UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

MARIAN CREU

GIMNASTICA DE BAZ
METODICA ORGANIZRII, DEZVOLTRII FIZICE
GENERALE I A CAPACITII APLICATIVE
CURS

EDITURA UNIVERSITII DIN PITETI

2006

ISBN (10): 973-690-553-5

2
 CUPRINS
Cap. I Obiectul teoriei i metodicii gimnasticii ............................pag. 5

1.1. Introducere n problematica gimnasticii, locul i importana gimnasticii n

sistemul nostru de Educaie fizica i sport ..............................................pag. 5
1.2. Caracteristicile gimnasticii .....................................................pag.6
1.3. Sarcinile gimnasticii............................................................................. pag.7
1.4. Mijloacele gimnasticii.........................................................................pag 7
1.5. Ramurile gimnasticii...........................................................................pag. 9
1.6.. Terminologia gimnasticii......................................................................pag 13

Cap. II Gimnastica de baz.........................................................pag.15

2 l Obiecte, aparate fi rrmteriae folo^e n gimnastica de baz............pag. 15

2.2. Mijloacele gimnasticii de baza.........................................................pag. 16

Cap. III Exerciii de front si ordine.............................................. pag 17

3. l Exerciii de front i ordine Definiie Sarcini..................................pag.17

3.2. Sistematizare general........................................................................pag.18
3.3. Locul exerciiilor de front i ordine n lecia de educaie fizic ..pag.18
3..4. Termenii de baz specifici exerciiilor de front i ordine - Particularitile
formaiilor..................................................................................................pag. 20
3.5.Comanda exerciiilor de front i ordine..............................................pag 22
3.6. Orientarea n spaiul de lucru, deplasare i repere............................pag.22
3.7. Deplasarea n spaiul de lucru.......................................................... pag.24

Cap. IV Aciuni de pe loc - Sistematizarea - Descrierea ..... ...........pag.25

4.1. Adunarea (Formaia- Sistematizare; Alctuire)........................... pag, 30

4.2. Alinierea....................................................................................... pag. 31
4.3. Stnd controlat.............................................................................. pag. 34
4.4. Repaus............................................................................................pag. 35
4.5. Numrtoarea....................:.................................... .......................pag. 37
4.6. Raportul...................................'............................... ......................pag, 38
4.7 Salutul............................................................................................ pag. 39
4.8. ntoarceri de pa loc.........................................................................pag. 39
4.9. Ruperi de rnduri................................................... .......................pag. 41
3
Cap. V Aciuni din deplasare - Sistematizare..................................pag.42

5.1. Forme de deplasare................................................. .....................pag. 42

5.2. Schimbri i treceri din deplasare........................... ................... pag. 47
5.3. Deplasare n figuri........................................................................ pag. 51
5.4. Deplasare sub forma de desfurri i contopiri .......................... pag.59

Cap. VI Alctuirea i desfacerea formaiilor............ .................... pag. 65

6.1. Alctuirea i desfacerea formaiilor de pe loc.......... ................. pag. 65

6.2. Alctuirea i desfacerea formaiilor din deplasare .................... pag. 80

Cap. VII Exerciii de prelucrare selectiva................................... pug. 90

7.1. Sistematizare........................................................... .................. pag. 91

7.2. Bazele generale ale micrii.................................... ................... pag. 96
7.3. Caracteristicile exerciiilor de gimnastic.............. ................... pag. 97
7.3.1. Poziii i micri ale corpului i ale segmentelor..................... pag. 97
7.4. Termenii de baza - Terminologie......................... ......................pag. 101
7.5. Descrierea exerciiilor prescurtri terminologice.... ............... pag. 104
7.6. Modul de alctuire al desenelor............................. ................... pag. 104
7.7. Metodica predrii exerciiilor de prelucrare selectiv................. pag.
107
7.8. Modele de complexe de exerciii de prelucrare selectiv........... pag. 108
7.9. Exerciii la aparate speciale.................................... ................... pag. 129

Cap. VIII Exerciii aplicative.......................................................... pag 131

8.1. Exerciii specifice....................................................................... pag. 133

8.2. Exerciii nespecifice................................................................... pag. 141
8.3. Exerciii combinate........................'............................................ pag. 142

Bibliografie........................................................................................pag 150

4
 CUVNT NAINTE

Lucrarea ,,GIMNASTICA DE BAZ, METODOLOGIA ORGANIZRII,

DEZVOLTRII FIZICE GENERALE I A CAPACITII APLICATIVE , este o monografie
dedicat tuturor specialitilor educaiei fizice i sportului, instructori, studenii de la
cursul de baz de gimnastic, persoanelor interesate din domeniile sntate, art,
armat, nvmnt de toate gradele, dar i celor dornici de a cunoate i folosi n
scop propriu efectele benefice deosebite pe care gimnastica le ofer celor care o
practic.
Lucrarea este structurat, aa cum arat i titlul pe descrierea i prezentarea
caracteristicilor i aspectelor de ordin metodic a principalelor mijloace ale
gimnasticii de baz, constituite n subramuri ale gimnasticii de baz, respectiv:
- Gimnastica organizatoric, - ce cuprinde exerciiile de organizare i
ordine, cu rol nsemnat n asigurarea desfurrii eficiente a activitilor n
domeniul educaiei fizice i sportului, a edinelor de recuperare medical. dar i a
altor activiti. Aceste mijloace au rol de a forma deprinderi de ordine i disciplin,
capteaz atenia, ordoneaz i manevreaz colectivul, l organizeaz eficient pentru
lucru, deplasare sau raport, folosind termenii de comand i formaie.
- Gimnastica de dezvoltare fizic general, conine structuri alctuite
tiinific pe criterii bio- fizio motrice, ce induc adaptri a capacitii motrice la
cerinele generale i specifice ale mediului i societii, la nevoia de micare,
meninerea strii de sntate i a echilibrului fizic i psihic. Descrierea i metodica
predrii a principalelor poziii, micri corporale i segmentare, a combinaiilor
structurale n modele de acionare rezolv n mare parte coninutul unor activitii
ca lecia de educaie fizic i antrenament sportiv, edina de pregtire fizic n
antrenamentul sportiv i activitatea de pregtire militar, lecia de cultur fizic
medical, lecia de fitness i minutul de nviorare.
- Gimnastica aplicativ utilizeaz mijloace cu rol n formarea i
perfecionare a deprinderilor motrice de baz i cu pronunat caracter aplicativ, cu
caracter educativ i formativ pentru munc i activitatea cotidian. Aceast grup
de mijloace contribuie la perfecionarea dezvoltrii fizice armonioas i i aduce
aportul la dezvoltarea calitilor motrice i psiho - comportamentale umane.
nsuirea noiunilor, nelegerea conceptelor i formarea capacitii de
aplicare nuanat a mijloacelor propuse, conform tendinelor moderne din
domeniul activitilor motrice, va atenua aspectul rigid, militar, cu care greit este
etichetat aceast parte a gimnasticii i cei ce vor ti s selecioneze i s aplice
difereniat aceste mijloace, conform obiectivelor propuse vor descoperi adevratele
valene formative i bogia de mijloace atractive i accesibile. nsuirea noiunilor
poate de asemenea garanta i valoarea de specialist n domeniul educaiei fizice i
sportului.
AUTORUL

5
 CAPITOLUL I OBIECTUL TEORIEI I METODICII
GIMNASTICII

Teoria i metodica gimnasticii este o tiin care alturi de Teoria i

metodica celorlalte ramuri sportive, alturi de Teoria i metodica
antrenamentului sportiv i de Teoria i metodica educaiei fizice i sportului
de mas formeaz ntregul domeniu al tiinei Educaiei Fizice i Sportului.
Teoria i metodica gimnasticii se afl n strns legtur cu alte
tiine ca:
- anatomia, fiziologia, biomecanica, pedagogia i psihologia
Teoria i Metodica Gimnasticii are un coninut specializat avnd ca
domeniu perfecionarea dezvoltrii fizice i a capacitii motrice printr-o
form specific de practicare a exerciiului fizic, are metode proprii sau
adaptate i stabilete legi, principii i norme specifice, clasific i
cuantific.formele i mijloacele de practicare.
Teoria - se refer la istoric, stabilete importana, rolul i sarcinile
gimnasticii, locul ei n sistemul nostru de Educaie Fizic i Sport.
- precizeaz i sistematizeaz mijloacele i ramurile
gimnasticii
ct i formele de organizare
- prezint teoria formrii deprinderilor i termiolologia
specific,
organizarea concursurilor i arbitrajul, lecia i
documentele de
planificare.
Metodica gimnasticii - ca ramur a didacticii generale se prezint ca
o didactic special, aplicat, o teorie a instruirii, o teorie a practicrii
eficiente.a exerciilor de gimnastic
- vizeaz realizarea obiectivelor de instruire specifice
- generalizeaz experiena practic
- este o teorie activ cu finalitate practic.

I.1. Introducere n peoblematica gimnasticii, locul i importana

gimnasticii n sistemul nostru de Educaie Fizic i Sport

Gimnastica - este un sistem de exerciii fizice aplicat analitic sau

global,
care influeneaz selectiv i cumulativ aparatul locomotor.
Gimnastica - este o form de baz a practicrii exerciiului fizic, o
6
disciplin a Educaiei Fizice i Sportului ca tiin, cu caracter educativ i
sportiv i contribuie la dezvoltarea fizic armonioas i la formarea i
perfecionarea priceperilor i deprinderilor motrice, folosind exerciii
naturale i create, alctuite tiinific pe criterii anatomice, fiziologice,
biomecanice, terapeutice cu scopul de a asigura practicanilor o dezvoltare
armonioas, meninerea unei bune stri de sntate ct i un potenial fizic
crescut.
Gimnastica - folosete mijloace de mare varietate i numr,
aplicabile cu uurin la orice vrst, cu posibiliti mari de dozare, transfer
i influen localizat.
Gimnastica - cuprinde cele mai multe mijloace din domeniul
Educaiei Fizice care n funcie de scopul urmrit pot avea caracter formativ,
de performan sau ajuttor.
tiina Educaiei Fizice i Sportului clasific activitile corporale n:
ludice, agonistice, recreative i gimnice. De remarcat c n evoluia de la
joac, confruntare i recreere, la sine, la autocontrol, autodepire, de la
armonia dezvoltrii fizice la cea a micrii, la creerea frumosului artistic,
efemer ntr-o lume ce poate fi indiferent sau educat s contemple i s
ierarhizeze valori, exerciiul gimnic are tot mai pregnant caracter artistic i
un stil specific, gimnastic de execuie, de practicare..
Gimnastica - este o disciplin fundamental n sistemul nostru de
educaie fizic i sport, asigurnd o pregtire fizic de baz, multilateral,
fiind accesibil prin unele din ramurile sale, putnd fi practicat oriunde, de
ctre oricine, n acelai timp, caliti care o fac nelipsit din programele de
nvmnt de toate gradele.

I. 2. Caracteristicile gimnasticii
Caracteristicile gimnasticii rezult din specificul mijloacelor
acesteia, a exerciiilor de gimnastic, rezult din influenele pe care le
produc ct i din modalitile specifice de aplicare ale acestora.
- Gimnastica are un coninut bogat i variat de exerciii, diferit ca
grad de dificultate, ceea ce ofer posibilitatea de a alege, adecvat
n funcie de aciune, nivel de pregtire, vrst, sex, excluznd
ntmplarea.
- Exerciiile de gimnastic ofer posibilitatea prelucrrii n
totalitate a organismului, educnd inuta, prevenind sau
corectnd deficienele fizice.
- Exerciiile de gimnastic se adreseaz unei game largi de
practicani, pe categorii diferite de vrst, sex, nivel de pregtire.
7
 - Exerciiile de gimnastic au caracter analitic cu posibiliti de
aciune selectiv, permind gradarea efortului n funcie de
practicani.
- Exerciiile de gimnastic se pot adapta n funcie de locul de
desfurare, n sal, n clas, afar, n tabere dar i de condiii
materiale, libere, cu obiecte, la sau cu aparate.
- Exerciiile de gimnastic au o form de execuie specific
gimnasticii.
- Exerciiile de gimnastic contribuie la stpnirea aparatului
locomotor prin exerciii executate n condiii neobinuite,
dezvoltnd simul orientrii i calitii specifice de hotrre,
drzenie i curaj.

I.3. Sarcinile gimnasticii

Sarcinile gimnasticii sunt finalitile generale pe care gimnastica le

rezolv ca efect al practicrii exerciiilor de gimnastic:
- gimnastica contribuie la dezvoltarea fizic armonioas i
multilateral a organismului, la educarea unei inute corecte i a
expresivitii gesturilor dar i la prevenirea i corectarea unor
deficiene fizice, aprute ca urmare a activitilor unilaterale, sau
a utilizarii poziiilor i micrilor incorecte.
- gimnastica influeneaz pozitiv funciile vitale, starea de sntate
i capacitatea de munc, menine i dezvolt capacitatea fizic
pn la vrste naintate.
- gimnastica dezvolt caliti fizice i morale, duce la creterea
bagajului motric, dezvolt coordonarea general i nivelul tehnic.
- gimnastica dezvolt capacitatea de relaxare pe grupe musculare
i a ntregului organism.
- gimnastica determin prin mijloace specifice nsuirea tehnicii de
baz a oricrei micri folosind bazele generale ale micrii
- gimnastica asigur o capacitate fizic crescut corespunztoare
practicrii altor discipline sportive.

I.4. Mijloacele gimnasticii

Mijloacele gimnasticii sunt exerciiile de gimnastic care dup scop

i dup aciune se pot mpri n mai multe grupe.

1. Exerciiile de front i ordine

8
- se execut individual pe perechi, dar mai ales n grup sub form
de alctuiri de formaii, aciuni de pe loc i din deplasare
- au rol de a forma deprinderi de ordine i disciplin, capteaz
atenia , ordoneaz i manevreaz colectivul.

2. Exerciiile de prelucrare selectiv

- sunt exerciii ce au ca scop dezvoltarea fizic armonioas,

perfecionnd nivelul de dezvoltare al calitilor motrice i
formeaz bazele generale ale micrii
- pot fi exerciii simple de ridicare, coborre, ducere, arcuire,
rotire, balansare, ndoire, ntindere, rsucire, aplecare, pentru
diferite segmente, sau exerciii compuse brae-trunchi, brae-
picioare, cu micri combinate, sau pot fi exerciii de for, de
ntindere sau de relaxare
- exerciiile de gimnastic pot fi executate liber, cu obiect, cu
partener, la sau cu aparate, dezvolt fora i mobilitatea,
coordonarea general, fiind executate pe direcii precise, cu
amplitudine i vitez, cu un anumit grad de ncordare muscular
i ritm.
- Ele au rolul de a pregti organismul pentru efort prelucrndu-l
selectiv i contribuind la pregtire fizic general.

3. Exerciiile aplicative

- Exerciiile aplicative sunt exerciii ce au ca scop rezolvarea unor

sarcini aplicativ utilitare, formnd deprinderi de baz i
aplicative, utile vieii;
- se ntlnesc ca exerciii de mers, alergare, sritur, transport,
trre, echilibru, crare, aruncare, prindere, traciune-
mpingere.

4. Exerciii acrobatice

- Exerciiile acrobatice sunt exerciii cu tehnic specific;

- sunt exerciii speciale ce formeaz abilitatea de a stpni i dirija
aciunile corpului n condiiile trecerii lui printr-o succesiune
rapid i neobinuit de poziii i planuri i au ca specific
mbinarea exerciiilor statice
9 cu cele dinamice;
 - Exerciiile acrobatice dezvolt coordonarea general i orientarea
n spaiu i au o tehnic bine definit de execuie;.
- se pot executa individual, pe perechi sau n grup, liber sau la
aparate speciale, avnd caracter static sau dinamic.

5. Exerciii de gimnastic ritmic

- Exerciiile ritmice sunt exerciii cu tehnic special, specific

feminine
- se execut individual sau n ansamblu, liber sau cu obiect, cu
acompaniament muzical, avnd caracter de dans i avnd rol de a
dezvolta simul estetic i muzical, specific feminin
- cuprinde o serie de pai de dans, elemente de echilibru, srituri
artistice, valuri, ntoarceri i piruete, etc.

6. Exerciii de gimnastic artistic

- Exerciiile artistice sunt exerciii cu tehnic bine determinat

pentru probele poliatlonului masculin i feminin
- cuprind poziii i micri de for sau balans la aparatele din
gimnastica masculin i feminin

I.5. Ramurile gimnasticii

1. Gimnastica de baz

- Gimnastica de baz este prima treapt, fundamental, de

pregtire a celor ce practic gimnastica
- ofer cunotine, noiuni despre bazele generale ale micrii,
formeaz deprinderi motrice de baz i aplicativ utilitare, dar i
de ordine i disciplin, avnd un puternic caracter formativ,
influennd dezvoltarea fizic armonioas
- este accesibil, adresndu-se tuturor, indiferent de vrst, sex,
nivel de pregtire, putndu-se practica oriunde
- ca nivel de practicare este cea mai raspndit ramur, asigurnd
suportul fizic necesar pregtirii viitoare i se adreseaz n special
copiilor i tinerilor, constituind mijlocul principal de dezvoltare
fizic multilateral n instituiile colare, precolare, universiti
i armat.
10
2. Gimnastica de performan (competiional)

- Gimnastica de performan dezvolt caliti fizice i morale i

urmrete creterea permanent a nivelul tehnic, n scopul
atingerea unor performane nalte n cadru concursurilor sportive,
pe baza unor regulamente i a unui sistem competiional

Subramuri ale gimnasticii de performan:

a) Gimnastica acrobatic
- are un sistem competiional propriu conturndu-se urmtoarele
direcii:

Gimnastica acrobatic liber- cuprinde legturi de elemente

acrobatice dificile la fiecare elan, pe o suprafa special
Gimnastica acrobatic la aparate speciale- Roata metalic,
Plasa elastic, Bascula; cuprinde legri de elemente acrobatice
executate la acesteaparate i folosirea unor poziii variate pentru
lucru i propulsie.
Gimnastica acrobatic n grup- de mai mic amploare astzi se
constituie ntr-o form de practicare n grup a unor exerciii de
alctuire i tranformare a unor structuri statice complexe
renocute sub numele de piramide.
b) Gimnastic ritmic sportiv
- se desfoar pe baza unui sistem competiional propriu i a unor
regulamente specifice i categorii de clasificare,
- este specific feminin i curinde micri sub forma pailor de
dans, forme de deplasare specific, srituri artistice, ntoarceri i
piruete, mnuire de obiecte,
- se execut pe muzic sub forma unor exerciii liber alese
- se concureaz individual sau n ansamblu cu exerciii libere sau
cu obiect: cerc, minge, mciuci, panglic, coard, alese prin
rotaie,
- exerciiile cu obiecte portative solicit o bun coordonare,
precizie i siguran, fiind de genul balansurilor i aruncrilor,
treceri peste obiect rotri, rulri i retrorulri, nvrtiri, erpuiri,
spirale, nfurri, btaie,
- ansamblurile sunt alctuite din ase executante i au dou obiecte
impuse prin rotaie

11
 c) Gimnastica artistic
- se practic n uniti specializate, necesitnd aparatur specific,
pe baza unui sistem competiional intern i internaional, pe baza
unor programe de clasificare i a unui cod de punctaj
- se concureaz cu exerciii liber alese i impuse sub forma unui
poliatlon masculin ce cuprinde urmtoarele aparate: sol, cal,
inele, srituri, paralele, bar i a unui poliatlon feminin ce
cuprinde urmtoarele probe: srituri, paralele, brn, sol
- la toate nivelurile se organizeaz concursuri pe echipe, individual
compus i pe aparate

d) Gimnastica aerobic
- se concureaz pe baza unor exerciii liber alese pe muzic foarte
ritmat, individual, masculin, feminin, pe perechi i trio
- exerciiile cuprind pai de dans, balansri ample de brae i
picioare,
srituri acrobatice, elemente de for dinamic pentru brae,
abdomen,
spate, picioare, for static, menineri sub form de echere i
treceri
elemente de mobilitate, sfori.
- de regul exerciiile ncep i se ncheie cu o poz sau o piramid.

3. Gimnastica aplicat
- se aplic altor domenii cu care gimnastica colaboreaz, ajut
compenseaz, completeaz, viznd mbuntirea rezultatelor
a) Gimnastica igienic
- este forma cea mai accesibil, ntlnit ca gimnastic de nviorare
i gimnastic de ntreinere
- se adreseaz tuturor, indiferent de vrst, sex, nivel de pregtire
i se utilizeaz alturi de factorii de clire: jogging i stretching
- are rol de ntreinere i meninere a formei fizice i a duratei
vieii active
- se ntlnete ca gimnastic de nviorare, stretching, gimnastic tip
aerobic, gimnastic de ntreinere ce folosete ngreunri sau
aparate speciale, biciclete, vogatore, stepper climber, bnci
abdominale, benzi elastice, dispozitive cu arc sau hidraulice,
greuti ataabile pentru brae i picioare, jump rope ( corzi de
srit ) benzi elastice.
12
b) Gimnastica n producie
- este forma de practicare a gimnasticii la locul de munc
- cuprinde exerciii selecionate n funcie de specificul activitii
productive cu rol de: angrenare rapid n munc, combaterea
oboselii, corectarea unor deficiene de poziie i micri
unilaterale
- cuprinde exerciii de angrenare, de relaxare, compensatorii
- asigur perfecionarea calitilor motrice generale,
compensatoare i specifice
- nltur oboseala, mrete capacitatea de lucru, compenseaz
unele poziii vicioase, menine starea de sntate

c) Gimnastica pentru alte ramuri sportive

- asigur o prelucrare selectiv n pregtire pentru efort
- mbuntete rezultatele pregtirii generale prin mrirea
amplitudinii, intensitii prin forma precis de execuie, direcie,
ritm potrivit
- crete elasticitatea muscular i mobilitatea articular, ajutnd
tehnica i prevenind accidentele

d) Gimnastica medical
- are coninut bogat i specializat cu scop terapeutic, corectiv i de
reeducare funcional
- are ac scop corectarea unor deficiene fizice i nlturarea unor
atitudini vicioase, ajut la recuperareacapacitii de munc n
urma unor accidente i mbolnviri cu rol corectiv i de reeducare
funcional
- folosete exerciii pasive, active, analitice i globale, iar din
gimnastica de baz exerciii executate liber, cu ajutor, la aparate
speciale sau cu obiecte
- exerciiile sunt nsoite da masaj, automasaj i alte procedee de
recuperare.

13
I.6. Terminologia gimnasticii

Definiie: Terminologia definete n general totalitatea termenilor

folosii ntr-o disciplin tiinific.
Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor folosii
pentru denumirea poziiilor, micrilor, exerciiilor de gimnastic, a tehnicii
de execuie, a aparatelor, instalaiilor i materialelor, ct i a echipamentului
folosit
Fiecare ramur a gimnasticii are o terminologie proprie care se
ncadreaz ns ntr-o terminologie general a gimnasticii.
Terminologia gimnasticii faciliteaz comunicarea uurnd
nelegerea rapid prin folosirea unui limbaj propriu ca orice alt tiin.
Utilitate - ndeplinete funcia de exprimare tiinific pentru poziii,
micri, exerciii.

Reguli pentru o terminologie corect ( principii ):

Accesibilitate- o bun terminologie poate fi neleas dac folosete

termeni accesibili, preluai din limba romn.

Claritate- descrierile se fac scurt, clar i precis, fr a duna unei

bune nelegeri (concis).

Corectitudine- descrierile vor avea caracter tiinific, nu vor crea

confuzii sau interpretri.

Specificitate- denumirile i termenii folosii n gimnastic au

caracter specific nefiind ntlnii n alte domenii, iar nelegerea lor are loc
odat cu definirea i utilizarea lor n procesul de formare a cunotinelor,
priceperilor i deprinderilor specifice gimnasticii

Unitate- este unitar folosind aceiai termeni

Terminologia gimnasticii precizeaz n primul rnd denumirea

standard pentru limba romn a segmentelor corpului, a poziiilor
fundamentale, principale i derivate, ct i a termenilor de baz, cu caracter
general folosii n gimnastic.
n al doilea rnd pentru fiecare ramur a gimnasticii se precizeaz
urmtoarele noiuni.
1. Termeni de baz specifici
14
 2. Bazele generale ale micrii specifice ramurilor
3. Descrierea micrilor, modaliti i reguli:
descrierea terminologic
reprezentarea grafic

Denumirea corect terminologic a principalelor pri ale

corpului i segmentelor

Cap- cretet Bra- mn

- ceaf - palm
- brbie - antebra
Trunchi- umeri - cot
- piept - bra
- abdomen - axil
- spate Picioare- vrf
- old - clci
- ezut - gamb
- omoplat - coaps
- genunchi

Principalele poziii din gimnastic

- stnd - pe ambele picioare - apropiat- deprtat
- ncruciat- cu genunchii ndoii
- ghemuit- fandat
- pe vrfuri - apropiat, deprtat, ncruciat
- ntins, ndoit, ghemuit
- pe un picior- cellalt- ntins
- ndoit
- sprijinit
- pe genunchi- pe ambele picioare- apropiat- deprtat
- pe un genunchi- cellalt picior-sprijinit
- ntins-ndoit
- aezat pe clcie
- aezat- apropiat- deprtat
- echer- ghemuit
- ncruciat- pe o coaps
- culcat- apropiat, deprtat, cu picioarele ntinse, ndoite
- dorsal, costal, facial
-sprijin- simplu- cu corpul la vertical15
 - cu corpul la orizontal
- cu corpul rsturnat
- mixt- sprijin stnd, sprijin pe genunchi
- spijin ghemuit, sprijin aezat
- combinat- sprijin culcat
-atrnat- simplu- cu corpul la vertical, orizontal, rsturnat
- mixt- agat, stnd, culcat
- combinat- specific probelor

CAPITOLUL - II GIMNASTIC DE BAZ

Gimnastica de baz asigur cunotinele elementare pentru cei ce

practic gimnastica. Este accesibil ca prim treapt de practicare
adresndu-se tuturor indiferent de vrst, sex sau nivel de pregtire.

Gimnastica de baz contribuie la dezvoltarea fizic armonioas i

perfecionarea funcional a aparatului locomotor, formnd bazele generale
ale micrii i contribuind la perfecionarea deprinderilor aplicativ- utilitare.
Asigur suportul fizic necesar practicrii exerciiului fizic
contribuind la dezvoltarea fizic general.

