SUBIECTE CHIRURGIE PLASTICA

1.Etiologia arsurilor
DEFINITIE : Arsura este o boala chirurgicala locala si generala produsa de multipli agenti
vulnetanti, cu evolutie stadiala bine definita si cu prognostic in functie de amploarea si evolutia
leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si corectitudinea tratamentului.
Etiologie: In raport cu agentii vulneranti arsurile se clasifica in:
- termice: produse in urma actiunii caldurii
- chimice : rezultat al actiunii unor substante chimice
- electrice: aparute sub actiunea curentului electric

2.Clasificarea anat-clinica a arsurilor termice

Clasificare anatomo-clinica ia incalcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor
vasculare tegumentare si de posibilatile de regenerare a pielii. Profunzimea leziunii locale este
direct proportionala cu temperatura agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat.
In tara noastra arsurile se clasifica in patru grade de profumzime:
- Gradul 1 - edem si durere, explicate prin tulburari de dinamica circulatorie si permeabilaitate
capilara ca si prin eliberarea de histamina si chinina. Cantitatea de energie cu care tegumentul a
venit in contact a fost mica:; ea nu a determinat alterari ale epidermului superficial. Toate
fenomenele sunt reversibile, vindecarea facandu-se cu restitutio ad integrum, in cateva zile
- Gradul 2 - flictena cu continut clar, edem si durere. Sunt distruse straturile epidermice
superiore pana la startul bazal germinativ, perm regenerarea pielii.. Vindecarea se face de regula
per primam intentione, in 10 - 12 zile.
- Gradul 3 - flictena cu continut sanguinolent si derm (dupa idepartarea flictenelor) de culoare
rosie cu puncte hemoragice pe traiectele trombozate ale vaselor dermice amputate. Sunt distruse
in totalitate toate straturile epidermului, inclusiv membrana bazala, precum si grosimi variabile
din derm. vindecarea naturala, spontana, este posibila(cu cicatrici hiper si hipo pigmentate ,hipo
sau hiper trofice si frecvent cicatrici retractile.
- Gradul 4 - leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termice inalte. Constau
in necroze de coagulare a tuturor straturilor pielii. In functie de temperatura la care s-a constituit
escara care este totdeauna uscata, retractila si anestezica, se poate constata o colorare in diverse
nuante de la galben la cafeniu (escare prin caramerizare), la alb- cenusiu (escare prin calcinare).
La nivelul escarelor vasele sangvine trombozate in hipoderm, pot fi vizibile prin transparenta,
dand imprea unui tatuaj. Fiind distruse toate structurile pielii, escarele arsurilor profunde sunt
insensibile.

3.Determinarea suprafetei arse

Dupa suprafata arsa, arsurile se clasifica dupa procentul lezional global acesta fiind reprezentat
de totalitatea suprafetei arse expimate in procente.
La ora actuala se utilizeaza metoda lui Wallace (regula lui 9), dupa care suprafata corpului este
impartita in 11 regiuni fiecare regiune reprezentand 9%.
ADULT Cap+Gat 9% , 1Mem Super 9% x2=18% , 1 Mem Infer 18%x2 =36%
Trunchi Anter 18% +Poster 18%=36% , OrgGenit 1% = 100 %
COPIL Cap+Gat 18% , 1MembruSuper 9% x2=18% , 1 Mem Infer 14%x2 =28%
Trunchi Anter 18% +Poster 18%=36% , OrgGenit 1% = 101 % ?
In arsuri mici +in sit d urgenta s poate calcula si dupa regula palmei , palma pacientului(cu tot
cu degete) reprez 1% din suprafaa sa corporala.

4.Indicele prognostic al arsurilor termice

Indicele prognostic (IP), reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime (in conceptia
actuala arsura este privita ca un volum).
El se calculeaza inmultind suprafata arsa in procente cu gradul cel mai mare al arsurii.
Valoric exista mai multe aspecte ale IP:
- IP = 0 - 40 :evolutie fara complicatii
- IP = 40- 60 :evolutie cu posibile complicatii
- IP = 60- 80 :evolutie cu coplicatii in 50% din cazuri
- IP = 80 -100 : complicatii majoritare
- IP = 100 -140 : apare posibilitatea deceselor
- IP = 140 - 160 : decese in 50% din cazuri
- IP = 180- 200 : decesle predomina
- IP peste 200: decesele sunt regula.
Indicele prognostic IP e agravat de :
- varste extreme (copii, batrani)
- situatii biologice (puberatate, sarcina)
- tare organmice (diabet, neoplazii denutritie),
- traumatisme asociate

5.Primul ajutor in arsurile termice

. MASURI DE PRIM AJUTOR se acorda la locul accidentului si constau in :
- scoaterea rapida din mediul termic, dus departe, la aer curat si culcat orizontal
- stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente
- explorarea functiilor vitale, respiratie, circulatie si sustinerea acestora (daca este cazul,
respiratia artificiala, masaj cardic)
- aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a
gradientului termic
- daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea
fracturilor
- daca este posibil se administreaza analgezice IV, oxigen si perfuzii cu solutii cristaloide
- transportarea la spital este obligatorie pentru orice ars cu o suprafata mai mare de 5%. Pe
timpul transportului nu se administreaza alimente sau lichide pe cale orala.

