Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ginecologie Si Nursing in Ginecologie PDF
Ginecologie Si Nursing in Ginecologie PDF
GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE
1. Culegerea de date
Durerea
o Apare in afectiuni ginecologice inflamatorii, in sarcina
patologica, dismenoree, dispareunie;
o Este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva
si vagin, alteori catre lombe, intensitaea fiind proportionala cu leziunile
gasite;
o Poate fi:
Supraacuta, de intensitate mare in sarcina ectopica rupta,
perforatia piosalpinxului, torsiunea unei tumori, criza
intermenstruala;
Acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom uterin;
Subacuta in unele tumori;
Cronica in inflamatiile cronice, tulburari de statica uterina;
Periodica manifestata premenstrual sau menstrual.
3. Problemele pacientei
4. Obiectivele A.M.
5. Interventiile A.M.
Definitie : infectii ale vulvei si vaginului produse de agenti infectiosi, chimici, mecanici.
Manifestari de dependenta :
- leucoree cu anumite caracteristici n functie de agentul etiologic
abundenta, aspect, miros, variatii in timpul ciclului menstrual,
- prurit vulvar sau vaginal, senzatie de arsura,
- dureri pelviene,
- disurie, polakiurie,
- dispareunie,
- eritem, vezicule vulvovaginale, ulceratii,
- febra, cefalee, astenie,
- adenopatie.
Probleme de dependenta :
alterarea imaginii de sine;
alterarea confortului;
risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor;
alterarea eliminarilor urinare;
risc de complicatii acute si cornice;
refuzul de a se conforma tratamentului;
refuzul de a accepta schimbarea stilului de viata;
deficit de cunostinte despre boala si eventualele complicatii;
alterarea vietii sexuale.
Surse de dificultate:
Factori etiologici si de risc :
factori de mediu : poluare, radiatii, noxe profesionale
psihici : stres
bio-fiziologici : agentii patogeni, obiceiuri de mentinere a igienei genitale, varsta
sociali : relatiile interumane, obiceiurile sexuale
spirituali : obiceiuri si ritualuri religioase
culturali : influenta mediului cultural
Obiective de ngrijire
Pacienta :
sa exprime cresterea stimei de sine
ss prezinte o stare de confort
sa prezinte tegumente si mucoase integre
sa prezinte eliminari urinare normale
sa nu prezinte complicatii acute si cronice
sa accepte si sa urmeze tratamentul
sa prezinte interes fata de schimbarea stilului de viata
sa prezinte cunostinte suficiente despre boala
sa nu prezinte scurgeri
Manifestari de dependenta :
hemoragia : menometroragie;
leucoreea, mai ales hidroreea intermitenta, chiar pioree in cazul unor complicatii
septice;
durerea sub forma de jena;
cresterea in volum a abdomenului;
tulburari urinare : polakiurie, incontinenta urinara;
tulburri digestive : constipatie, tenesme rectale.
Probleme de dependenta
posibila alterare a imaginii de sine;
alterarea eliminarilor urinare;
alterarea tranzitului intestinal;
durere;
risc de complicatii acute si cornice;
alterarea vietii sexuale;
cunostinte insuficiente despre boala
Surse de dificultate
Obiective de ngrijire
Pacienta :
sa prezinte o imagine pozitiva despre sine ;
sa prezinte eliminari urinare normale ;
sa prezinte tranzit intestinal normal;
sa beneficieze de confort psihic;
sa nu prezinte durere;
sa accepte schimbarea stilului de viata ;
sa prezinte cunostinte suficiente despre boala.
Interventii autonome
Interventii delegate
Recoltarea de produse pentru examenul de laborator : sange, urina, secretii
vaginale, biopsii;
Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
Pregatirea pacientei pentru investigatii si interventii ginecologice;
Pregatirea preoperatorie;
Ingrijiri postoperatorii.
Manifestari de dependenta :
- scurgeri vaginale sero-sangvinolente, muco-purulente,
- sangerari la contactul sexual,
- durere,
- scadere in greutate,
- astenie, paloare, inapetenta
Probleme de dependenta :
alimentatie inadecvata in exces;
deshidratare;
intoleranta la activitatea fizica si intelectuala;
anxietate;
risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor;
risc de complicatii acute si cronice;
vulnerabilitate;
refuzul de a se conforma tratamentului;
refuzul de a accepta schimbarea regimului de viata;
cunostinte insuficiente despre boala.
