot fi roi libere pe arbore sau fixate cu pn
pe un arbore rotativ.
Din punct de vedere funcional roile de rulare pot fi conductoare, imprimnd micarea
unei pri sau ntregii instalaii, sau conduse (purttoare), puse n micare prin deplasarea
instalaiei.
inele servesc drept cale de rulare roilor. Ele pot fi ptrate, dreptunghiulare sau
asemntoare celor de cale ferat.
n ntreprinderile constructoare de maini se folosesc frecvent ci de rulare suspendate,
alctuite din profile I, L sau T. Mecanismul de ridicat sau elementele unui transportor sunt prinse
de un crlig sau de o bar, articulate la un crucior prevzut cu dou sau patru roi de rulare
conice (fig. 9).
1.4.ORGANE l DISPOZITIVE PENTRU SUSPENDAREA l PRINDEREA
SARCINILOR
n funcie de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate, elementele folosite
pentru suspendarea i prinderea sarcinilor se mpart n dou categorii:
-

pentru sarcini individuale: crlige, organe flexibile, dispozitive de prindere etc.;

pentru sarcini vrsate: bene, graifre etc.


11

n industria constructoare de maini se folosesc frecvent elementele destinate manevrrii


sarcinilor individuale.
Crligele au o configuraie aparte (fig. 10) i pot fi simple sau duble.
Organele flexibile de prindere pot fi: lanuri, frnghii, benzi din fibre poliester etc. (fig.
11). Pentru evitarea accidentelor, n exploatarea acestor organe flexibile se vor respecta o serie de
recomandri ca:
-

fiecare organ flexibil de prindere trebuie s poarte o inscripie cu sarcina maxim admis;

depozitarea lor s se fac pe stelaje speciale, ferite de aciunea agenilor atmosferici;

n cazul ridicrii unor obiecte cu muchii ascuite, organul flexibil trebuie protejat prin
amplasarea unor colare n locurile de contact ale organului flexibil cu muchiile ascuite ale
obiectului.

Fig. 10. Crlige

Fig.11 Organe flexibile pentru prindere:


a - cablu pentru prindere; b - lanuri pentru prindere.
Dispozitivele de prindere se folosesc n cazul manipulrii aceluiai tip de sarcini n
decursul timpului. Ele pot fi traverse, cleti. electromagnei .a.
Traversele (fig. 12, a) sunt grinzi metalice atrnate direct sau prin intermediul unui organ
de prindere, la crligul unui mecanism de ridicare.
12

Sarcina este suspendat de grind fie cu ajutorul altor orcane flexibile, fie de crlige de
diferite forme, introduse n gurile grinzii. Traversele sunt folosite la ridicarea sarcinilor
voluminoase i, n special, a celor cu lungime mare (de exemplu, camioane, tractoare, motoare,
legturi de evi, bare etc.).
Cletii sunt dispozitive pentru prindere alctuii din brae articulate, ndoite dup forma
sarcinilor care se ridic (fig. 12, b). Avantajul lor const n aceea c timpul necesar prinderii i
desprinderii sarcinii este redus la minimum.

Fig. 12. Dispozitive pentru prinderea sarcinilor.


Electromagneii (fig. 12, c) servesc la manipularea foilor groase din tabla de oel. Prin
simpla nchidere sau deschidere a circuitului electric de alimentare se realizeaz prinderea,
respectiv desprinderea sarcinii.
1.5.MECANISME DE RIDICAT
Mecanismele de ridicat sunt utilaje simple care servesc la ridicarea i, uneori, la
transportarea sarcinilor. Ele pot fi folosite ca utilaje independente sau pot fi parte component a
unei instalaii de ridicat. Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin faptul c au dimensiuni
reduse, fapt pentru care sunt uor deplasabile.