6.Stadiul 1 al bolii arsului

Stadiul I - primele trei zile, perioada socului post-combustitional.
Se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene.Sanctiunea corecta, la timp si
eficienta acestei perioade este conditia esentiala a supravetuirii.Marile dislocari hidroelectrolitice
ce se produc in aria lezIonala, dar si in spatiile interstitiale din alte zone determina:
edem,hipovolemie gra, anemie, hipoxie intensa, oligoanurie.Daca sanctiunea este corecta, la timp
si eficienta, la finele acestei perioade, bolnavul trebuie sa prezinte:
- parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal;
- constienta prezenta, absenta agitatiei neuro-psihice;
- diureza resilita (50 ml/h);
- tranzitul intestinal reluat.
La bolnavul ars, socul, spre deosebire de alte forme de soc, nu se instaleaza imediat dupa
accident; instalarea modificarilor se face in timp.Compensarea circulatorie se face relativ lent, iar
cea meolica - chiar la cate luni de la terminarea epitelizarii.

7.Stadiul 2 al bolii arsului

Stadiul II - zilele 4-21, perioada metaagresio-nala, dismeolica. Se numeste dismeolica, deoarece
este caracterizata printr-un caolism profund ce se desfasoara in conditii de hipoxie, organe
suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locala sau din
meolismul si epurarea deficitara.
Performantele imunitare ale bolnavului sunt grav diminuate: deseurile rezultate din plaga care se
desigileaza (eliberarea de toxine, germeni patogeni, substante organice alterate) si produsi
intermediari de meolism duc la blocarea sistemului citomacro-fagic. Consecinta este scaderea
catre limita inferioara a rezistentei la infectii; apare febra, semne locale de infectie perilezionala;
se poate declansa starea septica. Socul septic poate apare din zilele 5-7 la bolnavii cu arsuri grave
si catre zilele 13-l5 la cei cu arsuri medii.
Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de etape deosebite (termenele calendaristice):
- zilele 4-6 - remiterea edemelor, daca bolnavul a fost corect ingrijit si a reusit, in oarecare
masura, ameliorarea dezastrului hidro-electrolitic, edemele se remit din intersectii si determina
criza poliurica (atentie la sustinerea cordului si a functiei renale);
- ziua a-9-a - este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale.
- ziua a-l2-a - poate caracteriza (dupa perioada socului cu IRA functionala) debutul
decompensarii renale, grave, consecinta a suprasolicitarilor ce au precedat aceasta perioada;
- complicatiile digestive, HDS, pot caracteriza oricare moment al acestei perioade pentru
bolnavul cu arsuri grave; momentul poate fi foarte precoce, respectiv la cate ore de la accident;

8.Stadiul 3 al bolii arsului

Stadiul III - zilele 22-60 - perioada chirurgicala.In conditiile in care bolnavul a fost corect ingrijit
atat local, cat si general, intra intr-o perioada de "echilibru\" meolic foarte fragil.Grefarea intre
zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a
fost corect condus.Nerezolrea bolnavului in aceasta perioada poate echila cu epuizarea rezervelor
biologice si diminuarea sanselor de supravietuire; bolnavul intra in continuare in perioada
socului cronic.Ingrijirile medicale in aceasta perioada se refera la:
- intretinerea conditiei biologice in asa fel ca sa permita etapele de grefare (alimentatie orala si
perenterala sustinuta, completarea masei sangvine pierdute la fiecare etapa operatorie, corectarea
altor dezechilibre potentiale sau aparute accidental);
- intretinerea leziunilor locale grefate;
- intensificarea manoperelor kinetoterapice.In conditiile tratamentului local modern al arsurii
(excizia) grefare precoce (35, 39, 48, 49), stadiul III se suprapune din ce in ce mai mult peste
stadiul II, formarea plagii granulare fiind considerata de multi autori ca o complicatie locala.

9.Stadiul 4 al bolii arsului

Stadiul IV - socul cronic .Socul cronic este o modalitate de evolutie a arsului cauzata de
pierderea momentului operator, de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura extrem de gra.
Se considera, teoretic, ca un bolnav a intrat in perioada socului cronic daca la 60 zile de la
accident prezinta inca plagi granulare pe regiuni intinse.
Consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusire imunitara si
dezechilibre meolice.In cazul arsurilor foarte grave, la copii mici, la copii malnutriti, la rstnici
sau la alte persoane tarate, bolnavul pleaca la "drum\" cu un capital biologic deficitar care in
conditiile arsurii este insuficient; este deci, posibil sa constatam aspecte de soc cronic inainte de
trecerea perioadei de 60 zile de la accident.
Din punct de vedere biologic, la arsul in soc cronic, se constata anemie (nr. eritrocite 2 mii,
uneori chiar 1 mii), hipoproteinemie cu disproteinemie (proteine 3 g/l, raport A/G = 0,5):
transaminazele, in conditia unui alt bolnav, ar putea sugera o hepatita fulminanta.
Starea generala se caracterizeaza prin casexie, areactivitate, adinamie, prostratie, anorexie, subfe-
brilitate. Plagile sunt hipersecretande, fetide, fara tendinta de reparare. Psihicul este complet
deprimat, bolnavul fiind "satul de viata\".
Singura sansa pentru acest bolnav sa supravietuiasca este grefarea, ce trebuie efectuata in cel mai
scurt timp; ea poate inchide poarta prin care se pierd proteinele. Pentru ca bolnavul sa poata face
fata momentului operator, trebuie intens reechilibrat (hidro-electrolitic, proteine, lipide, vitamine
etc). Acoperirea defectelor se efectueaza temporar cu substituenti sintetici de piele sau in lipsa
acestora cu homogrefe. Solutia definiti este tot acoperirea cu autogrefe.

