BOBEICA STEFAN

Un mic rezumat la bizant anul I sem 2

1.Rascoala Nika (532)

- a avut loc in timpul lui Justinian I si a Teodorei

- situatia in momentul urcarii pe tron a lui Justinian: viata intern a imperiului-dezordine si anarhie, saracie
raspandita, impozitele nu se plateau, grupurile religioase disidente au creat o situatie ingrijoratoare
- guvernul mentinea cu greu ordinea
- opozitia impotriva lui Justinian:
- dinastica: nepotii lui Anastasie(491- 581), Hypaios si Pompeios, sustinuti de partida verzilor incearca sa-l
inlature pe Justinian
- publica: aversiunea fata de juristul Tribonian si de prefectul Ioan de Capadocia
- religioasa: - monofizitii sufera mari constrangeri in primii ani ai domniei lui Justinian
- populaia capitalei impreuna cu albastrii si verzii care au renuntat la dezacordurile religioase s-au unit impotriva
guvernarii, numeroase monumente si edificii au fost distruse ( basilica Sf Sofia)
- strigatul rasculatilor Nika- victorie, biruinta da numele rascoalei
- promisiunea lui Justinian de a-i demite pe cei doi si apelul personal catre popor ai ramas fara rezultat fiind
numit imparat un nepot a lui Anastasie
- Belizarie inabusa rascoala
- nepotii lui Anastasie au fost executati

2.Razboiul lui Justinian cu persii

- persii se aliaza cu ostrogotii si pornesc raboi impotriva bizantinilor, pe doua fronturi

- persii cuceresc Antiohia si stabilesc al doilea picior la Lazica (Georgia)
- in urma razboiului din 532 cu persii incheie pace cu Chosroes I Anuarvan (531-579),
- pacea eterna- Bizantul platind 11000 de livre de aur in schimbul apararii de catre persii a Cauazului
- 540, Chosroes incalca tratatul ( invadeaza Siria, distruge Antiohia, ocupa Lazica si invadeaza Armenia si Iberia)
obtinand de la Justinian marirea tributului.
- armistitiul de 5 ani va fi prelungit inca de doua ori pana in 561/562 cand in urma altui razboi se incheie pacea de
50 de ani
- persii se retrag din Antiohia si Lazica
- plata este facuta in avans pe 7 ani iar in al 8 lea plata facuta in avans pe 3 ani
- regele persan garanteaza toleranta religioasa cu conditia aptinerii de la prozelitism si a comertului restrictionat

3.Relatiile Bizantului cu persii in timpul lui Mauricius (582-602)

- razboiului cu persii sub Mauriciu i-au venit in ajutor disputele interne pentru tron din Persia
- tratatul de pace a lui Mauricius a avut o mare importanta, Armenia persana si Mesopotamia orientala cu orasul
1
BOBEICA STEFAN
Dara au fost cedate Bizantului
- tributul anul a fost anulat si imperiul s-a concentrat asupra atcurilor venit de la avari si slavi

4.Iconoclasmul in timpul lui Leon al III lea isaurul ( 717-741)

- iconoclasmul este o problema de natura politico-bisericeasca

- verbul clao= a sparge; iconomahie -lupta imptriva icoanelor
- ereziarhii iconoclasmului: Toma de Claudopolis si Constantin al Nacoleei
- in 726 Leon da un decret de interzicere a icoanelor fiind numit saracinofron
- in 729/30 tine un Silentium in urma caruia patriarhul Gherman este inlocuit cu Atanasie Sinchelos- o marioneta
a imparatui

5.Politica religioasa a lui Mauricius

Roma:
- Mauricius doreste scaunul Constantinopolitan facandu-l pe Ioan Postitorul Patriarh ecumenic
- da o lege prin care interzice functionarilor imperiali sa intri in manastire inainte de pensionare
- papa Grigorie cel Mare (590-604) adopta o atitudine de independenta fata de longobarzi si mentine legatura cu
regele Agilulf
- politica va fi condamnata dar va da roade sub exarhii Calinicus (598-602) si Smaraldus (585-589, 603-611)
Orientul
- Mauriciu fiind calcedonian ii persecuta pe monofiziti
- de la Ioan de Efes aflam de persecutia a 400 de calugari din Edesa a imparatului
- avarii dupa cucerirea Sirmium-ului cuceresc patru avanposturi bizantine importante: Viminacium, Naisus,
Sardica si Sigidunum
Biserica Asiriana:
- intre 586-587 Mauricius se intalneste cu catolicosul bisericii asiriene Ishoyahb I al Arzunului cu care se
impartaseste ramand in comuniune epistolara cu succesorul sau Sabrisho I (596-604)
Armenii si georgienii:
- bizantinii in urma tratatului cu persii primesc Armenia.
- in sinodul de la Dvin din 506 catolicosul armean Babgen, catalicosul georgian Gabriel si 65 de episcopi adopta
Henoticonul iar nestorianismul si sinodul de la Calcedon sunt condamnate
- georgienii se vor rupe de armeni si se vor alatura bisericii bizantine