2.1. Obiecte, aparate i materiale folosite n gimnastica de baz

Obiecte- portative speciale- baston

- minge de cauciuc
- minge medicinal
- coard
- cerc
- mciuci
- gantele
- portative improvizate- saci cu nisip
- ciocan muzical
- recipiente din plastic umplute cu ap,
nisip
- fular
- curea
- prosop
Aparate- pentru gimnastica de baz- banca
16 de gimnastic
 - scara fix
- brna (suedez) nalt, joas
- prjina
- frnghia
- scara marinreasc
- cadrul de gimnastic
- lad
- capr
- trambulin
- speciale- helcometru
- scripei
- banc curbat
- banc nclinat cu crucior mobil
- sandou
- extensor
Materiale - saltele
-pre
- covora
- inte
- jaloane
- oglinzi

2.2. Mijloacele gimnasticii de baz

1. Exerciiile de front, ordine i formaii

- grup de mijloace utilizat pentru organizarea colectivelor, disciplinarea i

corectarea inutei, a orientrii n spaiu, precizie, ritm, atenie.

2.Exerciiile de prelucrare selectiv

- grup de mijloace utilizate pentru dezvoltarea fizic armonioas,

perfecionarea calitilor motrice i formarea bazelor generale ale micrii
contribuind la dezvoltarea motricitii

3.Exerciii aplicativ-utilitare

- grup de mijloace utilizate pentru perfecionarea deprinderilor utile n

via, pentru aprare sau n activitatea17
productiv.
CAPITOLUL .III MIJLOACELE GIMNASTICII DE BAZ

3.1.Exerciii de front i ordine

Definiie: - sunt mijloace importante ale gimnasticii de baz destinate

organizrii efectivului cu care se lucreaz
- sunt aciuni precise cu execuie unitar n timp i ritm specific, ce
se adreseaz orientrii executanilor n funcie de diferite repere,
sau ntre ei prin dispunerea n diferite formaii, n scopul
ordonrii, organizrii, disciplinrii, manevrrii i deplasrii
efectivului n spaiul de lucru-
Sarcini- educ capacitatea de-orientare spaio-temporal
-de adaptare la un ritm i un mod precis de execuie
-de colaborare n vederea unor execuii unitare a membrilor
grupului
-de a rspunde prompt la comenzi prin aciuni individuale i
colective
- capteaz atenia, dezvolt memoria motric i imaginaia, viteza de
reacie, de analiz i decizie
- ordoneaz i disciplineaz colectivul
- formeaz o inut corect

Importana practic- deriv din sarcinile pe care aceste mijloace le rezolv

- capteaz atenia
- alctuiesc formaii de raport de deplasare i de
lucru
- disciplineaz, ordoneaz i manevreaz aceste
formaii
- schimb conform trebuinelor aceste formaii
- deplaseaz controlat efectivul n spaiul de lucru
- folosete util tot spaiul disponibil

Indicaii metodice - necesit folosirea unei terminologii corecte

- se insist pe precizie i sincronizare perfect
- se vor folosi exerciii accesibile n concordan cu
nivelul de pregtire i vrsta executanilor
- comanda se nuaneaz n funcie de vrst,
respectnd prile componente, cu accent pe
tonalitate i form
18
3.2.Sistematizare general a exerciiilor de front ordine

3.2.1. Aciuni de pe loc- adunare, aliniere, stnd controlat, repaus,

numrtoare, raport,ntoarceri de pe loc, ruperi de rnduri,
aciuni complexe
3.2.2. Aciuni din deplasare- pornire, oprire, ocoliri, ncruciri,
desfaceri, contopiri, deplasri n figuri, opriri cu ntoarceri
3.2.3.Alctuirea i desfacerea formaiilor- de pe loc: din linie, din
coloan, din cerc - din deplasare: prin ocolire i ntoarcere

3. 3. Locul exerciiilor de front i ordine n lecia de educaie fizic

Exerciiile de front i ordine constituie instrumentul principal
folosit de profesor n organizarea leciei de educaie fizic.
Exerciiile de front i ordine au pondere crescut n prima parte a
leciei dar se apeleaz la ele pe tot parcursul desfurrii leciei de cate ori
este necesar.
Orientativ prezentm n continuare o sistematizare general a
exerciiilor de front i ordine raportate la verigile leciei:
- veriga I, de organizare
- alctuirea formaiei de adunare pentru raport
- aciuni de pe loc: - stnd n repaus, alinierea, numrtoarea,
raportul,
- ntoarceri de pe loc, aciuni complexe
- veriga II, de pregtire
- adunri i ruperi de rnduri
- alcatuirea foramtiei de deplasare
- forme de deplasare i variante
- porniri, opriri, treceri, mers
- schimbri de direcie
- alctuiri de formaii de pe loc i din deplasare, transformrii de
formaii
- deplasare n figuri
- desfaceri i contopiri
- veriga III, de pregtire selectiv
-alctuirea formaiei de lucru, coloana de gimnastic i
desfacerea
acesteia
-modificarea intervalului i a distantelor
19
 -schimbarea frontului
- verigile tematice si de dezvoltare a calitatii motrice
- invatarea, consolidarea sau perfectionarea exercitiilor de front si
ordine ca
tema de lectie;
- alcatuirea formatiilor de lucru
- ordonarea, disciplinarea si deplasarea in spatiul de lucru
- alcatuirea grupelor si deplasarea ordonata a acestora in spatiul de
lucru
- trece din formatie rarita in formatie stransa pentru explicatie,
demonstratie si invers pentru lucru
- ruperi de randuri si adunari in diferite puncte cu intreg efectivul
sau pe grupe pentru amenajarea zonelor de lucru sau pentru
schimbarea atelierelor.
- veriga de restabilire a organismului dup efort
-alctuirea unor formaii simple de lucru linie cu intervale mrite
pentru
executarea unor exerciii specifice
-alctuirea unei formaii simple de deplasare coloan cte unul
-variante de mers i alergare cu caracter de linitire, cu efectuarea
de
diferite micri
- veriga de bilan
-alctuirea formaiei de raport
-aciuni de pe loc stnd controlat, repaus, alinierea, salutul.

20
3.4. Termeni de baz specifici exerciiitor de front i ordine
Formaie - modalitate de dispunere a executanilor n vederea
efecturii
micrilor n grup.
Formaie de adunare - form de organizare pentru raport sau
pentru dialog cu colectivul, transmitere de informaii, explicaie,
demonstraie
Formaie de deplasare - form de organizare a colectivului necesar
manevrrii acestuia.

Formatie de lucru - form de organizare a colectivului necesar efecturii

exerciiitor de gimnastic.
Formaie n ordine strns, rrit - forme de organizare ce se refer la
spaiile dintre executani, mici sau mari.
a) Particuarittile formaiei
Frontul - partea spre care executanii stau cu faa,
Flancul - extremitatea drept sau stng a unei formaii.
Linia sau rndul - formaia n care executanii suni dispui umr lng
umr avnd acelai front.
Coloana sau irul - formaie n care executanii sunt dispui unul n spatele
celuilalt avnd acelai front.
Intervalul - spaiul dintre executani pe linia frontului sau spaiul dintre
executani dispui n linie.
Distanta - spaiul dintre executani n adncime sau spaiul dintre executani
dispui n coloan.
Limea frontului, - deprtarea dintre flancuri sau suma intervalelor i
21
depinde de numrul de executani, de felul formaiei, adunare, deplasare,
lucru sau de modalitatea de aliniere n formaie strns sau rrit
Capul si coada - desemneaz pe primul, respectiv ultimul dintr-o coloan
Adancimea - este deprtarea dintre cap i coad la o coloan sau dintre
prima linie i ultima a unei formaii i este dat de suma distanelor i
depinde de felul formaiei: adunare, deplasare, lucru, de numrul de
executani i de modalitatea de aliniere n formaie st:ans sau rrit

UL unitatea de lucru
Fig. 2
b) Unitatea de lucru - este o noiune conceput din considerente
didactice si desemneaz un grup de executani 2, 3, 4, 5 .... ce reprezint
baza de calcul n alctuirea formaiilor de pe loc. Pe baza unitii de lucru se
face proiectarea traseelor de parcurs i a sarcinii de executat, a numarului de
pai de efectuat de catre fiecare n alctuirea formaiilor de lucru i a
schimbrilor de formaii
Din punct de vedere al numrului de uniti o formaie poate fi:
- perfecta, cand numarul de executanti se imparte exact in unitati
- imperfecta, cand numarul de executanti nu se imparte exact in unitati
si raman executanti liberi.
Mrimea unitii este dat de felul formaiei de realizat cte 2, cte
3, cte 4, cte 5 etc. iar unitile de lucru rezult n urma numrtorii cte 2,
3, 4, 5, membrii ei primesc pentru simplificare numere: nr. l, nr. 2, nr. 3,
nr.4, fiecare avnd un rol precis, diferit, stabilit prin comand.
c) Comanda este un ordin formulat scurt, clar si precis ce necesita o
executie unitara, sincrona, in timp scurt si cu un ritm specific. Comanda are
doua parti:
22
 1. Informativa - cu rol de informare asupra aciunilor ce urmeaz
a fi executate preciznd aciunea, direcia, locul sau alte detalii necesare
nelegerii.
2. Executiv cu rol de executie i desemneaz inceputul
actiunii.pentru execuie unitar.

3.5. Comanda la exerciiile de front i ordine;

La aciunile de pe loc
Partea I este format din:
- primele silabe ale denumirii aciunii sau direciei
Partea II
- ultima silab a denumirii aciunii
- aciunea (la dreap - Ta, Pe loc Repaus)
La aciunile din deplasare
Partea I indic: - aciunea
- direcia
- formaia, locul
Partea II comanda - mar - cnd urmeaz sau se continu
deplasarea
- adunarea - la alctuirea formaiei
- stai - cnd urmeaz oprire
exemple - (nainte - Mar, Spre dreapta rupei rndurile - Mar)
In coloan cte unul pe mijlocul slii - adunarea Pe loc - Stai
d) Dispoziia - indicaie cu caracter obligatoriu, ordin ce se execut de voie
i nu
necesit o execuie unitar. Exemple:
Va opriti!, La loc comanda!, Incetarea!, Va ridicati!, Ne intoarcem!
3.6 Orientarea in spatiul de lucru, deplasarea si repere
Pentru nvarea ntoarcerilor, dar i pentru folosirea util a spaiului
de lucru n cazul folosirii deplasrilor, adunrilor, deplasrilor n figuri,
desfurrilor i contopirilor sunt necesare cunoaterea unor repere n
spaiul de lucru.
Aceste noiuni sunt necesare i obligatorii n formularea comenzilor
pentru ca acestea sa fie clare i precise.
23
 Delimitarea spatiului de lucru ( intuitiv, pe teren )
Laturi
- Latura lung l ( LI) - latura pe care de obicei se organizeaz
formaia de
pentru raport
-Latura lung 2 (L2) - latura opus
-Latura scurt l (SI) - latura scurt din flancul drept
-Latura scurt 2 (S2) - latura scurt din flancul stng

A L1 P1 B A P1 B
M2 d2
P3 d1 D1
P4
P0
P3
S2 P0 d2
S1
D C
P2 L2 D C
P2
Figura 3

Colturi
Coltul A,B,C,D - A si B pe L1, C si D pe L2.
Linii
Mediene - mediana M1 (unesc juamtatile lanturilor opuse)
- mediana M2
Diagonale - diagonale mari
- D1 din coltul A (unesc colturile opuse)
- D2 din coltul B
- diagonale mici
- d1 (unesc un colt cu jumatatea laturii opuse d1 cu L si d2 cu S)
- d2
Puncte
24 intersectia medianelor cu laturile)
-puncte de mijloc (jumatatile lanturilor,
 -P1 pe L1 latura lunga 1
-P2 pe L2
-P3 pe SI scurta 1
-p4 pe S2 scurta 2
-punct central: intersectia diagonalelor si medianelor.

3.7. Deplasarea n spaiul de lucru

Se consider: - normal: deplasare n sensul invers acelor de
ceasornic
- opus: deplasare n sensul acelor de ceasornic
Se poate face: - n linie dreapt: pe linii, pe mediane, pe diagonale
mari
- n arc sau cerc
- cu ocolire sau cu ntoarcere la coluri
Repere folosite n cazul invatarii intoarcerilor
Se folosesc de regul liniile mediane pentru amplasarea formaiei i
pentru nvarea Stoarcerilor de pe loc.
Unghiuri: - se pleaca de la asezarea cu fata spre un reper, prin
intoarcere se ajunge cu fata spre alt reper
- de la latura la latura 900 (alaturata) (la dreapta)
0
- de la latura la colt alaturat 45 (jumatate la dreapta)
- de la colt la latura alaturata 450 (jumatate la stanga)
0
- de la latura la latura opusa 180 (la stanga imprejur).

25
CAPITOLUL IV ACTIUNI DE PE LOC
Sistematizarea aciunilor de pe loc
1.Adunarea
2.Alinierea
3. Stnd controlat ( Poziia de drepi )
4.Repausul
5.Numrtoarea
6.Raportul - Salutul
7. Ruperi de rnduri
8. Intoarceri de pe loc

4. 1. DESCRIEREA EXERCITIILOR DE FRONT I ORDINE

4.1.1 Actiuni de pe Ioc

1. Adunarea - se folosete pentru gruparea executanilor n vederea
dispunerii
ordonate a acestora n diferite formatii
Formatia este deci o modalitate de dispunere a executanilor, n mod ur>), fit
vederea executrii unor aciuni n comun.
Sistematizare - dup scopul pentru care au fost alctuite formaiile se
mpart n trei grupe:
* Formalii de adunare pentru report ( form de organizare pentru raport )
in :
- linie ( e )
- linie pe 2 sau mai multe rnduri ( b )
- unghi ( c )
- careu(d)
- semicerc(e)
- cerc (f)

26
 Caracteristici ale formaiilor de raport
- se aleg n funcie de numrul de executani .
- de regula au un loc, mereu acelai, de alctuire
- au un front larg i adncime mic, oferind viabilitate bun n dublu sens
( profesor elev i elev profesor)
- dispunerea este de regul n formaie strns (indicaia este aproape toat
lumea pentru a vedea si auzi )

Scop - Utilizare
- gruparea executanilor pentru nceperea activitii
27
- prezentarea raportului
- anuntarea temelor, verificarea prezenei, inutei
- explicaie, demonstraie
- incheiere, bilan, salut
- se folosete la nceputul i la sfritul leciei i de cte ori este nevoie
pentru explicaii i demonstraii
2. Formatii de de deplasare (formaie organizare pentru deplasare)
- Coloana (a)
- coloana pe mai multe iruri (b)

fig. 6
Caracteristici
-vizibilitate bun din lateral
-se aleg n funcie de numrul de executani i n funcie de spaiul disponibil
pentru deplasare
-au un front ngust, lime mic, dar adncime mare ceea ce permite o bun
manevrare
-pentru evitarea adncimilor prea mari mai ales n spaii mici se folosesc
coloanele pe mai multe iruri
-dispunerea este de regul n formaie strns (indicaia este " ine aproape " )
- Scop - Utilizare
- se folosesc numai, pentru deplasarea efectivului n spaiul de lucru oferind
posibilitatea de manevr ordonat
-se folosesc pe tot parcursul leciei cnd trebuie deplasat colectivul
3. Formaiile de lucru este o modalitate de organizare utilizat n efectuarea
exercitiilor de gimnastica n mod organizat
28
Sistematizarea formaiilor de lucru
-Formaii specifice de lucru
- formaii ordonate - coloana de gimnastica - pe linii i coloane ( a )
- decalat - n trepte { b )
- n ah ( c )
-cocor ( d )- cu varful inapoi
( e ) cu vrful nainte
- formaii neordonate lucrul n grup sau
de voie
- Formaii nespecifice de lucru sunt mprumutate din formaiile de raport i
deplasare i adaptate pentru lucru prin dispunere rrit
- linia, 1,2,3,
- semicercul
- cercul l, 2, 3
- careul(f)
- coloana n deplasare.

29
 Caracteristici
- se aleg in funcia de numrul de executani de regal in formaii perfecte
(numar intreg de unitati de lucru cte 2, cte 3, cte 4, etc )
- se aleg in functie de spaiul disponibil pentru a permite dispunerea rrit
- se aleg in fuctie de exercitiile sau actiunile ce vor fi executate
- ofera vizibilitate bun n dublu sens profesor elev pentru control,
verificare,
corectare i elev profesor pentru explicaie, demonstraie, lucru simultan
- se caracterizeaz prin spaii mari ntre executani ceea ce permite
efectuarea micrilor
- ofera posibilitatea lucrului frontal
- prezint toate particularitile unei formaii: front, lime, flancuri, cap i
coad, linii, coloane, distan, interval.
* Scop - Utilizare - pentru lucru
- se folosec pentru organizarea lucrului,: exerciiile de gimnastic sau alte
aciuni
-se folosesc pe tot parcursul leciei de gimnastic sau de educaie fizica
organiznd i ordonand exersarea ( verigile II, III ct i cele tematice i de
dezvoltare a calitilor motrice)

30
 ADUNAREA
Alctuirea formaiilor prin ADUNARE se face la comand i
reprezint cel mai rapid procedeu de alctuire a formaiilor.
Caracteristica principal este c pentru gruparea executanilor
deplasarea este liber individual i foarte vioaie.
Prin adunare de obicei se alctuiesc formaii simple, uor de constituit ca:
- linia
- coloana
- linie pe 2 rnduri,
- coloan pe 2 iruri
- Formaiile mai complicate ca: unghiul, careul, semicercul, cercul, linie
pe 2R, coloan pe 2S se predau numai dup cunoaterea adunrilor n linie
i coloan
- procedeul folosit este pe baz de explicare i exersare a aciunii.
Modalitati de realizare
Adunarea ca exercitiu de front si ordine se poate realiza cu
sau fara ajutorul unuei baze.
1. Fara ajutorul unei baze
Comanda:
- Partea 1 - Informativ 1. Locul de adunare - pe latura lunga
- pe mijlocul salii
- pe diagonala
2. Formatia - in linie cate unul
- in careu
3. Frontul - cu fata la mine
- cu fata spre latura scurta
- cu fata spre interior
- Partea 2 - Executiv .. ADUNAREA

2. Cu ajutorul unei baze

Comanda
Partea Informativ - Desemnarea bazei - un executant care primete
indicaia de a se aeza pe locul dorit pentru adunare cu
faa (frontul) spre direcia dorit
" Baz elevul
- elevul, sportivul rspunde; Baza!
- Precizarea formaiei " .... n linie pe un rnd, sau
"... in coloana cte unul
Partea Executiv - ADUNAREA
31
 Metodica invatarii
-nvtarea noiunii de linie - rnd pe grupe mici 3-4
-nvarea noiunii de coloan - pe perechi pe grupe 3-4
-nvarea noiunii de mai multe rnduri - pe perechi, grupe
-nvarea noiunii de mai multe iruri - pe perechi, grupe
-repetri multiple de adunri n linie, coloan pe l -2 n diferite puncte din sal
-repetarea multipl a adunrii n unghi, careu, cu stabilirea colturilor
" Baz elevul.... n unghi adunarea "
" Baz elevul.... i elevul n careu adunarea "
-repetarea multipl a adunrii n semicerc i cerc n diferite puncte din sal
-repetarea adunrii pe grape cu schimbri de locuri, n diferite formaii, n
diferite puncte ale slii
-repetarea adunarii cu rupere de rnduri i atingerea unor repere, revenire n
aceiai format: sau n alta
-pentru formaiile de lucru se aleg pentru alctuirea prin adunare doar cele
simple
- se stabilete i se memoreaz pentru fiecare executant locul exact
n functie
de repede i n funcie de vecini.
- se nva mai greu dar odat nsuite sunt cele mai rapide
procedee de
alcatuire a unei formaii.

ALINIEREA
Aliniera este un exerciiu de front i ordine executat de pe loc, la
comand. Este o dispunere ordonata a executantilor intr-o formatie data.
Prin aliniere se regleaz intervale i distane de cte ori este necesar
Are doua componente:
1. Ordonarea executantilor in functie de talie
- se face o singur dat la nceputul activitii cnd se preia colectivul i
dac nu este nc ordonat n funcie de talie i const n stabilirea locului
fiecruia executant in formatie
- se poate face; - cu cei nali n flancul drept
- cu cei scunzi n flancul drept - cu cei nali sau cei scunzi n flancuri
( de la mare la mic, de la mic la mare, n val)
Toate aceste modaliti de aezare au avantaje i dezavantaje din punct
de vedere metodic i se folosesc n funcie de activitatea principal a
efectivului, putndu-se modifica aezarea n funcie de necesiti.
2. Alinierea propriu - zis 32 care are caracter curent se face:
 -dup adunare
-de cte ori unul sau mai muli executani prsesc sau intr n
formaie
-dup manevrarea sau deplasarea formaiei
-dup schimbarile dintr-o formatie in alta
Alinierea const n aezarea executanilor pe direcia unei linii
imaginare ce ofer un caracter rectiliniu unei formaii;
- n linie ( prelungirea axei umerilor}
- in coloana ( prelungirea axei mediane a corpului)
Aciuni necesare realizrii alinierii
- Picioarele execut pai mruni, adugai, rapizi, pe direcia nainte
napoi, lateral n vederea realizrii alinierii
- braele regleaz distane sau interval
- o jumtate lungime de bra: -mna dreapt pe old (interval n
formaie
strns - n linie)
- o lungime de bra: - braul drept ntins nainte (distan n
formaie strns n coloan )
- dou lungimi de brae: - braele lateral (interval n formaie
rrit: - n linie)
(n adncime distana se apreciaz prin ntinderea braului drept nainte lsnd
pn la executantul din fa nc o lungime de bra)
- capul - se ntoarce de regul spre partea dreapt sau la comand spre
partea
stng sau centru
- privirea urmrete alinierea cu pieptul celui de al patrulea
executant n formaie de linie i ceaf celui din fa n formaie de coloan
- flancul sau capul spre care se face alinierea rmne n
poziie de drepi
Comanda
In formaie de raport - n linie
Se considera normal alinierea spre flancul drept n formaie strns
" Grup (clasa ) V ALINIAI"
Pentru alte situaii se precizeaz prin
comand direcia de aliniere.
" Grup (clas ) spre stnga, spre centru V
ALINIAI"
33
 Pentru trecerea din formaie strns n formaie rrit i
invers .
" Grup (clas ) spre dreapta, stnga mrii intervalele
.MAR "
" Grup (clas ) cu intervale mrite .VA ALINIAI"
" Grup (clas} spre dreapta, stnga, centru micorai
intervalele .MAR"
" Grup (clas ). V ALINIAI"
In formaie de deplasare - coloana
Alinierea se consider normal n adncime n formaie strns
dac distana este de o lungime de bra. .
" Grup (clas ) .V ALINIAI "
" Grup ( clas ) n adncime mrii distanele ..MAR"
" Grup (clas ) cu distane mrite V ALINIAI" ( dou
lungimi de bra)
" Grup (clas ) micorai intervalele.. MAR"
n formaie de lucru - coloana de gimnastic
Alinierea se consider normal pe linii i coloane n formaie
rrit Pentru evitarea confuziilor se precizeaz prin comand
" Grup (clas) cu intervale i distane mrite pe linii i
coloane ..V ALINIAi" ( braul drept nainte, stngul
lateral).

Metodica invatarii
- nvarea pailor mruni si repezi nainte, napoi, stnga, dreapta cu mna
dreapt n
old, capul spre dreapta, cu mna stanga n old, capul spre dreapta, cu braul
drept ntins
nainte
-pai laterali stnga, dreapta cu vrfurile la banca de gimnastic rsturnat
-aliniere cu pai rapizi cu varfurile la o linie trasata pe sol
-alinierea cu pai rapizi cu spatele la perete
-alinierea cu o frnghie inut jos n mini
-alinierea de mn, apucat jos aproape, cu braele lateral
-alinierea cu ambele mini pe umeri celui din fa
-alinierea cu braul drept pe umani! drept al celui din fa
-alinierea n adncime ia o lungime de bra

34
 STND CONTROLAT sau POZIIA DE DREPI
Este o poziie fundamentala, controlata, cu tonus ridicat ce se execut la
comand. Este o poziie de ateptare, atent, pregtitoare pentru lucru sau pentru
alte aciuni n special pentru exerciiile de front i ordine. Fiind o poziie are
caracter static, de marcare a nceputului i sfritului exerciiilor de front i
ordine ( este deci poziie iniial i final pentru exerciiile de front i ordine ).

