Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ex Practic (2) - 20160321-212119337
Ex Practic (2) - 20160321-212119337
subarahnoidiana
1. fotofobie
2. redoare de ceafa durere la manevre de mobilizare voluntara sau
pasiva a cefei la incercarea de a atinge toracele cu barbia (daca
pacientul nu poate efectua manevra nici lateral modif
spondilozice )
3. semnul Kernig
a. Kernig 1 (sup) anteflexia pasiv a trunchiului din poziia de
decubit dorsal n poziie eznd cu susinerea capului
determin ridicarea genunchilor
b. Kernig 2 (inf) in decubit dorsal cu coapsa flectata la 90
grade pe abdomen la incercarea extensiei gambei din
genunchi durere si limitarea extensiei
4. Brudzinski
a. Brudzinski 1 (sup) flexia brusca a capului pe torace durere
si flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen
b. Brudzinski 2 la flexia coapsei pe abdomen flexia gambei si
coapsei la celalalt mb inf
Miscarile active
- La niv mainii:
o Flexia degetelor (nn. median si ulnar, C8)
o Extensia degetelor (n. interosos dorsal)
o Adductia degetelor (C8, T1)
o Abductia degetelor (C8, T1)
o Opozitia policelui (C6-T1)
- La nivelul pumnului
o Flexia pumnului (C7-T1 (n. median), C7-T1 (n. ulnar))
o Extensia pumnului (C6-C8(n. radial))
o Miscari de lateralitate (C7-T1 (. ulnar), C6-C8(n. radial))
- La niv art cotului
o Flexia antebratului (prin m. biceps brahial si brahial anterior
C5-C6 (n. musculocutan), m. coracobrahial C6-C7 (n.
musculocutan), m. lung supinator C5-C6(n. radial))
o Extensia antebratului (m. triceps si anconeu, C6-C8 (n. radial))
o Pronatia (m. rotund pronator, C6-C7 (n. median) si patrat
pronator C8-T1 (n. median))
o Supinatia (m. lung supinator, C5-C7 (n. radial) si biceps
brahial)
- La niv articulatiei scapulo-humerale
o Rotatie interna
o Rotatie externa
o Abductie
o Adductie
o Anteroductie
o Retropozitia
- La niv degetelor de la picior
o Flexia degetelor
o Extensia degetelor
La niv gleznei
o Flexia dorsala
o Extensie (flexie plantara)
o Flexie interna (inversie)
La nivelul genunchiului
o Flexia gambei pe coapsa (m. semitendinos, semimembranos si
biceps femural L4-S2 (n. sciatic), m. tensor al fasciei lata L4-S1
(n. fesier superior))
o Extensia gambei pe coapsa (m. cvadriceps femural L2-L4 (n.
femural))
Articulatia coxo-femurala
o Flexia coapsei pe bazin (m. iliopsoas, tensor al fasciei lata L1L4 (plex lombar si n. femural))
o Extensia coapsei (m. gluteus maximus L5-S2 (n. gluteal inf))
o Abductia coapsei (m. fesier mic si mijlociu L4-S1 (n. fesier
superior))
o Adductia coapsei (m. adductor scurt si lung L2-L4 (n.
obturator), adductor mare L2-L4 (n. obturator) si L4-S1 (n.
sciatic), m. pectineu L2-L4 (n. femural si obturator) si m.
gracilis L2-L4 (n. obturator))
o Rotatie interna a coapsei
o Rotatie externa a coapsei
Musc cervicala
o Flexie
o Extensie
o Miscari de lateralitate
o Miscari de rotatie
Forta segmentara
- Examinatorul se opune fiecarei miscari executate de pacient pt a
evidentia o eventuala scadere de forta in executie
o Forta de flexie a mainilor
Pacientul este rugat sa stranga degetele examinatorului
cu toata forta - in mod normal examinatorul nu se poate
elibera
o Examinam pensa medio-mediana, testand forta dintre police si
index si comparand stg-dr
o Examinam pensa medio-cubitala, testand forta segmentara
dintre police si degetul mic
o Forta de abductie si adductie a degetelor pt o executare
corecta se fixeaza incheietura
Probe de pareza :
1. testul bratelor intinse
Ortostatismul
1.Proba Romberg pozitiv de tip cerebelos n leziunile de vermis
anterior exista tendina de cdere nainte, n cele de vermis posterior de
cdere napoi, iar n cele de emisfer cerebelos de aceeai parte cu
emisferul lezat tendina de cdere este net chiar nainte de nchiderea
ochior, iar dup nchiderea acestora se accentueaz foarte puin.