Surse de dificultate
Obiective de ngrijire
Pacienta :
sa se alimenteze in raport cu nevoile sale ;
sa nu fie deshidratata ;
sa isi recapete conditia fizica si intelectuala;
sa beneficieze de confort psihic;
sa prezinte tegumente si mucoase integre;
sa nu prezinte complicatii acute sau cronice;
sa se simta in siguranta;
sa accepte si sa urmeze tratamentul;
sa prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata;
sa prezinte cunostinte suficiente despre boala;
Interventii autonome
Interventii delegate
Recoltri de produse biologice:
- Recoltare de snge pentru : glicemie, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride,
proteine serice, ionogram, acid uric, VSH;
- Recoltarea urinei pentru : examen sumar urin si sediment urinar, proteinurie,
urocultura;
- Recoltarea celulelor din colul uterin pentru examenul citologic (examenul
Babes-Papanicolaou);
Examenul colposcopic;
Biopsia de col si examenul histopatologic;
Administrarea medicatiei prescrisa de medic.
Ingrijirea pacientei cu PROLAPS GENITAL
Manifestari de dependenta:
Senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru;
Senzatie dureroasa in lombe;
Tulburari urinare (incontinenta urinara, retentie, disurie, polakiurie);
Tulburari intestinale (constipatie, incontinenta de gaze si fecale);
Leziuni ale coului uterin asociate cu leucoree.
Probleme de dependenta :
Alterarea imaginii corporale ;
Alterarea stimei de sine ;
Alterarea confortului ;
Alterarea eliminarilor intestinale ;
Alterearea starii de sanatate ;
Deficit de cunostinte in legatura cu operatia.
Surse de dificultate :
Coborarea uterului ;
Tulburari urinare si digestive ;
Tulburari ale actului sexual ;
Alterarea relatiilor familiale ;
Durere ;
Leziuni asociate.
Obiective
Pacienta sa-si mentina o buna igiena locala ;
Pacienta sa nu prezinte semne de infectie sau leziuni asociate ;
Pacienta sa aiba eliminari normale ;
Pacienta sa accepte operatia ;
Pacienta sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa operatie.
Interventiile A.M.
A.M. previne aparitia prolapsului prin : apararea perineului la nastere, ingrijirea
corecta a plagii perineale, mobilizarea precoce a lauzei, evitarea pozitiei sezande
in primele zile dupa nastere, exercitii de contractii si relaxari voluntare a
musculaturii pelvi-perineale;
Instruieste pacienta in mentinerea igienei prin : spalarea repetata a regiunii,
folosirea tampoanelor absorbante, evitarea efortului fizic si a ortostatismului
prelungit, evitarea alimentelor ce constipa ;
Sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic si sa acepte operatia ;
Asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie ;
Instruieste pacienta cu privire la evitarea : efortului fizic, a ortostatismului
prelungit si a relatiilor sexuale (postoperator)
Ingrijirea pacientei cu AFECTIUNI ALE SANULUI
Dintre problemele cu care se confrunta femeile, afectiunile sanului sunt cele care
le afecteaza cel mai mult, mai ales din punct de vedere psihic.
Principalele boli ale sanului sunt: tumorile benigne (chistul, adenofibromul,
lipomul, papilomul intracanicular, tumora mamara), afectiunile inflamatorii (abcesul
sanului- mastita, secretiile sanului lactate, sanguinolente, purulente) si tumorile
maligne (cancerul de san).
Prezenta cancerului de san in familie influenteaza riscul aparitiei cancerului de
san. Alti factori de risc sunt: varsta inaintata, menstruatia precoce, absenta sarcinilor,
prima sarcina la o varsta inaintata.
Manifestari de dependenta:
Aparitia unui nodul la san, descoperit de femeie prin autopalpare sau de medic;
Secretie mamelonara;
Dureri la nivelul sanului;
Deformarea areolei;
Retractia mamelonului;
Problemele pacientei:
Deficit de cunostinte;
Anxietate;
Teama de interventia chirurgicala si de evolutia bolii;
Alterarea relatiilor sexuale;
Alterarea imaginii de sine.
Obiectivele A.M.
Pacienta sa cunoasca importanta controlului medical, importanta autoexaminarii;
Pacienta sa cunoasca tehnicile investigatiilor si sa accepte diagnosticul;
Pacienta sa participe la pregatirea preoperatorie si la ingrijirile postoperatorii;
Pacienta sa accepte tratamenul chimiotereapic;
Pacienta sa poata reveni la o viata normala de cuplu;
Pacienta sa-si accepte noua imagine corporala;
Pacienta sa-si poata indeplini rolul obisnuit.