13

14

1.6.SCRIPEI I PALANE
Scripeii sunt role de cablu sau de lan prinse ntr-un suport i servesc la ridicarea
sarcinilor sau la alctuirea unor mecanisme de ridicat mai complicate.
Dup felul n care rola este prins de celelalte elemente ale scripetelui, acesta poate fi:
- scripete fix (fig. 13, a), avnd posibilitatea de rotire n jurul unei axe fixe;
- scripete mobil (fig. 13, b) avnd posibilitatea de rotire n jurul unei axe deplasabile (n
cazul din figur, cnd sarcina se ridic, axul scripetelui se deplaseaz n sus).
Teoretic, fora P necesar ridicrii sarcinii Q este: P = Q pentru scripetele fix;
P = X pentru scripetele mobil.
n realitate, fora necesar este mai mare, din cauza frecrilor care apar ntre cablu i role
i ntre firele cablului.
Constructiv scripeii se prezint ca n figura 13, c, sub forma unor ansambluri n care,
ntre dou plci metalice este fixat pe un ax pe care se rotete rola. Ansamblul mai este prevzut
cu un crlig care poate servi fie pentru suspendarea sarcinii, cnd scripetele este mobil, fie pentru
suspendarea scripetelui, atunci cnd el lucreaz ca scripete fix. n cazul n care este necesar
fixarea cablului de corpul scripetelui se prevd organe speciale ca: role de diametru mic, ochei,
etc.

Fig. 13. Scripei.


Palanele sunt mecanisme de ridicat n componena crora intr organe flexibile (frnghii,
cabluri, lanuri). Ele au construcie simpl i gabarit redus i sunt destinate ridicrii sarcinilor sau
deplasrii lor pe orizontal.
Spre deosebire de vinciuri, palanele sunt amplasate deasupra sarcinii ceea ce oblig ca n
construcia lor s intre si organe auxiliare pentru suspendarea i prinderea sarcinilor.
Acionarea palanelor poate fi manual sau mecanizat.
n funcie de construcia lor palanele pot fi: cu scripei,cu angrenaj cu roi dinate,cu
angrenaj cu melc.
Palanele cu scripei sunt alctuite din doi sau mai muli scripei care pot fi fici sau mobili.
Dup modul n care sunt grupai scripeii, palanele pot fi:
15

- palane cu scripei simpli (fig. 14, a), la care pe fiecare ax se afl montat cte un singur
scripete;
- palane cu blocuri de scripei (fig. 14, b), la care pe acelai ax sunt montai mai muli
scripei care, mpreun cu celelalte elemente din ansamblu alctuiesc o mufl.
Captul organului flexibil, opus celui de tragere, se poate fixa pe corpul muflei (fig. 15,
a) sau n afara acestuia, pe un element al scheletului instalaiei de ridicat, pe o grind, pe un
perete etc. (fig. 15, b).
Sarcina care poate fi ridicat cu un palan cu scripei este cu att mai mare cu ct numrul
rolelor din mufle este mai mare. De exemplu, cu un palan ca scripei simpli (1+1 role), cu o for
de tragere P = 7000 N, se poate ridica, o sarcin de 1,3 t, n timp ce cu o aceeai for de tragere,
dar folosind palan cu blocuri de cte trei scripei (34-3 role), se poate ridica o sarcin de 3,3 t.
Cnd fora de tragere este mic (sub 600 N) captul liber al organului flexibil se
acioneaz direct, manual, iar cnd fora depete aceast valoare el se trage prin nfurarea lui
pe un tambur, acionat manual sau mecanizat .
Palanele cu angrenaje de roi dinate respectiv cu melc folosesc ca organ flexibil un lan
care este trecut prin doi scripei cu role de lan: unul fix, cellalt, la care este prins sarcina, fiind
mobil. Acionarea lanului se face nu prin tragere, ca la palanele cu scripei, ci prin nvrtirea
roii scripetelui fix, cu ajutorul unui angrenaj cu roi dinate sau cu melc .

Fig. 14. Palane cu scripei: 1 - scripei fici; 2 - scripei mobili.

Fig. 15. Palane: a cu scripei simpli; b cu blocuri de scripei; c cu manet.


16

Electropalane. Modaliti de prindere.