Descriere
Stnd pe ambele picioare cu greutatea repartizata egal cu clciele
apropiate i varfurile desfcute la 45, cu genunchii bine ntini, trunchiul drept
cu abdomenul supt, pieptul scos, umerii trai n jos i napoi, braele ntinse pe
lng corp, cu degetele ntinse i apropiate ar a fi lipite de coaps, gtul lung,
privirea nainte, brbia uor ridicat.
Rol - sarcini
-capteaz atenia, disciplineaz, imobilizeaz colectivul la un moment
dat
-este poziie iniial i final n exerciiile de front i ordine
-(concluzie - nu se dau comenzi i nu se execut comenzi din alt
poziie )
-asigur recepionarea corect i exact a comenzilor pe fondul unei
atenii sporite
-ofer posibilitatea efecturii exerciiilor de front i ordine pentru tot
efectivul cu plecare egal din aceiai poziie pentru a putea respecta un
ritm i o execuie unitar
-contribuie la formarea unei inte corecte
-ajut la controlul inutei corporale i vestimentare

Comanda
Stnd controlat se ia comanda:
" Grup ( clas ).... DREPI"
Metodica nvrii
-explicaie i demonstraie
-execuie individual i pe perechi cu control riguros din partea celui care
pred i autocontrol din partea executanilor
-execuie n oglind
-execuie pe grupe i n formaie complet
35
 Indicatii metodice
-indicaia de baz este - nu se mic, nu se vorbete
-se pred mpreun cu poziia de repaus alternnd astfel o poziie relaxat
cu una controlat i cu tonus ridicat
- nu se abuzeaz de aceast poziie i nu se menine prea mult datorit
caracterului de constrngere
POZIIA DE REPAUS
Este o poziie relaxat, de odihn dup efectuarea unor aciuni i se
execut la comand. Este mai puin rigid, permite aranjarea
echipamentul, prul, se poate folosi batista i vorbi uor.
De regul alterneaz cu poziia de stnd controlat sau cu lucrul, corpul
relaxat, braele libere, greutatea pe piciorul drept sau pe ambele picioare dup
caz.
Rol - sarcini
-se folosete pentru odihn
-are caracter de pauz ntre momentele de efort sau de concentrare prea
lungi
-se foloseste ca poziie pe care o adopt executanii cnd primesc explicaii
sau urmresc demonslratii sau cnd au loc momente de dialog
Sistematizare
Repaus mic
-folosit de regul n formaiile n ordine strns i n special n formaie de
raport
- poate fi: - cu marcare - lovirea tlpii piciorului stng de sol
- far marcare - cu ndoirea genunchiului piciorului
stng
Repaus mare
-folosit de regul n formaiile n ordine rrit i n special in formaiile de lucru
i deplasare
-se execut cu pas lateral cu piciorul stng spre stnga i ducerea braelor cu
palmele la spate apucat
Repaus cu prsirea formaiei
-se folosete de regul la finalul unor activiti sau leciilor
Comanda
" Grup ( clas ) pe loc.. REPAUS"

36
 " Grup ( clas ) repaus spre stnga, dreapta, rupei rndurile ....
MAR " ( timpii l, 2 ntoarcere spre stnga, dreapta
3,4,5 ... 3 pai marcai cu oprire
6,7 ntoarcere spre linia frontului stnga, dreapta
8 repaus cu prsirea - formatiei
"Grup ( clas ) repaus napoi rupei rndurile ... ..... MAR"
( timpii l, 2 ntoarceri; stnga mprejur )
3, 4, 5 ...... 2 pai marcai cu oprire
6, 7 ntoarcere stanga mprejur
8 repaus cu parasirea formaiei
" Grup ( clasa ) inainte repaus rupeti rndurile ... MAR"
( timpii l, 2, 3, ... 2 pai marcai nainte cu oprire )
4 repaus cu prsirea formaiei
Metodica nvrii
-se nva de regul simultan cu poziia de stnd controlat
-se lucreaz individual, pe perechi i n grupri mici, apoi cu ntregul efectiv
cu control riguros, control reciproc la perechi i autocontrol individual i n
oglind
-se insist pe sincronizare mai ales n cazul repausului cu marcare
Indicai metodice
-la repausul pe loc nu se stric alinierea
-se disting dou nuane la pozitia de repaus
- repaus controlat cnd corpul este relax i se odihnete dar atenia
este treaz, concentrat urmrind explicaia
- repaus liber fr a prsi formaia

37
NUMRTOAREA
Este un exerciiu de front i ordine executat la comand, de pe loc, utilizat
pentru controlul efectivului sau pentru alctuirea diferitelor formaii.

Descriere - numrtoarea se execut succesiv, pe rnd, fiecare rostind cte o

cifr, rsucind capul spre partea stng , ultimul rostind numrul de ordine
final i execut un pas nainte pentru a marca ncheierea numrtorii dup care
revine n formaie
Rol sarcini - prin numrtoare n continuare se verific efectivul grupei,
clasei
- prin numrtoare pe grupe se stabilesc unitile de lucru,
respectiv se mparte colectivul n grupe indentificate prin numere ( numerele l ,
numerele 2, etc) care au sarcini diferite de ndeplinit.
Sistematizare
- numrtoarea n continuare
- numrtoarea pe grupe ( cte 2, cte 3, cte 4, etc. ,
- numrtoarea pe perechi
-alturat - n formaiile de linie sau coloan cte 2
-de la capete spre centru
- numrtoarea n cerc care poate fi n continuare sau pe grupe pornind
de la o baz ( capul formaiei )
- numrtoarea pe linii n formaiile de lucru n adncime pe flancul
drept
Numrtoarea de la dreapt la stnga este considerat normal deoarece
se execut ncepnd cu flancul drept
Numrtoarea de la stnga la dreapta se folosete preciznd prin comand
direcia i este util n diferite situaii dar folosit mai rar.
Comand
" Grup ( clas ) (de la dreapta la stnga) n continuare ....
NUMRAI"
" Grap ( clas ) cte trei ....... NUMRAI!
"" Grup ( clas ) de la capete pe perechi ..... NUMRAI"
" Grup ( clas ) n adncime cte trei, pe perechi ....
( formaie
de coloan cte doi ) NUMRAI"
38
39
Metodica invatarii
-explicare i repetare practic multipl a tuturor formelor de numrtoare pe
grupe
mici si apoi cu tot efectivul
-intelegerea i nsuirea noiunilor de:- n continuare
- cte 2,3,4
- pe perechi
- de la capete
RAPORTUL.
Este o formul de prezentare i verificare a prezenei i inutei. Se
realizeaz dintr-o formaie de raport care poate fi;
-linie l, 2 , unghi 1, 2, careu l, 2, careu l ,2 semicerc, cerc
Raportul are rolul de a marca nceputul unei activiti, de a disciplina, a
capta atenia spre activitatea obligatorie ce urmeaz fa de activitatea
libera anterioar.
Descriere
1. Aciuni premergatoare
-adunarea pentru raport ( alegerea formaiei i stabilirea
locului
mereu acelai )- gruparea executanilor
-alinierea spre dreapta n formatie strns reglarea
intervalelor
-stnd controlat captarea ateniei, disciplinare
-numaratoarea n continuare controlul efectivului
2. Prezentarea formulei de raport marcarea momentului
-la comanda profesorului "Raportul"
3. Incheierea - salutul - repausul - revenirea n formaie
Raportul se d prin rotaie de ctre un executant desemnat de serviciu
Formula de raport
" Grupa ( clasa ) drepti! ...PENTRU RAPORT NAINTE"
" Domnule profesor, clasa ( grupa ) ... cu un efectiv de ...... elevi
(studeni) prezeni...abseni ..... este gata pentru nceperea activitii
( leciei ) de
gimnastic '' Raporteaza elevul ( studentul )...
" Grupa ( clasa ) pe loc repaus ".
40
Rol - sarcini
- adunare, ordonare, disciplinare, captarea ateniei, verificarea prezenei i
inutei, anunarea temelor de lectie si dialog cu colectivul dup comand.
Repaus
- este grania ce marcheaza inceperea unei activiti organizate n care
executanii nu mai suni liberi si se supun unor reguli si cerine
- este formul de respect reciproc i de salut
Locul n lecie - la nceputul fiecrei lecii
SALUTUL
-este o formula de respect de ncepui si final de lectie
-se realizeaz n formaia de raport, la nceputul i la finalul activitii
- cnd marcheaz sfritul activitii, este urmai de repaus cu
prsirea formaiei
Comanda
" Grup ( clas ) drepi .... lecia s-a terminat ... BUN ZIUA
Metodica nvrii
-la raport se insist pe nvarea formatei de raport i pe nvarea
succesiunii
aciunilor
-separat se insist pe nvarea deplasrii corecte n spaiul de lucru i aezarea
fa de profesor
-la salut se insist pe nvarea formulei de salut i pe sincronizare
-se nva individual i se consolideaz prin repetare multipl la fiecare lecie
prin
rotaie.

INTOARCERI DE PE LOC
Sunt miscari ce solicita atentia si orientarea in spatiu si au rolul de a
schimba frontul, directia, de pe loc.
Rol
-principalul scop al intorcerilor de pe loc este de a schimba frontul formatiei
- jumatate 450
- 900 schimband si formatia prin schimbarea frontului din linie in
coloana, din coloana in linie;
- 1800 schimband frontul in sens opus dar pastrand formatia de linie sau
coloana.
41
 Sistematizare
- dup direcie - jumtate la stnga, jumtate la dreapta
- la stnga, la dreapta
- la stnga mprejur
- dup mod de execuie
- prin pivotare ( recomandat n ciclul gimnazial, liceal )
- prin sritur ( recomandat n ciclul precolar, primar )
- prin pai ( stilizat specific feminin
Descriere
Se execut la comand n doi timpi :
T1 - prin pivotare pe clciul piciorului de pe partea ntoarcerii i
vrful piciorului opus
T2 - apropierea piciorului din spate i reluarea poziiei de stnd
cntrolat ou faa spre noua direcie
sau
T1- prin sritur cu ntoarcere spre partea desemnat prin comand
45, 90 sau 180
T2- amortizare i reluarea poziiei de stnd controlat
Comanda
" Grup ( clas ) la dreap - TA"
" Grup ( clas ) prin sritur la stan - GA"
" Grup ( clas ) la stnga mpre - JUR "
" Grup (clas ) jumtate la drea - TA "
Metodica nvrii
-srituri pe loc cu braele pe lng corp
-srituri pe loc cu ntoarcere eu faa spre diferite repere latur, col latur -
latur
latur - latur latur opus
-nvarea i consolidarea noiunii de dreapta, stnga prin ridicarea minii
respectiv ntoarcere spre direcia respectiv
-executarea la comand cu indicarea direciei de ctre profesor
-executarea la comand iar indicarea direciei cu accent pe sincronizare
-pivotri legate pe clci vrf spre stnga, spre dreapta
-pivotri spre dreapta, stnga cu apropierea piciorului din spate
-pivotri cu apropiere pe repere laturi, col, laturii "opus apoi spre dreapt,
stnga, stnga mprejur
-executarea la comand cu i iar indicarea direciei cu accent pe sincronizare
42
-se lucreaz individual, pe perechi n grupuri mici apoi cu ntreg efectivul cu
accent pe ormarea capacitii de a reproduce un ritm specific, mereu acelai,
prin numrtoare cu voce tare sau de ctre profesor
9. RUPERI DE RNDURI
Se execut la comand i reprezint o modalitate de prsire a unei
formaii.n bloc, de ctre tot efectivul.
Sistematizare
-de pe loc
-din deplasare
Ruperile de rnduri pot fi urmate
- de repaus cu prsirea formaiei
- de deplasare - ordonat, comandat deci care se supune unor reguli
specificate prin comand
- liber, spre anumite repere sau direcii specificate prin comand
Comand
" Grup (clas ) spre dreapta, stnga, nainte, napoi rupei
rndurile ...
MAR sau FUGA MARS"
" Grup (clas ) inainte, napoi, la dreapta, stnga, cu repaus rupei
rndurile
Mar "
" Grup ( clas ) spre dreapta rupei rndurile cu alergare cu genunchii
sus, in
linie. ...MAR"
Cnd nu se fac alte precizri deplasarea este liber spre direcia
indicat, cnd se fac precizri, mers, alergare, variante, formaia n linie sau
coloan sau cu deplasare cu efectuarea de diferite micri sau aciuni.
Cnd se dorete anularea comenzii de rupere de rnduri i deci oprirea
deplasrii prin o direcie indicat prin comanda se folosete comanda ...
ATENIUNE!
Ateniune se folosete de regul alternativ cu comanda de rupere de
rnduri avnd rolul de a opri deplasarea efectivului care ia aceast comand se
oprete, se ntoarce cu faa spre profesor i ia poziia de stnd controlat,
ateptnd o nou comand care de regul este o comand de adunare.
Este sinonim cu comanda de..drepi!
Metodica nvrii
-se nva simultan cu aciunile de adunare fiind opuse ca rol: una grupeaz
formaii 43
alctuiete, cealalt desface, rspndete efectivul spre o anumit direcie, de
regul liber, fara o ordine controlata;
-se repeta alterantiv in vederea consolidarii ambelor actiuni;
-se intercaleaza cu comanda Atentiune pentru ca comanda de adunare ce
urmeaza dupa ruperea de randuri sa se faca din pozitia de drepti (stand
controlat).

CAPITOLUL V ACTIUNI DIN DEPLASARE

Sistematizarea aciunilor din deplasare

1.Forme de deplasare
2.Treceri i schimbri
- de stare ( de static la dinamic i invers); porniri - opriri (de
pe loc n deplasare din deplasare pe loc)
- de form de deplasare
- trecere din mers n alergare
- trecere din alergare n mers
- de direcie prin ntoarcere sau colire
3. Deplasare n figuri
4. Deplasare sub form de desfurri i contopiri

5.1 ACIUNI DIN DEPLASARE

l. FORME DE DEPLASARE Inainte
a) Pasul de mars
Caracteristici
- se execut n caden, la comand, ritmic i specific gimnasticii, stilizat,
controlat
- se mai numete i mersul sau pasul de gimnastic
- are o anumit intensitate i lungime a pasului mai mare dect obinuit.
Descriere
-contactul cu solul pe pingea - varf, apoi pe toat talpa, braele ntinse se
mic liber pe lng corp cu pumnii uor nchii, corpul drept, capul uor
ridicat, privirea nainte

Comanda
" Grap ( clas) nainte.MAR"
(se pornete cu piciorul stng, primii44
trei pai sunt marcai, (de front)
Rol utilitate - Este forma de deplasare de baz in leciile de gimnastic
datorit aspectului specific gimnasticii dar i datorit ritmului i mai ales
cadenei, care ofer posibilitatea efecturii corecte a aciunilor din deplasare
prin comand i execuie unitar pe piciorul drept sau stng de ntreg
efectivul (rezultat al pstrrii cadenei).
-ajut la formarea unei inute corecte,omogenizeaz, disciplineaz, creaz
aspectul ordonat i estetic al deplasrilor
Indicaii metodice - n timpul deplasrilor cadena poate fi marcat prin
semnale sonore sau numrtoare.
- in timpul deplasrii se va pstra ntre executani o distan de o lungime
de bra
b) Pasul de front
-se execut n caden, la comand, marcat i se mai numete i pasul de
defilare.
-solicit un tonus ridicat, un efort maii, coordonare t sincronizare (aspect
militar)
Descriere
-contactul cu solul se realizeaz pe toat talpa cu marcare (lovire), picioarele
ntinse se ridic alternativ la 15 - 20 cm de sol, bratele se mica energic, cel
din fa ndoit din cot cu palma n jos, ntins, deasupra centurii, la o palma
de corp, iar cel din spate bine ntins i ridicat napoi ct permite articulaia
umarului .
Comanda
Grup ( clasa ) pas front, defilare ... MAR" (se pornete cu
piciorul stng ) '' ,,Grup ( clasa ) la pasMAR" (se revine prin
comand la pasul de mar cu pstrarea cadenei) "
,,Grup ( clas ) de voie MAR" ( se continu cu mers
obinuit fr caden, de voie )
Rol
-deplasare sincron, marcat cu aspect energic i caracter
militar
-ordoneaz, disciplineaz, ajuta la formarea unei inute
corecte
-crete starea emoional, interesul, dorinta de integrare, creaz accente n
lecie, rupnd monotonia.
- Creaz o stare emotional deosebit optim pentru motivarea execuiei.
Indicaii metodice
- se pune accent pe corectitudine i pe sincronizare
45
 - se pred dup nsuirea pasului de mar i dup formarea capacitii
de a menine cadena
-se lucreaz alternativ cu pasul de mar i de voie datorita consumului
mare de energie.solicitat

c) Pasul de voie
-se execut far caden, la comand i se mai numete i mers obinuit..
Rol
-este folosit ca deplasare relaxant cu rol de odihna activ, n deplasare, i
alterneaz de regul cu momentele de efort sporit i deplasarea n caden.
Descriere:
- mers obinuit ,,ca pe strad" - executanii deplasndu-se de voie, dar
pstrnd formaia de deplasare, coloana.
Comanda
"Grup ( clas ) de voie ..MARS.
Indicatii metodice
- pentru reluarea cadenei i deci posibilitatea efecturii pasului de mar sau
de front a altor actiuni din deplasare (care nu se pot executa dect n
caden ) se folosete exerciiul de caden.
Comanda
" Grup (clas) caden A
La aceast comand se executa 3 pai marcai (de front) ncepnd
cu piciorul stang cu ritm imprimat de profesor i numrtoare i se continu
cu mers n caden (pas de mar).
d) Pasul alergtor
- este o alergare n caden (imprimat prin semnale, numrtoare sau
muzic ) i specific gimnasticii este stilizat i controlat
- se mai numete i alergarea de gimnastic
Descriere
-contactul cu solul se face pe pingea-vrf, pasul este elastic ritmat, n
cadenta, cu genunchii uor ridicai i lungimea pasului relativ mic, bratele
se mica liber pe lang corp, indoite, corpul drept, privirea nainte.
Comanda
''Grup (clas) pas alergtor... MAR" ( se pornete cu piciorul stng)
Rol
- contribuie la o nclzire sumar
- se folosete de regula pentru executarea exerciiilor de front i de ordine
din deplasare (actiunile din deplasare) datorit cadenei i posibilitii de
46
comand unic pe acelai picior pentru toata grupa ( disciplineaz,
ordoneaz).
Indicaii metodice:
-n timpul alergrii se va pstra o distan constant ceva mai mare de o
lungime de bra i uniform
-se va controla frecvent i se repet n timp pentru o buna nsuire.

e) Alergare obisnuita sau de voie

-este o alergare fr caden, obinuit, far cerine specifice.
Rol
-se folosete pentru deplasarea rapid a colectivului, dintr-un loc n altul
n spaiul de lucru conform trebuinelor pstrnd sau nu o anumita
formatie
- se folosete de regul n ritm moderat la nceputul activitii, contribuind
la nclzirea general i n timpul activitii n ritm vioi sau accelerat pentru
deplasare rapida.
-se folosete alternativ cu alte aciuni din deplasare cu rol de odihn activ
cu intensitate medie (mai mare dect mersul de voie dar mai mic dect
efortul necesar altor aciuni din deplasare.
Comanda
"Grup (clas) nainte fuga MAR "
"Grupa (clasa) alergare.MAR"
" La mine fuga .....MAR"
"Grup ( clas) spre dreapta fuga....
MAR
Indicatii metodice
-se folosete de regul pstrnd formaia de deplasare
Mers i alergare fr deplasare
f) Mersul si alergarea pe loc
- se execut n caden pe loc, la comand, cu genunchii ridicai la
orizontal cu contact cu solul pe pingea - vrf, apoi pe toat talpa, braele se
mic energic pe lng corp.
Rol
- se folosesc frecvent n condiiile de lips de spaiu
- sunt exerciii cu pronunat caracter metodic de baz n nvarea formelor
de mers i alergare i a cadenei, a pornirii i opririi din mers.
- sunt aciuni de ateptare pentru a regla cadena i distana, pentru a
pstra o anumita formaie n ateptarea unor comenzi ca oprire, pornire, etc.
47
 "Grup (clas) pe loc ...MAR"
"Grup (clas) pe loc pas alergtor ....MAR"
Pentru ncetare se folosete comanda Stai sau nainte ( mar sau pas
alergtor )
Indicaii metodice
-se utilizeaz n spaiile mici improvizate i pot suplinii mersul i
alergarea cu deplasare din punct de vedere energetic
-ajut la o nclzire general
-din punct de vedere metodic sunt utile n nvarea pornirilor de pe loc
i a opririlor in formarea capacitii de a menine cadena.
Deplasri pe distane scurte - nainte, napoi, Lateral
g) Pasai alturat
-este o deplasare n 2 timpi n care pe timpul unu se face pas cu un
picior, iar pe doi se altur piciorul opus
-se poate executa - nainte ( la oprire, i la alctuirea formaiilor cu
admcime mic, pe 1, 2, 3, rnduri ) - lateral cei mai frecvent ( se
numete i deplasare lateral ) i napoi, la revenirea din formaii cu
adncime mic
Rol
-se folosete de regula ca forma de deplasare n alctuirea formaiilor i
n exerciiile de trecere dintr-o forma n alta
-nainte i napoi pe distane mai mari se folosesc de regul paii
succesivi, pasul de mar, ultimul fiind alturat ( de oprire ) urmai de pai
laterali.
-prin combinarea pailor alturai n diferite feluri au aprut procedeele
de alcatuire a formaiilor n 2 timpi, 3 timpi i 4 timpi.
Metodica nvrii - indicatii
-toate formele de deplasare se nva prin explicare, demonstrare i
repetare individual pentru nsuirea tehnicii , pe perechi sau n grup pentru
formarea capacitii de a mentine un ritm specific, de a forma capacitatea de
a menine cadena i pstra o formaie
-toate formele de deplasare se nva individual, pe perechi n linie, n
linie cte 5- 6 i se finalizeaz n coloan care este formaia specific pentru
deplasare. Se repet, se consolideaz n coloan cte unul (cea mai simpl
formaie de deplasare)
-pentru perfecionare se folosesc formaii mai complicate de deplasare
cte , cate 3, numai dup o bun insuire a deplasrii n aceste formaii se
48
pot folosi i formaii n coloana cte 4, cte 5 (n funcie i de spaiul de
lucru)
-n formele de deplasare mai complicate, coloane pe mai multe iruri,
accentul se pune nu numai pe caden dar i pe alinierea spre flancul drept i
reglarea lungimii pasului pentru a putea pstra formaia de deplasare
-pstrarea distanei ntre executani se nva de la nceput odat cu
nvarea formelor de deplasare, dar pastrarea intervalelor se invata la
perfectionarea formelor de deplasare in formatiile de coloana pe mai multe
siruri.

5.2. TRECERI DE PE LOC N DEPLASARE I DIN DEPLASARE PE

LOC

a) Treceri de la static la dinamic

Porniri si opriri din mers si alergare
Sunt exercitii ce fac trecerea de la static (actiunile de pe loc) la
dinamic, miscare (actiunile din deplasare) si invers.
Pornirea de pe loc inseamna inceperea deplasarii si are aceeasi
comanda ca formele de deplasare.
,,Grupa (clasa) inainte.. MARS
,,Grupa (clasa) pas alergator MARS
Oprirea este incetarea deplasarii si se face din mers sau din alergare.
Comanda pentru oprire este stai ,,Grupa sau atentie .STAI.
Oprirea din mers se face: - la comanda. Se trece in pas marcat (de
front0, iar comanda executiv se da pe piciorul drept.
La asceast comand se face un pas cu piciorul stangul (timpul 1) si se
alatura piciorul drept cu oprire (timpul 2).
In lectiile cu acompaniament muzical oprirea din mers se face in trei
timpi. Comanda se da pe piciorul stang si se execut, pas cu piciorul drept,
pas cu stangul si se alatura piciorul drept.
Oprirea din alergare se face in 2 pri, inti se face trecerea de la
alergare la mers si apoi oprirea din mers.
Comanda se da pe piciorul drept, se fac 3 pasi marcati de incetinire si
se alatura piciorul din spate (dreptul) (patru timpi).
,,Grupa (clasa) atentie.STAI.
Oprirea cu intoarcere
- este un exercitiu combinat, folosit pentru simplificare
Comanda
,,Grupa (clasa) la front. STAI"
49
,,Grupa (clasa) la dreapta, stanga ..STAI
Comanda se da pe piciorul opus intoarcerii:
- la dreapta pe stangul
- la stanga pe dreptul
Pe timpii 1 si 2 se face oprire, pe timpii 3 si 4 se face intorcere (total 4
timpi).

b) SCHIMBARI DE FORMA DE DEPLASARE (de la mers la alergare si

invers).
Treceri de la mers la alergare si de la alergare la mers
- sunt exercitii ce schimba viteza de deplasare si forma de deplasare,
mersul sau alergarea
- se executa la comanda
Treceri de la mers la alergare
Comanda se da pe piciorul drept si se marcheaza imediat cu piciorul
stang, continuandu-se cu alergare.
,,Grupa (clasa) pas alergator MARS (pas alergator).
Trecerea de la alergare la mers
Comanda se d pe piciorul drept dup care se fac 2 pasi alergtori de
ncetinire primul, lung, al II lea mai scurt, apoi se trece in mers marcnd cu
piciorul stang, drept si iar stang (3 pai marcai)
"Grupa ( clasa ) la pas .... MAR " ( se continu cu pas de
mar)
''Grup ( clasa ) pas normal ....MAR " ( se continu cu pas da
voie).
c) SCHIMBRI DE DIRECIE DIN DEPLASARE - Succesive i
simultane
1.Schimbri de direcie succesive OCOLIREA I NTOARCEREA
DIN DEPLASARE
Se execut pe rnd de ctre fiecare executant n locul desemnat prin
comanda sau la colturile spatiului de lucru.
-se poate executa de pe laturi, pe diagonale, sau de pe mijlocul salii,
indiferent de forma de deplasare
Ocolirile sunt schimbri de direcie sub forma de arc de cerc, schimbarea
direciei facndu-se printr-un numr de50pai.
 Sistematizare:
- ocolire jumtate la stnga, dreapta
- ocolire la stnga, dreapta
- ocolire la stnga mprejur
Comanda
"Grup ( clas ) prin ocolire la dreapta.MAR "
Intoarcerile sunt schimbari de direcie din deplasare, ce se execut
succesiv de ctre fiecare executant n locul desemnat prin comanda.
Schimbarea direciei se face prin pivotare i ntoarcere pe piciorul exterior
ntoarcerii.
Se execut din pas de mar sau din pas alergtor.
Sistematizare:
- ntoarere la stnga
- ntoarere la dreapta
- ntoarere la stnga mprejur
- din mers sau
- din alergare
Comanda
"Grup (clasa) prin ntoarcere stnga la colurile
terenului.MARS"
"Grup (clasa) prin ntoarcere la stnga .MAR"(ntoarcerea se
face succesiv de ctre fiecare executant prin pivotare pe piciorul
drept spre stnga n locul n care a primit comanda capul coloanei)