Interventiile A.M.
Sfatuieste femeile sa se prezinte periodic la control, pentru depistarea pecoce a
unei tumori ;
Castiga increderea pacientei, o incurajeaza si o insoteste la tratamentul pe care
trebuie sa-l faca (radioterapie, chimiotereapie) ;
Ajuta pacienta sa accepte operatia, faciliteaza prezenta familiei si-i ajuta pe
membrii acesteia sa-i inteleaga starea psihologica ;
Asigura supravegherea postoperatorie pentru a preveni complicatiile, si-i explica
pacientei recomandarile medicale la externare.
Boala inflamatoare pelvina sau infectiile genitale inalte, sunt denumiri atribuite
infectiilor uterului, anexelor, peritoneului pelvin si al paramatrelor.
Culegerea de date:
Culegerea de date se realizeaza prin interviu, interesand:
Cauze determinante agenti patogeni transmisi prin contact sexual, dupa
interventii sau manevre abortive sau interventii chirurgicale;
Cauze favorizante nerespectarea asepsiei si antisepsiei, lipsa igienei, diabet,
debilitate fizica, tampoane vaginale schimbate foarte rar, leziuni de grataj.
Manifestari de dependenta:
Dureri in hipogastru sau in fosa iliaca, in functie de localizare;
Jena si senzatie de greutate;
Leucoree prezenta sau absenta;
In formele acute poate sa apara febra;
Tulburari urinare;
Balonare si modificari de tranzit intestinal;
Greturi si uneori varsaturi;
Tulburari menstruale;
Oboseala si indispozitie
Problemele pacientei:
Alterarea confortului;
Alterarea vietii sexuale;
Deficit de ingrijire;
Deficit de volum lichidian.
Obiective de ingrijire:
Diminuarea sau disparitia durerii;
Insusirea de catre pacienta a cunostintelor despre cauzele, evolutia si
complicatiile bolii;
Mentinerea unui volum de lichide in limitele normale;
Intreruperea relatiilor sexuale pe perioada tratamentului.
Interventiile A.M.
Se ocupa de: punerea pacientei in repaus fizic intr-o pozitie relaxanta, calmarea
durerii cu antialgice prescrise de medic, igiena locala a pacientei;
Apreciaza nivelul de cunostinte al pacientei si gradul de anxietate;
Discuta cu pacienta si-i aduce la cunostinta posibilitele complicatii (durere,
sterilitate, sarcina ectopica);
Informeaza pacienta despre bolile transmise pe cale sexuala si modul de
prevenire, importanta tratamentului si a controlului medical, importanta
consumarii unei cantitati mari de lichide in febra sau varsaturi;
Administrarea antibioticele si antiinflamatoriile prescrise de medic;
Instruieste pacienta sa evite ortostatismul, frigul, umezeala, constipatia, sa poarte
lenjerie din bumbac.
Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale abdominala sau
vaginala
Ingrijirea postoperatorie
Obiective specifice:
Pacienta sa-si pastreze functiile vitale in limite normale;
Pacienta sa-si mentina bilantul hidro-electrolitic in limite normale;
Pacienta sa elimine normal;
Pacienta sa fie capabila sa-si accepte noua imagine corporala;
Scop:
- terapeutic
Indepartarea continutului vaginului, dezlipirea exsudatelor patologice de pe
peretele vaginului;
Dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale, ginecologice si
obstetricale;
Calmarea durerilor;
Reducerea proceselor inflamatorii;
Prevenirea iritatiei si escoriatiei, a infectiei.
Materiale necesare:
Irigator utilizat pt. spalaturi vaginale cu stativ si tubulatura;
Canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, sau de unica folosinta, de 15-20 cm,
usor incurbata in unghi obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii;
Tavita renala, plosca;
Musama si aleza;
Paravan pentru izolarea bolnavei;
Manusi sterile;
Comprese ;
Apa fiarta (ceai de musetel) si racita pt. indepartarea exsudatelor vaginale;
Solutie diluata de permanganat de potasiu 1:20000 (usor roz) pt. dezodorizare,
dezinfectare;
Solutie de oxiceanura de mercur 1:4000 si solutie de sublinat 1% pt. dezinfectie ;
Solutiile medicamentoase se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii
se verifica temperatura lor.