6.Scoala pagana din Atena

- un eveniment remarcabil a avut loc in anul 529 cand Academia din Atena a fost trecuta sub controlul statului
din ordinul lui Justinian si apoi inchisa.
- venerarea lui Amonn de la Augila a fost abolita iar cei care o venerau pe Isis au fost executati in C-nopol
- Justinian trimitea adesea misionari care au convertit numeroase triburi numai in Asia Mica,Ioan episcopul
Efesului a convertit 70000 de pagani
- uni dintre filosofii scolii inchise s-au dus in Persia unde au fost primiti cu mari onoruri
- Justinian a esuat in incercarea de a eradica paganismul care a continuat sa existe in regiuni indepartate

2
BOBEICA STEFAN

7.Ascensiunea lui Iustin I 581-527

- a fost fondatorul dinastiei iustiniene, de origine traca
- succesorul lui Anastasie I
- a urcat pe tron la 9 iulie 518
- Justin alege Copolul deoarece Leon Makeles(457-474) infiintase un corp de armata alcatuiti din soldati de
origine romana al excubitolor
- Justin pleaca cu alti 2 si sub Zenon( 474-491) ajunge la Copol si ajunge in armata pana la treapta de comes
excubotorum
- Justin apare mentionat intr-o batalie cu Ioan Ghebosul din 491; va mai aparea si la alegerea unui nou imparat
caci Leon II murise si nu lasase mostenitori
- la 8 iulie Anastasie moare iar Celerius se pune de acord cu Amantius pentru a impune ca imparat-marioneta pe
Teocrit
- Amantius a dat bani lui Justin sa plateasca soldatii pentru a-l sustine pe Teocrit
- Justin foloseste banii in numele lui
- scolarii isi impun propriu candidat care este batut cu pietre de excubiti- Ioan
- intre conficlul dintre scolari si excubiti, Justinian intervine si mediaza motiv pt care in 518 este propus ca
imparat dar refuza
- Justin nu uita gestul sau si il face asociat la domnie la 1 aprilie 527
- este numit patricius si in 520 consul
- n 525, Iustin a anulat legea prin care unui membru din clasa senatorial i se interzicea s se cstoreasc cu o
femeie din clasele inferioare ale societii. Astfel a fost posibil cstoria lui Iustinian cu Teodora, o actri.
- Urmtorii ani au fost marcai de luptele cu ostrogoii i cu perii. n 526, Iustin l-a numit pe Iustinian
co-mprat, iar pe 1 aprilie 527 succesor la tron. A murit pe 1 august 527 i a fost urmat de Iustinian.

8.Politica religioasa a lui Justin al II lea 565-578

- dupa modelul lui Zenon emite in 571 o Programma numita al doilea Henoticon care desi este ortodox in
structura nu mentioneaza Calcedonul
- acesta oferea multe avantaze monofizitilor
- la o conferinta in Callincum a fost prezentata programa iar Iacob Baradeul inclisase sa o accepte
- Justin porneste o persecutie impotriva monofizitilor care dureaza pana in 573
- Justin introduce Crezul in Liturghie

9.Invatamantul lui Justinian

Invatamantul era organizat pe 4 ani, iar cel de-al cincilea era facultativ. Este fixata programa scolara in felul
urmator:
I. Institutiones si primele patru Digeste.
II- IV. Digestele.
V. Codex Justinianus
El practic a fost redus la simpla cunoastere a textelor predate si la interpretarile bazate pe aceste texte. Verificarea
sau reinterpretarea textului prin citarea operelor originale ale juristilor clasici erau interzise. Studentilor le era
permis sa faca doar traduceri literale si sa compuna scurte parafraze si rezumate. Studentii din anul I se numeau
dupondi (de doi bani), dar odata cu Justinian, se vor chema Justiniani novi, astfel, nu mai puteau fi badjocoriti,
deoarece, insultandu-i ar fi facut lesmajestate. Invatamantul juridic a fost redus la trei scoli : Roma,Constantinopol
si Beirut, scoli care nu puteau fi decat de stat. Din pacate, universitatea din Beirut avea sa intre in declin inevitabil
in urma unui cutremur din 551. Ea se va muta la Sidon, dar nu isi va mai recapata stralucirea. Si scoala de la Copol
3
BOBEICA STEFAN
va suferi, urmand sa fie reorganizata in sec. X, de Ctin IX Monomahul.