2. Schimbari de direcie simultane - NTOARCERI DIN

DEPLASARE
Se execut la comanda de ctre tot efectivul n acelai timp i ritm
specific dup o tehnica bine determinat.
Intoarcerea la dreapta din deplasare - comanda se d pe piciorul stng
din pas de front, urmeaz :
-pas cu dreptul
-pas mic (jumatate de pas, depit) cu stangul
-pivotare pe ambele vrfuri spre partea dreapta 900 urmat de 3
pai marcai, de front ncepnd cu piciorul drept, pentru reglarea cadenei
i se continu cu pas de mar.pe noua direcie.
Intoarcerea la stanga din deplasare- comanda se d pe piciorul drept
din pas de front i continu cu:
1. Pas cu piciorul stng
2. Jumtate pas cu piciorul drept, .depit
51
 3.Pivotare pe ambele vrfuri spre partea stng ( 900) urmat de 3
pai marcai ncepnd cu piciorul stang.. Se continu cu pas de mar pe noua
direcie
Intoarcere la stanga mprejur din deplasare - comanda pe piciorul drept
din pas de front
1.Pas cu piciorul stang
2.Jumatate pas cu piciorul drept
3.Pivotare pe ambele vrfuri spre partea stng ( 180) urmat de 3
pai marcai incepnd cu piciorul stng.
Intoarcerile la stnga, dreapta, stnga mprejur din alergare
Se executa in acelai fel diferena fiind doar ritmul care la alergare este mai
vioi.
Metodica nvrii
- explicaie, demonstraie, lucru individual la comand proprie,
fragmentat timp cu timp si global foarte lent.
-ntoarceri din mers pe perechi la comand i numrtoare proprie,
executat cu voce tare de ctre ambii executanti;
Se pune accent pe sincronizare i pe formarea capacitii de a
reproduce un ritm specific, mereu acelai
- repetare multipl cu creterea treptata a numrului de executani 2
perechi, 3, 4, etc. pana la execuia global cu ntregul efectiv.
Se pune accentul pe sincronizare i formarea capacitii de a
reproduce micarea ntr-un ritm specific, mereu acelai.
Indicatii metodice
-se ncepe de regul cu ntoarcerea la stanga i stnga mprejur care are
aceiai tehnic diferit fiind doar gradul de ntoarcere de 900, respectiv 180
-n consolidare se lucreaz pe rnd, fiecare ntoarcere se repeta succesiv,
de mai multe ori;
-n perfecionare se lucreaz "amestecat" crescnd gradul de dificultate
prin sporirea atentiei si a capacitatii de analiza si de decizie ( direcia se d
n comanda prevestitoare cu putin timp nainte de execuie )
-n perfecionare se poate combina cu alte exerciii de front i ordine
"Grup (clas) la stanga imprejur.STAI"
-ntoarcerile din alergare se fac in cadenta pasului alergtor punndu-se
accent pe formarea unui alt ritm ( mai rpid ) de executie.
-schimbrile de directie din deplasare se pot folosi i ca exerciii de
atenie.
52
5.3. DEPLASARILE IN FIGURI
Deplasrile n figuri solicit capacitatea formaiei de a realiza
contururi nchise sau deschise sub forma unor figuri geometrice din
deplasare. Deplasarea n figuri este acel traseu parcurs de o coloan de
executani n mers sau alergare i are ca scop realizarea prin deplasare a
unor figuri specifice, folosind puncte de referin din spaiul de lucru, laturi,
coluri, diagonale, mediane, jumti de laturi.
Forma de deplasare poate fi variat, important fiind conturul realizat
-diferite variante de mers i alergare
-diferite forme de deplasare

Deplasrile n figuri se execut la comand , n general n form

simpl, folosind o formaie de deplasare simpl, n coloan cte unul, dar i
n condiii mai complicate, folosind formaii mai complicate de deplasare,
coloana cte 2,3, (in funcie i de figura de realizat) n aceste cazuri
putndu-se alterna cu exerciiile de desfurare i contopire.
Rol - sarcini
-perfecioneaz formele de deplasare cunoscute, aplicndu-le n condiii
variate
-dezvolt orientarea n spaiu general i n special n spaiul de lucru
-solicit capacitatea de coordonare a aciunilor executanilor n vederea
realizrii n comun a unor sarcini
-dezvolt simul estetic i colaborarea
-crete starea emoional i interesul pentru lecie
-constituie un set de mijloace variate i atractive
Sistematizarea deplasrilor n figuri
-dupa modul de deplasare
- in linie dreapta - dreptunghi
- triunghi
- patrat
- romb
- bucla
- serpuire
- zig-zag
- in arc de cerc- arcul
- dubluarcul
- contraatacul
53
 - optul
- bucla in arc
- spirala (melc)
-dupa modul de schimbare a directiei de deplasare
- prin ocolire - bucla
- serpuirea
- toate figurile cu deplasare in forma de arc
- prin intorcere - zig-zag
- mixte, prin ocolire sau prin intoarcere
- dreptunghiul
- triunghiul
- patratul
- rombul.
In general deplasrile n figuri primesc numele de la aspectul traseului
parcurs sau de la figura realizat prin deplasare.
-dreptunghiul spirala ( melcul), bucl, cerc, erpuire, zig zag.
Fiecare deplasare in figuri se poate la randul ei sistematiza, dupa:
-mrime - mic, 1/4 din mrimea slii
- medie, mijlocie, din mrimea slii
- mare, pe toat ntinderea slii
-orientare n spaiul de lucru
-longitudinal ( pe lungime)
-transversal ( pe lime )
-oblic ( pe diagonal )
-contur - nchis, cu ncruciare sau oprire
- deschis, fr ncruciare
Comand
Partea informativ indic aciune ( deplasare n )
figura (cere, bucl ) caracteristici suplimentare ( mic, mare,longitudinal,
oblic, nchis, deschis)
Partea executiv .este.. MARS
"Grup ( clas ) n bucl mare, oblic, deschis ....MAR"
"Grup ( clas ) n cerc mijlociu .... MARS"
"Grup ( clas ) n spiral deschisMAR"
Indicatii metodice
Pentru buna realizare a deplasrilor n figuri este necesar meninerea
permanent a unei distante optime ntre executani i a pstrrii formaiei de
deplasare (fiecare executant s parcurga acelasi traseu, s schimbe direcia
n acelai loc, prin acelai procedeu).
54
 Capul de coloan se desemneaz de regul un bun executant disciplinat,
atent, cu o buna orientare i cunosctor al punctelor de orientare din spaiul
de lucru.

Schimbarea direciei la deplasarea n figuri

Schimbarea direciei prin ocolire se face la fel ca la schimbarile de

directie din deplasare, intoarcerile de la deplasarea in figuri ca si de la
schimbarile cu desfasurare si contopire se execut ca i la intoarcerile
succesive din deplasare.
Intoarcerea la deplasarea in figuri se executa la comanda succesiv de
catre fiecare executant in parte in acelasi loc (reper), prin pivotare pe
piciorul din exterior si intoarcere prin pivotare pe noua directie, pastrand sau
nu cadenta in functie de forma de deplasare.
Comanda
,,Grupa (clasa) in dreptunghi prin intoarcere la colturi.MARS.

DESCRIEREA DEPLASARILOR IN FIGURI

a)Deplasori n linie dreapt
- Dreptunghiul cu ocolire sau ntoarcere la coluri (a)
- dreptunghiul cu diagonale ( b )
-cu o diagonal
-cu dou diagonale
-cu ocolire sau ntoarcere pe diagonale

Se realizeaza pe toata intinderea salii si are ca repere colturile salii.

Laturile se realizeaz prin deplasare ntre dou cocuri alturate, diagonalele
prin deplasare ntre dou coluri opuse.
Deplasare pe diagonal (oblic) se face la comand
55
 "Grup pe diagonal .... MAR"
"Grupa pe diagonal cu laturi scurte ... MAR"
"Grup pe diagonal cu laturi lungi .... MAR"

Triunghiul- cu ocolire ( a )
-cu ntoarcere ( b )
-mari (toal sala) ( c)
repere - o latur i mijlocul latinii opuse
-mici l/ 2 din sal (d )
repere - o latur i punctul central (intersecia diagonalelor )
Rombul - cu ocolire
- cu ntoarcere
repere - punctele de mijloc ale laturilor ( e )

Ptratul - conturul unei jumatati de sala

- simplu din sala - cu ocolire (a)
- cu intoarcere
- dublu (toata sala) doua patrate alaturate in sensuri diferite
(b)
- patrat cu diagonale (c)
- repere colturile si punctele de mijloc de laturile lungi.

56
 Steaua - cu ntoarcere (toat sala )
repere - colt, jumtatea laturii opuse, coltul opus altul dect cel de unde
s-a vet latura opus alta dect cea de unde s-a plecat
repere - pe diagonale mici (a)
Bucla - deschis se realizeaz cu ocolire
- longitudinal ( b ) - mic 1/4; medie l/ 2; mare 1/1
-transversal ( c ) - mic, medie, mare
-oblica ( d ) - mic, medie, mare
Bucla dublu deschis ( e )

57
Bucla inchisa (cu incrucisare)
- mica, mijlocie, mare (a)
- transversala, longitudinala, oblica (b)
- se realizeaza co ocolire (c)
Bucla dubla inchisa (d)
Serpuirea - longitudinala (e) se realizeaza cu ocolire
- transversala (f)
- oblica (g)

58
Zig-zagul - se realizeaz cu ntoarcere
- mare, mijlociu, mic ( a)
- longitudinal, transversal, oblic ( b )
- ascuit ( cu unghiuri ascuite ) (c)
- drept (cu unghiuri drepte) (d)
- longitudinal, transversal, oblic, mic, mare, mijlociu (e )
b) Deplasari in arc de cerc
Arcul - transversal (a)
- longitudinal (b)
Dubluarcul - longitudinal (c )
- transversal (d)
Contraarcul - longitudinal (e )
- transversal (f)

59
Optul - transveral (a)
- longitudinal (b) 60
Bucla deschisa in arc de cerc - longitudinal (c )
- transversal (d)
Bucla inchisa in arc - longitudinal (e )
- transversal (f)
Melcul ( spirala) - deschis ( a )
- nchis ( b )
Cercul - mic ( c ) .
- mijlociu ( d )
- mare (e)

5.4 DEPLASRI SUB FORM DE DESFURRI I

CONTOPIRI
Sunt exerciii prin care efectivul se mparte sau se unific n timpul
deplasrii, putnd urma trasee diferite ca sens sau alturate.
Exerciiile de deplasare sub form de desfurri i contopiri
reprezint deci diferite modalitai de mprire a colectivului n grupe i
reunificarea acestuia, ct i diferite modaliti de deplasare a grupelor unele
fa de altele.
61
 Aceste exerciii solicit o bun conlucrare intre executani dar i
ntre grupele formate, respectarea unor puncte de aciune care sunt repere n
spaiul de lucru.
Sunt exerciii ce se execut la comand, succesiv, alternativ ( pe
rnd ) de ctre executani ntr-un punct desemnat ca reper.
Rol - sarcini
-folosete la maxim spaiul de lucru
-micoreaz adncimea formaiilor de deplasare prin mprire
rezultnd o mai bun manevrabilitate
-solicit o atenie sporit, sincronizare, coordonarea aciunilor
fiecrui executant dar i a grupelor ntre ele
-creste gradul de atractivitate i interes pentru lecie
-crete varietatea formelor de deplasare
Sistematizare
1.Desfurri de coloane - desfurarea
- deprtarea
2.Intlniri de coloane - contopirea
- apropierea
- incrucisarea
- intrepatrunderea.
Indicaii metodice
Pentru realizarea n condiii optime a exercitiilor de deplasare cu
desfurare i contopire se va ine cont de urmtoarele aspecte:
-exerciiile de desfurare i contopire se predau i se folosesc
alternativ,
mpreun
-se insist pe cunoaterea noiunilor de desfurare, contopire i a
aciunilor ce trebuiesc efectuate
-de regul se lucreaz alternativ, unul la stnga, unul la dreapta, sau
unul din stnga, unul din dreapta
-se stabilesc repere clare de aciune prin comand i modaliti
clare de
deplasare ulterioar
-se ncepe cu predarea deplasrilor simple n coloan cte unul apoi
mai
complicate, cte 2, cte 4 sau cu mai multe grupe ce se deplaseaz n spaiul
de lucru.
62
Descrierea exercitiilor
1. Desfurri de coloane
1.1 Desfurarea
Este o desfacere, mprire:
- din coloan cte unul, prin ocolire la stnga i la dreapta, alternativ, n dou
coloane cte unul ce se deplaseaz n sensuri diferite
- sau din coloan cte 2 n dou coloane cte 2 prin ocolire stnga, dreapta,
alternativ, pe perechi.
Se face ntr-un singur punct ales ca reper sau pe locul n care s-a primit
comanda mars.
Se poate face i din una n dou coloane ce merg alturat figura.
Se poate face- de pe mijloc cu ocolire stnga, dreapta
- de pe diagonal cu ocolire pe laturi la stnga i la dreapta
- de pe o latur cu ocolire pe diagonal i pe cealalt latur
Comand
"Grup (clas ), prin ocolire spre dreapta i spre stnga
alternativ..MAR"
"Grup ( clas) ptiu ocolire spre stnga i spre dreapta alternativ pe
diagonala, la colul salii, pe laturi....MAR"

1.2 Departarea
Este o desfacere
-din coloan cte 2, prin ocolire spre sting i spre dreapta n dou coloane
cte unul ce se deplaseaz n sensuri opuse
-sau din coloan cte 4 n 2 coloane cte 2 ce se deprteaz n sensuri opuse
Se poate face:
63
-de pe mijlocul slii, prin ocolire la stnga i la dreapta
-de pe diagonal prin ocolire pe laturi
-de pe laturi prin ocolire pe diagonal i pe latura opus

Comanda
,,Grupa (clasa) prin ocolire spre stanga si spre dreapta ate unulMARS
2. Intlniri de coloane
2.l. Contopirea
Este aciunea opus desfacerii
Este o trecere - din 2 coloane cte unul ntr-o singur coloan cte unul,
prin ocolire i intercalare
- sau din 2 coloane cte 2 ntr-o singur coloan cte 2 prin ocolire i
intercalare
Contopirea se poate face din coloane ce vin din sensuri opuse sau din
coloane alturate cu acelai sens.
Contopirea se face ntr-un singur punct ales ca reper sau pe locul n care
s-a primit comanda mar
Se face - pe mijlocul slii din coloane ce vin din stnga i dreapta (b)
- pe mijloc sau pe laturi din coloane alturate (a)
- pe diagonale din coloane ce vin de pe laturi (c )
- pe laturi din coloane ce vin de pe diagonal i de pe latura
opus .
Comanda
"Grup (clas) pe mijlocul slii, pe diagonal, in coloan cte
unulMARS
64
 2.2
Apropierea
Este opus deprtrii
Este o trecere a executanilor - din 2 coloane cte unul, ce vin din
direcii diferit;
opuse in coloan cte 2
- sau din 2 coloane cte 2 ntr-o singur coloan cate 4.
Ramificarea se face prin apropiere. Se face ntr-un punct ales ca reper
sau pe locul n care s-a primit comanda mar.
Se face - pe mijlocul slii din coloane ce vin din stnga, dreapta sau
pe diagonale (a b)
-pe laturi din coloane ce vin pe mijlocul slii sau pe diagonal (c )
-pe diagonale din coloane ce vin de pe laturi (e )
Comanda
,,Grupa (clasa) in coloana cate doi.MARS

65
2.3 Incrucisarea
Este trecerea executantilor aflati in 2 coloane diferite, ce vin din
directii diferite, prin acelasi punct, in mod alternativ.
Se face prin intersectare.
- Se face de regula din directii diferite, pe diagonale cu incrucisare la centru
(a)
- Se face din coloane alaturate ce vin din acelasi sens cu incrucisare si
ocolire la cap de linie sau diagonala (b si c).
Comanda
,,grupa (clasa) incrucisare prin centruMARS.
,,grupa (clasa) cu incrucisare si ocolireMARS.

2.4. Intrepatrunderea
Este traversarea a doua sau mai multe coloane ce vin din directii
opuse prin intercalare.
Se face pe laturi si pe diagonale, dar de regula pe mijlocul salii pe
lungime mai ales la numar amre de coloane.
Comanda
,,grupa (clasa) prin intrepatrundereMARS.

66
Metodica invatarii
- explicarea notiunilor si a actiunilor ce trebuiesc executate cat si comanda
folosita pentru acestea.
- stabilirea unor repere (obiecte asezate pe sol, semne cu creta a punctelor de
reper si a directiilor de urmat).
- executie fragmentata pe parti
- numai cu primii executanti din fiecare coloana
- pe rand cu fiecare coloana
- cu oprire la fiecare actiune alternativasau in punctul de actiune
- formarea capacitatilor de a actiona succesiv (unul dupa altul), alternativ
(unul la dreapta, unul la stanga, unul dintr-o grupa, altul din cealalta grupa)
si a respecta punctele de reper si asezarea in spatiul de lucru.
Indicatii metodice
Pentru o buna realizare a exercitiilor d deplasare sub forma de
desfasurari si contopiri se cere respectarea catorva reguli:
- pastrarea formatiilor de deplasare si a distantei optime intre
executanti;
- fiecare executant sa parcurga acelasi traseu si sa schimbe directia in
acelasi loc;
- capul de coloana sa fie desemnat un executant atent disciplinat si cu
o buna orientare.

CAP VI ALCTUIREA I DESFACEREA FORMAIILOR

Sistematizare

1. Alctuirea formaiilor de pe loc

- Desfurri din linie
- Desfurri din coloan
- Desfurri din cerc

2. Alctuirea formaiilor din deplasare

- Desfurri din coloan din deplasare
- Desfurri din coloan cu ocolire sau ntoarcere

6.1. Alctuirea i desfacerea formaiilor de pe loc

Alctuirea formaiilor prin desfurare are un caracter specific

gimnasticii, cuprinde noiuni i mecanisme specifice ce trebuiesc tratate
separat ntr-un capitol de sine stttor67
 Aceste aciuni se pot executa de pe loc i din deplasare putnd
oricnd face parte, din punct de vedere al sistematizrii, din capitolul IV,
cele de pe loc, i din capitolul V, cele din deplasare
Alctuirea formaiilor prin desfurare se folosesc n mod uzual
pentru alctuirea formaiilor mai complicate n special a formaiilor de lucru
(coloana de gimnastic ).
Desfurarea este dup cum s-a vzut n capitolul V o mprire
ordonat a a colectivului n mai multe grupe (linii, coloane ).
Desfacerea formaiilor este sinonim cu contopirea, deci o regrupare
ordonat n formaia iniial.
Spre deosebire de deplasarea cu desfurare, desfurarea pentru
alctuirea formaiilor de pe loc i din deplasare se face simultan cu tot
efectivul i nu succesiv la un punct

Elementele desfurrii formaiilor

Numrtoarea

- se face n funcie de felul formaiei ce urmeaz a fi realizat (cte

2,3,4,5...)
- stabilete unitile de lucru, numrul acestora, de preferat formaii
perfecte
- se identific fiecare executant cu un numr n vederea executrii de
sarcini
diferite
- se folosete numrtoarea
- pe grupe 2,3,4
- pe perechi: alturat, capete
- pe linii
- pe coloane

Deplasarea ordonat
- pasul nainte, napoi cu oprire
- 3 pai, 4 timpi
- 7 pai, 8 timpi
- pasul alturat, lateral n doi timpi - 2 pai, 4 timpi
- pasul pe loc

Deplasarea se face
- fa linie dreapt: nainte, napoi,
68 oblic
 - n arc de cerc: n arc, te evantai

Numrul de pai se stabilete prin comand pentru fiecare executant

( pe numere ).

Direcii de deplasare
- se aleg n funcie de
- felul formaiei de realizat
- locul formaiei n spaiul de lucru .
(indicaie: se tinde s se ocupe ntreg spaiul de lucru )
- cnd formaia iniial se afl pe una din laturile slii deplasarea se
face spre interior cu toate numerele
- cnd formaia iniial se afl pe mijlocul slii deplasarea te face de
o parte i de aha pentru a ocupa tot spaiul, la linie unde numere nainte,
altele napoi la coloan, unele numere la stnga, altele la dreapta .

Frontul
La trecerile din linie te coloan se precizeaz frontul prin includerea
in comanda a ntoarcerii spre dreapta, stnga
La desfurrile te arc i evantai se precizeaz partea spre stnga,
spre dreapta
Comanda
Trebuie s cuprind toate elementele menionate mai jos pentru a fi
clar i precis
Partea pregtitoare
- se stabilete felul formaiei ce urmeaz a fi realizat
- se stabilete locul formaiei iniiale (linie 1,2, coloan 1,2, de pe
mijloc, de pe laturi ).
- se face numrtoarea alegnd procedeul specific aciunii de
executant i te
funcie de formaia de executat
- se verific corectitudinea numrtorii i memorrii numerelor de
ctre
executant
Partea informativ
- se comand preciznd pentru fiecare component al unitii de lucru,
pe numere, sarcinile de ndeplinit: numr, pai, direcie, front
Partea executiv
-...mar
- se execut aciunile comandate 69 te mod sincron, unitar, ordonat
Sistematizare

1. Desfurri de pe loc - desfurri din linie

- desfurri din coloan
- desfurri din cerc
2. Desfurri din deplasare - desfurri din coloan
- desfurri cu ocolire, ntoarcere

1. Alctuiri i desfaceri de formaii de pe loc

Desfurri din linie

Din linie pe un rnd n linie pe 2 rnduri
- se numr cte doi
- comanda "Grup (clas) pe dou rnduri mar"
- n formaie strns - nr. 1 pe loc
- nr.2 1-2 pai nainte i unul lateral dreapta
(spre nr.l)

- in formaie rrit - nr.l un pas napoi i unul lateral stnga

-nr.2 un pas nainte i unul lateral dreapta
- se poate executa in 2 timpi, 3 timpi i 4 timpi
- 2 timpi - nr.2 la comand se execut un pas mare oblic nainte
n faa nr. 1, pe timpul 1, iar pe timpul 2 apropie piciorul din
spate (se ncepe cu piciorul drept)
- 3 timpi - nr. 2 execut un pas nainte cu piciorul stng ,
T1 i fr a aeza piciorul drept pe sol execut cu
acesta un pas lateral spre dreapta n faa
numrului 1, T2 i apropierea piciorului stng
T3; nr.l pe loc
-4 timpi - nr.2 execut un pas nainte cu apropiere T1-2 i un
pas lateral alturat spre dreapta T 3 -4; nr. 1 pe loc
( se ncepe cu piciorul
- de pe latura slii -nr1 3 pai nainte 4T
-nr.2 5 pai nainte
1 lateral dreapta 8T
- de pe mijlocul slii -nr.l 3 pai napoi
-nr.2 3 pai nainte i unul lateral dreapta.
- in trepte (fr deplasare lateral i deci aliniere )
-nr.l
70 pe loc
 -nr.2 1-3 pai nainte
Desfacerea formaiei se face pe acelai traseu n sens invers
Indicaie
- numrul de pai, nainte napoi se stabilesc fa funcie de adncimea
pe care o dorim sau pentru a deplasa formaia aflat pe latura slii spre
centru i atunci deplasm nr. 1 i nr.2
- numrul de pai laterali se stabilesc n funcie de felul formaiei iniiale
strns sau rrit i pot varia de la " pai la formaiile strnse la 1-2 pai Ia
formaiile rrite
- numrul de pai laterali depinde i de faptul dac ambele numere execut
pai laterali spre axa de aliniere i atunci se comand puin 1/2 sau un pas
sau dac pai laterali execui doar nr.2, nr. 1 rmas pe loc, se comand mai
mult mai ales la formaiile rrite.

- Din linie pe un rnd n linie pe 3 rnduri

- se numr cte trei
Comanda
"Grup ( clas ) cte 3 mar"
"Grup ( clas ) nr. 1 un pas napoi i unul lateral spre partea
71
stng, nr.2 i nr.3 un pas nainte i unul lateral spre partea
dreapt ...MAR"
- n formaie strns n 2Timpi, 3Timpi, n 4Timpi
2T - nr.2 pe loc
- nr.l i 3 pas mare oblic nainte respectiv napoia ni.2, cu
apropiere, ncepnd cu piciorul din interior ( dinspre nr. 2 )
3T - nr.2 pe loc
- nr.l pas nainte cu piciorul drept i fara apropiere pas lateral cu
piciorul stng n faa nr.2 cu apropiere
- nr.3 pas napoi cu piciorul stng i fr apropiere, pas lateral cu
piciorul drept n spatele nr.2 cu apropiere
4T - nr.2 pe loc
- nr. 1 i 3 pas cu apropiere i pas alturat cu apropiere spre
interior
respectiv in faa i n spatele nr.2
- se pornete cu stngul
- n formaie strns - crete numrul de pai nainte, napoi pentru adncime
i lateral pentru aliniere cu interval mrit
- de pe latur (toate numerele nainte, alinierea n adncime pe nr.2 )
- nr. 1 doi pai nainte i unul lateral stnga
- nr.2 patru pai nainte i unul lateral stnga
- nr.3 ase pai nainte i unul lateral dreapta
- n trepte (toate numerele nainte fr pas lateral cu numrul diferit de pai )
" nr. 1 trei, nr.2 ase, nr.3 nou pai nainte....
MARS"
- de pe mijlocul slii (nr. 1 nainte, nr.3 napoi sau invers, nr.2 pe loc ) cu
pai laterali spre interior pe axa de aliniere pe nr.2
- n trepte ( nr. 1 nainte, nr.3 napoi cu acelai numr de
pai sau
invers, nr.2 pe loc)

72
73
- Din linie pe un rnd n linie pe patru rnduri
- se numr cte 4 ( UL - 4, axa de aliniere ntre nr. 2-3 )

Comand
- global "cte 4 mar" i se numr pe sarcini (n trepte sau 9,6,3 pe loc )
- fragmentar - numrul 1 execut ,numrul2.. numrul3 ,numrul4..,
n formaie de L-mar" i se numr cte 4
Desfacerea se face la comand "n formaie mar" la care executanii se
regrupeaz folosind acelai traseu dar n sens invers i acelai numr de pai
De pe mijloc
- nr. 1 trei pai napoi i doi pai lateral stnga

- nr. 2 un pas napoi i" sau un pas lateral stnga ( strns sau rrit)
- nr. 3 un pas nainte i " sau un pas lateral dreapta
- nr.4 trei pai nainte t doi pai lateral dreapta
sau
- nr. 1 un pas napoi i trei pai lateral stnga
- nr.2 trei pai nainte t un pas lateral stnga
- nr.3 trei pai napoi i un pas lateral 74
dreapta
- nr.4 un pas nainte i trei pai lateral dreapta
n trepte
- nr.l trei pai napoi
- nr.2 un pas napoi
- nr.3 un pas nainte
- nr.4 trei pai nainte
De pe laturi
- nr. 1 doi pai lateral stnga
- nr.2 doi pai nainte i ~ sau un pas lateral stnga
- nr.3 patru pai nainte i" sau un pas lateral dreapta
- nr.4 ase pai nainte i doi pai lateral dreapta
In trepte
- cu adncime mic - nr. 1 un pas nainte
- nr.2 doi pai nainte
- nr.3 trei pai nainte
cu adncime mare
- nr.4 patru pai nainte
- nr. 1 pe loc
- nr.2 trei pai nainte
- nr.3 ase pai nainte
- nr.4 nou pai nainte

75
76
Din linie pe un rnd in linie pe 5 rnduri
- se numr cte cinci ( unitatea de lucru - 5, axa de aliniere pe nr 3 )
Comanda
- global Cte 5 mar"
(se folosete frecvent la formarea n trepte; se execut numrul de pai
corespunztori numrului)
- sau ia numrtoare pe sarcini ( "pe loc 2,4,6,8 pai mar )
- fragmentar ( explicita )
Numrul unu executa nr 2 ur.3 nr.4 nr.5 mar
Desfacerea se face la comand, pe acelai traseu n sens invers
- de pe mijloc.
- nr. 1 patru pai nainte i trei pai lateral stnga
- nr. 2 doi pai inamic doi lateral stnga
- nr. 3 pe loc
- nr. 4 doi pai napoi i doi pai lateral dreapta
- nr. 5 patru pai napoi i cinci pai lateral dreapta
n trepte
- nr. 1 pa tai pai napoi
- nr. 2 doi pai napoi
- nr. 3 pe loc
- nr. 4 doi pai nainte
- nr.5 patru pai nainte
- de pe latur
- nr. 1 trei pai lateral stnga
- nr.2 ase pai nainte i un pas lateral stngi
- nr. 3 patru pai nainte
- nr. 4 opt pai nainte i un pas lateral dreapta
- nr.5 doi pai nainte i trei pai lateral dreapta
n trepte
- nr. 1 un pas nainte
- nr.2 doi pai nainte
- nr. 3 trei pai nainte
- nr. 4 patru pai nainte
- nr. 5 cinci pai nainte

77
Din linie pe un rnd n cocor
- se numr de la capete pe perechi n continuare
comanda "n cocor cu vrful nainte, napoi mar
Desfacerea se face la comand, pe acelai traseu, invers
Cocor cu vrful nainte
- numerele 1 un pas nainte
- numerele 2 doi pai nainte
- numerele 3 trei pai nainte
- numerele 4 patru pai nainte
- numerele 5 cinci pai nainte
- numerele 6 ase pai nainte
- numrul 7 apte pai nainte
Cocor cu vrful napoi
- numerele 1 un pas napoi
- numerele 2 doi pai napoi
- numerele 3 trei pai napoi
- numerele 4 patru pai napoi
- numerele 5 cinci pai napoi
- numerele 6 ase pai napoi
- numrul 7 apte pai napoi

78
 Din linie pe un rnd n cerc
- se numr de la centru spre capete pe perechi n continuare
Comanda "n cerc mar" (deplasare n arc de cerc )
Desfacerea: pe acelai traseu n sens invers
Deplasarea se face n arc de cerc spre axa median a formaiei, fiecare
executant efectund numrul de pai rezultat din numrtoare
Numerele exterioare se deplaseaz cu pai mari, iar cele centrale cu pai
mici sau pe loc Se execut n opt timpi
Din linie pe un rnd n careu
- se numr n continuare
Comand "Baz de la 4 la 6 n careu mar"
sau se numr cte (se mparte efectivul n trei grupe )
Comand "In careu .... mar"
Deplasarea se face n arc de cerc spre axa median a formaiei, numerele
exterioare se
deplaseaz cu pai mari, iar cele centrale cu pai mici i pe loc. Se execut
n opt timpi.