2.Proba Romberg pozitiv de tip tabetic sau tabetiform (prin lezarea
cilor sensibilitii profunde contiente), n aceast circumstan exist
oscilaii n toate direciile cu tendina de cdere nesistematizat.
nchiderea ochilor accentueaz mult tendina de cdere ntruct controlul
vizual al ortostatismului substituie n parte absena informaiilor
propioceptive.
3.Proba Romberg pozitiv de tip vestibular sau labirintic- bolnavul are
tendinta s cad pe partea vestibulului lezat direcia de cdere fiind
influenat de poziia capului. nchiderea ochior accentueaz tendina de
cdere.
n proba Romberg II (sensibilizant) se micoreaz i mai mult baza de
susinere invitnd bolnavul s aeze un picior naintea celuilalt n linie
dreapt prin alipirea vrfului clciului n linie dreapt. Se interpreteaz
similar precedentei.
Nervii Cranieni
I nervul Olfactiv
Reflexul pupilodilatator
Midriaza apare cand tonusul parasimpatic este
scazut sau cand cel simpatic este crescut, ca
urmare a unei reactii emotionale sau a durerii
Reflexul de acomodare
Punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe
care il miscam de la 20-30 cm spre varful
nasului si observam aparitia convergentei
ochilor si a constrictiei pupilare
Defecte clinice :
Anisocorie = pupile inegale dar cu reactivitate
normala = normal
Mioza senila = modif fiziologice legate de varsta
Pupile Holmes-Adie = midriaza si abolirea RFM;
se poate asocia si cu abolirea ROT
Pupila Argyll-Robertson = mioza, abolire RFM,
acomodare normala (sifilis, DZ, scleroza
multipla)
Sd. Horner = mioza, ptoza palpebrala
partiala(pleaopa cazuta), enoftalmie
(infundarea globului ocular in orbita) si
pierderea sudoratiei pe hemifata respectiva
(poate aparea in leziuni centrale AVC,
demielinizari sau leziuni periferice tumori
pulmonare apicale, traumatisme )
o Acuitatea vizuala
Dpdv neurologic ne intereseaza daca pacientul are o
modificare de acuitate vizuala instalata recent
Pacientul cu ochelari se va examina cu ei la ochi
Daca reducerea acuitatii vizuale nu este corectabila
prin dioptrii -> leziuni corneene, cataracta,
degenerare maculara, neuropatie optica, leziuni
retrochiasmatice, leziuni occipitale bilaterale
o Campul vizual
Se efectueaza monocular
Se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand
pacientului care se uita in fata, fix, fara a misca globii
oculari, sa ne spuna cand vede obiectul aparand in
campul sau vizual: temporal (miscam mana din
exterior spre interior), nazal (miscam mana din lateral
spre medial), superior (miscam mana de sus in jos),
inferior (miscam obiectul de jos in sus)
Inatentia vizuala : pacientul este rugat sa priveasca
drept in fata, iar examinatorul plaseaza mainile in
campurile laterale ale acestuia si le mobilizeaza pe
rand sau simultan; daca indica corect miscarea cand
mainile se misca pe rand si nu poate observa decat
una dintre maini cand acestea se msica simultan,
Nervul
-
o Sa fluiere
Examinarea reflexului cornean
Examinarea gustului in cele 2/3 ant ale limbii
o
o
Nervul Vag
- Nerv mixt
- Componenta motorie musculatura constrictoare a faringelui si
musculatura intrinseca a laringelui
o Ramura faringiana asigura inervatia musculaturii faringelui
si a palatului moale
o N. laringeu superior mm. constrictor inferior si
cricotiroidian
o N. laringeu recurent inerveaza musculatura intrinseca a
laringelui
- Componenta vegetativa motorie
o Rol in reglarea reflexelor cardiovasculare, respiratorii si
gastrointestinale
- Componenta senzitiva
o Sensibilitatea termica, tactila si dureroasa a laringelui,
faringelui, tegumentul urechii externe, si canalului auditiv
extern (?), suprafata externa a timpanului si meningele
fosei posterioare
- O leziune unilaterala va determina : raguseala si tulburari de
deglutitie pentru lichide (fara tulburari de respiratie si cu
pastrarea reflexului de tuse)
- Leziunea bilaterala determina intrarea directa a lichidelor in
trahee, aparitia afoniei, a stridorului si absenta reflexului de tuse.
