Sunteți pe pagina 1din 4

Jocul de rol metod de cercetare n pedagogie

La varsta prescolara, jocul, care inainte de orice este un modus vivendi, este in
acelasi timp si cea mai
importanta metoda activa de instruire, educare si formare, este modalitatea prin
care copilul se raporteaza la lume si in acelasi timp asimileaza lumea, realul la
propriul sau eu,asa cum se arata inliteratura de specialitate. Prin joc, copilul se
familiarizeaza cu diferite aspect ale realitatii naturale si sociale si isi satisface
diverse trebuinte, jocul fiind o activitate generatoare de trairi pozitive, de satisfactii
imediate.
Educatia cognitiv-emotionala a copiilor prescolari cu ajutorul jocului de rol si a
dramatizarii , metode care au valente formative si educative puternice si care si
careimplica imbinarea lor cu alte metode adecvate acestei varste,si anume
povestirea, teatrul de masa, teatrul de marionette etc., menite sa antreneze
intreaga personalitate a copilului in invatarea prin joc. Pregatirea copilului pentru
scoala tinde sa devina un dusman al educatiei prin joc al copilului. Mentinerea
spiritului ludic in activitatea cu prescolarii reprezinta o responsabilitate deontologica
a educatoarei, ea fiind specialistul investit de societate sa realizeze o educatie
adecvata copiilor prescolari. Tot mai mult isi face prezenta educatia de tip scolar in
gradinita, datorita volumului bogat de informatii cu care copilul vine in gradinita,
uneori, chiar daca nu toate informatiile sunt corecte si educative, de aceea,
educatoarea este cea care asigura respectarea particularitatilor de varsta ale
copiilor, atat in educatia in gradinita, cat si educatia copilului in familie si apoi in
scoala primara, prin diferitele intalniri ale acesteia cu parintii si invatatorii.
Asa cum J. J. Rousseau, la care se adauga si reprezentanti ai pedologiei si
pedagogiei antripocentriste,
printre care amintim pe E. Key, M. Montessori, J. Dewey si altii: educatorii trebuie sa
fie umani si cu grija fata de pastrarea prospetimii si inocentei copilariei Oameni fiti
umani, iata prima voastra datorie! ... Iubiti copilaria, ocrotiti-i jocurile, placerile,
dragastoasele ei porniri! ... De ce vreti sa lipsiti pe acesti mici nevinovati de
placerea unui timp atat de scurt, care fuge si de un bun atat de pretios, pe care nu
stiu sa-l foloseasca rau?(J. J. Rousseau, Scrieri alese despre educatie). Studiul de
fata isi propune sa experimenteze metode si strategii educativ-formative si
interactive inovatoare in desfasurarea activitatilor de educarea limbajului la
prescolari, demersuri educationale menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa
si echilibrata a copiilor prescolari, astfel incat voiciunea, veselia, curiozitatea lor sa
ramana nealterate.
1. Obiectivele si ipoteza cercetarii
Investigatia stiintifica s-a restrans asupra utilizarii jocului de rol si a dramatizarii in
cadrul activitatilor de
educarea limbajului. Prin urmare, obiectivele cercetarii vor face trimiteri in mod
special la aceasta categorie de activitate din curriculum-ul prescolar, fara a se
exclude oportunitatile utilizarii lor in cadrul altor categorii de activitati si domenii
experientiale, cum ar fi educatie pentru societate, activitati de dezvoltare
personala, activitati liber alese etc.
Principalele obiective ale acestei investigatii sunt:
11
1

O1. stabilirea obiectivelor specifice educari limbajului care pot fi atinse cu ajutorul
jocului de rol si
a dramatizarii, in special dezvoltarea si nuantarea vocabularului si dezvoltarea
expresivitatii comunicari in relatiile interpersonale;
O2. proiectarea si desfasurarea activitatilor de educarea limbajului pe baza
dramatizarii si a jocului de
rol in mod preponderent, in vederea realizarii obiectivelor selectate;

O3. masurarea (evaluarea) efectelor dramatizariisi a jocului de rol in dezvoltarea


sociala a prescolarului si, in special, in educarea limbajului;
O4. imbogatirea culturii psihopedagogice a educatoarei si a competentelor de
specialitate cu cele mai
noi conceptii despre dramatizare si joc de rol. In ceea ce priveste realizarea
Obiectivului 1 al cercetarii, pe baza analizei obiectivelor cadru si a celor de referinta
prevazute de programa activitatilor de educare a limbajului, au fost selectate
urmatoarele obiective specifice
educarii limbajului:
O1. sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitati de joc, atat in calitate de
vorbitor, cat si in calitate de auditor;
O2. sa audieze cu atentie un text (epic sau liric), sa retina ideile acestuia si sa
demonstreze intelegerea lui;
O3. sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei, activitatii
sale si /sau relatiilor cu ceilalti;
O4. sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizari, utilizand intuitive elemente expresive;
O5.sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii, utilizand vorbirea dialogata,
nuantarea vocii, intonatia si respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv.
Obiectivul 2 si 3 se va realiza pe parcursul capitolului III, prin descrierea activitatilor
de educarea limbajului desfasurate cu ajutorul jocului de rol si a dramatizarii, si a
rezultatelor obtinute. Obiectivul 4 vizeaza intreaga lucrare metodico-stiintifica, iar
realizarea lui e demonstrat, atat in
capitolul III prin cercetare, aplicare, cat si in capitolul I si II, intrucat realizarea lor a
fost posibila numai pe baza unei bibliografii temeinice.
Ipoteza cercetarii : daca folosim jocul de rol si dramatizarea in educarea
prescolarului,vom constata ca,
acesta va fi capabil :
O1-sa participe la activitatile de grup ,inclusiv la activitati de joc,atat in calitate de
vorbitor,cat si in calitate de auditor;
O2-sa audieze cu atentie un text (epic sau liric),sa retina ideile acestuia si sa
demonstreze intelegerea lui;
2

