Renasterea si umanismul

In Europa se dezvolta intre secolele XIV- XVI o ampla miscare culturala cunoscuta
sub numele de Renastere. Redescoperind valorile culturale ale antichitati greco-
latine, Europa intra in aceste secole intr-un proces activ de renastere care s-a
caracterizat prin inflorirea stintelor si a artelor prin mari inventii si descoperiri
geografice. Renasterea a promovat o conceptie sociala si filozofica umanista
adica a pus in centrul preocuparilor omul. Ideea increderii in valoarea si
posibilitatile lui de perfectionare, a luptat pentru egalitatea in drepturi a
oamenilor, din aceasta cauza s-a vorbit despre renastere ca despre un cuvant
umanist. d5t6tf
Considerand ca idealul omului liber si armonios dezvoltat s-a intruchipat in
cultura antica, umanistii au dezgropat restaurat si studiat cu fervoare
monumentele acestei culturi si limbile clasice, greaca si latina. Umanismul a
aparut mai intai in Italia, in sec XIV-XV (Petrarca, Boccacio , Leonardo Bruni ,
Poggio Bracciolini, Pico della Mirandolla, Lorenzo Valla), apoi sa raspandit in
Franta (Rabelais, Montaigne), Tarile de Jos (Erasm din Rotterdam), Anglia
(Th.Morus, F.Bacon, Shakespeare ) Germania (U.von Hutten, Reuchlin) Ungaria
(Janus Pannonius, Bonfini). Umanistii au fost carturari eruditi, cu precocupari
multilaterale. Ei s-au manifestat cu predilectie pe taramul beletristicii, filologiei,
istoriei, geografiei umane, filozofiei, si celorlalte discipline numite si astazi
umanistice. Inaugurand spiritual critic modern, ei au intemeiat filologia si
istoriografia bazata pe studiul critic al izvoarelor. Legati de aspiratia spre cultura
a maselor populare, in special ale celor orasenesti, umanistii au contribuit la
formarea limbilor literare nationale. Pe taramul eticii ei au opus ascetismului
medieval o conceptie optimista, proclamand legimitatea fericirii terestre, iar
idealului contemplativ MONASTIC pe cel cetatenesc patriotic (Umanistul civic).
Umanismul n-a fost un curent unitar nici sub raport social-politic, nici sub raport
filozofic. In cadrul umanismului elementele conceptiei noi, laice despre viata sau
impletit in diverse moduri si grade cu ramasitele conceptiilor medievale, opozitia
fata de acestea luand cand forme mai moderate, cand forme mai radicale.
Aceasta miscare social-culturala a aparut ca o arma impotriva fanatismului si
dogmatismului specific Evului Mediu.
Conditiile social-istorice care au favorizat nasterea umanismului sunt:
dezvoltarea comertului si a mestesugurilor;
inflorirea oraselor;
dezvoltarea burgheziei;
marile descoperiri geografice;
inventarea tiparului ( Gutemberg).
Trasaturile umanismului:
aseaza in centrul preocuparilor sale omul ("omul este masura tuturor
lucrurilor");
 increderea in ratiune;
admiratia fata de valorile antichitatii greco-latine;
natura considerata un model al artei;
anticlericalismul;
prezentarea omului multilateral;
libertatea, demnitatea si perfectabilitatea fiintei umane.