Valul palatin este cazut de ambele parti si imobil la incercarea
pronuntarii vocalelor a si e
Nervul Hipoglos
- Inerveaza musc intrinseca a limbii si pe cea extrinseca (m.
genioglos, stiloglos si hioglos)
- Clinic
Protruzia limbii este realizata de cei doi mm genioglosi, daca
unul dintre ei este lezat aceasta va determina devierea limbii spre
partea m. lezat
- Paralizia unilaterala de hipoglos determina
o Devierea limbii in situ spre partea sanatoasa
o Devierea limbii in protruzie spre partea lezata
o Atrofie unilaterala de partea leziunii
o Fasciculatii de partea leziunii
- Paralizia bilaterala
o Imobilitatea limbii
o Atrofie linguala bilaterala
o Fasciculatii bilaterale
o Tulb de masticatie, deglutitie si vorbire (pronuntia
consoanelor)
Sindromul de NMC
- Deficit motor extins la un hemicorp sau la mai multe grupe
musculare
- Hipertonie de tip spastic
- ROT vii, polichinetice, uneori clonoide sau cu arie reflexogena
intinsa
- Prezenta reflexelor patologice
- Abolirea reflexelor cutanate abdominale
- Absenta atrofiilor sau a fasciculatiilor
Sindrom de NMP
- Afectarea unor mm izolati sau grupe musculare restranse
- Hipotonie in teritoriul afectat
- ROT abolite sau diminuate in terit afectat
- Absenta reflexelor patologice
- Atrofii marcate in terit mm afectati
- Fasciculatii
Miscari involuntare
- Coreea
o Aritmice, neregulate, cu distributie diversa, mai ales distal
o Miscarile active, emotiile, starile de concentrare le
accentueaza
o Dispar in timpul somnului
o Se asociaza cu ROT pendulare si hipotonie
o Leziunile se pot gasi in talamus, neostriat, nucleul rosu,
caile rubrostriate
o http://www.youtube.com/watch?v=OveGZdZ_sVs
Hemibalismul
o Miscare foarte ampla, unica, violenta
o Intereseaza un membru sau un hemicorp, afecteaza mai
ales proximal
o Se repeta uneori stereotip mai mult timp, de natura rotativa
o Leziunea se afla in nucleul subtalamic al lui Luys (cel mai
frecvent de origine vasculara); leziunea se poate afla si in
globus pallidus sau in fibrele dintre globus pallidus si ncl
subtalamic
o http://www.youtube.com/watch?
v=hqg2GTUq1k4&feature=related
Atetoza
o Miscare lenta, cu amplitudine mica, serpuitoare,
sinuoasa
o Apare mai ales la mb sup si impiedica mentinerea unei
pozitii sustinute
o Este considerata consecinta unei succesiuni inadecvate in
activitatea agonistilor si antagonistilor
o Poate afecta un singur membru/hemicorp sau poate fi
generalizata
o Este cauzata de leziuni in talamus, neostriat, ncl rosu, cai
rubrostriate
o http://www.youtube.com/watch?v=48_NgI3ncL4&NR=1
o Poate coexista cu coreea --> coreoatetoza
o http://www.youtube.com/watch?
