Sarcina gemelara presupune dezvoltarea concomitenta, intrauterine, doi produsi
de conceptie. Gemenii pot fi dizigoti sau monozigoti.
Gemenii monozigoi apar ca urmare a
diviziunii unui singur ovul fecundat n primele 14 zile, astfel:
dac diviziunea apare n primele 3
zile, rezult doi embrioni cu dou placente i doi saci amniotici. (bicorionic, biamniotic) => =>
ntre 4-7 zile de la fecundaie,
gemenii vor avea placenta comun i saci diferii (monocorionic i biamniotic- aprox 70% din cazuri) => =>
<= diviziunea ntre zilele 8-13. va rezulta
o sarcin monocorionic i monoamniotic (un singur sac i o singur placenta-aprox 10%).
Dac diviziunea are loc mai tarziu gemenii
vor fi incomplet separai
Sarcina dizigota reprezinta un procent de 80% din sarcinile gemelare si rezulta dn
ovulatie multipla, fiind fecundate doua ovocite diferite. Principala caracteristica este prezenta unor invelisuri trofoblastice diferite pentru fiecare ou. In cavitatea uterine se gasesc doua oua, separate, cu plavente distincte si circulatie independent, fara anastomose vasculare. In acest mod, fetii au o dezvoltare egala din punct de vedere ponderal si al taliei, putand avea acelasi sex sau nu.
Sarcina dizigota se caracterizeaza prin:
Oua net separate
Lipsa anastomozelor vasculare Lichid amniotic normal Feti lipsiti de identitate fenotipica si genotipica Feti de acelasi sex sau nu
Ca principali factori implicate in aparitia sarcinilor multiple, unii autori descriu
varsta inaintata a mamei, in cazul sarcinilor monozigote, iar in cazul celor dizigotice, frecventa acestora creste odata cu paritatea. In anumite studii publicate se descrie frecventa mare a gemenilor dizigoti in anumite grupuri entice sau ca avand o anumita dependenta fata de rasa- crescuta in cazul rasei negre. De asemenea, tarile nordice, conform statisticilor prezinta o frecventa crescuta a sarcinilor gemelare.
Defecte ale sarcinii gemelare
Sarcinile gemelare prezinta o mortalitate perinatala crescuta, fiind de
asemenea insotite de nasteri premature, aproximativ 15% din nou-nascutii premature prevenind din sarcini multiple, avand greutati scazute in momentul nasterii. Sarcina gemelara este incadrata in grupul sarcinilor cu risc crescut. Complicatiile cele mai frecvente in acest caz sunt avortul sau nasterea premature, anemie feriptiva, oprire in dezvoltarea intrauterine etc.
Acest symptom apare in cazul in care unul dintre feti moare si este resorbit. Daca resorbtia se realizeaza complet, cavitatea amniotica prezenta poate fi vizualizata ultrasonografic, ca fiind goala. Dac pierderea se produce n primul trimestru, nici fetusul supravieuitor i nici mama nu prezint semne sau simptome. Pronosticul geamnului supravieuitor este, de regul, foarte bun, ns depinde de factorii care au condus la moartea celuilalt fetus. Dac geamnul moare n al doilea sau al treilea trimestru, exist un risc destul de mare ca fetusul supravieuitor s aib de suferit. Cnd un geamn moare dup perioada embrionar de gestaie (8 sptmni), apa din interiorul esuturilor geamnului, lichidul amniotic i restul placentei pot fi reabsorbite. Acest lucru duce la aplatizarea geamnului decedat datorit presiunii supravieuitorului. La natere, ftul decedat poate fi identificat ca fetus compressus (comprimat suficient pentru a fi observat) sau ca fetus papyraceus (aplatizat prin pierderea lichidelor i a majoritii esutului moale).