Psihopatologie prezentare

Episodul maniacal

DEFINITIE: Episodul maniacal este o perioada distincta in cursul careia exista o dispozitie
crescuta, expansiva sau iritabila anormala si persistenta.

Criteriile de diagnostic pentru episodul maniacal

Criteriul A. perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil anormal
i persistent, durnd cei puin o sptmn (sau orice durat, dac este
necesar spitalizarea)
Dispozitia crescuta a unui episod maniacal poate fi descrisa ca fiind euforica, extraordinar de
buna, joviala sau exaltata. Chiar daca aceasta dispozitie poate avea initial un caracter contagios
pentru un observator neimplicat, ea este recunoscuta de o persoana care cunoaste bine pacientul.

Calitatea expansiva a dispozitiei se caracterizeaza printr-un entuziasm continuu si

nediscriminativ pentru interactiunile interpersonale, sexuale sau profesionale.

Persoana poate incepe in mod spontan conversatii cu straini in locuri publice sau
un vanzator pentru telefona acasa unor persoane straine in primele ore ale
diminetii pentru a incepe vanzarile.

Dispozitia crescuta este considerata un simptom tipic, perturbarea de dispozitie predominanta

poate fi instabilitatea, in special cand dorintele persoanei nu sunt satisfacute. Labilitatea
dispozitiei (alternanta intre euforie si instabilitate) este observata frecvent.

Criteriul B. n timpul perioadei de perturbare a dispoziiei, trei (sau mai multe) dintre
urmtoarele simptome au persistat (patru, dac dispoziia este numai iritabil) i au fost prezente
ntr-un grad semnificativ:

1. Stima de sine exagerata care poate merge de la incredere crescuta pana la grandoare,
poate atinge proportii delirante.
Persoana isi poate da cu parerea in domeniile in care nu are niciun fel de
cunostinte, in lipsa oricarui talent se poate angaja sa scrie un roman sau sa
compuna lucrari muzicale, ori cauta publicitate pentru o inventie irealizabila.
Poate avea idei delirante precum existenta unei relatii speciale cu Dumnezeu,
sau o anumita persoana publica din lumea politica, religioasa...)
2. Apare o necesitate scazuta de somn
Persoana se trezeste din somn cu cate ore mai devreme decat programul obisnuit
si se simte plina de energie. Cand perturbarea somnului este severa, pacientul
poate sa petreaca multe zile fara sa doarma, neaparand fatigabilitate (scaderea
fortei musculare ca urmare a oboselii)

3. Vorbirea maniacala este de regula presanta, sonora si dificil de intrerupt.

Individul poate vorbi nonstop, ore intregi fara nicio preocupare pentru ai lasa pe
ceilalti sa vorbeasca. Limbajul este caracterizat uneori de plezanterie( aluzii
amuzante), joc de cuvinte care amuza.
Daca dispozitia persoanei este mai mult iritabila decat expansiva, discursul poate
fi marcat de lamentari, comentarii ostile sau tirade colerice (discurs)

4. Gandurile individului pot fi accelerate, adesea intr-un ritm mai accelerat decat pot fi
articulate.
Indivizii au semnalat ca este asemanator cu urmarirea a mai multe televizoare in
acelasi timp. Fuga de idei este evidenta in momentul in care pacientul trece de
la un subiect la altul. (un vanzator poate vorbi despre o eventuala afacere care
consta in vanzarea de computere, dar apoi duce discutia spre discutarea unei
componente a calculatorului, a revolutiei industriale sau matematici aplicate.)
Daca fuga de idei este sevara, limbajul devine dezorganizat si incoerent.
5. Distractibilitatea este evidenta cand apare incapacitatea de a elimina stimulii externe
irelevanti. (articole de vestimentatie, zgomotul de fundal, mobilierul dintr-o incapere.).
Poate exista o capacitate redusa de a face diferenta intre ideile adecvate unui subiect si
mai putin sau chiar deloc relevante.
6. Cresterea activitatii orientate spre un scop implica de cele mai multe ori, o planificare
excesiva la multiple activitati. (sexuale, profesionale, politice, religioase). Pot fi
prezente si impulsiuni, fantezii si un comportament sexual crescut.