10.Imparatul Carol ce Mare 748-814

- in 798 Leon al III lea apeleaza la Carol cel Mare care vine la Roma pt a intari episcopatul si a face ordine in
oras.
- ca multumire Leon il incoroneaza pe Carol in ziua de Craciun- 800
- Pt intarirea crestinismului si recunoasterea titlului a dorit o alinta prin casatorie cu Irina fapt ce nu s-a intamplat
deorece Irina este detronata si exilata in insula Principos unde moare in 802
- titlul imperial a lui Carol a trecut in mana unor detinatori ocazionali pt ca sa dispara completa in prima jumatate
a sec 10 si sa reapara in a 2 jum a aceluiasi secol

11.Imparatul Nichifor 802-811

-Descendent dintr-o familie de origine arab, Nicefor a fost numit ministru de finane (logothet) n timpul
mprtesei Irina Ateniana
- in 802, ajutat de patricieni i eunuci, a obinut tronul, n 803 asociindu-l la tron i pe fiul
su, Staurakios(Stavrakios). Nicefor a fost nevoit s fac fa la dou revolte mpotriva sa.
- in 803, Nicefor a creat un tratat (Pax Nicephori) cu Carol cel Mare, dar acest tratat a fost anulat, ncepnd
rzboiul cu statul franc. Dup rzboi, Veneia, Istria, Dalmaia i sudul Italiei au fost ncorporate n Imperiul
Bizantin. n anul 811, Nicefor a invadat Bulgaria, l-a nfrnt pe hanul Krum, conductorul bulgarilor i a cucerit
capitala Pliska. Dar la ntoarcerea spreConstantinopol, pe 26 iulie 811, Nicefor a fost mpresurat, nfrnt i ucis
de bulgari.
- Cu o soia sa, al crei nume nu s-a pstrat, Nicefor a avut doi copii:
-Staurakios, mprat n 811
- Prokopia, care s-a cstorit cu viitorul mprat Mihail I Rangabe

12.Reforma administrativa-militara a lui Mauricius

- in 589 pierde ultima posesiune bizantina din Spania, Cordoba. Pentru a proteja teritoriile apusene, infiinteaza
exarhatele de Ravena si Cartagina
- in Italia, in 584, capetenia longobarda isi ia titul de rege al Italiei
- Avarii si slavii ajung in 586 la portile Tesalonicului iar anul urmator la cele ale Adrianopolului. Din acest moment
se poate vorbi de stabilirea permanenta a slavilor in aceste teritorii
- Hormisdas IV este asasinat in 590 de satrapul Varanes Media iar Chosroes II,fiul fostului rege, cere ajutorul lui
Mauriciu. Dupa ce se casatoreste cu fiica imparatului, Maria, reuseste sa se urce pe tron in anul urmator si in
schimbul favorului cedeaza cetatile Martyropolis, Dara si intreaga Armenie.
- dupa avansarea avarilor in teritoriile bizantine, interventia sa militara realizata prin razboaie de rutina duce la
nemultumiri interne. Apoi, in 602, da ordinul care a testat prea mult loialitatea soldatilor, anume iernarea in
Balcani . In consecinta, armata a l-a proclamat pe Focas imparat pe campul de lupta. In capitala, demele il recunosc
pe noul imparat si il dau jos pe Mauriciu, lucru pe care il vor regreta.