Prindere cu crlig

Prindere cu ochi

Pe crucior acionat manual

Pe crucior acionat electric

17

1.7.TROLII
Troliile sunt mecanisme de ridicat cu caracter universal care servesc la ridicarea sau
deplasarea pe orizontal a sarcinilor. Datorit multiplelor posibiliti de utilizare, troliile
constituie unele dintre cele mai folosite utilaje n procesele de montaj.
Dup modul de acionare troliile pot fi manuale sau mecanice.
Caracteristic oricrui troliu este faptul c el are un tambur pe care se nfoar un cablu al
crui capt este prins direct la o sarcin sau acioneaz un alt mecanism de ridicat.
Troliul manual se compune din dou scuturi metalice, solidarizate ntre ele prin tirani. n
scuturi se fixeaz lagre n care se sprijin arborii unei transmisii cu roi dinate (fig. 16). ce
acioneaz tamburele pe care se nfoar cablul de traciune. Sigurana n funcionare este
realizat de ctre un mecanism cu clichet i o frn cu band (nefigurate n desen).
Troliul mecanic, destinat deplasrii unor sarcini mai mari, are tamburul acionat de un
grup motor, alctuit dintr-un motor electric i un reductor de turaie (fig. 17). Ca i troliul manual
este prevzut cu organe i mecanisme de siguran, necesare mpiedicrii rotirii tamburului sub
aciunea greutii sarcinii i derulrii cu o anumit vitez.
Orice troliu are dou caracteristici de baz:
- sarcina maxim pe care o poate ridica direct, n tone;
- lungimea cablului nfurat pe tambur, n m.

Fig. 16. Schema acionrii troliului manual.

Fig. 17. Troliu mecanic: 1 - motor electric;


2 - reductor de turaie; 3 - tambur cu cablu;

4 - grup de comand; 5 - frn;6 - cadru de susinere.


Troliile pot fi utilizate att pentru ridicarea sarcinilor ct i pentru deplasarea ]or pe
orizontal. Indiferent de modul de utilizare, ntotdeauna este necesar ca troliul s se ancoreze
prin legarea lui de un stlp sau de un reazem fixat n sol. Cablul troliului este dirijat cu ajutorul
unei role de conducere, amplasat n faa troliului, la distan relativ mare.

18

1.8.TRANSPORTOARE
CLASIFICARE
TRANSPORTOARE CU ORGAN FLEXIBIL DE TRACTIUNE
Denumirea

Organul de traciune

Direcia de transport

Transportor cu

Band de cauciuc, oel, textile sau

Orizontal sau nclinat

band
Transportor cu

din srm
Lan

Orizontal sau nclinat

plci
Transportor cu

Lan

Orizontal sau nclinat

raclete
Transportor cu

Lan

Orizontal i vertical

cupe
Elevator

Banda de cauciuc, textile sau lan

Vertical sau aproape sau lan

Lan cu cablu

vertical
Orice direcie

Transportor

suspendat
TRANSPORTOARE FARA ORGAN FLEXIBIL DE TRACTIUNE
Denumirea

Principiul de funcionare

Direcia de transport

Transportor

Materialul este mpins de un melc

Orizontal sau nclinat

elicoidal
Transportor

care se rotete
Materialul nainteaz din cauza

Orizontal sau aproape

oscilant
Transportor

oscilaiilor jgheabului
Materialul alunec n jos prin

orizontal
nclinat cu pant cobortoare

gravitaional
Transportor

greutatea sa proprie
Materialul este purtat de un curent

Orice direcie

pneumatic

de aer printr-o conducta


Obiectul transportat este mpins

Orizontal sau uor nclinat

Transportor
cu tije

intermitent de tije executnd o


micare alternativ

CAPITOLUL II
ACTIONAREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
2.1.GERNERALITATI

19

Masinile de ridicat si transportat pot fi actionate datorita fortei musculare a omului