10.Tratamentul local al arsurilor termice

Scopul tratamentului local:
1. Crearea de conditii de asepsie care sa permita plagii si tesuturilor vecine o buna evolutie
2. Diminuarea pierderilor lichidiene si prevenirea tulburarilor ischemice
3. Limitarea agravarii leziunilor
4. Limitarea resorbtiei de toxine
5. Diminuarea fenomenelor algice
6. Evitarea reactilor alergice sau hipersensibilizante
7. Protectia antibacteriana, mentinerea sub control a infectiei
8. Grabirea detersarii escarelor si obtinerea unui pat granular optim si cat mai rapid apt
procesului de grefare
9. Protectia, asistenta si dirijarea epitelizarii
10. Vindecarea leziunilor sa se produca cat mai rapid, cu minum de sechele estetice sau
functionale, cu dezvoltare minima de tesut scleros sau cheloidian.

Variante de tratament local

1. Tratamentul local clasic este predominant conservativ, cu epitelizare spontana controlata a
leziunilor de gradul 2 si 3, detersarea completa a escarelor de gradul 4 cu grefarea cat mai rapida
dupa ziua 21 cu autogrefe.
2. Tehnicile de excizie, grefare imediata, precoce sau secventiala sunt forme de tratament
chirurgical agresiv. De aceste tehnici beneficiaza electrocutiile, arsurile chimice, escarele termice
de gradul 4, si cele de gradul 3 situate pe zone functionale. Acoperirea cu grefe este obligatorie.
Alegerea variantei de tratament se va face diupa trecerea a 24 de ore, timp in care bolnavul va fi
reechilibrat biologic.
3. Prelucrarea primara a leziunilor de arsura: toaleta locala este una din cele mai importante
masuri de desocare. Plaga de arsura reprezinta a larga cale acces pentru germenii din exterior; tot
pe la acest nivel au loc importante pierderi de lichide si proteine; leziunea propiu zisa este o
sursa din care se resorb enzime lizozomale, kinine, endotoxine microbiene. de aceea prelucrarea
primara se va efectua in cel mai scurt timp.
4. Inciziile de decompresiune: consecutiv arsurii, in zona imediat subjacenta, se constitue un
edem care determina fenomene ischemice la nivelul lojelor inextensibile, respectiv leziuni de tip
garou in cazul arsurilor circulare. Fenomenul se poate intalni inclusv la torace si abdomen,
limitand excursiile toracice. Singura modalitate de a evita complicatiile de mai sus o reprezinta
inciziile de decompresiune.
Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune:
- incizia se face in axul segmentului
- incizia de practica din tesut sanatos pana in tesut sanatos
- incizia se practica pe linia mediana a fiecarei loji interesate
- in mod curent incizia intereseaza epidermul si dermul; numai in arsurile foarte profunde se
poate ajunge in planul fascial (fasciotomii), dar cu respectarea retelei venoase
11.Tratamentul medical in arsurile termice
Principalii parametrii clinici de supraveghere
- diureza - mentinuta intre 30 -50 ml/sec
- tensinuea
- pulsul
- respiratia: bolnavul trebuie sa prezinte un ritm respirator normal; se va administra intermitent
oxigen pe sonda nazala
- aspectul mucuoaselor si tegumentelor: ele trebuie sa fie umede, calde, roze, turgorul cutanat sa
arate un grad bun de elasticitate a tesuturilor
- bolnavul trebuie sa fie constient, linistit, cooperant, fara sa acuze dureri; orice stare de agitatie
este un semnal de alarma si se datoreaza unor manopere neadecvate si cel mai adesea hipoxiei
- clismele zilnice permit eliminarea continutului bacterian intestinal si surprinderea la timp a
HDS-ului.

Examinari paraclinice utile in conducerea tratamentului:

- hemoglobina,
- hematocrit,
- glicemie,
- uree sangvina,
- electroliti,
- rezerva alcalina,
- gaze sangvine,
- ph sangvin,
- PVC.