4
BOBEICA STEFAN

13.Rascoala lui Toma lui Slavul 821- 823

-a fost un general bizantin n timpul lui Leon V Armeanul. n 821, la ascensiunea lui Mihail II Amorianul,
rivalul su, Toma s-a declarat mprat i a fost ncoronat la Antiohia de ctre patriarhul Antiohiei, Job. Toma s-a
declarat un protector a mai multor popoare slabe din punct de vedere militar (armeni, vandali, alani, etc.), care i
alctuiau armata. n partea estic a imperiului, el s-ar fi declarat fostul mprat orb Constantin VI. Aliat cu arabii,
Toma a trecut din Anatolia n Tracia, unde a nceput asediulConstantinopolelui. Din cauza zidurilor reziztente ale
Constantinopolelui, Toma a fost nevoit s se retrarg la Adrianopol. n acest timp, Mihail Amorianul se aliase cu
hanul Omurtag al bulgarilor, care la ncercuit i ucis pe Toma Slavul la Adrianopol, n 823. Revolta a mai inut
doi ani, pn n 825, cnd a fost nfrnt definitiv.

14.Ascensiunea lui Justin al II lea 565-578

Justinian a murit in noaptea dintre 14-15 noe 565. El nu s-a gandit la un succesor dar avea doi posibili urmasi:
-un nepot dupa sora sa Vigilantia, Iustin care avea functia de curopalat si era casatorit cu nepoata Teodorei, Sofia;
-un altul din partea varului sau Germanos, Iustin.
Desi Justinian nu numise pe nimeni, al sau prepositus sacri cubiculi, Callinicus a confirmat ca pe patul de moarte,
l-a numit pe fiul surorii sale. Aceasta avea si sustinerea lui Ioan Scolasticul, patriarhul Copolului si pe fostul
patriarh, Eutihie. Ambii au afirmat ca prevazusera ascensiunea la tron a lui Iustin. In plus, era sustinut si de seful
excubitilor, Tiberiu. Desi promisese ca atunci cand unul din ei va ajunge la tron, il va face pe celalalt secund, Iustin
II nu s-a tinut de promisiune si il va exila pe varul sau in Alexandria unde va fi asasinat in somn, probabil din
ordinele Sofiei.
Bataliile duse de Iustin II au fost majoritar infrangeri.
Batalia pentru Sirmium va duce la pierderi masive pentru imperiu in soldati si bani. Bizantinii sunt nevoiti sa
plateasca avarilor incepand cu 574 o suma anuala de 60.000 de solidi de aur. In Sirmium, conducatorul Baian al
avarilor isi va instala noua resedinta de unde vor pustii teritoriile de nord ale imperiului.
In 572 refuza sa mai plateasca tributul catre persi stabilit de predecesorul sau. Ostilitatea fata de Persia a dus la
dezvoltarea unor relatii interesante cu turcii. Negocierile insa nu au dus la formarea unei aliante reale deoarece
imperiul era preocupat in acel moment mai de graba de chestiunile apusene
Iustin considera fortele militare turcesti ca fiind insuficiente.
O alta miscare proasta a lui Iustin a fost incercarea de a-l ucide pe Al-Mundhir (capetenie gassanida). El afla si
fuge in desert impreuna cu tot tribul, privand astfel Bizantul de un ajutor militar esential urmand sa se intoarca
abia in 575. Aceasta actiune a atras dupa sine raiduri repetate si violente ale lakhmizilor in Siria

15.Politica origenista a lui Justinian cel Mare

- Origen a avut o influenta extraordinar de mare asupra Bisericii de dupa el

- in timpul lui Justinian se petrece cea de a treia controversa origenista venita din Edesa ( Mesopotamia) si era
monofizita
- este vorba de un monah din Edesa, Stefan bar Soudhaili care era dominat de neoplatonism- apocatastaza
Marile probleme ale origenismului sunt:

5
BOBEICA STEFAN
- Apocatastaza
- conceptia despre trup provenita dispre platonism care repudia materia ca fiind rea in sine
- pacatuirea sufletelor
Formele extreme de ascetism la care ducea origetismul era: vagabondajul, asceza dura, negarea conceptului ca
omul e trup si suflet, autoflagerarea
- in 532 origenismul isi gaseste loc in marea lavra a Sf. Teodosie in timpul staretului Ghelasie
- se organizeaza un sinod in Palestina care condamna practica si alunga origenistii si beligeranti
- in Copol origenisti erau: Teodor Askitas din Cezareea si Domitian de Ancira iar antiorigenisti: Mina de Copolsi
diac. Pelagius, imparatul va fi atras de acestia doi din urma
- Justinian da doua decrete impotriva lui Origen: in 543, 10 anatematisme si in 553, 15 anatematisme
- cele 5 patriarhii au fost de acord cu politica antiorigenista a imparatului