O3-sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei,activitatii sale


si /sau relatiilor cu ceilalti:
O4-sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizari, utilizand intuitiv elemente expresive;
O5-sa dramatizeze textul unei povestiri sau poezii, utilizand vorbirea dialogata,
nuantarea vocii, intonatia si respectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv.
Desi paleta metodelor si tehnicilor didactice pentru realizarea acestor obiective este
foarte larga si ofertanta, lucrarea de fata isi propune sa investigheze influenta
jocului de rol si a dramatizarii asupra realizarii lor, intrucat aceste
metode au o serie de avantaje: mari valente in directia receptarii si sesibilizarii
copiilor prescolari fata de
continutul si mesajul operei literare; formeaza si dezvolta
capacitati operationale si comportamentale; transfera cunostinte din plan teoretic in
plan practic; dezvolta spiritual de cooperare; angajeaza atat copiii timizi, cat si pe
cei slabi; stimuleaza curentul de influente reciproce, ceea ce duce la cresterea
gradului de coeziune in colectivul grupei, precum
si la intarirea unor calitati morale (rabdare si tenacitate, respect pentru altii,
stapanirea de sine ,cinste autocontrolul); dobandirea unor comportamente legate de
indeplinirea unor
viitoare functii sau responsabilitati socio-profesionale., in functie de tema. Jocul de
rol si dramatizarea reprezinta metode dominante in cadrul strategiilor dominante
pentru desfasurarea unora dintre activitatile de educarea limbajului, dar ele vor fi
imbinate si cu alte metode si procedee
didactice, in functie de tema, baza materiala, obiectvele urmarite etc.
2. Metodologia cercetarii
Reusita investigatiei stiintifice intreprinse este determinata de calitatea elementelor
organizatorice
asigurate, in vederea desfasurarii cu succes a acesteia. In aceasta etapa se
stabilesc urmatoarele elemente:
Locul de desfasurare a cercetarii
Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10-Buzau, unde imi
desfasor activitatea ca educatoare si Gradinita cu Program Prelungit Bobocei din
Micro III-Buzau.
Cadre didactice implicate in cercetare: ed. Irimia Marilena si ed. Cucu Gina.
Perioada cercetarii
Semestrul II al anului scolar 2010-2011. Esantionul de subiecti In vederea urmaririi
obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate, am cuprins in cercetare un
numar de 40 de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani care au frecventat in anul
scolar 2010-2011 gradinita. Cei 40 de copii supusi investigarii noastre sunt din
grupa mijlocie. Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata din 20
de copii cu varste cuprinse intre 4-5 ani dincare 8 baieti si 12 fete de la
GradinitaBobocei din Micro III (Figura nr. 5). Din cei 20 de copii ai grupei A, 12
3

provin din familii organizate cu relatii armonioase, 3 copiii provin din familii
dezorganizate, fiind incredintati bunicilor si matusilor, parintii fiind plecati din tara,
iar 5 copii din familii organizate, dar cu relatii tensionate. Din numarul total de 12
copii care sunt crescuti in familii organizate, 2 au frati mai mari. Din numarul de
copii din grupa de control toti au avut o frecventa regulamentara. Baieti fete 3r d
Qtr 4th Qtr
Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul martor Grupa B (grupa
experimentala) este formata este formata din 20 de copii, 11 baieti si 9 fete de la
Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10 Buzau (Figura nr.6), din care 14provin(o fetita
fiind infiata de la sora mamei) din familii organizate cu relatii armonioase, 4 copii
provin din familii dezorganizate, acestia fiind incredintati mamelor care nu s-au mai
recasatorit si 2 copii din familii organizate,dar curelatii tensionate. Din cei 13 copii
care sunt crescuti in familii organizate 3 au frati mai mari. Din numarul total de 20
de copii toti au avut o frecventa normala. Din prezentarea de mai sus reiese faptul
ca exista diferente intre mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua
grupe care au repercusiuni asupra dezvoltarii, comunicarii si limbajului acestora.
Baieti fete
Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala) Un
numar de 4 copii din grupa A sunt in primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti
16 nu frecventeaza zi de zi gradinita. Cei din grupa B sunt in al doilea an de
frecventare a gradinitei. Analiza efectuata a permis evidentierea faptului
ca influentele mediului educativ oferit de activitatile instructiv-educative din
gradinita, care respecta particularitatile de varsta si individuale, sunt favorabile
dezvoltarii psihice a copilului.

Bibliografie

:
www.wikipedia.com
www.scritub.com
www.ro.scribd.com