v=CjrxXpgjp4I&feature=related
Distonia
o Mentinerea timp indelungat a unei atitudini sau a unei
posturi nefiziologice si nefiresti
o Poate fi localizata la un grup muscular (torticolis), un
membru (crampa scriitorului), mai multe membre,
trunchi (distonie focala) sau poate fi generalizata
o Leziunile se gasesc in sist. Extrapiramidal
Tremorul = oscilatie mai mult sau mai putin ritmica a unei
portiuni a organismului, de obicei la niv. Membrelor
o Ritmicitatea il deosebeste de miscarile involuntare descrise
pana acum
o Poate apare in mod fiziologic; tremorul fiziologic repr
accentuarea tremorului subclinic normal si este postural;
apare la indivizi sanatosi in conditii de oboseala, exces de
excitante, frig etc..
o Tremorul extrapiramidal
Apare in repaus, cand tonusul este minim cu o
frecventa de 4-6 ciclii/sec
Cel mai frecvent la membrele sup
Dispare in timpul somnului
EXAMINAREA SENSIBILITATII
Proprioceptorii -> in muschi, articulatii si tendoane
-> sensibilitate mioartrochinetica, echilibru si presiune
-> tipuri : fusuri musculare, TNL, corpusculi Golgi, corpusculi
Vater-Pacini
Exteroceptori -> inform din mediul ext -> tactile, termice, dureroase
-> recept tactili -> corpusculi Meissner
-> recept termici -> Krause pt rece, Ruffini pt cald
-> recept durerosi -> TNL
Interoceptori -> percep modif din mediul int (vase, viscere, tesuturi)
-> 2 grade de sensibilitate -> protopatica (globala, nediferentiata) si
epicritica (receptie localizata, fina, diferentiata)
a) Protoneuronul caii -> in gg spinali -> culege inform de la recept perif
-> inform ajung in coarnele posterioare medulare
b) Al 2lea neuron -> pt inform exteroceptive (termice, dureroase si
tactile protopatice) = celule de la perif cornului post -> axonii acestui
neuron form un fascicul ascendent = tract spino-talamic si spinotectal -> fasciculul + lemniscul lat ajunge in talamus => Al 3lea
neuron -> acest neuron se proiecteaza in scoarta cerebrala a lobului
parietal = homuncusul senzitiv (ariile 1,2,3)
c) Al 2lea neuron -> pt inform proprioceptiva si sensibilitatea tactila
epicritica = in bulb la nivelul nucleilor Goll si Burdach -> aceasta sinapsa
se realizeaza prin 2 fascicule ascendente denumite tracturi spinobulbare (fasciculele Goll si Burdach) -> de la niv neuronului 2 pleaca
tractul bulbo-talamic care ajunge in talamus => Al 3lea neuron ->
fibrele lui se proiecteaza in lobul parietal in aria postcentrala
Tulburarile de sensibilitate pot fi de diferite grade - de la hipoestezie
la anestezie, rar hiperestezie. Cel mai des nu sunt insotite de manifestari
clinice. Exista 5 tipuri de sensibitate care se examineaza : tactila,
dureroasa, termica, vibratorie si mioartrokinetica.