79
Din linie pe 2 rnduri n linie pe 4 rnduri
- se numr cte 2 pe perechi ( UL - 2 perechi)
Comanda - global "n linie cte 4 mar" se folosete frecvent mai ales
dup o bun nvare a unuia din procedee
- explicit pe numere i sarcini de ndeplinit
Se poate face n 2T, 3T, 4T, cu axa de aliniere pe nr. 1 sau pe nr.2
Desfacerea pe acelai traseu n sens invers
- de pe mijloc
- numerele 1 pe loc
- numerele 2 doi pai n afar (nainte napoi ) i un pas lateral dreapta
sau - numerele 1 doi pai n afar (nainte, napoi )
- numerele 2 un pas lateral dreapta

80
Din linie pe dou rnduri n linie pe ase rnduri
- se numr cte trei perechi
- alinierea n adncime se face pe numrul 2 (axa de aliniere ) "
- unitatea de lucru este format din trei perechi
Comanda "n linie pe ase rnduri ......mar"
Execuia are dou faze:
1. T 1-2 se deprteaz cu un pas cele dou linii ( pas nainte - napoi)
2. Desfacerea fiecrei linii pe un rnd n linie pe trei landuri n 2T.3T sau 4T
Desfacerea formaiei la comanda pe acelai traseu dar n sens invers
Din linie pe dou rnduri n careu
- se numr pe perechi de la capete n continuare
Comanda "in careu mar"
Fiecare executant face un numr de pai corespunztor numrului, prima
linie nainte, a doua linie napoi.
Se execut de pe mijloc

Din linie pe doua randuri in careu

- se numara pe perechi de la capete in contiunuare
ComandaIn cerc.MARS
Fiecare executant execut un numar de pasi corespunzator numaruluii,
prima linie inainte, a doua linie inapoi
Se executa de pe mijloc

81
Din linie in coloana prin intoarcere
- din linie pe un rand in coloana cate unul
- din linie pe doua randuri in coloana cate doi
ComandaGrupa, clasa la stanga, dreapta
Din linie in coloana prin pas si intoarcere
- din linie pe un rand in coloana cate doi
- se numara cate doi
Comanda:In coloana cate doi.mars
In formatie stransa - nr.1 executa spre dreapta o intoarcere
- nr. 2 pas oblic inainte spre partea dreapta inaintea
nr.1 si intoarcere spre dreapta
In formatie rarita - nr.1 pas oblic inainte spre nr.2 si intoarcere spre
partea dreapta
- nr.2 pas oblic inainte spre nr.1 si intoarcere spre
dreapta

82
Din linie in coloana prin deplasare in arc de cerc
- din linie pe un rand in coloana cate 3, 4
- se numara cate 3 sau 4
Arcul - este deplasarea unei linii in jurul unui punct situat la unul din capete
- executantii aflati la acest capat folosesc pasul pe loc cu intoarcere
sau pasii mici
- executantii aflati la extremitatea opusa se deplaseaza cu un pas
normal inainte sau marit dupa caz.
Evantaiul- este deplasarea unei linii in jurul unui punct situat la mijlocul
formatiei
- executantul aflat in centru executa pasi pe loc cu intoarcere
- executantii aflati intr-o jumatate se deplaseaza in arc de cerc inapoi
iar ceilalti inainte sau invers in functie de directie, la stanga sau la
dreapta.
Se executa in 8 timpi pentru o mai buna sincronizare
Comanda:In coloana cate 3 in arc de cerc.mars
In coloana cate 4 in arc de cerc..mars
Se considera normal intoarceea spre flancul drept la dreapta, dar se poate
preciza si in comanda si mai ales cand se doreste intoarcerea flancului spre
stanga.
Deplasarea se face in asa fel incat executantii isi vor regla pasul si intervalul
dintre ei in asa fel incat sa pastreze formatia de linie.

83
Din linie pe 2 randuri in coloana cate 4.
- se numara cate 2 pe perechi
- se executa de pe mijloc
- se executa prein pasi si intoarcere
Comanda:numerele 1 un pas in afara(inainte, inapoi) si intoarcere spre
dreapta, numerele 2 intoarcere si un pas inainte..mars

Din linie pe 2 randuri in coloana cate 6.

- se numara cate 3 perechi
- se executa pe mijloc, prin pasi si intoarcere
- idem ca la desfasurarea din linie pe 2 randuri in linie pe 6 dar
urmata de intoarcere
Comanda:Pas in afara, apoi numerele 2 intoarcere pe loc, numarul 1 pas
oblic inainte spre nr.2, numerele 3 pas oblic inapoi spre nr.2 mars

Desfasurari din coloana

Din coloana cate 1 in coloana cate 2:

- se numara in adancime cate 2
- Comanda:In coloana cate 2 ..mars
- de pe mijloc
- nr.1 pe loc
- nr.2 pas lateral spre dreapta si un pas inainte (2T, 3T, 4T)
sau
- nr.1 pas lateral spre partea dreapta
- nr.2 un pas inainte 84
- in trepte
- nr.1 2 pasi lateral spre partea dreapta
- nr.2 2 pasi lateral spre partea stanga
- de pe latura
- nr.1 2 pasi lateral spre partea stanga
- nr.2 4 pasi lateral spre partea stanga si 2 pasi inainte
- in trepte nr.1 2 pasi, nr.2 4 pasi lateral stanga

Din coloana cate 1 in coloana cate 3

- se numara cate 3
Comanda:Cate 3 in (trepte)..mars
- de pe mijloc
- nr.1 2 pasi lateral sre partea stanga si un pas inapoi
- nr.3 2 pasi lateral dreapta si un pas inainte
- nr.2 pe loc
- in trepte
- nr.1 2 pasi lateral dreapta
- nr.2 pe loc
- nr.3 2 pasi lateral stanga
- de pe latura
- nr.1 2 pasi lateral stanga si 1 pas inapoi
- nr.2 4 pasi lateral stanga
- nr.3 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte
- in trepte
- nr.1 2 pasi lateral stanga
- nr.2 4 pasi lateral stanga 85
 - nr.3 6 pasi lateral stanga

Din coloana cate 1 in coloana cate 4

- se numara cate 4
Comanda:Global cate 4 (in trepte).mars
Explicit- pe numere si sarcini nr.1 executa., nr.2 ., nr.3 ., nr.4
mars
- de pe mijloc
- nr.1 3 pasi lateralstanga si 2 pasi inapoi
- nr.2 1 pas lateral stanga si 1 pas inapoi
- nr.3 1 pas lateral dreapta si 1pas inainte
- nr.4 3 pasi lateral dreapta si 2 pasi inainte
- in trepte
- nr.1 3 pasi lateral dreapta nr.1 un pas lateral stanga
- nr.2 1 pas lateral dreapta nr.2 2 pasi lateral dreapta si 1 pas
inainte
- nr. 3 1 pas lateral stanga nr.3 1 pas lateral dreapta
- nr.4 3 pasi lateral stanga nr.4 3 pasi lateral stanga si 1 pas
inainte
- de pe latura
- nr.1 2 pasi lateral stanga si 2 pasi inapoi
- nr.2 8 pasi lateral stanga 86
 - nr.3 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte
- nr.4 4 pasi lateral stanga si 2 pasi inainte
in trepte
- nr.1 2 pasi lateral stanga
- nr.2 4 pasi lateral stanga
- nr.3 6 pasi lateral stanga
- nr.4 8 pasi lateral stanga
- in sah
- nr.1 2 pasi lateral stanga
- nr.2 6 pasi lateral stanga si 1 pas inainte
- nr.3 4 pasi lateral stanga
- nr.4 8 pasi lateral stanga si 1 pas inainte

87
Din coloana cate 1 in coloana cate 5
- se numara cate 5
Comanda:explicita, pe numere si sarcini.
nr.1 executa.., nr.2 ., nr.3 ., nr.4 ., nr.5
.mars
- pe mijloc
- nr. 1 4 pasi lateral stanga si 2 pasi inapoi
- nr.2 2 pasi lateral stanga si 1 pas inapoi
- nr. 3 pe loc
- nr.4 2 pasi lateral dreapta si 1 pas inainte
- nr.5 4 pasi lateral dreapta si 2 pasi inainte
- in trepte
- nr. 1 4 pasi lateral dreapta
- nr 2 2 pasi lateral dreapta
- nr.3 pc loc
- nr. 4 2 pasi lateral stanga
- nr 5 4 pasi lateral stanga
- dc pc latura in trepte
- nr. 1 1 pas lateral stanga
- nr.2 2 pasi lateral stanga
- nr.3 3 pasi lateral stanga
- nr.4 4 pasi lateral stanga
- nr.5 5 pasi lateral stanga

88
Din coloana cate 2 in coloana cate 4
- se numara cate 2 perechi
- Comanda:Cate 4 . mars
Explicitnr.1 executa, nnumerele 2 ..mars
- de pe mijloc
- Numerele 1 executa 3 pasi lateral in afara
- Numerele 2 executa 1 pas inainte si 1 pas in afara
- In sah
T 1-4 ambele siruri se deplaseaza cu 2 pasi in afara
- numerele 1 1 pas spre dreapta
- numerele 2 1 pas spre stanga
Din coloaca cate 2 in coloana cate 6 in sah
- se numara cate 3 perechi
- Comand:In formatie cate 6 in sah
T 1-6 ambele siruri executa 3 pasi lateral in afara
- numerele 1 2 pasi stanga
- numerele 2 pe loc
- numerele 3 2 pasi la dreapta

89
Desfasurari din cerc
Dintr-un cerc in 2 cercuri
- se numara cate 3
Comanda:In 2 cercuri .. mars
- nr.1 pe loc
- nr.2 2 pasi inainte
- nr.3 1 pas lateral spre nr.2 90
Dintr-un cerc in 3 cercuri
- se numara cate 7
- numerele 1, 3, 5, 7 pe loc
- numerele 2 si 4 3 pasi inainte
- numarul 6 6 pasi inainte

6.2 Alcatuiri de formatii din deplasare

Se fac la comanda in urma numaratorii, simultan cu tot colectivul sau mai

multi executanti odata.
Desfasurari di coloana din deplasare
Din coloana cate 1 in coloana cate 2
- se numara cate 2 in adancime
Comanda:Cate 2 .mars
- nr.1 reduce lungimea palului
- nr.2 avanseaza printr-un pas marit la stanga, dreapta nr.1
Comanda se da pe piciorul drept, trecerea se face in 2 T, iar reluarea
deplasarii cu piciorul stang.
Din coloana cate 1 in coloana cate 3
- se numara cate 3 in adancime
Comanda:In coloana cate 3 .. mars
- numerele 1 pas pe loc
- numerele 2 avanseaza in stanga nr.1
- numerele 3 avanseaza in dreapta nr.1
Comanda se da pe piciorul drept, trecerea din coloana cate 1 in
coloana cate 3 se face in 2 timpi, reluarea deplasarii cu piciorul
stang.

91
Desfasurari din coloana prin ocolire sau intoarcere
Din coloana cate 1 in coloana cate 3, 4, 5
- se numara in adancime cate 3, 4, 5 in functie de felul formatiei de realizat
(dupa o buna invatare se poate si fara numaratoare)
Comanda:In coloana cate 3, 4, 5 prin ocolire, intoarcere pe
mijlocul salii. mars
- fiecare grupa de cate 3, 4, 5 executanti cand ajung pe locul pe care s-a dat
comanda mars executa ocolire sau intoarcere de pe latura spre mijlocul
salii formand succesiv, pe grupe, o noua formaite in coloana cate 3, 4,5
- deplasarea in coloana cate 3, 4, 5 se face cu respectarea intervalului si a
distantei intre grupe, poate fi urmata de pas pe loc, de asteptare ca toate
grupele sa efectueze trecerea in noua formatie, sau de comanda de oprire,
mai ales la efective mici la care trecerea se face rapid in prima jumatate a
salii, nefiind nevoie de asteptare.
Desfasurarea coloanei de gimnastica se face in acelasi modca alcatuirea
I - Pentru desfasurarea coloanei de gimnastica inainte..mars
- Se executa deplasarea cu toata formatia pana la latura salii unde in
acelasi mod, pe grupe de cate 3, 4, 5 se executa intoarcere sau ocolire,
trecandu-se in coloana cate 1 (spre flancul drept)
II - Pentru desfasurarea coloanei de gimnastica spre dreapta, inainte
mars
- Se executa o intoarcere pe loc spre partea dreapta prima grupa sau toata
formatia 2, apoi deplasare cu ocolire sau intoarcere succesive pe grupe de
cate 3, 4, 5 cu pas pe loc de asteptare si deplasare spre locul de asezare a
primei grupe(inainte) sau nu.

92
 Se pot folosi si alte procedee de desfasurare care sunt deja prezentate
(desfacere, contopire, pe loc).

CAPITOLUL VII EXERCITII DE PRELUCRARE SELECTIVA

Definitie
Exercitiile de prelucrare selectiva sunt mijloace ale gimnasticii de baza de cea
mai mare bogatie si varietate. Sunt complexe de miscari, alcatuite pentru prelucrarea
grupelor musculare, a segmentelor si articulatiilor corpului in vederea asiguririi unei
dezvoltari fizice armonioase a organismului si pentru o buna pregatire pentru efort
Exercitiile de prelucrare selective cuprind pozitii si miscari segmentare, analitice
si complexe pentru dezvoltarea echilibrata a sistemelor- muscular, ostco- ligamentar,
cardio -respirator, nervos, metabolico-energetic, dar cu accent pc pcrfcctionarea
functionala a aparatului locomotor.

Rol si sarcini
- asigura o dezvoltare fizica gcnerala, armonioasa a organismuiui
- asigura o buna prelucrare sclcctiva a grupelor musculare si a articulatiilor, pregatind
organismul pentru efort
- asigura angrenarea functionala a intregului organism, a marilor sisteme si aparate
- tonifica sistemul muscular si osteo- articular perfectionand functional anaratul
locomotor
93
- creste capacitatea funccionala a sistemelor cardio-vascular, respirator, metabolico-
energetic
- dezvolta capacitatea de control a unui echilibru functional optim de catre sistemul
nervos central asupra: activitatii psiho-motrice, coordonare generala si segmentara,
control fin asupra grupeler musculare antagoniste, echilibru static si dinamic, schema
corporala, perceptia spatio-temporala, chinestezica, grad de incoardare musculara.
Asupra activitiii psiho-inlelcctuale, atentie, gandirc,
imaginatie motrica, inteligenta motrica
- dezvolta activitati motrice: forta, viteza, rezistcnta, indemanare, mobilitate
- dezvolta capacitati - motrice. de miscare segmentara
- de coordonare si precizie
- de contractie, intindere si relaxare a grupelor musculare
- de lucru independent
- formeaza bazele generale ale miscarii ca prima treapta de executie
- formeaza o tinuta corecta prevenind sau corectand deficientele fizice (echilibrul
functional intre grupele musculare antagoniste controlat, dinjat de catre sistemul nervos
central
- formarea si educarca deprinderii de postura, proces complex indelungat, rezultat al
stimularii organismuiui cu mijloace specifice
- formeaza o tinuta specifica o executiei artistic a exercitiilor de gimnastica prin:
- executia corecta a bazelor generale ale miscarii (pozitii, miscari, directii, axe)
- respectarea cerintelor privind executia
- regim de coordonare fina (expresivitate, eleganta)
7.1 Sistemntizare
A - dupa influenta
- exercitii de intindere:
Statice ( mentineri ) in pozitia de deschidere maxima
- Pasive prin aplicarea unei forte exterioare
( greutate proprie, obiect, aparate, partener )
- Active prin efort propriu ( realizarea unor
pozitii maxime )
Dinamice: pasive cu partener sau cu greutate proprie
Active - cu o faza: balansari, rotari, duceri
- Cu doua sau mai multe faze: arcuiri
Exercitiile de intindere dezvolta elasticitatea musculara si
mobilitatea articulara in functie de amplitudinea miscarii, durata
mentinerilor unor pozitii de maxima deschidere i numar de repetari mare.
- exercitii de contractie
- statice ( dezvolta tensiunea )
- dinamice ( de invingere. de cedare 94 )
 ( in regim de contractie: concentric, excentric, pliometnc )
Exercitiile de contractie tonifica grupele musculare, influenteaza sau
dezvolta forta musculara in functie de gradul de incordare, marimea
rezistentei sau numarul de repetari.
Aceste exercitii se pot executa:
- cu greutatea proprie sau a segmentelor ca rezistenta
- cu ingreuire: greutati, obiecte partener, aparate speciale
Exercitii de relaxare si respiratie
Dezvolta capacitatea de relaxare in functie de raportul contractie -
relaxare
Asigura - cresterea amplitudinii miscarii si odihna necesara
prelungirii activitatii o buna oxigenare si restabilire dupa efort
- educa respiratia, formeaza capacitatea de a respira
corect si legatura intre respiratie si efort
Se executa prin exercitii :
- de contrast: incordat - relaxat
- de relaxare - balansare, scuturare, cadere degajata a
segmentelor, de inertie
- de respiratie: inspiratie pe nas, profunda in pozitii inalte sau
cu degajarea cutiei toracice, expiratie fortata pe gura in pozitii joase
sau cu presarea cutiei toracice
B- dupa modul de executie
- exercitii libere
- exercitii cu partener si in grup
- exercitii cu obiecte
- portabile speciale: - bastoane
- mingi de cauciuc, medicinale
- Cercuri
- Corzi
- Gantele
- improvizate - saci cu nisip
- Fular
- Curea
- Prosop
- Alte obiecte
- exercitii la aparate sau cu aparate
- aparate din gininastica de baza
- Banca
- Scara fixa
95 - Lada
 - Combinate
- aparate speciale
- Heleometru
- Scripeti cu auto - rezistenta
- Banca cu carucior rulant
- Banca curbata
- Sandou
- Extensor
- aparate din gimnastica artistica
- Bara
- paralele
- Inele
- Barna
- Cal
- Combinate cu aparate din
gininastica de baza
- exercitii artistice simple
Pasi
Sarituri
C - dupa criteriul anatomic
- excrcitii pentru segmente
- pentru brate
- pentru trunchi
- pentru picioare
- exertitii pentru principalele grupe musculare
- pentru abdomen
- pentru spate
- flexori, extensori pentru brate, picioare
D- dupa pozitia corpului in timpul efectuarii exercitiilor
- Exercitii din pozitii inalte
- stand, derivate
- pozitii pe aparate sprijinit, atarnat combinat
- pozitii medii: pe genunchi, ghiemuit, derivate
- pozitii joase: asezat, culcal, derivate ( se executa si pe
aparate pentru lucrul D.F.A.)
E- dupa numarul de componente exercitiile se impart in:
- exercitii de prelucrare selectiva ce cuprind 2 sau mai multc
miscari cu caracter analitic incadrate in 4-8 timpi de executie
- structuri de exercitii ce cuprind 2 4 exercitii D.F.A.
96
 - simple, cu exercitii simple executate succesiv,
simetric
- complexe, cu exercitii compuse cu influenta
siniuliana asupra mai multor segmente, grupe musculare cu
miscari diferite executate si asimetric.
- complex de exercitii, cuprinde 2-4 structuri de exercitii
diferite sau 8-12 exercitii D.F.A.
Complexele de exerciii reprezinta principala modalitate de aplicare
a exercitiilor D.F.A. si se alcatuiesc in functie de influente, localizari
urmarite, dotari cu obiecte si aparate n practic se folosesc mai mult
exercitiile compuse pentru eficienta mare intr-un timp scurt de aplicare.
Complexele de exercitii de prelucrare selectiva
Se pot clasifica la randul lor in:

- Complexe de tip clasic

Orientate spre executii si miscari, influentele insumandu-se
succesiv sau prin alternanta
Cuprind exercitii de intindere pentru elasticitate si brate,
trunchi, picioare intercalate sau urmate de exercitii de
contractie pentru dezvoltarea fortei grupelor musculare,
finalizate cu exercitii de relaxare si respiratie sau intercalate
dupa caz.
- Complexe de tip streching
- orientate spre preluarea selectiva a grupei musculare
dezvoltata elasticitatea si mobilitatea articulara
- se pot aplica combinate cu exercitii clasice
Cuprind exercitii alcatuite din 2 sau mai multe faze
- easy stretching intindere, mentinere,
relaxare (static)
- stretching contractie, relaxare, intindere
(dinamic pentru fiecare grupa musculara, influentele insumandu-se la
fiecare exercitiu).
- Complexe de tip aerobic
- orientate spre genul de tip de efort aerob
- combina cele doua forme, executand exercitiile pe muzica,
ritmat, avand ca suport pasi de dans, mars si alergare pe loc, sarituri,
ce asigura efortul aerobic, de durata caracteristica.
Pauzele sunt putine si de regula active prin schimbarea genului de
muzica (lent) cu efectuarea unor exercitii de intindere si mentinere.
Sistemul de organizare al lucrului97
 - individual
- in grup - frontal
- pe ateliere
- in circuit
Cerintele metodice
- accesidilitatea
- continuitatea
- dozarea stimulativa, adecvata si gradarea
- alternare, influentelor, pe grupe, segmente, pozitii, simetric,
asimetric
- organizarea, alcatuirea pe timpi 2, 4, 8, 16, 32, ordine logica
anatomica, cu exercitii simple
- eficienta predarii
- metode fragmentare intuitiv
- materiale: plane, filme, video
- corectitudine,: corectarea frecventa si exigenta a greelilor
Forme de aplicare
- in lectie
- veriga de influentare selective ( veriga 3 )
- veriga de dezvoltare a calitatilor motrice (in special forta,
mobilitatea, indemanarea )
- in activitatea sportiva
- incalzirea specifica a unor ramuri sportive
- perfectionarea calitatilor motrice generale si specifice
(pregatirea fzica generala si specifica)
- in timpul liber
- gimnastica de inviorare
- gimnastica corectiva
- gimnastica de intretinere: acasa, in centre de intretinere

98
7.2 Bazele generale ale miscarii

Cuprind elementele comune tuturor miscarilor din gimnastica

Acestea sunt - planuri, axe, orientare
- caracteristicile exercitiilor de gimnastica
- pozitii si miscari ale corpului si ale segmentelor
Planuri
- corespund planurilor anatomice
- in aceste planuri se executa miscarilc segmentelor si ale corpului
Sagital ( median ) este un plan vertical ce imparte corpul in doua
jumatati stanga si dreapta
- miscarile executate in acest plan sunt inainte, inapoi
Frontal (lateral) este un plan vertical ce imparte corpul in 2 jumatati,
anterioara si posterioara
- miscarile executate in acest plan sunt spre stanga si spre dreapta
Transversal ( orizontal) este un plan orizontal, parallel cu solul ce
imparte corpul in 2 jumatati superioara si inferioara
- miscarile executate in acest plan sunt paraele cu solul
Axele sunt drepte imaginare rezultale din intersectia planurilor; in
jurul axelor se executa miscarile de rotatie
Longitudinala - rezulta din intersectia planurilor verticale sagital si
frontal
- in jurul acestei axe se executa miscarea de rotatie
spre stanga si spre dreapta
Transversala - rezulta din intersectia unui plan vertical, frontal, cu
un plan orizontal, transversal
- in jurul acestei axe se executa miscarea de rotatie
spre inainte si spre inapoi
Orientarea miscarii este data de directie si sens
Directia poate fi: orizontala, verticala, oblica

Sensul poate fi:

- pe directii principale
- inainte
- inapoi
- lateral spre stanga
- lateral spre dreapta
- in sus
- in jos
- oblic in sus 99
 - oblic in jos
- pe direc(ii intermediare sensul poate fi
- lateral sus
- lateral jos
- inainte sus
- inainte jos
- diagonal sau linie oblica

7.3 Caracteristicile exercitiului de gimnastica

Caracteristicile exerciiilor de gimnastic sut urmtoarele:
Directie - incadrarea miscarii, a traiectoriei acesteia pe una din directiile
si sensurile principale sau intermediare
Amplitudinea - arat mrimea traiectoriei intre anumite repere
- este legat de gradul de mobilitate si reprezint gradul de
deschidere articular care poate fi mic, mediu, mare
- reprezinta marimea deplasarii unui corp oscilant care poate fi
corpul sau segmentele fata de punctul de origine (punctul de
incepere al miciii)
Intensitatea - arata mrimea gradului de incordare muscular
- marimea contractiei musculare necesare efecturii micrii
Durata - reprezint timpul necesar efectuarii micrii
- incadrarea micrii in timp
- exprim timpul necesar de aplicare a unei miscari pentru
obtinerea unui efect fiziologic favorabil asupra organismului,
exprimat in numar de repetari
Ritm - reprezinta frecventa executiei in unitatea de timp
- ritmul poate fi lent sau rapid prin repartiia fazelor micrii in timp
- presupune o anumita cadent imprimat prin numaratoare sau muzic
Pentru efectuarea exercitiilor de gimnastica pe lang caracteristicile de
baza care sunt insusiri, trasaturi generate, valabile pentru toate exercitiile fizice,
acte motrice, se disting si unele caracteristici specifice exercitiilor de gimnastica
Acestea sunt:
Coordonare - reprezinta capacitatea de control permanent a
caracteristicilor miscarii ( directie, amplitudine, intensitate, durata, ritm ) si de
reproducere exacta in spatiu si timp cu ritm si incordare specifice
Corectitudine - reprezinta capacitatea de a reproduce corect
caracteristicile i fazele miscarii
Expresivitatea- este data de eleganta, degajare si uurinta in micare
- prin expresivitate se transmite cu ajutorul micrii
anumite triri i stri emoionale
100
7.3.1. Pozitii ale corpului:
Stand - pe ambele picioare - pe toata talpa
apropiat:intinse,indoite,ghemuit
- pe toata talpa departat: inainte-inapoi,intinse-indoite,
fandat,inainte- inapoi lateral
- pe toata talpa incrucisat:intinse-indoite,ghemuit
- pe varfuri: apropiat-departat, intins- indoit, ghmuit,
incrucisat
- pe un picior ,celalalt:intins,indoit,sprijinit
- sprijinit: - stand pe ambele picioare
- ghemuit :sprijin unilateral sau dublu

Pe genunchi - pe ambii genunchi - apropiat-departat

- cu calciele apropiate si genunchi departati
- cu genunchi apropiati si si calcaiele departate
- pe un geninchi,celalalt picior - sprijinit
- intins,indoit
- inainte,inapoi,lateral
- aezat pe clcie - apropiat-departat
- pe un picior,calalalt sprijinit, intins,
indoit
- sprijinit - sprijin pe geninchi - pe ambii genunchi
- pe un genunchi
- sprijin unilateral sau dublu
celalalt picior sprijinit sau ridicat:
- intins
- indoit
- inapoi
- lateral
- sprijin pe genunchi aezat pe clcie :
- pe ambii geninchi
- pe un picior celelalt
- sprijin unilateral sau dublu
- intins
- indoit
- ridicat
- sprijinit
- inainte
- lateral
101 - inapoi
 Asezat - apropiat - cu picioarele intinse
- departat - cu un picior intins si unul indoit
- cu picoarele indoite
- ghemuit
-incrucisat cu ambele picioare:cu un picior
deasupra,dedesupt,pe talpa
- echer(simpul la 45de grade,inalt)
- pe o coapsa
- sprijinit - pe pelma :sprijin simplu sau dublu
- pe antebrate sprijin asezat

Culcat - facial - apropiat-departat

- costal - cu picioarele intinse indoite
- dorsal - cu un picior sau ambele picioare redicate
- intins-indiot
- apropiat-departat
- incrucisat cu ambele
picioare,cu un picior
Sprijinit : - sprijin culcat, inainte, inapoi, costal
- pe ambele picioare
- pe un picior,celelalt ridicat, intins,indoit
- sprijin simplu sau dublu
- pe palme sau pe antebrate
Sprijin simplu cu corpul la verticala
- cu corpul la orizontala
- cu corpul rsturnat
Sprijin mixt combinat cu celelalte poziti :
- sprijin stand
- sprijin pe genunchi
- sprijin asezat
- sprijin culcat
Combinat :
Atrnat : - simplu : - cu corpul la verticala
- cu corp la orizontala
- cu corp rasturnat
- cu alta parte a corpului : - agatat
- la genunchi
- la vrf
Mixt .
102
Pozitii ale segmentelor :
Pozitii ale capului in extensie
- aplecat,inainte,lateral
- rsucit,stnga,dreapta
Pozitii la bratelor - intinse
- pe directii principale:inainte,lateral,sus,jos
- pe directii intremediare:lateral-jos,lateral-sus
inainte-sus,inainte-jos,jos-inapoi
- pe directii oblice : oblic sus,oblic jos,oblic
inainte,diagonal,in plan frontal,sagital
- indoite : - complet : mainile pe sold,la piept,la
ceafa, pe umeri, pe crestet
- jumatate - cu antebratele sus, nainte, jos
- usor indoite,rotunjite
- simetric-asimetric
Pozitii ale trunchiului - inclunat la 45 de grade

- aplecat 90 de grade inainte,stanga,dreapta

- indoit 90 de grade inainte, lateral stanga,
dreapta, inapoi,extensie
Pozitii ale picioarelor in functie de pozitia corpului daca asigura sau
nu sustinere :
- intinse : pe directii principale, intremediare ,oblice
-indoite: - complet ghemuire,ambele sau numai unul ,ridicarea unui
genunchi la piept
- jumatate gamba inapoi
- jumatate gamba in jos
- usor indoite
- departat-apropiat(intinse,indoite)
- fandat-departat cu un picior intins si celalalt indoit
Miscari ale segmentelor :
Capul poate efectua miscari de :
- extensie
- apecare inainte,satga,dreapta
- rsucire spre stnga,drepta
- rotare spre stnga,drepta
- semirotare
Trunchiul poate executa miscari de:
- indoire inainte,inapoi,extensie,lateral
- intindere sau indreptare
103
 - aplecare inainte 45 de grade sau orizontala
- rsucire spre stga,dreapta
- indoire, rsucire
- rotare
- extensie
- balansare: frontal,sagital
Braele pot efectua miscari de:
- indoire intindere
- ducere la nivelul umerilor lateral,inainte
- ridicare
- coborre
- balansare in plan sagital,in plan frontal
- rotare idem
- rsucire
Picioarele pot efectua miscari de :
- indoire intindere
- departare apropiere
- ridicare pe vrf
- balansare
- rotare
- rsucire
- ridicare coborare

7.4. Termini de baza

Pozitie situatie statica sau de moment in desfasurarea unei miscari

Miscare actiune de deplasare a corpului sau a segmentelor prin
spatiu,fata de un punct de referinta .Este sinonim cu act motric,element,
exercitiu fizic.
Exercitiu fizic act motric repetat systematic,inlantuire de miscari,
mijloc al gimnasticii.
Exercitiu liber gen de exercitiu constituit din miscari analitice
executat fara aparate sau obiecte portative.
Traiectorie drumul parcurs in spatiu de catre corp sau segmente
aflate in miscare si se considera intre pozitia initiala si pozitia finala.

Terminologie

Miscarea de indoire cand se refera la segmentele corpului se

traduce prin flexie cand se refera104
la miscarea trnchiului se defineste
miscarea de flexie a trunchiului care foloseste un numar mare de articulatii,
din care cauza este ampla peste 90 de grade.
Extensia este miscarrea de indoire inapoi a trunchiului sau de
aplecare inapoi a capului .
Intinderea este miscarea ce se traduce prin extensie la nivelul
segmentelor,opusa indoirii sau prin indreptare la nivelul trunchiului.
Ridicarea este miscarea care se executa in sus.
Coborarea miscarea opusa ridicarii,se executa in jos.
Ducerea este o miscare la acelas nivel cu planul articulatiei in care
se produce.
Balansarea este o miscare de leganare sub forma de arc de cerc.
Arcuirea este acea miscare multipla sau de aplecare inapoi a capului
in punctual maxim de deschidere a unei articulatii.
Rotarea este o miscare circulara in jurul unei articulatii.
Rasucirea este miscarea de rotare in ax longitudinal.
Aplecarea este miscarea de flexie care foloseste o singura articulatie
celelalte ramanand blocate.Este mai putin ampla 45-90 de grade.
Inclinarea corpului sau trunchiului miscare putin ampla pana la 15
grade efectuata intr-o singura articulatie.

Descrierea exerciiilor de gimnastic de baz

Descrierea exerciiilor de gimnastic se face prin precizarea urmtoarelor
elemente:
Poziia iniial este una din poziiile principale sau derivate ale corpului,
cu precizarea poziiei segmentelor
descrierea poziiei iniiale ncepe de la reazm la
extremitate cu precizarea poziiei segmentelor la care
au survenit modificri
n lecri de exerciii de gimnastic poziia iniial se
descrie doar la nceput.
Timpii se scriu la nceput sub poziia iniial.
Denumirea micrii: este termenul principal
partea sau prile care execut micarea
genul de micare
direciile de deplasare sau repere
alternana sau simultaneitatea
Poziia final nu este obligatoriu de menionat dac nu se prejudiciaz
claritatea descrierii
se recomand105s fie precizat n cazurile cnd pot
 aprea confuzii

Prescurtri terminologice
Pri ale corpului
Abd. abdomen Gb. gamb T. trunchi
Ab. antebra G. genunchi U. umr
B. bra M. mn V. - vrf
C. cap Pl. - palm
Cf. ceaf P. picior
Cps. coaps Pt. piept
Cp. corp Sp. spate
Ct. cot Sz. ezut

Poziii
Aez. aezat
At. atrnat
St. stnd
Cul. culcat
Spr. sprijin

Micri
Arc. arcuire Fand. fandare Rot. rotare
Aplec. aplecare ndoi. ndoire Sr. sritur
Bal. balansare Rsuc. rsucire Ps. pas
Cob. coborre Rev. revenire
Duc. ducere Ridic. ridicare

Direcii
nai. nainte Lat. lateral
nap. napoi Obl. oblic
Stg. stnga Sus sus
Drp. dreapta Jos jos

Ali termeni
Alt. alternativ
Apr. apropiat
Dep. deprtat
Ap. apucat
Ghem. ghemuit
nt. ntins 106
 7.5. Descrierea exerciiilor de prelucrare selectiv
Exerciiile de prelucrare selectiv sunt structurate n 2, 4, 6, 8, 16, 32 de
timpi i se scriu de regul pe vertical n ordinea timpilor.
Se folosesc urmtoarele semne ortografice:
; pentru a separa micrile
cu n cazul micrilor compuse sau cnd segmentele se deplaseaz
simultan
se scrie 1-2, 3-4 cnd micarea se execut pe mai muli timpi
se scrie 1,2,3,4 pentru a separa timpi distinci
se scrie P.I. prescurtarea de pe poziie iniial la nceput separat. Se scrie
cu majuscule poziia iniial principal i normal n continuare alte precizri
(poziii derivate ale segmentelor, poziii fa de aparat, obiect, prize, poziii
fa de partener, apucri)
se folosesc prescurtri pentru poziii, micri, segmente, direcii

Exemplu:
P.I. Stnd deprtat cu M la U
1-2 aplec. tr. nai. cu duc. br. lat. cu arc
3-4 ndrept. tr. cu ridic. br. prin nai. sus cu arc
5 rsuc tr. spre dr. cu duc. br. lat
6 revenire
7 rsuc. tr. spre stg. cu br. lat
8 revenire

7.6. Modul de alctuire al desenelor

Pentru a reprezenta micrile ntr-un mod intuitiv simplu ce are ca scop

nelegere rapid i corect se folosete chinograma liniar i mai rar
pictograma care este mai pretenioas

Reguli de alctuire
1. Se reprezint solul printr-o linie orizontal
2. Se reprezint aparatele din lateral n afar de cal care se reprezint din
spate
3. Proporiile corpului
capul 1/7 din nlime
picioarele din nlime
Dac mprim nlimea n 7 pri (ptrele
107 de matematic) avem: capul1,
gt jumtate, trunchi 2, picioare 3,5-4
4. Corpul se deseneaz din profil o singur linie ntrerupt pentru
segmentele aflate n planul 2 i continu pentru segmentele din planul nti.
5. Capul se reprezint
cerc plin reprezint executantul din spate
cerc gol reprezint executantul din fa
cerc cu jumtatea dreapt haurat cu faa la
stnga
cerc cu jumtatea stng haurat cu faa la
dreapta
cerc cu linie scurt orizontal la dreapta, la
stnga
6. Planul micrii
micarea n plan frontal se reprezint din fa sau din spate
micrile n plan sagital se reprezint din profil, din lateral
micrile n plan sagital se pot reprezenta i n plan intermediar la
450 n cazul
poziii de stnd deprtat
lucru cu baston, la scar fix
7. Folosirea semnelor grafice
direcii
ntoarceri
arcuire
micare simetric i pe
partea opus sau la exerciii
cu partener schimbarea
rolurilor
mers, alergare
sritur
8. Numerotarea
desenelor
n ordinea timpilor, timp cu
timp necesit un volum mare de munc prin reprezentarea fiecrei
micri dac se repet
numerotarea alternativ a 2-3 desene reprezentative ce marcheaz
momentele importante ale exerciiului, ordinea de execuie rezultnd
din urmrirea timpilor de la un desen la altul.
Avantaje
uor de neles
marcheaz momentele importante 108
 volum mic de munc (2-3 desene)

Exemplu:
Ex.1
Stnd cu br. lat. spate n spate de mini apucat

1. Fandare lateral spre partea

stg.
2. Revenire
3. Fand. lat. spre partea dr.
4. Revenire
5. Fand. lat. cu pic. dr.
6. Revenire
7. Fand. lat. cu pic stg.
8. Revenire

Comanda exerciiilor de prelucrare selectiv a aparatului locomotor

Se execut la comand doar exerciiile organizate ca mod de lucru n grup
frontal (ntr-o formaie de lucru specific coloana de gimnastic)
Comanda (pentru micri) n partea informativ-prevestitoare se
prezint elementele de descriere a exerciiilor
poziie iniial, denumirea micrii, segmentul care execut
micarea, direcia, poziia final
n partea executiv-svritoare a comenzii se rostete Timpul
(1,2,3,4,5,6,7,8)
Din stnd deprtat cu braele lateral, ducerea braelor nainte 1
Ridicare pe vrfuri cu ridicarea braelor sus ..2
Comanda se d pentru fiecare timp, cu descriere pentru primii 8 timpi i
prin numrtoare pentru urmtorii 4-6x8 timpi cu posibilitatea reglrii
timpului de execuie.
(pentru poziii)
I Se precizeaz poziia de lucru care poate fi principal sau derivat,
modul de realizare prin sritur, prin pai
II comanda executiv. LUAT
Prin sritur (stnd) deprtatLUAT
Sprijin ghemuit.LUAT
Aezat deprtat, cu picioarele ntinse, cu braele lateral.. LUAT
Dispoziii nu necesit execuie unitar i sincron
v ridicai 109
 v culcai
v oprii ncetarea
de voie ncepei (pentru exerciii cu ritm propriu de execuie sau numrul
mare de repetri stabilit prin dispoziie 20 de srituri)
la loc comanda
de voie ncepei (pentru exerciii cu ritm propriu de execuie sau numr
mare de repetri stabilit prin dispoziie 20 de repetri)
la loc comanda.
7.7. Metodica predrii exerciiilor de prelucrare selectiv
Cerin general:
creterea treptat a efortului
numr de repetri, continuate n timp (volum)
grad de ncordare, amplitudine, ritm (intensitate)
complexitate, alternarea aciunilor poziiilor, exerciii compuse i
asimetrice.
Se ncepe cu:
1. Exerciii i structuri simple, analitice cu amplitudine moderat i ritm lent
de execuie, numr de repetri mic din poziii principale cu micri simetrice
folosind exerciii libere.
2. Exerciii compuse i structuri complexe cu amplitudine mare i maxim,
cu ritm vioi i numr de repetri corespunztor nivelului de pregtire al
executanilor. Se folosesc poziii i micri variate asimetrice cu exerciii
libere i cu obiecte portative.
3. Exerciii simple i structuri simple cu, pe i la aparate, cu grad diferit de
ncordare i amplitudine.
Poziiile de lucru:
asigur corectitudinea
au rol de localizare precis
pot regla amplitudinea micrii
pot regla gradul de ncordare
izoleaz unele pri ale corpului, stabilindu-le, localiznd eficient micarea
pe celelalte segmente
regleaz suprafaa de sprijin, uurnd sau ngreunnd efectuarea micrii
schimb aciunea greutii corpului i segmentelor mrind sau micornd
fora de contracie
Se folosesc metode de predare active i eficiente
metoda fragmentar-intuitiv se explic i se comand pe pri (timpi)
folosirea comenzilor surprinztor, a variailor de ritm, menineri se
demonstreaz pe timpi
folosirea semnalelor i a muzicii, a obiectelor
110 i aparatelor.
7.8 Modele complexe de exerciii de prelucrare selectiv
Modele operaionale (dup T.Dobrescu 2006)
COMPLEX DE EXERCIII CU COARDA

PI. Stnd cu braele nainte coarda

pliat n patru, de capete apucat
1. pas lateral stnga cu ridicarea braelor sus
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
Se execut 6x4T.

PI 2,4 1+3
Ex. 2.

PI. Stnd deprtat cu coarda

n patru apucat de capete
1. ndoirea genunchilor cu
ridicarea braelor nainte
2. revenire n PI
3. aplecarea trunchiului nainte
cu ridicarea braelor sus
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.

PI 2,4 1 3
Ex. 3.

PI. Stnd deprtat, cu coarda la spate,

pliat n patru, apucat de capete
1. ridicarea braelor napoi
2. rsucirea trunchiului stnga
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
5-8. se repet spre dreapta.
Se execut 4x4T.

PI 4,8 1,3,5,7 2+6

111
Ex. 4.
PI. Stnd cu braele nainte, coarda
n patru, de capete apucat
1. ridicarea piciorului stng ndoit i
trecerea lui peste coard
2. aezarea piciorului stng ntins pe sol
3-4. revenire n PI
5-8. se repet cu cellalt picior
Se execut 3x8T.
PI 4,8 1,3+5,7 2,6
Ex. 5.
PI. Aezat deprtat cu braele sus,
coarda n patru, de capete apucat
1-2. ndoirea rsucit la piciorul drept
3-4. revenire n PI
5-8. se repet spre stnga
Se execut 3x8T.
PI 3-4, 7-8 1-2+5-

Ex. 6.
PI. Culcat dorsal cu braele sus,
coarda n patru, apucat de capete
1. ridicarea piciorului stng
i a braelor sus
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
Se execut 6x4T.

PI 2,4
Ex. 7.
PI. Culcat facial cu braele ndoite, coarda n patru la ceaf, de capete apucat
1. ridicarea simultan a trunchiului i picioarelor cu ntinderea braelor sus
2. revenire n PI
Se execut 8x2T.

PI 2
Ex. 8.
PI. Stnd cu coarda napoia corpului Srituri de voie de pe un picior pe
cellalt cu nvrtirea corzii spre nainte.
112
COMPLEX DE EXERCIII CU MINGEA

Ex. 1.
PI. Stnd deprtat cu mingea n ambele mini
1. ridicarea braelor nainte
2. ridicarea braelor sus
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 4 1,3 2

Ex. 2.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite
mingea n ambele mini
1. ntinderea braelor sus
2. ndoirea trunchiului spre stnga
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
5-8. se repet spre dreapta
Se execut 3x8T. PI 4,8
1,3,5,7 2+6

Ex. 3.
PI. Stnd deprtat cu mingea n ambele mini
1. aplecarea trunchiului nainte
cu ridicarea braelor sus
2. ndoirea trunchiului
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
Se execut 4x4T. PI 4 1,3 2

Ex. 4.
PI. Stnd cu mingea n ambele mini
1. fandare stnga cu ridicarea braelor sus
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
Se execut 4x4T.
PI 2,4 1+3

113
Ex. 5.
PI. Pe genunchi pe clcie aezat cu mingea n ambele mini
1-2. ridicare pe genunchi cu rsucirea trunchiului spre stnga i ridicarea
braelor nainte
3-4. revenire n PI
5-8. se repet spre dreapta
Se execut 3x8T.

PI 3-4, 7-8 1-2+5-6

Ex. 6.
PI. Aezat cu mingea n ambele mini
1-2. ndoirea trunchiului nainte
cu ducerea braelor sus
3-4. revenire n PI
5-6. trecere n culcat cu ndoirea
braelor, mingea la piept
7-8. revenire n PI
Se execut 3x8T.
PI 3-4,7-8 1-2 5-6

Ex. 7. Leagnul - exerciii de voie

Ex. 8.
PI. Stnd cu mingea n ambele mini
1. sritur n deprtat cu ridicarea braelor nainte
2. sritur n apropiat cu coborrea braelor
Se execut 8x2T.

PI 2 1

114
COMPLEX DE EXERCIII CU CERCUL

Ex. 1.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite,
cercul apucat cu ambele mini
1. ntinderea braelor nainte
2. ridicarea braelor nainte
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T. PI 4 1,3 2

Ex. 2.
PI. Stnd deprtat cu cercul sus
1. ndoirea trunchiului spre stnga
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
Se execut 4x4T.

PI 2,4 1+3

Ex. 3.
PI. Stnd deprtat cu braele ndoite,
cercul inut cu ambele brae
1. rsucirea trunchiului spre stnga
i ntinderea braelor nainte
2. revenire n PI
3-4. se repet spre dreapta
5. ndoirea picioarelor
6. revenire n PI
7-8. se repet PI 2,4,6,8 1+3 5,7
Se execut 3x8T.

Ex. 4.
PI. Stnd cu braele sus cercul apucat
cu ambele mini
1-2. ghemuire cu aezarea cercului pe sol
3-4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 3-4 1-2
115
Ex. 5.
PI. Pe genunchi, pe clcie aezat cu
cercul jos
1. ridicare pe genunchi cu ducerea
braelor nainte
2. ridicarea braelor sus
3. coborrea braelor nainte
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 4 1,3 2

Ex. 6.
PI. Aezat cu braele nainte, cercul apucat cu ambele mini
1. ridicarea piciorului stng i atingerea cercului
2. revenire n PI
3-4. se repet
5. ndoirea trunchiului nainte
6. revenire n PI
PI 2,4,6,8 1+3 5,7
7-8. se repet
Se execut 3x8T.
Ex. 7.
PI. Culcat facial cu braele sus, cercul
apucat cu ambele mini
1. ridicarea simultan a
trunchiului i picioarelor
2. revenire n PI
3. ndoirea picioarelor
4. revenire n PI
Se execut 4x4T.
PI 2,4,6,8 1,5 3,7

Ex. 8.
PI. Stnd cu braele nainte, cercul
apucat cu ambele mini
1-2. sritur de pe un picior pe
cellalt prin cerc
3-4. se repet
Se execut 3x8T. 116 PI 1-2
COMPLEX CU BNCI DE GIMNASTIC

Ex. 1
.

PI 8 1,7 2,6 3,5 4

PI. Stnd costal stnga
1. pas cu piciorul stng pe banc cu ducerea minilor pe umr
2. urcare pe banc cu ntinderea braelor lateral
3. coborre de pe banc cu piciorul stng i ndoirea braelor cu minile pe
umr
4. revenire n PI
Se repet 6x4 timpi

Ex. 2.

PI 4,8 1,3 2 5,7 6

PI. Stnd costal stnga cu piciorul stng pe banc
1. ridicarea braelor lateral
2. ndoirea trunchiului spre stnga cu ridicarea braelor sus
3. ndreptarea trunchiului cu coborrea braelor lateral
4. revenire n PI
5. fandare lateral stnga cu ridicarea braelor lateral
6. ntinderea piciorului stng cu ridicarea braelor sus
7. fandare lateral stnga cu coborrea braelor lateral
8. revenire n PI
Se repet 2x8T din stnd costal dreapta.

117
Ex. 3.

PI 2,4,8 1+3 5,7 6

PI. Stnd cu minile pe olduri.

1. fandare cu piciorul drept
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul stng
5. ndoirea trunchiului nainte cu apucarea marginii deprtate a bncii
6. ghemuire
7. ntinderea picioarelor
8. revenire n PI
Se execut 3x8T
Ex. 4.

PI 4,8 1,3,5,7 2+6

PI. Stnd deprtat cu minile pe olduri, clare peste banca
1. aezare pe banc cu ntinderea braelor lateral.
2. rsucirea trunchiului spre dreapta cu ducerea minilor pe olduri
3. ndreptarea trunchiului i ntinderea braelor lateral
4. revenire n PI
5-8. se repet cu rsucirea trunchiului spre stnga
Se execut 3x8T.

Ex. 5.

PI 3,1 2+4
PI. Pe genunchi cu faa la banc minile
118 apuc marginea deprtat a bncii
1. aezare pe clcie
2. ridicare pe genunchi cu balansarea piciorului stng napoi
3-4. se repet cu piciorul drept
Se execut 6x4T.

Ex. 6.

PI 4,6,8 1,3 2 5,7

PI. Sprijin aezat transversal la banc.

1. ridicarea braelor sus
2. ndoirea trunchiului nainte
3. ndreptarea trunchiului
4. revenire n PI
5. ridicarea bazinului
6. revenire n PI
7-8. se repet
Se execut 3x8T.
Ex. 7.

PI 2,4,8 1+3 5,7 6

PI. Sprijin aezat transversal la banc
1. ridicarea piciorului stng
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
5. ridicarea picioarelor ndoite
6. ntinderea picioarelor
7. ndoirea picioarelor
8. revenire n PI Se execut 3x8T.119
Ex. 8.

PI 2,4,6,8 1,5 3+7

PI. Aezat deprtat cu minile la ceaf
1. ntinderea braelor laterale
2. revenire n PI
3. ndoire rsucit a trunchiului spre dreapta cu ntinderea braelor sus
4. revenire n PI
5-8. se repet spre stnga
Se execut 3x8T.