16.Razboiul cu arabii in timpul lui Leon al III lea

Generalul trupelor arabe era Maslamah. In 717,arabii au trecut pe tarmul european ajungand sub zidurile capitalei.
Flota araba compusa din 1800 de ambarcatiuni a incercuit capitala dinspre mare. Folosirea abiila a focului
grecesc si foametea si iarna aspra din 717-718 au dus la infrangerea decisiva a armatei musulmane. La putin
peste 1 an de la declansarea asediului, arabii s-au retras din fata capitalei. Dupa infragerea din 718, arabii nu au
intreprins alte actiuni militare impotrva imperiului pentru ca erau amenintati in nord de cazari. In luptele cu
arabii, Leon i-a avut ca aliati pe bulgari iar mai tarziu pe carazi. La sfarsitul domniei sale, Leon III i-a infrant pe
arabi la Acroinon in Frigia.

17.Teodoric cel Mare

- a fost un rege al ostrogoilor (471 526), conductor al Italiei (493 526), regent al vizigoilor (511 526),
succednd lui Odoacru, perioad care marcheaz perioada de tranziie politic de dup cderea imperiului roman
de apus. n timpul lui Theodoric cel Mare, Regatul ostrogot cuprindea Peninsula Italic i nord-vestul Peninsulei
balcanice i avea capitala laRavenna.
Theodoric a venit cu armata sa n Italia n 488, unde a ctigat btliile de la Isonzo i Verona n 489 i la Adda,
n 490. n 493 a capturat Ravenna. Pe 2 februarie 493, Theodoric i Odoacru a semnat un tratat care a asigurat
ambelor pri dreptul de a stpni peste Italia. Un banchet a fost organizat cu scopul de a srbtori acest tratat. n
acest banchet care Theodoric l ucide pe Odoacru cu propriile mini.
Theodoric cel Mare a nchis aliane sau a supus regatele germanice vecine. S-a aliat cu francii prin cstoria sa cu
Audofleda, sora lui Clovis I, i i-a cstorit cu rudele de sex feminin cu principii sau regii ai
vizigoilor, vandalilor i burgunzilor. El a oprit raidurile vandale de pe teritoriile sale ale regelui Thrasamund, i a
trimis o gard de 5.000 de militari, cu Amalafrida, sora lui, cnd s-a cstorit cu Thrasamund n 500. Pentru o
mare parte a domniei sale, Theodoric a fost regele de facto a vizigoilor, precum i, devenind regent pentru regele
vizigot copil, Amalric, nepotul su, n urma nfrngerii lui Alaric al II-lea de ctre francii condui de Clovis
n 507. Francii au reuit s smulg controlul Aquitaniei de la vizigoii, altfel Theodoric a fost capabil s nving
incursiunile lor.