Reechilibrarea hidroelectrolitica
Se incepe imediat ce bolnavul ajunge la spital pentru prevenirea socului hipovolemic si a
insuficientei renale, intrucat pierderea de lichide este foarte mare in arsurile ce depasesc 20- 25%
din suprafata corpului.
Cantitatea de lichide necesara in primele 24 de ore se calculeaza dupa formula:
ml/24ore = suprafata arsa % x kg corp x gradul arsurii
Solutiile perfuzate sunt:
- cristaloide (50% ): Na Cl, glucoza izotona, Ringer-lactat
- macromolecule (50 %): dextran 40, manitol, sange.
Ritmul administrarii lichidelor este sustinut; in primele 8 ore se administreaza 1/2 din cantitatea
pe 24 ore, iar in continuare 1/4 la fiecare 8 ore. Mijlocul cel mai eficient de reglare a ritmului de
perfuzie este diureza, care trebuie sa se incadreze intre 30 - 50 ml/ora. In urmatoarele 24 de ore
se administreaza aceleasi cantitati de lichide, repartizate uniform pe durata zilei, sub controlul
diurezei, ionogramei, pulsului, TA, Hb, Ht, PVC. Reechilibrarea hidroelectrolitica se continua
pana la restabilirea completa a acestor constante.

Asigurarea respiratie si oxigenarea tesuturilor

Este obligatorie la cei care au inhalat aburi si fum, gaze toxice, precum si la cei intoxicati cu
CO2 sau CO. In cazurile de urgenta se face resuscitare cardiorespiratorie, eventual traheostomie.
In caz de leziuni mucoase sau extramucoase a cailor respiratorii se recomanda intubarea
bolnavului si respiratie asistata.
Prevenirea infectiilor
Se adreseaza tuturor pacientilor intrucat pielea este contaminata. La prezantarea la spital
bolnavul va fi vaccinat antitetanic, tesuturile devitalizate se excizeaza, se prepara cultura din
plaga arsa, iar pana la testarea sensibilitatii germenului se administreaza antibiotice cu spectrul
larg.

Suportul nutritionar
Reprezinta inca o problema improtanta ce se rezolva in pararel cu reechilibrarea
hidroelectrolitica. Initial, la bolnavii gravi, se administreaza perfuzii cu glucoza. Se recomanda
reluarea cat mai precoce a alimentatiei per os (dupa 24 - 48 ore), cu glucide (75%), si proteine
(25%) care sa asigure aproximativ 5000 calorii/zi.

12.Tratamentul modern in arsurile termice

Grefarea plagilor granulare
Reprezinta o varianta de tratament chirurgical al arsurilor mai veche, dar este o interventie care
se practica inca in tara noastra si datorita prezentarii tardive la medic a multora dintre pacientii
cu arsuri profunde.
Plaga granulara este rezultatul evolutiei naturale a arsurilor de gradul 4 sau a celor intermediare
profunde. Tesutul granular este un tesut conjunctivo-vascular, cu mare capacitate proliferativa,
format din vase de neoformatie si numerosi fibroblasti. O plaga granulara ideala pentru grefat
(eutrofica), trebuie sa fie rosie, de consistenta ferma, cu granulatii plane, lucioase, fara secretii
sau fibrina.

Mijloace de acoperire
1. clasice:
a) autogrefele expandate sau nu;
b) izogrefele (homografele provenite de la gemeni identici)
2. moderne, care folosesc culturi celulare in vitro:
a) autokeratinocitele de cultura
b) piele arfificiala formata din derm rezultat prin cultivarea fibroblastilor pe retele rezorbabile
sintetice sau in geluri de colagen asociate cu epiderm produs pein cultivarea in vitro a
keratinocitelor provenite de la pacienti.

13.Masuri de prim ajutor in arsurile chimice

In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul ajutor consta in limitarea contactului
substantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei substantei. In acest scop:
- se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva
- se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30 minute
- exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa, deoarece varul se
activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si abia dupa ce
varul a fost indepartat se poate spala cu apa.

14.Clasificarea arsurilor chimice

Arsurile chimice pot fi clasificate in functie de pH-ul lor sau de aciditate.
-Acizii cu pH mai mic de 7 si care includ compusi comuni de uz casnic cum ar fi acidul acetic,
acid clorhidric, acid sulfuric.
-Baze de compusi alcalini sau cu un pH mai mare de 7. Amoniacul este un alcalin comun gasit in
casa.
Este contraindicat neutralizarea acidului (bazei) folosind o baz (acid). Arsurile provocate de
substane alcaline sunt mai profunde i mai grave dect arsurile provocate de acizi.

15.Diagnosticul in arsurile chimice

Arsurile chimice produc atat semne locale cat si generale.
Semnele locale sunt in functie de agentul vulnerant. Durerea poate aparea de la inceput si cu
intensitate mare in cazul acizilor tari, sau tardiv si de intensitate slaba in arsurile cu baze
Aspectul leziunii este diferit in functie de agentul cauzant:
- mumificarea tesuturilor, cu necroze si escare groase (acizi tari): escare de culoare galbuie in
leziunile cu acid clorhidric, cenusii in leziunile cu acid sulfuric si portocalii rosiatice in arsurile
cu acid azotic.
- escare cu margini beante ce difuzeaza in suprafata, cu nuante cenusiu- mat (baze tari)
- leziuni torpide progresive, cu aspect de supuratie ( acizi slabi)
- aspect de desidratare si arsura ce progreseaza rapid, cu rezorbtie in circulatie a agentului chimic
(fosfori, anhidride)
- vezicule, flictene, edem (substante vezicante)
Semnle generale sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice. Pot aparea in plus:
- sufocare, prin spasm bronsic, urmare a inhalarii de vapori degajati de substantele chimice
- leziuni organice la distanta ( hepatita toxica, nefroza), produse in urma absorbtiei in circulatia
sangvina