Aproape constant exista o sociabilitate crescuta, de exemplu reinnoirea legaturilor cu vechi

cunostinte, apelarea prietenilor sau chiar a strainilor la orice ora din zi sau din noapte fara a
lua in considerare natura intrusiva si dominatoare a acestei interactiuni.

Indivizii prezinta adesea agitatie sau neliniste psihomotorie prin mersul de colo
pana colo, prin tinerea simultana a mai multe conversatii (la telefon si cu alta
persoana in acelasi timp).
 7. Expansivitatea, optimismul nejustificat, grandoarea si judecata redusa duc adesea la
implicarea imprudenta in activitati placute, cum ar fi, cumparari excesive, investitii in
afaceri nesabuite, comportament sexual insolit care include infidelitate sau relatii
sexuale cu persoane straine.

Criteriul C. Aceaste simptome nu satisfac criteriile pentru un episod mixt in care apar atat
simtome ale episodului maniacal, cat si simptome ale episodului depresiv major, aparand
aproape in fiecare zi, o perioada de cel putin 1 saptamana

Criteriul D. Perturbarea trebuie sa fie suficienta pentru a cauza o deteriorare semnificativa a

functionari sociale sau profesionale ori este necesara spitalizarea sau este caracterizata prin
prezenta de elemente psihotice.

Criteriul E. Episodul nu trebuie sa se datoreze efectelor fiziologice directe ale unei conditii
medicale generale (scleroza multipla, tumora cerebrala).

Simptomele asemanatoare celor intalnite in episodul maniacal se pot datora efectelor

directe ale medicatiei antidepresive, terapiei electroconvulsivante, fototerapiei sau
medicamente prescrise pentru alte conditii medicale (corticosteroizii).

Aceste tablouri clinice nu sunt considerate ca fiind episoade maniacale si nu are relevanta pentru
diagnosticul de tulburare bipolara.

Daca un pacient cu tulburare depresiva majora recurenta dezvolta simptome maniacale,

ca urmare a administrarii de antidepresive, episodul este diagnosticat ca tulburare
afectiva indusa de o substanta, cu elemente maniacale si nu este considerat o comutare
de la diagnosticul de tulburare depresiva majora la cel de tulburare bipolara de tip I.

Deteriorarea trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza o deterioare semnificativa in

functionare sau pentru a necesita spitalizarea pentru a proteja individul de consecinte negative
ale actiunilor care rezulta din judecata redusa (pierderi materiale, activitati ilegale, pierderea
locului de munca, comportament agresiv).

Date de laborator asociate

Nu au fost identificate niciun fel de date de laborator cu valoare diagnostica pentru episodul
maniacal.

S-a constat insa, ca o diversitate de date de laborator sunt anormale la indivizii cu episod
maniacal, in comparatie cu subiectii din grupul de control.
Includ

anomalii polisomnografice,

(somonologia se ocupa cu studiul somnului. Polisomnografia presupune efectuarea unor

masuratori pentru inregistrarea schimbarilor asupra respiratiei, activitatea cerebrala, miscari
muscularea, miscarea ochilor si miscarea picioarelor),

cresterea secretiei de cortizol,

absena nonsupresiunii la dexametazon. (Testul de supresie la dexametazona verifica
modul de raspuns al organismului, mai precis rata secretiei de cortizol, la
administrarea unui medicament corticosteroid numit dexametazona. Testul se
realizeaza in cadrul algoritmului de diagnosticare de certitudine a sindromului Cushing
(patologie caracterizata prin secretie excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta
intre diversele forme de sindrom Cushing si alte stari caracterizate prin
hipercorticism.)