6
BOBEICA STEFAN

18. Campanii militare in timpul lui Justinian

Vandalii-
In 533 trimite o flota condusa de gen. Belizarie care reuseste sa cucereasca in 534 regatul vandal condus de
Gelimar. Dupa cucerire, pleaca si lasa in locul lui pe gen. Solomon care intra in conflict cu vandalii care se
regrupeaza,purtand un razboi de gherila, l infrang si ucid pe acest general. Abia in 548, gen. Ioan Troglita
(guvernatorul unei theme) va recuceri regatul, infrangandu-i pe bastinasii mauri, asigurand linistea pentru
aproximativ 14 ani
Ostrogotii se aflau in permanent conflict cu vandalii, cu francii ortodocsi si de asemenea, in 526 moare Teodoric.
Astfel, in 535, trimite o armata care incepe cucerirea Dalmatiei si, de asemenea, trimite cu o flota in S (din
Cartagina) pe gen. Belizarie, care va urca aproape de Ravena, cucerind in 536 Regio, Neapole si Roma care cade
in urma unui lunga asediu (536-541) organizat de ostrogotii condusi de Vitiges si in 540, Ravena. El este chemat
la Copol si la foarte scurt timp, ostrogotii se aliaza cu persii si pornesc un razboi impotriva bizantinilor, pe doua
fronturi.
Intre 550-554, trimite trupe pe mare, impotriva vizigotilor,profitand de razboiul civil dintre diferitii pretendenti
la tronul vizigot, reusesc sa cucereasca sud-estul tarii, inclusiv Cartagina Noua, Malaga si Cordoba. In urma
victoriei, Spania va ramanie in stapanirea imperiului pana in 620.
In urma razboiului din 532 cu persii, incheie pace cu Chosroes I Anuarvan13 (531-579), o pace eterna pentru
care Bizantul se obliga sa plateasca cca 11000 livre de aur in schimbul apararii de catre persi a Caucazului.
In 540, Chosroes, incalca tratatul si invadeaza Siria, distruge Antiohia, cucerind mai multe orase.
561/562 are loc un alt razboi, incheiat cu pacea de 50 de ani. Bizantul, chiar daca iese din acest razboi tributar14,
are un castig foarte mare, deoarece persii se retrag din Antiohia si Lazica15 si se angajeaza sa apere Caucazul
impotriva barbarilor din nord. Plata este facuta in avans pe 7 ani, iar in al 8 lea, plata trebuia facuta in avans pe 3
ani. De asemenea,regele persan promite sa garanteze toleranta religioasa pentru crestini, cu conditia stricta, ca
acestia sa se abtina de la prozeltitism si comerciantii, trebuiau sa faca negot doar in anumite locuri prestabilite.
La Dunarea de Jos, a avut de infruntat incursiunile slavilor si bulgarilor amestecati cu trupe de huni. In 528 are
loc prima incursiune la Dunare, la care participa Baudarius si Iustinus. Armata bizantina este infranta iar Iustinus
moare pe campul de lupta. In 529, cete de sclavini16 in alianta cu bulgarii, patrund in imperiu dar sunt respinsi
de armata comandata de gepidul Mundus, numit in acelasi an magister militium per Illyricum. In 530, Chilbudios,
ofiter de origine slava numit magister militium per Thraciam, este pus sa pazeasca Istrul, lucru pe care il reuseste
vreme de 3 ani, alungandu-i pe huno-bulgarii si sclavinii din Tracia. Cu prilejul acestui temut strateg, sunt
recucerite mai multe puncte din Oltenia, Muntenia si Banat cum ar fi Drobeta, Sucidava, Turris (T. Magurele), si
extinde dominatia bizantina pe o buna parte din teritoriul fostei provincii Dacia

19. Teoria lui Fallmerayer

-Falmmerayer-profesor de istorie universala intr un liceu german.
- In primul volum al lucrarii sale Istoria Peninsulei Moreea in Evul Mediu-1830 se afirma:
-rasa elena a fost exterminata complet din Europa
-clisa a 2 rase deferite acopera mormintele grecilor
- slavii,sciticii,ilirii albanezi sunt de fapt grecii de astazi
Acesta isi baza teoria pe scrierile istoricului bisericesc Evagrie.
Adversarul lui F. A fost istoricul german Carl Hopf care a publicat in 1867 o Istorie a Greciei de la inceputul
Evului Mediu pana in vremea noastra

7
BOBEICA STEFAN

22. Heraclius razboiul cu arabii

Mahomed tocmai unificase triburile nomade din Arabia, creind o nou religie, Islamul.
Dup anul 630, arabii, care deveniser o for formidabil, au atacat Siria i Palestina, n 634. Heraclius depindea
acum de generalii si pentru aprarea mpotriva acestor atacuri, deoarece el se mbolnvise dup triumful asupra
perilor i nu a putut conduce personal armata. Dar generalii si au fost nvini n btlia de la Yarmuk (anul 636)
i pn la sfritul anului 639 Siria i Palestina erau pierdute. Mai mult, arabii au cucerit i cea mai mare parte
a Egiptului.