(actionare manuala),tractiunii animale (actionare cu cai) si prin folosirea a diverse motoare
(actionare mecanica).
La masinile de ridicat si de transportat se folosesc motoare electrice,actionari cu
abur,pneumatice si motoare cu ardere interna, precum si metode de actionare combinate:cu abur
si forta hidraulica,cu abur si electricitate si cu motoare Diesel si electricitate.
2.2.ACTIONAREA MANUALA
La masinile de ridicat actionarea manuala este in prezent foarte redusa (la unele tipuri de
trolii de destinatie generala cu capacitate de ridicare mica,la troliile de montaj cu actiune lenta,la
cricurile cu surub,cu cremaliera si cu parghii si cu cremaliera). Aceste aparate pot fi folosite in
cazurile cand instalatia de ridicat lucreaza un timp scurt, dupa care urmeaza o lunga perioada de
inactivitate (de exemplu,troliul pentru strangerea cablurilor la macaralele cu stalp si
brat).Actionare manuala este utilizata si in caz de avarie,la iesirea din functiune a motorului
principal.
Ca dispozitive pentru actionarea manuala se utilizeaza manivele(fig.18.a), pirghii cu
clichet (fig.18.b) si roti cu lant de mana(fig.18. c).
La determinarea raportului de transmitere al dispozitivului de ridicat actionat manual
trebuie sa se porneasca de la urmatoarele norme:
a) efortul maxim admis pentru un muncitor: la lucru de scurta durata (sub 5 min) 25 kgf; la lucru
de lunga durata 10 kgf;
b) viteza maxima de miscare a mainii muncitorului;la manivela 0,75m/s,la lantul de tractiune
0,6m/s;
c) bratul manivelelor nu trebuie sa fie mai mare de 400 mm;lungimea optima a manivelei este de
250-300mm;
d) capacitatea de munca a unui om este considerata in medie de 7,5kgm/s la lucru de lunga
durata si 15kgm/s la lucru care nu dureaza mai mult de 5 min.
e) in cazul cand mai multi muncitori lucreaza impreuna,se introduce coeficientul de utilizare
simultana a eforturilor:pentru doi muncitori 0,8;pentru patru muncitori 0,7

20

Fig.18. Dispozitiv pentru ridicarea manuala


2.3.ACTIONARE CU CAI
In prezent,actionarea cu cai este folosita foarte rar,numai la instalatiile de ridicat cele mai simple
folosite la incarcarea lemnului.Efortul de tractiune al unui cal poate fi luat egal cu 18% din
greutatea lui.Viteza de miscare a calului v1m/s.
2.4.ACTIONAREA MECANICA
Actionarea mecanica poate fi electrica,cu abur si cu motoare cu ardere interna.
21

a) Actionarea electrica .In prezent,actionarea electrica ocupa primul loc la masinile de


ridicat.Posibilitatea aducerii curentului direct la motoarele electrice ale diferitelor mecanisme
permite ca intr-o serie de cazuri sa se renunte la transmisii si elemente de transmisie si
legatura,ceea ce face ca instalatia sa aiba un volum mic.
Principalele avantaje ale actionarii electrice sunt:
-masina este gata de lucru in orice moment;
-simplitatea cuplarii mecanismelor si a comenzilor;
-posibilitatea reglarii electrice a vitezelor elementelor mecanismului intr-o serie de cazuri;
-randament ridicat;
-posibilitatea de a folosi cuplaje cu volum mic (cuplaje electromagnetice);
-posibilitatea inversarii usoare a transmisiilor mecanismelor.
Pentru actionarea electrica a masinilor de ridicat se utilizeaza curent continuu de
110,220,440 si 500 V si curent trifazat de 220,380 si 550 V.
Curentul continuu permite:marirea vitezei in cazul ridicarii sarcinilor cu o greutate mai
mica decat cea nominala;reglarea in limite largi a vitezei de ridicare a sarcinii;reglarea usoara a
vitezei de coborare a sarcinii;crearea unor cupluri puternice la pornire;recuperarea
energiei;utilizarea de acumulatori.
Curentul alternativ permite:repartizarea usoara a energiei electrice intre mai multe puncte
de consum la distante mari de sursa de alimentare;constructia motoarrelor electrice este
simpla,fara colectoare.
Actionarea electrica a masinilor de ridicat poate fi alimentata cu energie de la o centrala
electrica stabila sau transportabila (de exemplu,pentru alimentarea motoarelor electrice de la
trolii in exploatarii forestiere).
La actionarile combinate,motorul principal poate fi un motor Diesel sau cu carburator
(de exemplu la automacaralele electrice).Sistemul cu motor principal este utilizat in cazul lipsei
de surse de eneergie electrica sau in cazurile cand masinilor de ridicat se deplaseaza la distante
mari si nu pot fi legate la sursele de curent.
Felul curentului pentru masinile de ridicat depinde in majoritatea cazurilor de felul si
sistemul de alimentare al uzinei,sectiei sau locului de munca unde functioneaza masina.In cazuri
rare,se recurge la o transformare a curentului electric.
In sistemul de actionare electrica intra:motoarele electrice si aparatajul de
comanda,instalatiile de protectie si cele de distributie a curentului.