Efectuarea tehnicii
A.M. se spala pe maini cu apa si sapun;
Se adapteaza canula pe tubul irigatorului;
Se verifica temperatura solutiei medicamentoase;
Se aseaza irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana;
Se examineaza aria perineala;
Se goleste aerul lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca;
Se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind
orificiul de intrarea in vagin;
Cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in
vagin;
Canula se introduce inauntru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 8-11
cm cand va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului;
Presiunea apei nu trebuie sa fie prea mare;
Se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu
pensarea tubului si depunerea lui in tavita renala;
Se acopera pacienta si se mai lasa sa stea pe masa cateva minute pt. a elimina tot
lichidul;
Se usuca regiunea genitala a pacientei cu comprese, se spala din nou;
Se indeparteaza plosca, aleza, musamaua;
Se ajuta pacienta sa se imbrace si se conduce la pat;
Se examineaza aspectul lichidului, daca contine mucus, puroi sau sange, se
informeaza medicul;
Reorganizarea locului de munca
Notarea procedurii in foaia de observatie
Se verifica pacienta daca are dureri in urma spalaturii
Se instruieste pacienta sa-si faca singura spalatura daca este nevoie;
Educatia pentru sanatate incepe inca din prima copilarie si la varsta prescolara,
cand mama trebuie sa invete copilul primele notiuni de igiena generala si locala (a
organelor genitale) pentru a preveni patrunderea germenilor in organism.
In perioada de pubertate, caracterizata printr-o dezvoltare rapida fzica si
psihica, cand apar primele preocupari sexuale, mama se va ocupa de alimentatia bogata in
vitamina, glucide, lipide si proteine a copilului pentru o buna dezvoltare fzica si
imunitara.
Pubertatea, numita si varsta ingrata, se afla sub influenza hormonilor, iar
dezvoltarea organismului este aproape terminata, odata cu aparitia primei menstruatii
(menarha) si a dezvoltarii caracterelor sexuale secundare. Mama este cea care o va invata
pe fetita cum sa-si pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei, prin baie zilnica,
schimbarea cat mai des a tampoanelor, evitarea oboselii si combaterea durerilor
menstruale.
Deasemeni fetita va fi informata despre factorii ce-i pot accentua starea de disconfort:
stresul, oboseala.
Perioada de activitate genitala se intinde pana la instalarea menopauzei, timp in
care tanara va fi informata cu privire la contraceptie si protectia impotriva bolilor cu
transmitere sexuala, pana cand va decide sa-si intemeieze o familie.
Cand se hotareste sa devina mama, femeia este indrumata catre un specialist, acest
lucru fiind foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli
cu transmitere ereditara.
Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie inainte de 18 ani deoarece copii
pot fi prematuri, cu greutate mica la nastere, iar nasterea poate fi mai dificila; dupa 35 de
ani, riscurile legate de sarcina si nastere incep sa cresca iar, prin cresterea riscului nasterii
unor copii cu malformatii sau cu greutate mica.
In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra modificarilor ce au loc in
organism, despre limita cresterii in greutate care nu trebuie sa depaseasca 10-12 kg, si
despre eventualele probleme in cursul sarcinii si nasterii daca in copilarie a suferit unele
boli.
Perioada menopauzei, numita si perioada critica, este dominata de incetarea
progresiva a functiei aparatului genital, insotita de o serie de tulburari precum: anomalii
menstruale, tulburari vasomotorii, sub forma de bufeuri, osteoporoza, ateroscleroza,
modificari ale tractului genito-urinar, insomnie, iritabilitate, cefalee, depresie,
instabilitate afectiva, determinate de incetarea secretiei de hormoni sexuali,
Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia fiecarei femei, indiferent de
varsta si orice modificare aparuta, raportata imediat medicului. Fiecare femeie trebuie sa
cunoasca urmatoarele : boala cancerul de san - apare frecvent intre 40-60 de ani, cu cat
este depistata mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari; autopalparea
poate depista boala in faza incipienta ; amanarea prezentarii la medic scade sansele
vindecarii.
A.M. instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i modalitatile si anume:
- stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata si profil, pentru a
observa existenta unei asimetrii sau a diferentei de marime.
Palparea se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe aceeasi parte cu sanul
examinat se ridica deasupra capului) astfel se delimiteaza zona, se incepe examinarea
prin miscari verticale, palpare se face cu toata suprafata celor patru degete, realizandu-se
mici cercuri pe fiecare portiune atinsa, pentru detectarea eventualilor noduli aflati in
profunzime.