23. Leon V Armeanul 813-820

Leon V era fiul patricianului armean Bardas. n 803, Leon a fost sub comanda generalului rebel Bardanes
Tourkos. n 811, a devenit guvernator al provinciei Anatolia i a condus rzboiul potriva arabilor din 812. Leon
al V-lea a supravieuit btliei de la Versinikia cu bulgarii (813).
n 813, Mihail I Rangabe l-a desemnat mprat, el retrgndu-se ntr-o mnstire.
Dup ce Leon V a devenit mprat, hanul Krum al bulgarilor a nceput asediul orasului Constantinopol. Din
cauza strategiei proaste, Krum a fost nevoit s ridice asediul, dar n schimb a ocupat oraele Adrianopol i
Arkadioupolis. Profitnd de moartea lui Krum (la 13 aprilie 814), n vara lui 814, Leon V i-a nfrnt pe bulgari la
Mesembria, fcnd pace cu bulgarii pentru 30 de ani n 815.
n anul 813, partizanii iconoclati, care fuseser nvini prin Sinodul al VII-lea Ecumenic din 787, au organizat o
manifestare la mormntul lui Constantin V (care fusese iconoclast). Fiind influenat de armat i de unii
demnitari iconoclati, Leon V se hotr s intervin pentru a aduce Biserica sub autoritatea puterii civile. El
nsrcin pe lectorul Ioan Morocharzanicos Grammaticus (supranumit Hylilas), s adune materialul mpotriva
cultului icoanelor.
n toamna lui 814 are loc la Constantinopol o adunare ntre iconoclati, care l aveau de partea lor pe mprat i
iconoduli reprezentai de Sfntul Patriarh Nicefor alConstantinopolului, Sfntul Mitropolit al Sardelor,
Euthymios i Sfntul Teodor, egumenul mnstirii Studion din Constantinopol. n cursul acestei conferine se
remarc Sfntul Teodor care contest deschis dreptul mpratului de a se amesteca n treburile Bisericii spunnd
c acestuia i s-a ncredinat Statul, iar nu Biserica. Prin urmare Leon este nevoit s suspende edina fr a putea
s dea ctig de cauz iconoclatilor
n decembrie 814, patriarhul Nicefor i ia angajamentul mpreun cu episcopii i clugrii adunai la
Patriarhie de a rezista pn la moarte furtunii iconoclaste. Tot acum el adreseaz mpratului o scrisoare prin
care l roag s nu tulbure Biserica pe care prinii au curat-o de erezii.
La liturghia Bobotezei din 815, Leon V refuz ostentativ s srute icoanele, cernd patriarhului Nicefor ca
icoanele s fie aezate n biserici la o nlime care s nu mai permit srutarea lor, iar apoi d ordin s fie dat
jos din nou icoana lui Hristos, reinstalat n 787 deasupra porii de bronz a palatului imperial. Acest act avea o
importan simbolic. Icoana mai fusese dat jos de ctre Leon III Isauricul la nceputul primei prigoane
iconoclaste.

8
BOBEICA STEFAN
n martie 815, patriarhul Nicefor e exilat la Crysopolis, fiind nlocuit de funcionarul imperial docil Teodotos
Mellissenos. De Florii, Sfntul Teodor Studitul organizeaz n Constantinopol o mare procesiune cu icoane la
care particip mii de clugri. Faptul e perceput ca o sfidare la adresa lui Leon V, care desfiineaz comunitatea
de la Studion i l exileaz pe Sfntul Teodor n Asia Mic. De asemenea, tot n furtuna iconoclast este ucis i
mitropolitul Euthymios.
Leon V a numit comnandani ai armatei, prntre care Toma Slavul i Mihail Amorianul. Cnd Leon a crezut c
Mihail Amorianul conspir mpotriva sa, el a ordonat arestarea acestuia, dar acesta a scpat i a aranjat asasinarea
mpratului. Aceasta a avut loc n Hagia Sofia, pe 25 decembrie 820, cu ocazia aniversrii Crciunului.

24. Asediul Copolului de catre arabi (aug 717- aug 718)

La numai cateva luni dupa intrarea lui Leon in Copol,in anul 717, arabii plecand din Pergam, au inaintat spre nord,
au cucerit Abydosul, in Helespont si dupa ce au trecut pe tarmul european, s-au aflat curand sub zidurile capitalei.
In aceasta perioada, generalul Maslama, fratele califului Sulayman ibn Abd al-Malik, ataca capitala bizantina cu o
flota de aproximativ 1800 de ambarcatiuni (potrivit cronicii lui Teofan), evident intre ele numarandu-se si vase
comerciale si de transport al armatelor si al aparatelor de razboi.
Acest asediu esueaza din cauza a trei elemente:
1. focul grecesc
2. iarna foarte grea
3. foametea.
Arabii au ales foarte prost momentul plecarii si bineinteles, bizantinii au contraatacat cu acel foc grecesc. Peisajul
care a rezultat din aceasta confruntare era sinistru, pe mare pluteau in deriva ambarcatiuni pline de cadavre. Pe
uscat, lasand la o parte cauzele naturale, infrangerea este fortata si de interventia bulgarilor cu care Leon se aliase.
In 726, arabii reiau ofensiva insa de data aceasta, pe uscat. Atacurile sunt anuale si mai ales pe granita dar imperiul
este acum ferm pe pozitie si aproape pregatit sa treaca la atac. In 740 are loc batalia de la Akroinon, in Frigia cand
bizantinii pun capat ofensivei arabe in Asia Mica. Imperiul va fi ajutat de alianta cu cazarii, incheiata in 733 si
pecetluita de casatoria fiului lui Leon, Constantin, cu fiica hanului, viitoarea imparateasa cazara, Irina.