22

La masinile de ridicat se folosesc:motoare cu excitatie in serie,in derivatie si compound


in cazul curentului continuu,iar in cazul curentului alternativ (trifazat): motoare asincrone cu
inele colectoare (cu rotor bobinat) sau cu rotor in scurrtcircuit.
Motoarele electrice pot fi executate in mai multe feluri:cu flansa,cu picioare, introduse in
corpul masinii actionate,deschise,inchise si cu izolatie speciala.
b) Actionarea cu abur. Actionarea cu abur se utilizeaza in prezent mai ales la macaralele
cu brat,deplasabile pe cale ferata sau pe senile,iar mai rar la troliile stationare.
Principalele avantaje ale actionarii cu abur sunt:
-posibilitatea de a utiliza combustibil local ieftin (lemne,carbuni) in locurile unde energia
electrica lipseste;
-constructie simpla si sigura;
-posibilitatea inversarii sensului de miscare;
-simplitatea deservirii;
-posibilitatea supraincarcarii.
Dezavantajele actionarii cu abur sunt:
-timpul lung necesar pregatirii pentru pornire (incalzirea cazanului,alimentarea cu apa);
-consumul de combustibil in afara timpului de lucru (de exemplu,in timpul pauzei de la amiaza
etc.) ;
-randament redus;
-dimensiuni si greutati mari;
-necesitatea unei ape destul de curate pentru alimentarea cazanului.
O instalatie de actionre cu abur se compune dintr-un cazan,o masina cu abur si
conducte.Ca utilaj auxiliar trebuie sa mai existe rezervoare pentru apa si buncare pentru
combustibil.
Se utilizeaza cazane de abur verticale,acvatubulare,verticale cu tevi de fum si orizontale
cu tevi de fum.
Cazanele verticale sunt indicate deoarece pentru instalarea lor este nevoie de o suprafata
mica.Dar la aceste cazane volumul focarului si spatiul de abur sunt insuficiente ,capacitatea de
acumulare este mica si curatirea tevilor se face greu.Din cauza suprafetei mici libere de
evaporare la aceste cazane,aburul are o umiditate ridicata,deoarece ajunge in spatiul de abur dupa
ce a trecut printr-un strat gros de apa.
Avantajele cazanelor orizontale:usurinta relativa la controlul imbinarii tevilor cu placa
tubulara,presiune mai ridicata a aburului (10-12 at),intensitate relativ mare de generare a
aburului (30-35kgf/m2h) in timp ce la cazanele verticale,de exemplu la cele sistem Suhov folosite
23

la macaralele cu abur aceasta nu trece de 26kgf/m2h. Dezavantajul esential al acestor cazane,care