Ex. 9.

PI 4 1,3 2

PI. Stnd pe banc

1. sritur n deprtat
2. aezare pe banc cu ridicarea braelor lateral
3. ridicare n stnd deprtat i coborrea braelor jos
4. sritur n stnd pe banc
Se execut 6x4T.

120
COMPLEX DE EXERCIII PE PERECHI LA BANCA DE
GIMNASTIC

Ex. 1.

PI 8 1+7 2,4,6 3+5

PI. Stnd costal stnga, spate-n spate de o parte i de alta a bncii

1. pas cu aezarea piciorului stng pe banc i ridicarea braelor lateral
2. ridicare pe banc cu apropierea picioarelor (spate-n spate) i coborrea
braelor
3. rsucirea trunchiului spre stnga (nr. 1), dreapta (nr. 2) i percuie din
palm
4. ndreptarea trunchiului
5-6. se repet n partea cealalt
7-8. coborre de pe banc n partea opus
Se execut 4x8T.

Ex. 2.

PI 2,4 1+3
PI. Stnd fa-n fa, de o parte i de alta a bncii, cu braele nainte, palm-
n palm
1. fandare cu piciorul stng pe banc, nr. 1 execut mpingere n brae, nr. 2
ncearc s opun rezistena cu braele uor ndoite
121
2. reveniri n PI
3-4. se repet cu piciorul drept cu schimbarea rolurilor
Se execut 4x4T.

Ex. 3.

PI 8 1,7 2,6 3,5 4

PI. Stnd costal stnga, spate-n spate deoparte i de alta a bncii

1. pas cu piciorul stng pe banc
2. fiecare n stnd pe banc spate-n spate i apucarea de mini
3. ridicarea braelor lateral
4. ridicarea braelor sus
5. coborrea braelor lateral
6. coborrea braelor jos
7-8. coborre de pe banc n partea opus
Se execut 3x8T.

Ex. 4.

PI 8 1,7 2,4,6 3+5

PI. Aezat clare, cu picioarele ndoite, spate-n spate de mini apucat
1. ridicare n stnd deprtat
2. ridicarea braelor lateral
3. ndoirea trunchiului spre stnga, dreapta
4. ndreptarea trunchiului
5-6. se repet n partea cealalt
7. coborrea braelor
8. aezare pe banc Se execut 3x8T. 122
Ex. 5.

PI 4 1,3 2

PI. Culcat cu picioarele ndoite, sprijinite pe banc; nr. 2 sprijinit culcat

facial transversal
1. ridicare n aezat cu apucarea braelor partenerului
2. ridicarea picioarelor
3. coborrea picioarelor
4. revenire n PI
Se execut 4x8T dup care se schimb rolurile.

Ex. 6.

PI 4 1+3 2

PI. Stnd deprtat costal stnga

1. ndoirea rsucit a trunchiului spre stnga i apucarea bncii cu mna
apropiat de jos, cu cealalt de sus
2. ndreptarea trunchiului i ridicarea bncii sus
3. ndoirea rsucit a trunchiului spre dreapta i punerea bncii pe sol
4. revenire n PI
5-8. se repet n partea cealalt
Se execut 4x8T.

123
Ex. 7.

PI 8 1+7 2,4,6 3+5

PI. Stnd deprtat costal stnga

1. ndoirea rsucit a trunchiului spre stnga i apucarea bncii
2. ndreptarea trunchiului i ridicarea bncii sus
3. ndoirea braelor i aezarea bncii pe umrul stng
4. ntinderea braelor sus
5-6. se repet spre dreapta
7. ndoirea rsucit a trunchiului spre dreapta cu punerea bncii pe sol
8. revenire n PI
Se execut 4x8T.

Ex. 8.

PI 2 1

PI. Nr. 1 stnd deprtat clare; nr. 2 stnd pe banc

1. nr. 1 sritur pe banc; nr. 2 sritur n deprtat cu coborre de pe banc
2. sritur cu revenire n PI
Se execut 8x2T dup care se schimb rolurile.
124
COMPLEX DE EXERCIII LA SCAR FIX

Ex.1.

PI 2,4 1+3

PI. Stnd cu faa la scara fix, braele nainte, de ipc apucate

1. ndoirea braelor i ridicarea piciorului stng napoi
2, 4. revenire n PI
3. se repet cu piciorul drept
Se execut 4x8T.
Ex. 2.

PI 4 1-2 3

PI. Stnd deprtat cu faa la scara fix, braele nainte

1-2. rotarea braelor
3. aplecarea trunchiului nainte cu apucarea ipcii
4. revenire n PI
Se repet 6x8T.

125
Ex. 3.

PI 2,4,6,8 1+3 5,7

PI. Stnd cu faa la scara fix, braele nainte, de ipc apucat

1. fandare lateral spre dreapta
2. revenire n PI
3-4. se repet spre stnga
5. ndoirea picioarelor
6. revenire n PI
7-8. se repet
Se execut 3x8T.

Ex. 4.

PI 2,4 1+3

PI. Stnd cu spatele la scara fix, braele sus, de ipc apucat

1. fandare nainte cu piciorul stng cu extensia trunchiului
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
Se execut 8x4T.

126
Ex. 5.

PI 5-8 1-4

PI. Stnd cu spatele la scara fix de jos apucat

1-4. ndoirea trunchiului cu apucarea succesiv a ipcilor
5-8. ndreptarea trunchiului cu apucarea succesiv a ipcilor
Se execut 4x8T.

Ex. 6.

PI 4 1,3 2

PI. Stnd cu faa la scara fix, braele sus de ipc apucat

1. aezarea piciorului stng ndoit pe o ipc
2. mpingerea n piciorul drept, ntinderea piciorului stng i ndoirea
braelor
3. coborre pe sol
4. revenire n PI
5-8. se repet cu piciorul drept
Se execut 3x8T.

127
Ex. 7.

PI 2,4,6,8 1+3 5,7

PI. Atrnat
1. ridicarea piciorului stng
2. revenire n PI
3-4. se repet cu piciorul drept
5. ridicarea picioarelor ndoite
6. revenire n PI
7-8. se repet
Se execut 3x8T.
Ex. 8.

PI 6,8 1+3 2,4 5,7

PI. Stnd cu faa la scara fix, braele nainte de ipc apucat

1. sritur pe piciorul stng cu balansarea piciorului drept lateral
2. sritur pe dou picioare
3-4. se repet pe piciorul drept
5. sritur n deprtat
6. sritur pe dou picioare
7-8. se repet
Se repet 3x8T.
128
CARACTERISTICILE EXERCIIILOR CU PARTENER
1. Rol i caracteristici- Exerciile cu partener sunt mijloace de mare
eficien i contribuie n mod substanial la dezvoltarea fizic general. Ele
se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte:
exerciiile cu partener au un pronunat rol educativ i formativ,
stimuleaz colaborarea i ajutorul reciproc prin specificul activitii
induce un spirit de ntrecere direct, stimulnd competiia,
se adreseaz dezvoltrii forei prin exerciiile efectuate cu rezistena
partanerului,
dezvolt mobilitatea prin mrirea amplitudinii micrii de ctre partener,
menineri (ex. pasive)
contribuie la coordonarea micrilor n funcie de partener, de situaie,
exerciiile cu partener au o eficien crescut, cu posibilitatea dozrii
precise a efortului
sunt mijloace atractive, ce strnesc interesul pentru activitate prin
caracterul emulativ

2. Rolul partenerului
rol de sprijin pentru diferite micri, de suport
- rol de a doza efortul prin aciunile de uurare ngreunare prin opunerea
unei rezistene variabile,
rol de amplific amplitudinea micrilor cu influen asupra dezvoltrii
mobilitii articulare i elasticitii musculare,
rol de a menine unele poziii de mare amplitudine
3. Clasificare
exerciii libere cu partener
n trei
exerciii cu obiecte portative exerciii cu partener cu minge
exerciii cu partener cu baston
exerciii la, cu pe aparate exerciii cu partener la scar fix, la banc, cu
banc
CARACTERISTICILE EXERCIIILOR CU OBIECTE PORTATIVE
BASTON MINGE
Rol caracteristici
- exerciiile cu obiecte portative dezvolt coordonarea i
ndemnarea
- crete eficiena stimulrii prin contribuia obiectului
- ridic starea emoional
- localizeaz precis micarea
- dezvolt deprinderi de mnuire 129 i transfer n activitatea zilnic
 - pot doza influena prin variaia greutii i mrimii obiectului
- corectez deficiene fizice i previne instalarea unor atitudini
vicioase
- formeaz o inut corect a corpului
- dezvolt mobilitatea i elasticitatea muscular stimulnd
deschiderile ample datorit ineriei obiectului
- tonific i influeneaz nivelul de for muscular segmentar
prin mrimea ncrcturii i numrul de repetri.
Rolul obiectului
- ngreuneaz sau uureaz deci dozeaz influena
- localizeaz prin fixarea unor poziii ale segmentelor sau pri ale
corpului
- dezvolt deprinderi de mnuire
Indicaii metodice
- familiarizare treptat cu obiectul, privind prizele, apucrile,
poziii, modaliti de lucru
- meninerea permanent a caracterului corectiv, preventiv, cu
accent pe carectarea permanent a poziiilor i micrilor
incorecte, formarea inutei corecte
- organizarea spailor de lucru, exerciiile cu obiecte necesitnd
spaii largi pentru execuie i prevenirea accidentelor

CARACTERISTICILE EXERCIIILOR LA APARATE, BANCA DE

GIMNASTIC
Rol caracteristici
- banca de gimnastic are o alctuire simpl dar multifuncional
- ofer loc de aezare pentru efectuarea unor exerciii localizate
pentru partea superioar a corpului
- poate reprezenta suport, punct de sprijin pentru efectuarea unor
exerciii din poziii de sprijijn mixt
- poate constitui element de ngreuiere pentru exerciii efectuate n
grup sau cu partener cu banca de gimnastic
- poate constitui component a unor instalaii improvizate pentru
crri, srituri sau aparate combinate
- se poate utiliza, orizontal vertical sau oblic, aezat normal sau
invers cu partea ngust n sus pentru dozarea exerciiilor de
echilibru
- se poate folosi pe sol, cu un cap ridicat sprijinit pe scar fix sau
alte aparate, sau la nlime pe dou aparate sau pe un aparat i
scar fix 130
 - se poate folosi ca treapt sau suprapuse ca obstacol n
parcursurile aplicative
- exerciiile cu banc de gimnastic dezvolt fora, mobilitatea i
coordonarea
Indicaii metodice
- s se asigure o gradare treptat i o alternare a solicitrilor, pe
grupe musculare, pe poziii de lucru
- s se asigure inuta corporal corect a corpului n timpul
desfurrii exerciiilor cu banca de gimnastic
- s se asigure oalternan a lucrului individual, pe perechi i n
grup
- exerciiile cu banca de gimnastic necesit o bun organizere i
verificare atent a acestora pentru a nu prezenta defeciuni care
pot produce accidentri

CARACTRISTICILOR EXERCIIILOR LA SCAR FIX

Rol caracteristici
- asigur o bun alternare a poziiilor de lucru
- scara fix este singurul aparat din gimnastica de baz la care se
poate utiliza poziia atrnat deci se recomand utilizarea ct mai
frecvent a acestei poziii
- localizeaz selectiv aciunea segmentelor prin fixarea unor pari
ale corpului
- ofer puncte de sprijin la diferite nlimi i suport de crare
sau sprijijn pentru picioare permind gradarea amplitudinii
exerciiilor executate la scara fix
- corecteaz deficiene fizice, previne instalarea unor atitudini
vicioase, contribuie la formarea unei inute corecte
- se poate combina uor cu alte aparate banc, lad, capr, oferind
posibilitatea amenajrii unor parcursuri aplicative
Indicaii metodice
- exerciiile la scara fix s angreneze un numr ct mai mare de
grupe musculare
- s alterneze exerciiile cu caracter de for cu cele de ntindere i
relaxare
- exerciiile de mobilitate se fac prin gradarea nlimii punctului
de apucare i a amplitudinii micrii, alternnd micrile de
balans cu cele de meninere a unor poziii de deschidere ampl i
meninere
131
7.9. EXERCIII LA APARATE SPECIALE

1.HELCOMETRU.
Este un aparat complex utilizat pe scar larg pentru dezvoltarea
selectiva a fortei principalelor grupe musculare prin exerciii specifice.
Helcometrul este alctuit dintr- un cadru vertical pe care gliseaza greutati
variabile actionate prin intermediul unor cabluri metalice trecute prin unul
sau mai multi scripeti. De remarcat ca solicitarea ncrcturii acioneaz pe
intreaga traiectorie a miscarii si se poate grada prcis prin adugare sau
scoatere de greuti..

2.SCRIPETII
Alcatuirea aparatului este simpl, acesta fiind format din 1-2 scripeti
prevazuti cu cirlig de prindere de scara fixa, inele, gard, prin care se trece o
fringhie prevzut cu mnere de prindere la capete, putndu-se astfel
executa tractiuni alternative, sau simultane, individual sau pe perechi. La
scripei se pot lucra foarte bine o serie de exerciii de anteducie si
retroducie penturu brae, din diferite poziii de stnd, aezat sau culcat.

3.CARUCIORUL MOBIL MONTAT PE BANCA DE GIMNASTICA.

Aparatul este alcatuit din trei parti:
-o banca de gimnastica prevazuta cu un dispozitiv de oprire,
dispozitiv de prindere pe scara fix si suprafata de rulare plan
-un carucior din lemn de 1,50 m, cu roti metalice
-o fringhie de 4-6 m,prevazuta cu minere la capete.
- Dozarea exerciiilor se face prin modificare nclinrii bancii de gimnastic
care este reglabila, usurind sau ingreunind executia. Aparatul este astfel
alctuit nct permite efectuarea unor exerciii din poziiile aezat cu faa sau
cu spatele la scara fix, culcat nainte sau napoi cu capul spre scara fix sau
invers, dezvoltnd selectiv fora btaelor i umerilor prin micri de ridicare,
132
coborre a braelor, de ducere a braelor lateral i revenire cu ngreunare
greutatea propriului corp, descopus pe planul nclinat reglabil.
4.BANCA CURBATA.
Alcatuire:- banca curbat este o suprafat de sprijin de forma curba, convexa
cu un support plat pentru asezare pe sol, sau prevzut cu mnere pentru
prindere la scara fix. Exercitiile actioneaza in special asupra musculaturii
abdomenului si spatelui in conditii de crestere a gradului de deschidere a
coloanei vertebrale.

5.CABLUL ELASTIC.
- este un cauciuc de buna calitate cu diametrul de 10-15 mm si lungime intre
2-4 m.
-dozarea efortului se face prin gradatia fortei elastice.
- mai aproape sau mai departe de punctual de fixare.
- sau prin folosirea unuia sau mai multora cabluir elastice.
- prin folosirea ambelor brate sau pentru fiecare brat.
Cablurile elastice dezvolt n principal fora braelor dar se folosesc
i la exerciiile pentru picioare, abdomen, spate, utiliznd poziii adecvate.

133
 Cap VIII EXERCITII APLICATIVE.
Exercitiile aplicative sunt mijloace ale gimnasticii de baza cu
caracter natural,utilitar, cu mare aplicativitate in viata si munca.
Scop-sarcini exerciiile aplicative au ca scop rezolvarea unor activitati
cu caracter motric, cu accent pe eficienta. Exerciiile aplicative sunt micri
care angreneaz n efort toate grupele musculare contribuind la dezvoltarea
fizic general i multilateral.
Exerciiile aplicative contribuie la dezvoltarea capacitii de micare
necesare vieii cotidiene, adaptarea ei la condiiile mereu schimbtoare ale
activitii omului.
Exerciiile aplicative contribie la formarea unor deprinderi motrice
de baza i cu caracter aplicativ.cu o influenta multilaterala asupra
organismului,dezvoltind calitatile motrice de baza (forta ,viteza,indeminare,
rezisten).
Exerciiile aplicative contribie la formarea unor deprinderi specifice
unor ramuri sportive (caracter introductiv, pretehnic) i practicate in aer
liber maresc gradul de eficienta prin rezolvarea laturii igienice. Exerciiile
aplicative pot fi folosite n lecie i n mod recreativ,l sub forma unor
parcursuri, stafete, jocuri de micare.

Sistematizare

1.dupa deprinderea pe care o formeaz: de baza sau utilitar-aplicativa.

-mers, alergare ,saritur, echilibru, trre, ctrare-escaladare, ridicare si
transport, traciune -impingere, aruncare-prindere.
2.dupa modul de execuie:
-individual: -liber:mers,alegare,sritur.
-cu, pe, peste, pe sub obiecte, aparate, obstacole (echilibru,
trre, aruncare-prindere, crare-escaladare, ridicare-transport).
-pe perechi (cu partener)
-aruncare-prindere, ridicare-transport, tractiuni, impingeri.
3.dupa calitatea motric dominant (pe care o influenteaza):
- exercitii applicative:-de indeminare-coordonare.
-de precizie(echilibru,aruncare,prindere,saritura)
-de forta (catarare, ridicare, transport, tractiuni,
impingeri,
aruncare)
-de vitez (mers, alergare,sritur).
4.dupa solicitarea coordonativ specifica gimnasticii i folosirea
materialelor si instalaiilor ct i a aparatelor
134 specifice gimnasticii:
-exercitii specifice:-tirire,
-echilibru,
-catarare,
-transport,.
-escaladare.
-exercitii nespecifice:- mers
-alergare.
- sarituri aplicative (acestea se formeaza si
perfectioneaza in
alte ramuri sportive)

Algoritmul de formare a deprinderilor motrice de baza si aplicative

1.Insusirea mecanismului de baza.

2.Insusirea principalelor forme si variante.
3.Formarea capacitatilor de aplicare si generalizare in exercitii sub forma de
joc.

Cerinte metodice:

- Utilizarea exerciiilor aplicative n lecie solicita o buna pregatire a lectiei

cu aparate si materiale.
- Este necesar o verificare permanenta a aparatelor, instalatiilor,
suprafetelor pentru trre, a locurilor de aterizare,
-toate exercitile ce solicit o doz de risc privind nlimea la care se
execut, se vor exersa inti pe sol apoi pe diferite suprafete si inaltimi cu
progresie gradat.
- exerciiile aplicative se folosesc frecvent datorita eficientei, atragerii unui
numar mare de executanti si de atractivitatii acestor mijloace, drept pentru
care organizarea activitii privind traseele de lucru i revenire n formaie
sunt de mare insemntate
-se recomanda perfectionarea acestor exercitii sa se faca prin intrecere si joc
sau prin combinare sub forma de parcursuri, trasee, circuite

135
8.1 Exercitii specifice

TRREA

Grupa de exercitii cu valoarea mare aplicativa.

Exercitii de tarare sunt miscarii de deplasare orizontala a corpului pe
suprafata de sprijin in conditii de mare stabilitate prin apropierea de
sol,sprijinul realizandu-se pe diferite parti ale bratelor si picioarelor sau cu
parciparea altor parti ale corpului.
Caracteristici exercitiile de trre angreneaza simultan un numar
sporit de grupe musculare
-au caracter corectiv prin aciunea direct asupra musculaturii
spatelui i a coloanei, prevenind i corectnd atitudinile
vicioase
-dezvolta forta, rezistenta, indemanarea si viteza

Gradarea prin durata si complexitate

-se recomanda insusirea tehnicilor de trre pe suprafete moi, apoi
pe suprafee dure, de la trre inalt la trre joas
-se incepe cu un ritm lent de executie
-se execut inti pe sol apoi pe suprafee cu inaltime in cretere
Cerinte asigurarea cu aparate si materiale necesare
-asigararea conditiilor de igiena si singuranta
-se recomanda pentru perfecionare folosirea intrecerilor si a
exercitilor de trre combinate cu exerciii de transport, aruncare-
prindere,echilibru

Aparatele folosite - covor,saltele,barna,paralele,lazi,cercuri,anvelope

Sistematizarea exerciiilor de trre:
dupa inaltime:- inalt:pe talpi i palme
- medie:-pe antebrate si genunchi.
- pe palme si genunchi.
- joas:- in asezat cu ajutorul palmelor.
- din culcat,inainte,inapoi,lateral.
- pe abdomen, pespate, lateral i fr
ajutorul picioarelor.
- dupa directie: - inainte.
- inapoi.
- lateral.
136
 - dupa modul de executie: - libera.
- combinata: -cu ingreuiere:,pe plan
inclinat.
-cu transport de obiecte, partener .
Se poate executa:
- cu trecere pe sub: - aparate.
- partener.
- cu trecere prin; - fereastra.
- cerc uri.
-cu ocolire: - aparate,obiecte.
- pe aparate: - banca,barna,paralele.

Procedee de tarare.:
- tarare pe palme si talpi: dorsal in pod mare sau mic.
- facial: - cu picioarele intinse apropiat,departat(sprijin stand).
- cu picioarele indoite jumatate.
- cu picioarel indoite complet (sprijin ghemuit)
- tarare in sprijin culcat inainte,inapoi.
- pe palme i genunchi.
- pe antebrate i tlpi: - cu picioarele intinse.
- cu picioarele indiote.
- pe antebrate si genunchi.
- in aezat: - cu ajutorul picioarelor si bratelor.
- numai cu picioarele.
- fara ajutorul bratelor si picioarelor.
- prin rasucirea alternativa a bazinului .
- prin saltari.
- pe o coapsa si antebrat de aceeasi parte.
- in culcat - inainte - pe abdomen: - cu ajutorul,bratelor si genunchilor.
- numai cu ajutorul antebratelor.
- fara ajutorul bratelor si picioarelor.
- inapoi - pe spate - cu ajutorul talpilor si antebratelor.
- fara jutorul bratelor si a picioarelor .

ECHILIBRUL

Exercitiile de echilibru au o mare aplicaie in activitatea uman i

reprezinta gradul de stabilitate a corpului in efectuarea diferitelor poziii i
micri. 137
 Echilibrul este componenta de baz a indemnrii, cu sabstrat de
coordonare neuro - muscular fin cu rol in dezvoltarea simului
muscular.Aparatul vestibular are un rol important in dezvoltarea
echilibrului.
-Forme de manifestare-echilibrul static-pozitii simple
-echilibrul dinamic - micri:treceri dintr-o poziie
in alta,deplasare in condiii de echilibrul
-echilibrul combinat:cu alte exercitii aplicative
-echilibrare de obiecte

-Conditii biomecanice - relatia dintre proiecia centrului de greutate si

suprafaa poligonului de sprijin determin stabilitatea
- echilibrul stabil este situaia n care proiectia centrului de mas
cade in interiorul poligonului de sprijin
- echilibrul instabil- este situaia n care proiectia centrului de mas
cade in afara poligonului de sprijijn
-Aparate specifice exercitiilor de echilibru
banca, brna, mingi medicinale, punte mobila si cadrul circular
-in conditii naturale:busteni, santuri, conducte, garduri
-alte dotari:catalige, scara, butoaie, carucioare u rotile, skateboard, patine
cu rotile, trotinete biciclete, saci pentru alergare, sanie, patine, schiuri
-Gradare exerciiilor de echilibru se face prin:
- suprafata, inaltime, complexitate, sarcini suplimentare, inclinare
- reducerea bazei de sustinere
- modificarea suprafetei de sprijin
- modificarea inatimii aparatului sau a inclinarii
- schimbarea directiei de deplasare
- modificarea pozitiei segmentelor si efectuarea de miscari
suplimentare cu acestea
- combinarea exercitiilor de echilibrului cu
- trecerea peste obstacole
- folosirea de diferite obiecte si aparate
- cu transport de greuti de diferite marimi
- cu partener pe aceiai suprafa sau diferit
- pe suprafata mobila,
- pe suprafete paralele
- cu trecere de pe o suprafata pe alta
-Cerinte - toate exercitiile se vor efectua dup o bun pregatire a
organismului pentru efort
138
 -exerciiile se insuesc mai inti pe sol apoi pe suprafee mari la
inaltime mic, iar n final la nlime mare cu suprafa mic
-se acorda sau nu,dupa caz,asisten sau ajutor si se protejeaz stlpi
de susinere ai aparatelor i locurile de aterizare cu saltele.
Exercitii de echilibru

Exercitii de echilibru pe loc:

-diferite pozitii-stand pe varfuri
-stand pe picior
-stand pe genunchi
-ghemuit:-pe varfuri
-pe picior
-asezat cu picioarele ridicate
-pozitii rasturnate-pe omoplati:-intins si ghemuit
-pe cap
-miscari
-treceri dintr-o pozitie in alta
-miscari ale segmentelor in pozitii de echilibru(indoiri-
intinderi,balansari,rotari,ridicari,rulari cu oprire in pozitii)
-sarituri cu oprire in pozitii de echilibru

Exercitii de echilibru din deplasare

-combinat cu diferite variante de mers
-combinat cu tarare,transport,trecere peste si pe sub
obstacolele,aruncare-prindere,exercitii cu partener
-combinat cu diferite variante de alergare si saritura
-combinat cu sarcini suplimentare-orizontal,inclinat,in trepte
-intoarceri
-schimbarea directiei
-intalnire,traversare
-rezolvarea unor
cerinte(imbracare,dezbracare,trening)
-deplasare pe suprafete mobile,saritura in saci,patine cu
rotile,catalige,trotinete,biciclete,skateboard,mingi medicinale

Exercitii de echilibrare a unor obiecte

- bastoane, mingi, cercuri, maciuci

CRARE
Exercitiile de catarare au un pronuntat139
caracter aplicativ.
Cu ajutorul lor executantii urca,coboara sau trec peste obstacole de inaltimi
diferite.
Un exercitiu ca sa poata fi considerat catarare trebuie sa se caracterizeze
prin faptul ca o mare parte din greutatea corpului trebuie sa fie sustinuta de
brate.
Exercitii de catarare solicita intens flexori bratelor,dezvolta
forta,indemanarea.
Aplicatii :alpinism,pompieri,marina

Sistematizare
-dupa procedeul folosit:
-catarare cu ajutorul bratelor si picioarele:in 2Tsi 3T
-catarare numai cu ajutorul bratelor
-catarare numai cu oprire
-dupa aparatele la care se executa
-la scara fixa-brat picior fix
-brat-picior de acelasi parte
-prin saltare
-la franghie -2T si 3T,opriri
-la scara marinereasca-din fata din lateral
-in spirala
-cu serpuire printre sipci
-numai in brate
-prajina-idem franghie
-cadru de gimnastica-prin insurubare
-in zig-zag
-serpuit
-banca de gimnastica-in sprijin ghemuit
-agatat la genunghi
-atarnat
-la aparatele de gimnastica-barna,bara,paralele
-inele in leganare
-dupa directie-vertical
-inclinat(oblic)
-orizontal
-dupa complexitate-simpla
-la perete
-la doua franghii
-cu ingreuiere
140
-In conditii naturale catarare se poate face la-
copaci,garduri,stalpi,scari,ziduri cu puncte de sprijin

Descrierea procedeelor de catarare

-in 2 T-din atarnat cu un brat intins,celalalt indoit la nivelul pieptului
1.Ridicarea genunchilor cu fixare franghiei intre labele picioarele
2.Intinderea picioarelor si tractiune in bratul intins cu mutarea
bratului indoit sus intr-o noua pozitie initiala
-in 3T-din atarnat cu bratelor intinse
1.Ridicarea genunchilor cu fixarea franghiei intre labele picioarelor
2.Impingere prin intinderea picioarelor si tractiune in brate
3.Deplasarea alternativa a bratelor in sus intr-o noua pozitie de
atarnat cu bratelor intinse

Dozare
-gradarea procedeelor in functie de dificultate
-gradarea pozitiilor de la atarnat mixt la atarnat
-gradarea directiilor orizontal,apoi inclinat si in final pe verticala
-gradarea aparatelor in functie de stabilitate si a punctelor de sprijin oferite
de la scara fixa,cadru la banca,barna,aparate de gimnastica,iar in final
prajina,scara marinareasca,franghie,doua franghii sau cu trecere
-gradarea lungimii traseului
-gradarea inaltimii la care se ajunge
-gradarea ritm,viteza de catarare
-adaugare de sarcini suplimentare:transport de obiecte

Cerinte organizatorice
-verificarea aparatelor si saltelelor de proectie
-dupa caz acordarea asistentei sau a ajutorului
-protejarea palmelor
Indicatii metodice
-se folosesc doar in partea fundamentala a lectiei
-se recomanda folosirea lor fara trecere mai ales procedeele dificile si la
inaltime mare
-fetele vor lucra numai orizontal si inclinat la inaltime mica folosind
balansul
-se va intrezice alunecarea pe palme sau saritura de pe aparat de la inaltime.