16.Tratamentul arsurilor chimice in spital

Tratamentul general este asemanator cu cel din arsurile termice si vizeaza:
- calmarea durerii prin administrarea de analgetice majore (mialgin)
- tratarea sau combaterea socului, a insuficientei respiratorii, a alterarii functiei hepatice sau
renale.. In caz de insuficienta renala acuta se recurge la dializa.
Tratamentul local are cea mai mare importanta.
- primul ajutor consta in indepartarea agentului chimic si spalare cu jet de apa a zonei interesatei
pentru a diminua concentratia substantei vulnerante
- la spital se continua spalarea cu jet de apa pe suprafata mare si durata indelungata
- in arsuri cu var nestins se inlatura mai intai praful de pe corp, si apoi se fac spalaturi abundente
cu apa
- in arsuri cu acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluconic diluat.
- in arsuri cu fosfor se spala regiunea cu solutie de sulfat de cupru 1%, si se fac excizii cu grefare
imediata, ca si in arsurile cu acid florhidric
- zona arsa se protejeaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice.
- excitia zonei de necroza urmate de grefarea imediata se face de urgenta in arsurile provocate de
anhidride, fosfor si aniline, mai ales in zonele functionale.

17.Masuri de prim ajutor in arsurile electrice

Primul ajutor in cazul unui electrocutat consta in scoaterea victimei de sub tensiunea electrica si
resuscitarea cardiorespiratorie. Manevra de scoatere de sub tensiune trebuie facuta cu mare grija
pentru nu fi electrocutat si "salvatorul".
Dipa reluare functiilor vitale, victima va fi transportat la spital avand grija sa se mentina
respiratia si circulatia.

18.Fiziopatologia arsurilor electrice

Trecerea curentului electric determina:
- la nivelul vaselor de sange: coagulare intravasculara, tromboza, necroza peretilor cu hemoragie
secundara, ischemierea teritoriului distal. La nivelul inimii leziunile pot fi rar de natura necrotica
directa; se constata leziuni de tromboza vasculara cu ischemie si necroza secundara a
miocardului; cel mai frecvent fenomen este desincronizarea totala a pace-maker-ului,
inregistrandu-se diferite forme de aritmii si mergand pana la stop cardiac ireversibil; tratamentul
acestor leziuni sta pe primul loc in rezolvarea cazului, de ameliorarea lor depinzand suita altor
masuri medicale.
- la nivelul muschilor coaguleaza proteinele. efectul coagulant, cu pierderea viabilitatii
musculare, are o mare extensie. Leziunii musculare prin coagulare i se asociaza patul vascular
regional, delimitand un larg teritoriu necrotic-ischemic, excelent mediu de cultura microbiana.
Miozita necrozata are caracter extensiv si este sediul unei masive si rapide (ore) infectari cu
clostridii, pe cale hematogena.
- la nivelul oaselor leziunile pot merge de la necroze prin excludere vasculara pana la carbonizare
directa datorita efectului termic;
- la nivelul nervilor leziunile constau in coagularea proteinelor cu pierdere completa functionala;
nervii situati la oarecare distanta de traseul curentului electric pot suferii numai modificari
functionale de durata si intensitate variabile.
Bolnavul electrocutat este in stare de soc, starea obiectivata de semne clinice (disfunctii neuro-
psihice, respiratorii, cardiovasculare si renale) si alterari marcate ale constantelor biologice
(deshidratare cu hemoconcentratie, anemie grava, hipoproteinemie, hiponatremie, hipocloremie,
retatie azotata, acidoza). Mioglobina din celulele lezate poate, prin precipitare, sa induca blocaje
ale tubilor renali. Arsura electrica este o leziune de maxima gravitate, fiind considerata o urgenta
majora.

19.Tratamentul medico-chirurgical al arsurilor electrice

Tratamentul local se face imediat ce pacientul poate suporta o interventie chirurgicala:
- necrectomia este tratamentul local esential, fiind considerat element de desocare si prevenire a
agravarii leziunilor. Excizia zonelor necrozate se va face pana in tesut macroscopic normal.
Datorita evolutivitatii leziunilor produse de curentul electric, sunt necesare mai multe interventiii
de excizie a escarelor
- amputarea segmentelor devitalizate pana in tesut aparent normal, cu lasarea deschisa a
bonturilor care se vor sutura secundar sau se vor face plastii ulterioare.
- asistarea eliminarii escareai un zone unde nu se pot face necrectomii, ca in orice arsura
- datorita cicatricilor vicioase sau bonturilor de amputatie dureroase, interventiile reparatorii se
vor face dupa 8- 12 luni cand s-a refacut vascularizatia zonei respective.