a dus la utilizarea lor restransa pentru macarale,este suprafata necesara mare si imposibilitatea de
a functiona pe terenuri cu inclinari mai mari de 10-12%.
Masinile cu abur sunt verticale,orizontale sau inclinate,cu simplu sau dublu efect,cu
expansiune simpla sau multipla.La macaralele deplasabile pe cale ferata si pe senile,cele mai
utilizate sunt masinile cu doi cilindri cu expansiune simpla,cu arbore cu manivela sau cu arbore
cotit.
Masinile cu abur verticale sunt de obicei rapide (800-1000 rot/min)iar cele orizontale
sunt lente (250-350 rot/min).
La presiunea aburului de 10 at si la un grad de admisie de 70-75%,greutatea
masinii pe cal putere este de 9-12 kg,iar la un grad de admisie de 90-95%,de 13-16 kg.
c) Actionarea cu motoare cu ardere interna.La actionarea masinilor de ridicat mobile se
utilizeaza pe scara larga motoare cu ardere interna:cu carburator (lucrand cu benzina sau petrol)
si motoare Diesel,care utilizeaza motorina sau alte feluri de combustibil lichid greu.
Principalele avantaje ale motoarelor cu ardere interna sunt:
-greutate si dimensiuni mici;
-greutate specifica mica (aproximativ 10-12 kg/CP);
-economicitate ridicata (consumul de combustibil este de 0,28-0,32kg/CP);
-motoarele sunt intotdeauna gata de lucru;
-posibilitate de utilizare rationala (motorul poate fi oprit in timpul intreruperilor de lucru);
-interdependenta fata de sursele de energie;
-motorul nu are nevoie de apa.
Dezavantajele motorului cu ardere interna sunt:
-imposibilitatea unor supraincarcari frecvente si insemnate;
-imposibilitatea pornirii motorului sub sarcina si necesitatea utilizarii de cuplaje cu frictiune
pentru decuplarea motorului in perioada schimbarilor de viteza la pornire;

24

CAPITOLUL III
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII,DE PREVENIRE
SI
STINGERE A INCENDIILOR
3.1.NORME GENERALE DE TEHNICA SECURITII MUNCII
Operatiile de ntretinere si reparare efectuate n halele si atelierele persoanelor juridice sau
fizice se vor executa de ctre salariati calificati si instruiti special n acest scop, respectndu-se
ntocmai instructiunile tehnice, de exploatare, protectie a muncii si P.S.I.
Electricianul de instalatii electrice de fort va fi autorizat din punctul de vedere al protectiei
muncii.
Cile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi ntretinute n stare bun si
vor fi prevzute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate.
nclzirea halelor si ncperilor de lucru va fi asigurat n perioada anotimpului rece n
functie de temperatura exterioar si n limitele stabilite de "Normele generale de protectie a
muncii".
.

Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau ncperilor vor fi acoperite cu

nisip, dup care vor fi luate msuri de curtare si evacuare a materialului rezultat n locuri care
nu prezint pericol de incendiu.
Crpele, cltii si alte materiale textile folosite la curtarea si stergerea pieselor sau a minilor
vor fi depuse n cutii metalice cu capac de nchidere si evacuate n locuri stabilite n acest scop
pentru a fi arse sau ngropate.
.

n cazul ncperilor n care se gsesc instalatii prin a cror manevrare sau atingere se pot

produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tblite cu inscriptia "INTRAREA INTERZIS
PERSOANELOR STRINE". Aceste tblite se vor fixa si pe usile ncperilor n care sunt
instalate cazane cu abur, transformatoare, redresoare.
Lucrtorii trebuie s poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie corespunztor
lucrrilor pe care le execut cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru
de acordare a echipamentului de protectie aprobat de MMPS.
Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate n locuri corespunztoare si la
nltimi accesibile. Dup terminarea lucrului sculele vor fi curtate, dup care vor fi nchise n
dulapuri. Ascutirea sculelor de tiat, cioplit se va face de ctre un lucrtor instruit special n acest
scop.

25

Lucrtorii sunt obligati ca nainte de nceperea lucrului s verifice dac uneltele si utilajele
pe care le folosesc sunt n stare bun si corespund din punctul de vedere al securittii muncii. Se
interzice folosirea uneltelor si utilajelor