Renasterea si umanismul au contribuit la adancirea crizei religioase, prin

eliberarea spiritului uman de sub tutela Bisericii.
Umanistii au inoculat in spirite gustul criticii. Acest mod de a gandi venea in
contradictie cu doctrina oficiala care se baza pe autoritatea Scripturii si pe
traditia apostolilor. Prin exegeza filosofica, ei au repus in circulatie textele
primare ale crestinismului, iar prin tiparirea acestora le-au facut cunoscute unui
numar mare de persoane. S-a constatat ca Biserica interpretase in favoarea ei
unele pasaje ale Bibliei, iar unele documente pe care se sprijineau pretentiile ei
de dominatie, intre care si celebrul Donatio Constantini, erau false.
Familia Medici, mult timp una dintre cele mai importante familii din Florenta, si
prin extensie din Toscana, a reusit sa transforme Republica Florenta intr-un stat
ducal condus prin succesiune ereditara in secolul XVI. In mare parte a acelui secol
ei au condus Florenta si Toscana cu succes, extinzand teritoriul statului prin
cucerirea Sienei. Medici erau patronii stiintei si artei care inflorea in mare parte a
imparatiei. Toscana a devenit un stat mai compacta si mai unita in toti acesti ani,
mai degraba decat o dominatie a unui oras dominant (Florenta). Toscana sub
conducerea Medici, care a durat pana in 1737, a fost transformata in mai multe
feluri, nu intodeauna in mod pozitiv. mai degraba in pamant decat in industrie. S-
a pus de acord la modul general ca Florenta a inceput sa decline la inceputurile
secolului XVIII, si o serie de conducatori rai au condus la integrarea in Sfantul
Imperiu Roman a independentului stat al Toscanei dupa ce si ultimul succesor din
dinastia Medici a murit.

Palazzo vecchio,

Cu toate acestea, in timpul dominatiei familiei Medici (1434-1494), incepand cu

Cosimo de' Medici (1434-1464), 'Florenta' a jucat un rol important pentru intreaga
'Toscana.' Fara un titlu, in general fara nici macar un birou formal, Cosimo si
urmasii sai s-au bucurat de puteria si prestigiul unei printese virtuale si au
prezidat renasterea florentina.
Palazzo Medici, The Chapel of Magi Villa Medicea La Petraia poi Ricciardi

In Romania umanismul s-a manifestat mai intai in Transilvania, datorita conditiilor

economice mai favorabile si legaturilor politice si culturale cu Italia, patria
Renasterii. Reprezentat de N.Olahus I.Vicitez, I.Honterus, G.Heltai, M.Halici s.a,
umanismul transilvanean a culminat, cu carturarii legati de miscarea religioasa
unitariana din sec al XVI-lea; Ioan Sommer, Fr.David, Paleologus. In sec al XVII-lea
si la inceputul sec. al XVIII-lea, tendinte umaniste se afirma in opera unor
carturari moldoveni, munteni, transilvaneni, ca Miron Costin, stolnicul Constantin
Cantacuzino,N.Milescu, mitropolitul Dosoftei, Dimitrie Cantemir Gh.Brancovici
s.a., in conditiile contactului, prin scolile superioare din tara si din strainatate
(Polonia, Italia, Constantinopole) cu umanismul si cultura europeana. Ele s-au
manifestat mai cu seama in istoriografie, precum si pe taramul geografiei
(Stolnicul Cantacuzino, Milescu, D.Cantemir) si al traducerii in lb.romana a
principalelor carti religioase(Biblia de la Bucuresti, 1688).Tendintele Umaniste sau
cristalizat indeosebi in jurul teoriei originii romane, a unitatii de neam si de limba
a romanilor, teorie strans legata, in condiiile epocii, de lupta de eliberare de sub
jugul strain. Necesitatea fundamentatarii acestei teorii a stimulat interesul pentru
limbile si cultura antica, dezvoltatrea spiritului critic. Carturarii umanisti au avut
un rol hotarator in privinta limbii romane asupra slavonei in cultura. Ei au adus si
prin scrisul lor o contributie importanta la formarea limbii literare, au initiat
versificatia romaneasca (D.Cantemir). Activitatea lor marcheaza zorile culturii si
stiintei romanesti moderne. Conceptie care de-a lungul intregii istorii a civilizatiei
recunoste demnitatea, valoarea si posibilitatile nelimitate de desavarsire ale
fiintei umane si care, in consecinta, militeaza pentru dezvoltarea libera a
personalitatii umane. Umanismul a cunoscut in diferite tari si epoci, oranduiri si
clase sociale, un continut diferit, avand in opera ganditorilor sau artistilor
reprezentativi, nuante si particularitati extrem de diverse. Corespund, in linii
mari, progresului societatii si al gandirii, istoria Umanismul a purtat in societatile
bazate pe exploatare, amprenta limitelor si contradictiilor de clasa. In cele mai de
seama conceptii umaniste au fost insa exprimate idealurile maselor populare, ale
claselor progresiste, cuceririle gandirii materialiste, ale stiintei si ale Constiintei
Morale.
O caracteristica a umanismului romanesc consta in renuntarea la scrierea in
limba slavona si inlocuirea acestora in mod treptat cu limba romana in
administratie, cronici domnesti, carti bisericesti. Din acest punct de vedere o
importanta covarsitoare a avut-o activitatea tipografica a diaconului Coresi de la
Targoviste si din Scheii Brasov. O capodopera a umanismului roman este lucrarea
"Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".
Ideile majore ale acestei miscari social-culturale sunt:
continuitatea existentei romanilor pe acest teritoriu;
unitatea de neam a locuitorilor din toate provinciile romanesti;
latinitatea limbii romane.