20. Trauma inchise ale Mainii +Deg DEF + clasif.

DEF Traumatismul reprez ansamblul modificarilor patologice induse d actiunea unui agent
vulnerant.
Traum INchISE reprez leziunea elementelor profunde ale mainii + conservarea intacta a
tegumentelor (fara solutie d continuitate la niv pielii)

CLASIF
I. ENTORSE = leziunea traumatica a capsulei si a ligamentelor articulare , cu pastrarea
raporturilor dintre epifizele complexului articular in limite normale
II. LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd
raporturile lor normale
III. FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-
traumatic
IV. RUPTURI DE TENDOANE
V. LEZIUNI VASCULARE
21. Entorsele Mainii +Deg manif clinice + DGS.
ENTORSE = leziune traumatica a capsulei si a ligam articulare , cu pastrarea rapor dintre
epifizele articulare in limite normale
Anatomie patologica
- destinderea capsului si ligamentelor ; - hemartroza ; - leziuni de cartilaj articular
- lezarea partiala sau totala a aparatului ligamento-capsular
- se pot asocia leziuni de tendoane ; desinsertii sau fragmente osoase
MANIF CLINICE
Subiectiv: durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
Obiectiv:
- articulatia lezata este tumefiata (edem +/ hermartroza), putand apare echimoze
- miscarea pasiva este posibila pana la un anumit nivel
- articulatie imobila antalgic , in pozitia de distensie maxima a capului articular
DGS :
1. Anamneza
2. Exam clinic (vezi manif clinice)
3. Exam PC R-x d deg + mana (fata si profil) pune dgs d certitudine, ea stabil dgs diferential
intre entorsa si fracturi
Radiografia nu arata leziuni osoase, poate evidentia edemul peri-articular (intotdeauna prezent)d
dimens variabile

22. Entorsele Mainii TRAT.

Trat : imobilizarea razei digitale afectate / a articulatiei carpiene p atela gipsata, cu mana ridicata,
timp d 10-14 zile

23. Luxaiile Mainii +Deg manif clinice + DGS.

LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raporturile
lor normale, pot fi inkise/deskise, cele grave s insoesc d fracturi intraarticulare, leziuni vasculare
/ nervoase tendinoase
In funcie de sensul de aciune al agentului traumatic, luxaiile sunt : anter + poster + laterale +
mediale
La nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele doua randuri de oase metacarpiene.

MANIF CLINICE
- durere violenta, cu intensitate constanta,
- articulatia mult tumefiata, deformata (edemul persista kiar si dupa tratam kir)
- mana imobila (dat durerii)cu degetele in semiflexie, in poz decliva durerea
-periarticular s pot obs : echimoze , hematoame , escoriaii , plgi prin care s vad alte lez

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever

2. Exam clinic (vezi manif clinice)
3. Exam PC R-x d deg + mana(fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs deplasrile osoase
anormale din cadrul articulaiei afectate, eventuale fracturi i edem de pri moi

24. Luxaiile Mainii +Deg TRAT.

I. Luxatiile radio-carpiene si carpo-metatarsiene sunt extrem de rare. Mai frecvente sunt luxatiile
pure ale carpienelor, la nivelul interliniei dintre cele doua randuri ale oaselor carpiene, un loc cu
rezistenta ligamentara minima. Dupa Wagner (1956) oasele carpiene sunt divizate din punct de
vedere al soliditatii in doua blocuri, intre care scafoidul, e fixat solid la fiecare din ele prin polii
sai. in raport cu pozitia lui, linia de dislocare inconjura scafoidul in sus, in jos, sau il fractura,
divizand polii sai la fiecare din cele doua blocuri. Vor rezulta urmatoarele forme anatomo-
patologice si clinice de luxatii:

1. Luxatia anterioara a semilunarului = luxatia retro-lunara a carpului.

2. Luxatia trans-scafo-peri-lunara = luxatia anterioara a semilunarului asociata cu fractura de
scafoid
3. Luxatia retro-scafo-lunara (mecanismul d prod e indirect prin cadere pe palma mainii aflata in
hiperextensie, adesea asociata cu o torsiune)

II. Luxatiile degetelor (2 - 5)

1 luxatii metacarpofalangiene (M.F.) cu luxarea F1
2 luxatii interfalangiene (I.F.) de obicei sunt luxatii dorsale uneori insotite d ruptura de tendon
extensor

III. Luxatia policelui

- luxatia carpo-metacarpiana e m frecventa
- tabachera anatomica este tumefiata, foarte dureroasa spontan si la palpare

IV. Fractura - luxatie Bennet:

- luxatia MCI., ce poarta o fractura bazala, fragmentul intern al bazei MC ramanand atasat
articulatiei trapezo-MC
- tratament operator: calea de abord dorsala, cu osteosinteza cu broshe fixe sau fir trans-osos

TRAT
- reducerea nu este usoara
- se tractioneaza in ax mana, actionandu-se pe linia de luxatie in sensul invers celui de producere
- imobilizarea p atela gipsata antebrahio-metacarpiana, lasand libera articulatia MCF
metacarpofalangiala, timp de 3 sapt
Tratamentul luxatiilor prin incercari de reducere ortopedica (nesangeranda) a luxatiilor sunt rar
incununate de succes datorita edemului, a hematoanelor intra si periarticulare.Tratament operator
- incizie pe faa dorsala a articulatiei
- evacuarea hematoanelor
- evacuarea esuturilor distruse
- reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor
25. Luxaiile MAINII DGS + TRAT.
LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raporturile
lor normale, pot fi inkise/deskise, cele grave s insoesc d fracturi intraarticulare, leziuni vasculare
/ nervoase tendinoase
In funcie de sensul de aciune al agentului traumatic, luxaiile sunt : anter + poster + laterale +
mediale
La nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele doua randuri de oase metacarpiene.