1) Examinarea sensibilitatii superficiale (tactila, dureroasa,
termica) :
- nu poate fi examinata la un pacient cu afazie mixta, confuz sau in coma
A) Sensibilitatea tactila :
- cu un tampon de vata se ating diferite segmente ale corpului
- pacientul trebuie sa spuna daca senzatia este aceeasi sau variaza de la o
zona la alta
B) Sensibiltatea termica :
- se ating succesiv diferite zone ale corpului cu 2 eprubete (una cu apa
calda si una cu apa rece)
- pacientul este instruit la ce trebuie sa fie atent, iar examinarea se face
cu ochii deschisi si se incepe preferabil cu zona neafectata
C) Sensibilitatea dureroasa :
- se foloseste un ac pt a crea o senzatie dureroasa si urmarim daca
perceptia se mentine aceeasi in toate punctele examinte
2) Examinarea sensibiltatii profunde (mioartrokinetica,
vibratorie) :
D) Sensibilitatea mioartrokinetica :
- pacient cu ochii inchisi, se mobilizeaza degetele prinzandu-se doar de
ultima falanga
- pacientul trebuie sa-si dea seama in ce directie a fost mobilizat degetul
E) Sensibilitate vibratorie :
- se foloseste un diapazon, pacient culcat cu ochii inchisi
- se aplica intai pe stern, clavicula si creasta iliaca
- apoi se aplica pe maleole, creasta tibiala si artic interfalangiene; se
compara dr cu stg
INERVATIA NEVRITICA
A) Membre superioare
- 4 nervi periferici
-> median si ulnar -> sensibilitatea superf la niv
degetelor 1,2,3 pt
median si 4,5 pt ulnar
-> radial -> sensib la niv tabacherei anatomice
-> axilar -> sensib la niv fetei lat a bratului (superior)
B) Membre inferioare
- 4 nervi
-> cutanat al coapsei -> fata latero-externa a coapsei
-> peroneal comun -> fata latero-externa a gambei
-> femural -> fata ant coapsa si int a gambei
-> sciatic -> fata post gamba si coapsa
INVERVATIA RADICULARA (DERMATOAME)
-> evidentiaza tulb tactile, algice sau dureroase prin afectarea radacinilor
(orice cauza - compresiva, elongatie, sectionare) -> se examineaza fata
ant si dorsala a trunchiului
SINDROAME MEDULARE
- leziunea medulara determina afectarea functiilor motorii, senzitive si
reflexe SUB nivelul lezional -> leziunea se va afla LA NIVELUL sau cu un
nivel IMEDIAT DEASUPRA de unde obtinem integritatea functiilor motorii,
senzitive si reflexe
1) Sectiune medulara totala :
- deficit motor total sub niv lez -> paraplegie pt lez toracale, tetraplegie pt
lez cervicale
Examinarea limbajului
Disfazie = tulburari de intelegere, dificultati de exprimare prin
saracirea limbajului sau gasirea dificila a cuvantului ne orienteaza catre
afazie.
Dizatrie = dificultate de articulare a cuvintelor
Palilalia = reprezinta repetarea unor cuvinte sau fraze, cu
modificarea intensitatii vocii, care poate varia de la intensitate mare pana
la afonie.
Afazia reprezinta modificarile de limbaj aparute ca urmare a
tulburarilor de exprimare, intelegere sau combnatia celor doua.
Afazia Broca = afazie motorie = afazie nonfluenta
Afazia Wernicke = afazie receptiva = afazie senzoriala = afazie
fluenta
Afazie Mixta
Afazia Wernicke afectarea intelegerii, vorbire cu pastrarea fluentei,
dar adesea fara sens, cu aparitia jargonofaziei si parafaziei. Nu se
pastreaza limbajul repetat. Leziunea se afla in lobul temporal superior si in
girusul supramarginal al lobului parietal, si se asociaza frecvent cu
hemianopsie.
Afazia Broca se pastreaza intelegerea, dar exista lipsa fluentei in
vorbire. Nu se pastreaza limbajul repetat. Leziunea se afla in aria Broca, la
baza girului frontal ascendent, fiind adesea asociat cu hemiplegie.
Afazie de conductie absenta repetarii, cu pastrarea intelegerii si
exprimarii. Leziunea se afla la nivelul fasciculului arcuat.
Afazia senzoriala transcorticala ca si in afazia Wernicke, dar cu
pastrarea repetarii. Leziunea se gaseste la nivelul regiunii parietooccipitala posterioara.
Afazia motorie transcorticala ca si in afazia Broca, dar cu pastrarea
limbajului repetat. Leziunea se gaseste in aria Broca, dar este incompleta.
Anomia reprezinta imn=posbilitatea denumirii obiectelor, iar
leziunea se gaseste la nivelul girusului angular.
Afazia globala nu este pastrata nici exprimarea, nici intelegerea,
prin lezarea emisferului dominant.
Examinarea pacientului cu tulburari de limbaj:
1. Limbaj spontan
a. Este declansat rugand pacientul sa ne relateze ce l-a adus la
consult. Daca pare sa inteleaga dar nu pronunta niciun cuvant,
pacientul are afazie motorie totala (ne ghidam dupa mimica).
b. Daca afazia este mai putin severa se va putea exprima prin
fraze simple si scurte.
Examinarea Praxiei