141
ESCALADAREA

Exercitiile de escaladare au un pronuntat caracter aplicativ

Reprezinta o trecere peste un obstacol si se executa cu bratele si
picioarele in scopul depasirii lui
Escaladarea solicita intens si in mod complex aparatul locomotor F,R,I
-Aplicatii:pregatire militara,exercusii,alpinism.
-Sistematizare:
-dupa modul de executie
-liber sau partener,in grup
-dupa natura obstacolelor
-obstacole vii-partener
-obstacole naturale-garduri,trunchiuri de
copaci,povarnisuri abrupte
-obstacole construite
-aparate de gimnastica:capra,lada,cal,barna paralele, bara
-aparate speciale pentru escaladare:porticuri cadru vertical
- dupa procedeele folosite pentru depasirea obstacolelor
-prin saritura-cu un picior pe aparat
-in sprijin pe aparat si coborare prin saritura
-in sprijin lateral pe o mana si pe picior opus cu
trecerea celuilalt picior inainte
-prin atarnat-cu trecere in sprijin din forta cu ridicarea
laterala a unui picior pe aparat si trecerea celuilalt
pintre brat si picior
-cu trecere in sprijin din forta,escaladarea cu rasturnare
(flexia trunchiului inainte si aruncarea picioarelor peste cu
eliberarea prizei unui brat)
-cu catarare pe franghie atasata aparatului sau in leganare cu
oprire pe aparat
-cu ajutorul unei prajini(similar cu tehnica de la prajina)
-prin catarare-inclinat,vertical cu trecere peste
-cu partener sau in grup
Dozare :numar de obstacole,inaltime,procedee folosite,viteza transport de
obiecte

142
RIDICARE SI TRANSPORT
Sunt exercitii atractive ce starnesc interesul si se pot aplica si sub
forma de intrecere.Formeaza deprinderile utile im pregatirea militara sau in
cazul accidentelor.

Caracteristici :
-varietate mare de procedee
-dezvolta forta,rezistenta,indemanarea
-au efect pronuntat corectiv prin efortul de forta-rezistenta depus de
aplicatie in gimnastica medicala

Sistematizarea exercitiilor de transport.

-cu ridicare-ridicare si transport de obiecte
-ridicare de transport de partener
-fara ridicare-tractiuni-impingeri
-dupa numarul executantiilor individual
-in doi
-in grup

Obiecte: -mingi,saltele,bastoane,cercuri,gantele
-in coditii naturale-saci cu
nisip,pietre,caramizi,buturugi,trunchiuri,stalpi

Aparate :-banca,capra,lada,barna,cal,tranbulina

Procedee de transport obiecte: -cu o mana

-cu doua maini
-pe cap,pe umar,sub brat,la piept
Procedee de transport aparate:-individual
-in doi
-in grup
Procede de transport partener
1-1(individual):-roaba,in carca,calare pe umeri,pe un umar,in brate
2-2(in doi): -scaunel,in brate,targa
3-1(in trei): -carul roman,roaba lunga,pe pat de brate
-TRACTIUNIse folosesc la transport partenerilor fara a fi indicati,solicita
flexie,brate,extensie picioare
Se fac:-in doi
-in grup
-IMPINGERIsolicita extensia brate,picioare
143
 -idem tractiunile

Gradarea exercitiilor de ridicare si transport:

-dupa numarul de executanti
-dupa greutatea obiectului,aparatelui sau partenerului
-dupa procedeeul ales
-gradarea tempoului de deplasare
-gradarea distantei de parcurs
-combinarea cu alte sarcini sau exercitii aplicative trecere peste
obstacole,echilibru
Indicatii metodice:
-alegerea judicioasa a pozitiilor,prizelor,amplasarea
executantilor,stabilirea semnalelor de actiuni,un rol major in prevenirea
accidentelor.
-alegerea exerciilor in functie de sex,varsta nivel de pregatire fizica
-nu se recomanda colictivelor de fete

8.2. EXERCITII NESPECIFICE

MERSUL -ALERGAREA

Sunt forme de deplasare accesibile cu posibilitatea de gradare precisa

a efortului ce solicita musculatura membrelor inferioare.
Aplicatii:-in munca
-in pregatire militara
-in activitatea sportiva
-turism
Rol,sarcini
-formeaza deprinderea de deplasare controlata si ordonata
-formeaza deprinderea utilitara de deplasare in conditii
diferite,dificile,subordonate rezolvarii unor sarcini cu caracter aplicativ
-contribuie la formarea unei tinute corecte
-influenteaza nivelul calitatilor motrice
Varianta de mers
- Exercitii -de mers pentru formarea deprinderii de asezare corecta a
piciorului,a pasului de mers
- mers pe diferite parti ale labei piciorului(pe varfuri,pe calcaie,pe partea
interna ,pe partea externa,pe varful unui picior si calcaiul celuilalt,unul pe
partea interna,altul pe partea externa) 144
- mers cu asezare corecta a picioarelor:relaxat,incordat,cu rulare a talpii pe
linie
- Exercitii de coordonare a miscarii segmentelor(cu diferite pozitii ale
trunchiului si picioarelor)
- mers cu picioarele intinse cu ridicare la fiecare pas,mers ghemuit,cu
ridicarea genunchilor la piept,fandat,mers aplecat,indoit,cu diferite pozitii
ale bratelor
- Exercitii pentru formarea deprinderilor de reglare a lungimii si tempoului
pasului:
- mers cu pasi mici si inalti,cu pasi mici,tarati,cu pasi normali,mers cu pasi
mari,adaugati,incrucisat,schimbat,departat,cu picioarele incrucisate,cu
genunchi apropiati si gleznele departate,cu genunchi in afara.
- mers in tempol normal,rapid accelerat,lent mers cu alternarea tempourilor
- Exercitii de mers pentru formarea deprinderii de schimbare a directiei si
de modificare a suprafetei de sprijin
-mers inainte,innapoi,lateral
-mers pe sub obstacole,printre,peste obstacole
-mers pe teren plat,variat,inclinat,ascendent
Prin aceste exercitii se urmareste adaptarea mersului la conditii noi
nepravazute ce pot aparea,imbogatind bagajul motric
-Exercitii de mers pentru formarea deprinderilor de mers
artistic:usor,ascutit,saltat,arcuit,pasi de dans, polca, galop, vals, dans
popular, hora, sarba, breaza
-formeaza simtul ritmului,orientarea,expresivitatea cu
aplicatie in timpul liber,dans
-Exercitii de mers corectiv
-mers cu mainile la ceafa,coate inapoi,cu arcuirea bratelor
sus,lateral,si baston la spate,umeri,cu minge pe crestet,cu rulare
accentuata,peste obstacole
-Exercitii de mers combinat cu sarituri, transport, echilibru, tarare,
aruncare, prindere
-Exercitii de mers pentru dezvoltarea calitatiilor motrice
Viteza -mers accelerat,cu pasi mari,la vale,cu imitarea celui de
fata,cu intoarceri la semnal,stafete cu mers
Forta -mers ghemuit,cu impingere-tractiune,cu transport,mers
pe deal,pe trepte
Indemanarea mers in echilibru pe varfuri,in cercuri,peste
obstacole,prin obstacole
Rezistenta -mers de durata,pe teren variat
Variante la alegare 145
 -Exercitii pentru formarea pasului de alergare
-alergare cu genunchi sus,cu gambele la spate,cu joc de
glezne,pe varfuri,pe calcaie,cu picioarele intinse,cu spatele,relaxat,incordat.
-Exercitii de coordonare a miscarii segmentelor
-alergare pe linie,dreapta,serpuita,pe urme trasate,cu
picioarele indepartate,incrucisate
-alergare in panta,la deal ,la vale,pe teren variat,pe
nisip,zapada,pe cular,in saci,inainte,innapoi,lateral,cu schimbarea tempoului
si drectiei
-Exercitii de alergare pentru dezvoltarea calitatiilor motrice
Viteza -alergare accelerata,cu schimbari de
tempou,sprinturi,urmarire,handicap,stafete,la vale
Forta -cu genunchi sus,la deal,cu transport,cu pas saltat
Rezistenta-alergare de durata
Exercitii de alergare combinate cu sarituri,transport,echilibru
Sarituri
Sariturile aplicative sunt procedee simple fara dificultate tehnica,folosite in
scop utilitar pentru depasirea unor obstacole naturale sau construite
Sariturile solicita intens membrele inferioare si curajul
Caracteristici dinamism
-posibilitatea de aplicare in conditii naturale,turism
-posibilitatea de aplicare in activitati sportive
Sistematizare sariturilor applicative:- cu sprijin -de pe loc
-fara sprijin -cu lan
-sarituri gara sprijin
-libere -ini lungime: -de pe loc
-cu lan.
-in inaltime: -de pe loc.
- cu lan:-prin pasire.
- prin forfecare

- in adincime(de pe aparate)drept sau oblic:-cu lan

-de pe
loc.
-peste obstacole aparate (saltele, banca, snur, brna,
lada, capra)
-prin fereastra:-ghemiut
-echer
-prin rostogolire
-la 146
coarda:- mica.mare.
 -individual,in doi,in grup.
-la trambulina elastica:intins, ghemuit, echer,
departat.
-peste aparate de gimnastica joase:
-ghemuit.
-cu pasire pe aparat.
-cu forfecare.
-sarituri cu sprijin: -pe un brat si bataie pe un picior.
-de pe un picior si sprijin dublu.
-de pe doua picioare si sprijin de pe un brat.
-de pe doua picioare si sprijin dublu.
-cu trecere laterala sau rostogolire.
-laterala pe un picior.
-cu bataie prin lateral.
-prin rostogolire.
-prin pasire,forfecarecu lan oblic si sprijin.
-echer(saritura hotului)
-cu intoarcere peste obstacol.
-cu transport.
-combinate in torent.

Aparate: la care se execut srituri -capra, lada, cal, masa de sarituri,

banca,brna
In conditii naturale: - an, gard, zid, bustenti,obstacole vii.
Indicatii metodice: -se recomandao gradare judicious,asigurare si ajutor
dupa caz,in scopul prevenirii accidentelor.

Aruncare- prindere
Sunt executii cu larg aspect aplicativ ce solicita intens musculatura
membrelor superioare. Dezolta forta,indeminare si formeaza deprinderi de
aruncare,respective prindere a unor obiecte aruncate.
Aplicatii: -in munca,constructii ,agricultura.
-in pregatirea militara.
-in activitatea sportiva,atletism,jocuri sportive.
Sistematizare: -aruncari la distanta: -mingii de oina.medicinale,pietre.
-aruncari la tinta: -fixa,miscatoare,spontana.
-aruncare-prindere: -mingii,bastoane,cercuri.
Aruncarile se pot face: - cu o mana: - de deasupra umarului
- de jos ,lateral,de sub picior.
- cu doua maini:
147 - de la piept,umar.
 - de deasupra capului.
- peste cap.
- printer picioare.
- pe directii: - inainte.
- inapoi.
- in jos,in sus.
- la perete cu ricoseu in sol.
- cu o mana sau cu doua maini.

Prinderea:
Calitati implicate:
- aruncarea la distanta: forta ,detenta bratului,viteza.
- aruncarea la tinta si aruncarea prinderea dezvolta precizia,controlul
gradului de incordara a musculaturii,simtul aprecieii distantei si marimii
tintei,aprecierea vitezei de deplasare si a pozitiei viitoare.
Materiale:mingii de oina,de cauciuc ,medicinale,de
tenis,bulgari,pietre,bastoane,cercuri, sageti.
Indicatii metodice:
- gradare in functie de sex,virsta,nivel de pregatire.
- ambidextritate.
- organizare adecvata pentru prevenirea accidentelor .
- folosirea de forme atractive de jocuri- stafete.
- aplicarea in conditii naturale.
- intai cu ambele maini,apoi cu o mana cu schimbarea pozitiei.
- schimbarea obiectelor:marime,greutate,directie,traiectorie,precizie.
Dozare : numar de aruncari pe unitate de timp,greutatea
obiectelor,forma,distanta, precizia,forma de aruncare.

8.3. EXERCITII COMBINATE

Trasee applicative: sunt forme de organizare sub forma combinata a

deprinderilor naturale de baza., mers, alergare, sritur
Parcursul aplicativ sau (parcursul cu obstacole) este o forma combinata de
deprinderi de baz i aplicative cu scop de a depasi obstacolele fizice si
psihologice.
Circuitul este o forma combinta de deprinderi aplicative cu deprinderi
specifice unor ramuri sportive cu scop de generalizare,perefctionare.
Mod de desfasurare- in torent.
148
Exercitii combinate sub forma de joc:
1.Urmarirea-metoda de aplicare sub forma de intrecere a exercitiilor
combinate.
-urmarirea inseamna executie simultana cu handicap pe acelasi traseu.
2. Intrecerea metod de stimulare a activitii pe baza unor reguli, intre
doi executanti sau echipe
3.Stafeta- mod de aplicare sub forma de intrecerea exercitiilor combinate,
stafeta inseamna executie succesiva paralela,in acelasi timp.Intrecerea se
face intre echipe.
4.Jocul(dinamic) este mijloc sau metoda in finctie de aplicare.
- se caracterizea prin reguli specifice.
- formeaza deprinderi: - de baza si aplicative.
- specifice unor ramuri de sportivi.
- dezvolta calitati(jocuri pregatitoare)motrice de baza.

Mod de desfasurare a exercitiilor sub forma de joc:

actiuni simultane:-urmarire
-schimbare de locuri
actiuni succesive-stafete
-torent
actiuni contracronometru la semnal

Parcusul aplicativ
Are ca scop formarea capacitatii de generalizare si aplicarea
deprinderilor aplicative intr-un mod combinat
Dupa modul de alcatuire lungime, numar de exercitii aplicative,gradul
de dificultate,parcursurile pot urmari:
-perfectionarea exercitiilor aplicative si aplicarea lor in conditii variate;
-dezvoltarea unor calitatii motrice.
Dozare : -prin adaugare de sarcini
-prin inlocuire cu sarcini mai grele;
-prin numar de repetari
Etape metodice in alcatuirea unui parcurs aplicativ
-Stabilirea obiectivelor in functie de :-nivelul de pregatire al elevilor;
-baza materiala
-Determinarea exercitiilor a numarului lor(intre 2 si 12)
-Determinarea succesiunii exercitiilor,distantelor dintre ele,lungimea
totala in functie de obiectiv(10-40m gimnaziu,60-80m liceu)
-Stabilirea regulilor fata de elevi:
-parcursuri de generalizare-indicaie,
149 corect in timp cat mai scurt
 -parcursuri de indemanare- indicaie metodic, repede si precis
cu penalizari si bonificatii
(Ambele sunt parcursuri scurte,de complexitate ce se executa corect pe fond
de odihna)
-parcursuri de rezistenta-nu abandonez(sunt parcursuri lungi
sau fara pauza intre repetari pe puncte pentru fiecare reusita)
-parcursuri de forta sunt scurte dar contin exercitii dificile ce
solicita contractii mari (se fac dupa o buna incalzire pe fond de odihna)
Indicatii metodice
-insusirea corecta a procedeelor componente
-asigurarea dinamismului,evitarea asteptarilor prea lungi
-folosirea unei dozarii progresive
-aplicarea in conditii naturale
-masuri de asigurare si protectie pentru evitarea accidentelor

150
 Modele de Parcursuri aplicative:

Model de parcurs nr 1.

- alergare pe banca de gimnastic.

- urcare pe un plan nclinat (banca sprijinit cu unul din capete pe lada
de gimnastic).
- sritur dreapt n adncime urmat de rostogolire nainte, srituri
succesive n 3 cercuri aezate pe sol, orizontal, n linie dreapt.
- crare printr-un procedeu preferat la scar fix.
- coborre de pe scar fix i trre 5-6 m. pn la un semn trasat cu
creta pe sol.
- srituri pe ambele picioare peste 5 mingi medicinale aezate la 1 m.
distan una de alta.
Dup nsuirea parcursului de ctre elevi, traseul se execut de
dou ori consecutiv fr pauz.
Al doilea executant pleac n curs cnd cel din fa prsete
primul aparat.

151
 Model de parcurs nr. 2.

- alergare srind coarda.

- sritura n ghemuit pe lada de gimnastic, urmat de sritura n
adncime cu ntoarcere 180O.
- trre pe dou bnci de gimnastic aflate una n prelungirea celeilalte.
- crare cu ajutorul minilor i picioarelor pe o banc nclinat
sprijinit cu un capt la scara fix.
- deplasare lateral din atrnat la scar fix pe cea de-a doua scar.
- rostogolire nainte, urmat imediat de o sritur peste dou linii
trasate cu creta pe sol.
- mers ghemuit pe banca de gimnastic rsturnat.
Traseul se va repeta de 2 ori consecutiv.
Al doilea executant pleac n curs cnd cel din fa ajunge la lad.

152
BIBLIOGRAFIE
1. ALBU C. (1977), Educaia fizic la clasele V VIII, Editura Sport
Turism,Bucureti.
2. ALBU C.( 1981), Educaia fizic n liceu, Editura Sport - Turism,
Bucureti,
3. BIAU GH.( 1972),Gimnastica, Editura Stadion, Bucureti,
4. BIAU GH(.1984), Gimnastica, Editura Sport Turism, Bucureti,
5. BADIU T.(1995), Exerciii i jocuri de micare pentru clasele I IV,
Editura Alma, Galai,
6. BNAN G.,(1983), Banca de gimnastic, Editura Sport Turism,
Bucureti,
7. BEDO C.(1970), Exerciii cu partener, Editura CNEFS,
8. BAROGA L., (1984), Educarea calitilor fizice combinate, Edit. Sport-
turism, Bucureti
9. BIBIRE MIRCEA, DUMITRU R., (2001), Gimnastica artistic, / Edit.
Universitii Bacu, 247 p
10. BIBIRE MIRCEA, DUMITRU RZVAN, (2001), Paralele inegale,
Modernizarea antrenamentului / Edit. MEDIA TM, Bacu,
11. BILIDA A.,TUDUSCIUC I. (1973), Parcursuri cu obstacole, Editura
Stadion, Bucureti
12. BOMPA T.O.,( 2002), Teoria i metodica antrenamentului / Edit. Ex
pronto, Bucureti, 435 p
13. BOTA C, (2000), Ergofiziologie / Edit. Golbus , Bucureti,
14. BRATU I.(1985), Deprinderi motrice de baz, Editura Sport Turism,
Bucureti,
15. BRILOIU D., TOMAS L.( 1971), Exerciii la scar fix, Editura
UCRS
16. CARRASCO R., .(1979), Essay de systematique deisegnement de la
gymnastique aux agres / Edit. Vigot, Paris
17. CRSTEA GH., (1993), Teoria i metodica educaiei fizice i sportului
Edit Universul, Bucureti, 143 p
18. CRSTEA GH., (2000), Teoria i metodica educaiei fizice i
sportului / Edit.An-Da, Bucureti
19. CIEANU T., (1984), Mic dicionar al sportului / Edit. Albatros,
Bucureti
20. COLIBABA D.E., (1998), Jocurile sportive, teorie i metodic / Edit.
Aldin, Bucureti, 327 p
21. COMAN S.(1995), Educaia fizic i metodologia predrii la clasele
I IV, Editura Tehnic, Bucureti,
22. CORNEAN T.,(1972), Exerciii153 i jocuri cu baston, Editura CNEFS
23. COVACI N., (1976),.Sriturile n gimnastic / Edit.Sport-turism,
Bucureti,136p
24. CREU M.(1997), Gimnastica de baz, ndrumar practico-metodic,
Editura Univ. Piteti
25. DOBRESCU TATIANA, (2006) Bazele teoretice si metodice ale
gimnasticii, Ed PIM Iasi
26. DRAGNEA A, BOTA A.,(1999), Teoria activitii motrice / Edit.
didactic i pedagogic, Bucureti, 256 p
27. DRAGNEA A. TEODORESCU S. M., (2002), Teoria sportului / Edit.
FEST,
28. DUNGACIU P., (1971), Gimnastica sportiv pentru copii i juniori /
Edit. Stadion
29. DUNGACIU P., (1982), Aspecte ale antrenamentului modern de
gimnastic / Edit Sport- Turism, Bucureti, 185 p
30. EPURAN M., (1990), Modelarea conduitei sportive / Edit. Sport-
Turism, Buc.
31. EPURAN M., (1984), Metodologia cercetrii tinifice / Edit. IEFS,
Bucureti,
32. EPURAN M., (1977 [1978]), Metodologia cercetrii activitilor
corporale / Edit. IEFS, Bucureti
33. EPURAN M., (1983), Sportul de performan / Edit. Sport-Turism,
Bucureti
34. FEKETE J.(1996),Gimnastica de baz, acrobatic i srituri, Editura
Librriile Crican.Univ Oradea
35. FIREA E., (1985), Metodica educaiei fizice colare / I.E.F.S, 246 p
36. GAGEA A., (1999), Metodologia cercetrii tiinifice n Educaie
fizic i sport, Edit. Fundaiei Romnia de mine
Universitatea Spiru Haret, 384 p
37. GRIGORE V., (1999), Longevitate n gimnastic / Edit. Atlantis,
Bucureti,
38. GRIGORE V., (1998), Gimnastica de performan / Edit. Inedit,
Bucureti
39. GRIGORE V., (2002), Pregtirea artistic n gimnastica de
performan / Edit. ANEFS, Bucureti, 76 p
40. GRIGORE V., (2001), Gimnastica artistic Bazele teoretice ale
antrenamentului sportiv / Edit. SemnE, Bucureti, 194 p
41. GRIMALSCHI T. (1999), Curs universitar de gimnastic / Edit.
Universitas, Chiinu, 86 p
42. HRGLA A. (1985), Organizarea spaiilor pentru educaie fizic,
Editura Sport Turism, Bucureti
154
43. HIDI I. (1984), Gimnastic note de curs, IEFS, Bucureti
44. HIDI I. (1989), Gimnastica de baz, IEFS, Bucureti
45. HIDI I.(1991), Gimnastic note de curs, ANEF ; Bucureti
46. IONESCU R.(1970), GImnastica de baz n coala general, culegere
de probleme i exerciii, Editura didactic i
pedagogic,
Bucureti,
47. MATVEEV L.P, NOVICOV A.D., (1980), Teoria i metodica
educaiei fizice / Edit.Sport-turism 600 p
48. MATVEEV L.P., . (1984), Teoria i practica culturii fizice / Moscova
49. MITRA GH., MOGO A., (1977), Dezvoltarea calitilor motrice /
Edit. Sport
50. NICULESCU A. (1976), Exerciii i jocuri n coal, Editura Sport
Turism, Bucureti
51. POPESCU G.(2003), Gimnastica prezentare general, Editura
Perpessicius, Bucureti,
52. POPESCU G.(2003), Gimnastica de baz, Structura i organizarea
activitilor de educaie fizic, Editura Perpessicius,
Bucureti,
53. POPESCU G.(2005), Gimnastica pregtirii, educrii, dezvoltrii fizice
generale, Editura Elisavaros, Bucureti
54. SCARLAT E.(1981), Lecia de Educaie Fizic, Editura Sport Turism,
Bucureti
55. SCARLAT E., SCARLAT M.B.,(2003), Educaie Fizic i Sport,
Editura Didactic i pedagogic, Bucureti
56.SOLOMON M. GRIGORE V., BEDO C., (1996),Gimnastica, Edit.
Dom Trgovite,
57. STOESCU A.,PODLAHA R., (1974), Terminologia gimnasticii / Edit.
SportTurism, 320 p
58. STROIESCU A.(1968), Gimnastica, Editura didactic i pedagogic,
Bucureti
59. TOLMACIOV P.E., (1991), Structura pregtirii motrice a copiilor de
vrst colar, Conferina tiinific de educaie fizic
colar Chiinu
60. TUDUSCIUC I., (1984),Gimnastica sportiv / Edit. Sport-Turism
Bucureti,
61. TATU T., URSU M.,(1975), Complexe de exerciii n aer liber, Editura
Sport Turism, Bucureti,
62. VIERU N., DUNGACIU P., (1971), Gimnastica sportiv pentru copii
i juniori, Editura Stadion,
155 Bucureti
156