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever

2. Exam clinic (vezi manif clinice sub23)
3. Exam PC R-x d deg + mana(fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs deplasrile osoase
anormale din cadrul articulaiei afectate, eventuale fracturi i edem de pri moi

TRAT - reducerea nu este usoara

- se tractioneaza in ax mana, actionandu-se pe linia de luxatie in sensul invers celui de producere
- imobilizarea p atela gipsata antebrahio-metacarpiana, lasand libera articulatia MCF
metacarpofalangiala, timp de 3 sapt
Tratamentul ortopedic (nesangeranda) al luxatiilor sunt rar incununate de succes datorita
edemului, a hematoanelor intra si periarticulare
Tratament operator
- incizie pe faa dorsala a articulatiei
- evacuarea hematoanelor
- evacuarea esuturilor distruse
- reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor

26. Fracturile inchise ale Falangelor etiologie + DGS

FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-traumatic,
tegum intact
ETIOLOGIE ?

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever

2. Exam clinic : durere in punct fix + la mobilizare , deformarea falangei, tumefactie, edem,
hematoame
Fracturile F3 sunt frecvent insotite de hematom subunghial
3. Exam PC R-x d deg + mana(fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs sol d
discontinuitate la niv oaselor

MANIF CLINICE pt fracturile falangelor sunt prezente semnele clasice ale fracturilor
diafizare.
n fracturile de falang bazal/proximala (F1) se constat k fragm proximal s flecteaz =>e o
deformare cu unghiul deskis posterior
n fracturile de falang medie (F2) fragmentul distal se flecteaz anterior(palmar) rezultnd un
unghi interf-ragmentar deschis palmar
Fracturile bazei i captului distal al falangelor sunt frecvent intra-articulare, uneori nsoite de
luxaii, diagnosticul stabilindu-se radiologic

27. Fracturile inchise ale Falangelor DEF+ TRAT.

DEF FRACTURILE FALANGELOR = solutii de discontinuitate la nivelul falangelor (oasele
degetelor ), instalate brusc , post-traumatic, cu tegum intact
TRAT
Pt F1+F2 Trat oropedic = reducere + imobilizare pe atela ante-brahio-digitala ( 3 sapt )
Trat kir :ptr fracturile cominutive, fracturile instabile fiind imobilizate cu brose in
"x"
Pt F3 (frecv insotite d hematom subunghial ) extragerea unghiei +evacuarea hematomului +
eschilectomie la nevoie
+ reaplicarea unghiei dupa prelucrare (se indeparteaza dupa cateva zile de pe patul vindecat) &
Imobilizare

28. Fracturile inchise ale MetaCarp etiologie + DGS

FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-traumatic,
tegum intact
In general sunt angulate cu deschidere anterioara din cauza insertiei interososilor, care intrati in
contractura joaca rolul unei coarde anterioare
ETIOLOGIE ?

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever

2. Exam clinic : durere in zona fracturata (in punct fix + la mobilizare), tumefactie, hematoame
voluminoase,
semiflexia dureroasa a degetului
3. Exam PC R-x d deg + mana (fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs sol d
discontinuitate la niv metacarpienelor

29. Fracturile inchise ale MetaCarp TRAT (def ?)

TRAT Trat oropedic = reducerea fracturilor simple prin tractiune in axul razei digitale, si
presiune progresiva pe dosul MC ( reducerea trebuie sa fie perfecta )
Trat kir :ptr fracturile cominutive , cu hematoame voluminoase,
- prin incizie dorsala, evitand tendoanele extensoare
- se evacuaza hematoanele,
- se efectueaza reducerea si imobilizarea prin osteosinteza sau fir transosos.
- se imobilizeaza in atela gipsata 3 saptamani

30. Rupturile d Tend Extensoare DGS + TRAT

Rupturile d tend extensoare sunt m frecv k cele d tend flexoare

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever

2. Exam obiectiv cu urmat manif clinice : durere brusca , impotenta functionala , aspect de
deget "in ciocan"

Trat kir d urgena + teno-rafia extensorilor + imobilizarea pe atela gipsata in hiperextensie

timp de 21 de zile sau simpla imobilizare 28 de zile in hiperextensie poate duce la vindecare

31. Trauma deschise ale Mainii +Deg DEF + clasif

DEF Traumatismul reprez ansamblul modificarilor patologice induse d actiunea unui agent
vulnerant.
Traum DESKISE reprez leziunea elementelor superf + profunde ale mainii + fara conservarea
tegumentelor (cu solutie d continuitate la niv pielii)

CLASIFI a) simple (doar un tip d leziune) b) complexe (asociatii d leziuni , inclusiv s pot asocia
cu arsuri ale mainii)
TIPURI D LEZIUNI
I. Plgile ce ridic probleme tegumentare
II. Leziunile tendoanelor flexoare/ extensoare sau ale corpului muscular
III. Leziunile nervoase
IV. Leziunile vasculare
V. Fracturile si luxatiile (deskise)
VI. Amputaiile traumatice