25. Politica lui Constans al II lea

Konstantinos Pogonatos (7 noiembrie 630 - 15 septembrie 668), cunoscut sub numele de Constans II
(Constantin, poreclitPogonatul sau Brbosul), a fost mprat bizantin ntre 641 i 668. El era fiul lui Constantin
III.
Constans a devenit mprat n urma unei revolte mpotriva unchiului su, Heraklonas. n timpul lui, arabii fac
multe jafuri n insulele din Marea Mediteran i Marea Egee. O flot condus de admiralul Manuel a
reocupat Alexandria n 645, dar a fost abandonat n acelai an. Constans s-a confruntat i cu monofiziii, precum
i cu revoltele exarhului Catarginei, Grigore (646- 647) i a exarhului de Ravenna, Olimpius (649 - 652).
n acest timp, arabii au intrat n Armenia i Cappadocia. n 648, ei au pustiit Frigia, iar n 649 au fcut prima lor
incursiune nCreta. La Phoinike (n Lycia, 655), 500 de nave bizantine au fost distruse n timpul btliei, iar
mpratul a fost pe cale s moar. n 658 i-a nfrnt temporar pe slavi i bulgari n Balcani i n 659 a fcut pace
cu Califatul Arab. Dup aceast pace, papa Martin I a condamnat monotheismul. mpratul i-a ordonat exarhului
Ravennei s-l aresteze pe pap, dar acesta a refuzat, fiind nlocuit i papa exilat la Cherson.

9
BOBEICA STEFAN
n 659, Constans i-a asociat la domnie pe fii si, Constantin, Heraclius i Tiberius, iar el s-a retrasla
Siracusa, Sicilia. n restul domniei, Constans s-a angajat n lupt cu statele longobarde din Italia. n 663 a vizitat
pentru 12 zile Roma, lucru pe care nici un mprat nu l mai fcuse de peste dou secole.
n 668, a fost asasinat n baie de ctre slujitorii si. Fiul su cel mare, Constantin, a devenit mprat.
Cu soia sa Fausta, Constans a avut trei copii:
-Constantin IV, mprat bizantin 668 - 685
-Heraclius, co-mprat 659 - 681
-Tiberius, co-mprat 659 - 681

26. Monofizitii si Justin I

-Justin I a fost adeptul sinodului de la Calcedon persecutandu-i dur pe monofiziti

- Iustin la sprijinit pe regele abisinian de Axum in razboiul sau impotriva Yemenului
- in afara granitelor oficiale ale imperiului, imparatul proteja crestinismul indiferent daca era sau nu in acord cu
dogmele sale religuoase

27. Politica lui Heraclie

Bisericeasca:
- Heraclius a inceput negocierile cu episcopii monofiziti din provinciile orientale in vederea realitarii unui tip de
unitate bisericeasca prin intermediul anumitor concesii de ordin dogmatic
- impotriva doctrinei monotelite s-a ridicat calugarul palestinian Sofronie a carui invatatura ameninta sa
submineze politica de cnciliere a lui Heraclius
- Sofronie ajunge patriarh de Ierusalim si trimite o scrisoare sinodala catre episcopul din Copol in care argumenta
neortodoxia invataturii monotelite
- Heraclius promulga un Ektheses (638) sau expunerea credintei care recunostea doua firii si o singura vointa
in Hristos
- concilierea la care spera Heraclius nu a avut loc deoarece noul papa nu a aprobat Ekthesesul si a denuntat
invatatura monotelita ca erezie
- chestiunea monifizita si-a piersut importanta politica iar decletul lui Heraclius nu a avut nici o consecinta.
Razboiul cu persii
- viza recucerirea Ierusalimului si a Sfintei Cruci de aceea a luat forma unei cruciade
- razboiul a durat din 622-628 avand 3 campanii desfasurate la granita cu Caucazul
-in 627 Heraclius ii invinge definitiv pe persi in Ninive
- succesorul lui Chosroes, Kawad Siroes a incheiat pace cu Heraclius care urma sa primeasca Palestina, Siria,
Egiptul si Sf Cruce
- momentele de glorie impotriva persanilor a deschis drum liber expansiunii arabe

10