Evolutie

Debutul pentru primul episod maniacal se situeaz la nceputul anilor 20, dar n unele cazuri
debutul are loc n adolescent, iar n altele dup etatea de 50 de am Episoadele maniacale ncep
de regul brusc, cu o escaladare rapid a simptomelor n decurs de cteva zile Fre cvent,
episoadele maniacale survin dup stresori psihosociali Episoadele dureaz de regul de la
cteva sptmni la cteva luni, sunt mai scurte si se termin mai brusc dect episoadele
depresive majore In multe cazuri (50-60%), un episod depresiv major precede sau urmeaz
imediat unui episod maniacal, fr existena vreunei perioade de eutimie.(dispozitie afectiva
normala). Dac episodul maniacal survine n perioada de postpartum, poate exista un risc
crescut de recurent n urmtoarele perioade de postpartum, iar specificantul cu debut
postpartum" este aplicabil.

Diagnostic diferential

Un episod maniacal trebuie sa fie distins de o tulburare afectiva datorata unei conditii medicale
generale. Diagnosticul adecvat ar putea fi cel de tulburare afectiva datorata unei conditii
medicale generale, daca perturbarea de dispozitie este considerata ca fiind consecinta
fiziologica directa a unei anumite conditii medicale generale (ex: scleroza multipla, tumora
cerebrala, sindrom Cushing).
Aceasta precizare se bazeaza pe istoric, datele de laborator sau examenul somatic.

Daca debutul primului episod maniacal este la o varsta de 50 de ani, acesta poate fi dat de o
conditie medicala generala sau un abuz de substante.

Tulburarea afectiva indusa de o substanta se distinge de un episod maniacal prin faptul ca

substanta (ex: abuzul de un anumit drog, medicatie sau intoxicatia prin expunere la o substanta
toxica intoxicatie cu mercur sindromul palarierului nebun) este considerat a fi etiologic n
relaie cu perturbarea afectiv

1. Simptomele care survin de exemplu in intoxicatia cu cocaina vor fi diagnosticate ca

tulburare afectiva indusa de cocaina cu elemente maniacale, cu debut in timpul
intoxicatiei.
2. In timpul tratamentului cu antidepresive, terapia electroconvulsivanta sau fototerapia.
a. Diagnosticate ca tulburari afective induse de o substanta tulburare afectiva
indusa de amitriptilin (antidepresiv recomandat in depresii cu componenta
anxioasa, enurezis nocturn la copii, dureri cronice rebele, neurogene si ale
migrenei.) tulburare afectiva indusa de terapia electroconvulsivanta cu
elemente maniacale (terapia electroconvulsivanta sau cu electrosocuri indicata
in tratamentul de depresia severa in cazurile in care pacientul nu raspunde la
liniile de tratament - fototerapia terapia cu lumina recomandata in depresii,
tulburari afective sezoniere reprezentate de depresii legate de diminuarea zilei
si reducerea luminii solare in lunile de toamna si iarna.) aici este necesar de
stabilit daca episoadele isi au debutul in timp ce persoana a primit tratamentul.
b. Episoadele maniacala trebuie distinse de episoadele hipomaniacale. Chiar daca
episoadele maniacale si hipomaniacale au simptome comune, perturbarea in
timpul episoadelor hipomaniacale nu este suficient de severa pentru a cauza o
deteriorare semnificativa in domeniul social sau profesional care sa necesite
spitalizarea. Totusi unele episoade hipomaniacale pot evolua in episoade
maniacale complete.
c. Episoadele depresive majore cu dispozitie iritabila proeminenta pot fi dificil de
distins de episoadele manicale cu dispozitie iritabila ori de episoadele mixte.
Aceasta precizare necesita o evaluare atenta a prezentei simptomelor maniacale.
Daca sunt satisfacute atat criteriile pentru episod maniacal cat si episod depresiv
major aproape in fiecare zi, pentru o perioada de cel putin o saptamana. Acesta
va fi considerat un episod mixt.
d. Tulburarea hiperactivitate / deficit de atentie si episodul maniacal sunt
caracterizate ambele prin activitate excesiva, comportament impulsiv, judecata
redusa si negarea problemelor. Diferenta este ca ADHD-ul are un debut precoce
inainte de 7 ani, evolutia este mai degraba cronica decat episodica, lipsa de
debuturi si terminari relativ clare, absenta unei dispozitii expansive sau crescute,
ori elemele psihotice.
Elemente si tulburari asociate