care nu corespund acestor verificri.Este interzis

modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei n vederea mririi
cuplului.
Zilnic, nainte de nceperea lucrului, maistrul si sefii de echip vor verifica starea de sntate si
oboseal a muncitorilor. Dac acestia se afl sub influenta buturilor alcoolice vor fi ndeprtati
de la lucru.Este interzis pstrarea mbrcmintei personale a lucrtorilor si a alimentelor n
incinta halei sau atelierelor.
.Persoanele cu atributii de serviciu vor interzice introducerea si consumul buturilor
alcoolice n unitate si la locurile de munc, cunoscnd c rspund personal de starea si
capacitatea de munc a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
nainte de nceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea
tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legtura la
pmnt a tuturor utilajelor actionate electric. n cazul n care se constat defectiuni sau c
legtura la pmnt sau la conductorul de nul al retelei este ntrerupt, se va scoate utilajul de sub
tensiune, vor anunta muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea
defectiunii constatate si se va ncuviinta folosirea utilajului respectiv.
La repartizarea lucrrilor pe muncitori, maistrul sau seful de echip va indica procedeul
corect de lucru (nepericulos) si msurile corespunztoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor
si sculelor din dotare.
Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi
folosit de muncitor la lucrarea respectiv.
Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel nct s se asigure o bun vizibilitate la locul de
munc.Corpurile de iluminat trebuie s fie curtate periodic. De asemenea, se vor face
msurtori periodice asupra iluminrii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.
3.2.NORME SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATI MUNCII LA MASINI DE
RIDICAT SI TRANSPORTAT
Este interzisa functionarea macararelor sau mecanismelor de ridicat daca dispozitivele de
siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc conditile tehnice prescrise.
Este interzisa folosirea macararelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai
mari decat sarcina maxima admisa. Sarcinile care se ridica frecvent pe santerile de constructi
vor avea marcate vizibil santerile de constructi vor marcate vizibil greutatea . Pentru restul
26

cazurilor daca persoana autorizata acestor mecanisme nu cunoaste greutatea sarcini si nici nu o
poate determina va solicita conducatorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutati
sarcini. Persoana autorizata care atribuie aceste mecanisme de ridicat trebuie sa cunoasca
urmatoarele obligati principale.
-

sa cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de exploatare la macaralele pe care sa le

aplice intocmai.
-

sa cunoasca si sa respecte codul de semnal

sa nu actioneze nici un mecanism astat timp cat exista oameni pe macara.

sa participe efectiv la lucrarile de revizie,intretinere si reparatie,precum si la toate

verificarile care se fac la macaraua pe care o conduce.


-

sa nu urce pe macara sau mecanisme ridicatoare in stare de oboseala sau de ebrietate.

sa verifice existenta lubrefiantilor in locurile de ungere conform indicatilor din schema de

ungere aferenta carti macaralei.


-

sa verifice starea,infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi,role.

sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor.


3.3.NORME DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR

Respectarea normelor P.S.I. este obligatorie pentru ntreg personalul din instituii,
ntreprinderi, ateliere etc.
Pentru aceasta, este necesar ca fiecare loc de munc s fie dotat cu aparatur de stins
incendii, format din: stingtoare de incendiu, furtune de incendiu prevzute cu ajutaje, rastele
cu unelte P.S.I. (glei, lopei, trncoape). Personalul de la locul respectiv de munc este obligat
s cunoasc locul de amplasare al aparaturii din dotare i funcionarea acesteia.
La fiecare loc de munc, trebuie s fie afiat un plan de evacuare ,n planul de evacuare sunt
stabilite atribuiile personalului n caz de incendiu i schema de evacuare.
Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise:
-blocarea cilor de acces;
-depozitarea de produse (materiale) inflamabile n locuri special neamenajate;
-improvizaiile de natur electric;
-folosirea materialelor P.S.I. n alte scopuri;
-utilizarea focului deschis n locuri neamenajate sau interzise;
-folosirea produselor petroliere pentru degresarea, splarea pieselor, aparatelor;
-fumatul n locuri neamenajate;
-executarea de lucrri de ntreinere, reparaii etc. la instalaiile electrice de ctre personal
neautorizat.
27

Bibliografie
Gheorghe I.;Voicu M.; s.a. Masini si utilaje industriale manual cl.XI,XII
E.D.P.1983.
Ioan Draghici,conf Dr.Ing.Aurel Jula s.a. Indrumator de proiectare in constructia de
masini vol II Editura Tehnica Bucuresti.
Draghici I. s.a. Organe de masini vol I Universitatea din Brasov 1980.
Draghici I. s.a. Organe de masini.Probleme . Bucuresti Editura Didactica si
Pedagogica 1980
Manualul inginerului mecanic.Mecanisme.Organe de masini.Dinamica
masinilor.Bucuresti,Editura tehnica 1976.

28