Giovani Pico della Mirandola, a fost unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai
umanismului italian
El impune ideea de ARHIETIP ( = ideal perfect, ceva care tinde spre perfectiune)
pentru ca supremul arhitect este Dumnezeu, creaza lumea dupa aceste
arhietipuri.
Dumnezeu lasa omului LIBERUL ARBITRU. Spre deosebire de Bergson si Blaga,
Pico nu atribuie omului nici o trasatura esentiala, lasandu-i liberul arbitru, ii lasa
puterea de a decadea sau de a accede = bine/rau. Caracteristic pentru Pico, este
nedesavarsirea omului pentru ca nu ii da nici o trasatura esentiala.
Giovani Pico della Mirandola (1463-1494)
-renascentist, extraordinar de erudite;
-scrie teze (200);
-creaza o scoala de filozofie;
-inspirat de Platon, de Aristotel.
La raspandirea umanismului au contribuit trei elemente esentiale: inventarea
tiparului, modificari in continutul invatamantului si aparitia scrierilor in limbile
nationale.
Johannes Gutenberg este deseori creditat ca inventatorul presei pentru tipar, in
1454. Dar nici tiparul nici literele mobile nu au fost inventate de Johannes
Gutenberg cu adevarat, si nici nu a tiparit el prima carte. Chinezii tipareau in mod
curent pe caractere miscatoare in 1040, dar au prezentat metoda mult mai
tarziu.
Chiar inainte de a tipari carti cu caractere miscatoare, chinezii foloseau blocuri de
lemn pentru a tipari scrierile budiste de mana, pe papirusuri in secolul IX. Desi
exemplarele tipariturilor chineze din sec.XI nu au supravietuit, cea mai veche
carte tiparita ce a rezistat este o carte budista din 868 DC. Gutenberg nu
cunostea metodele de tipar chineze.
In 1450 Gutenberg s-a asociat cu bogatasii Johann Fust si Peter Schffer. In 1454,
Gutenberg a tiparit un calendar turcesc si celebra Biblie cu 42 de linii, din care a
tiparit 170 de copii. In anul urmator s-a certat cu partenerii sai, acestia au
castigat un proces impotriva lui, si a pierdut controlul asupra afacerii, ajungand la
ruina din punct de vedere financiar.
Dupa ruinare, putine lucruri se mai stiu despre Gutenberg. Spre sfarsitul vietii, lui
Adolph von Nassau i s-a facut mila de el si la numit membru al curtii lui. A murit
in Mainz in 1468.
Cu toate ca Gutenberg nu a inventat tiparul, experimentele sale au facut tiparirea
mult mai practica. A folosit matrite de nisip pentru a turna caracterele si a
schimbat presele cu forme taiate din lemn pentru a tipari literele pe pagina. A
inventat caracterele mobile pentru lumea vestica. Metoda lui Gutenberg ce utiliza
literele mobile a rezistat aproape neschimbata cinci secole. Astazi este cel mai
celebru tipograf din toate timpurile.