Indivizii cu episod maniacal nu recunosc de regula ca ei sunt suferinzi si se opun eforturilor de

a fi tratati. Pot calatori impulsiv in alte orase, rupe legaturile cu rudele, isi pot schimba
vestimentatia, infatisarea pentru un stil provocator ori ornat teatral care este in afara modului
lor de a fi.

Se pot angaja in activitati cu caracter dezorganizat sau bizar (distribuirea de bunuri trecatorilor
straini). Preocuparile etice pot fi desconsiderate chiar de catre cei care de regula sunt onesti (ex:
un agent de bursa cumpara si vinde in mod necorespunzator stocuri, fara cunostinta sau
permisiunea clientilor, un savant isi insuseste descoperirile altora.)

Unii indivizi, pot avea un comportament ostil fata de ceilalti iar in special cei cu elemente
psihotice, pot deveni agresivi fizic sau se sinucid.

Consecintele adverse ale unui episod manical (ex: spitalizarea nevoluntara, dificultati cu legea
sau probleme financiare) rezulta adesea dintr-o judecata redusa sau hiperactivitate.

In afara episoadelor maniacale, subiecti regreta comportamentele in care s-au angajat in timpul
crizelor maniacale.

Dispozitia poate trece rapid in stare coleroasa sau depresie. Simptomele depresive pt dura
cateva momente, ore sau mai rar zile. Nu rar, simptomele depresive si simptomele maniacale
survin concomitent. Daca, atat criteriile pentru episodul maniacal depresiv major, cat si
criteriile pentru episodul maniacal sunt proeminente in fiecare zi, timp de cel putin o saptamana,
episodul este considerat ca fiind unul mixt.

Pe masura ce episodul maniacal se desfasoara, exista adesea posibilitatea aparitiei abuzului de

alcool sau stimulante, care pot prelungi episodul.
Criterile de diagnostic pentru Episodul Maniacal
A. o perioad distinct de dispoziie crescut, expansiv sau iritabil anormal
i persistent, durnd cei puin o sptmn (sau orice durat, dac este
necesar spitalizarea)
B. n timpul perioadei de perturbare a dispoziiei, trei (sau mai multe) dintre
urmtoarele simptome au persistat (patru, dac dispoziia este numai
iritabil) i au fost prezente ntr-un grad semnificativ:
(1) stim de sine exagerat sau grandoare;
(2) scderea necesitii de somn (de ex., se simte refcut dup numai trei ore
de somn);
(3) mai locvace dect n mod uzual sau se simte presat s vorbeasc continuu;
(4) fug de idei sau experiena subiectiv c gndurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (adic, atenia este atras prea uor de stimuli externi
fr importan sau irelevani);
(6) creterea activitii orientate spre un scop (fie n societate, la serviciu sau
la coal, ori din punct de vedere sexual) sau agitaie psihomotorie;
(7) implicare excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de
consecine nedorite (de ex., angajarea n cumprturi excesive, indiscreii
sexuale ori investiii n afaceri nesbuite).
C. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (vezi pag. 365).
D. Perturbarea de dispoziie este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare
semnificativ n funcionarea profesional sau n activitile sociale
uzuale ori n relaiile cu alii, ori s necesite spitalizare pentru a preveni
vtmarea sa sau a altora, ori exist elemente psihotice.
E. Simptomele nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament sau un alt tratament) ori ale unei
condiii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
Not: Episoadele asemntoare celor maniacale i care sunt clar cauzate de
tratamentul antidepresiv somatic (de ex., medicamente, terapie electrocar-
vulsivant, fototerapie) nu trebuie s conteze pentru un diagnostic de
tulburare bipolar I).