Prin articularea oaselor coxale ntre ele i cu sacrul, care ptrunde
ntre acestea, se formeaz bazinul osos sau pelvisul. El reprezint segmentul inferior al trunchiului, ce face legtura dintre coloana vertebral i membrele inferioare. Datorit poziiei lui de intermediar, bazinul se mai numete i centura pelvian. Spre deosebire de centura scapular, care este deosebit de mobil, centura pelvian este rigid. Rolul ei nu este de a permite micri de mare amplitudine, ci numai de a transmite greutatea corpului spre membrele inferioare i de a susine viscerele abdominale. Are, deci, un rol static prin excelen. Deosebim bazinul mare, pelvis major, i bazinul mic sau obstetrical, pelvis minor, desprite prin strmtoarea superioar format anatomic de linia terminal, linea terminalis. Linia terminal trece pe promontoriu, prile laterale ale sacrului, liniile arcuate ale coxalelor, pe crestele oaselor pubiene i marginea superioar a simfizei pubiene. Bazinul mare are pereii osoi numai n partea posterioar corpul vertebrei V lombare i n prile laterale aripile oaselor iliace. Anterior, peretele abdominal se ntinde pn la simfiza pubian. n sus, la omul viu, bazinul mare comunic larg cu cavitatea abdominal; n jos, prin strmtoarea superioar, se continu cu bazinul mic. Clinic i topografic, bazinul mare aparine cavitii abdominale. Bazinul mic, numit i bazinul obstetrical sau cavitatea pelvian (n clinic i anatomia topografic), are drept limit proximal apertura superioar a pelvisului, apertura pelvis superior, i distal - apertura inferioar, apertura pelvis inferior.