32. DGS plagilor cu interesare d TEND FLEXOARE superf +prof la Deg +Mana
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism deskis sever
2. Exam obiectiv cu urmat modificari
- sectiune de tendoane flexoare superficiale => flexia F2 imposibila ; -sectiune de tendoane
flexoare profunde => flexia F3 imposibila ;- sectiunea de tendoane extensoare => extensia
degetului afectat este imposibila, aspect de deget "in ciocan"
33. DGS seciunii d N. MEDIAN.
Seciunea de nerv median e tradusa d urmatoarele modificari
1.tulburari motorii
- afectarea pronatiei + afectarea flexiei mainii si a degetelor +
- apect de "mana simiana"
- semne particulare :
semnul Pitres = imposibilitatea de a zgaria cu indexul o suprafata
semnul Claude = nu poa acoperirii cu policele celelalte degete flexate
semnul Froment = imposibilitatea flectarii falangei distale a policelui
2. tulburari senzitive afecteaza componenta epicritica a terit senzitiv al acestui nerv
= portiunea laterala a fetei palmare a mainii, a fetei palmare a primelor 3 degete si a jumatatii lat
a deg 4
La acest nivel exista deseori dureri de tip causalgic mai ales in leziunile partiale de nerv median.
Testul la ninhidrina (Moberg) pozitiv = lipsa sudoratiei in teritoriul inervat deac nv (medianul
inerveaza vegetativ glandele sudoripare de la nivelul palmei)
In leziunile vechi se intalnesc modificari de ordin vegetativ si trofic.

34. DGS seciunii d N. ULNAR.

Seciunea de nerv ulnar e tradusa d urmatoarele modificari
1.tulburari motorii
- membrul are o atitudine d grifa cubitaladatorita paraliziei mm interososi
- atrofia musculaturii hipotenare+ a spatiilor interosoase
- deg nu mai pot face abd +add (lipsa d inerv a mm.interososi)
2. tulburari senzitive hipoestezie/ anestezie in terit senzitiv al ac nerv (DegV+jum mediala a
degIV + reg hipoTenara , pe amble fete)
Testul la ninhidrina (Moberg) pozitiv = lipsa sudoratiei in teritoriul inervat de ulnar (nervul
ulnar inerveaza vegetativ glandele sudoripare de la nivelul palmei)
In leziunile vechi se intalnesc modificari de ordin vegetativ si trofic.

35. DGS seciunii d N. RADIAL.

Seciunea de nerv radial e tradusa d urmatoarele modificari
1.tulburari motorii
- are loc o paralizie a extensorilor => aspectul de mana in gat la lebada
- mana cade in flexie pe antebrat
- strangerea pumnului s face in flexie palmara, extensia deg e dificila
- e imposibila extensia mainii p antebrat + supinatia antebratului
2. tulburari senzitive hipoestezie/ anestezie in terit senzitiv al ac nerv
(Deg I fata dorsala & Deg 2+3 +jum din deg 4 pana la falanga medie , p fata dorsala)
Testul la ninhidrina (Moberg) pozitiv = lipsa sudoratiei in teritoriul inervat de radial (nervul
radial inerveaza vegetativ glandele sudoripare ale fetei dorsale a mainii , compon lui vegetativa e
f)
In leziunile vechi se intalnesc modificari de ordin vegetativ si trofic.

36. TRAT plagilor cu interesare VASCULARA la mana si antebra.

Trat plgilor cu afectare vasculara
hemostaza prin ligatura capetelor sectionate
dc sunt lezate ambele artere ( radiala + ulnara) este preferabila sutura vasculara pt refacerea
magistralei arteriale
37. Plgile Mainii clasif + DGS
Plaga =rana= traumatism deschis = lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si tesuturilor
subiacente, produsa prin agenti traumatici (mecanici, termici, chimici, electrici, etc.)

CLASIFI
a) Dupa natura agentului traumatic:
- mecanic : taiere, intepare, muscatura, impuscare; chirurgical / accidental
- termic: arsura, degeratura
- chimic: arsura;
- electric: electrocutare, trasnet
b) Dupa profunzime si complexitate:
1. plagi superficiale: limitate la tegument si tesuturile subiacente ( nu depasesc fasciile de
invelish )
2. plagi profunde : nepenetrante , in seton = oarbe (deasupra fasciei superficiale), transfixiante
(simple sau complexe), penetrante
c) Dupa timpul scurs de la trauma:
- plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie)
- plagi vechi (peste 6 ore de la accident, sunt considerate infectate)
d) Dupa circumstantele producerii accidentului : traumatism de circulatie, de munca,
domestic/casnic
Plaga contuza = plaga cu mari devitalizari tisulare, necroze, fracturi.

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism

2. Ex clinic este f simplu , el pune diagnosticul prin inspectia plagii ( plaga e o solutie de
discontinuitate la niv tegum )
!!! O mare atentie necesita plagile avulsionate ( decolate) + plagile cu defecte tegumentare ce
lasa la vedere structuri profunde

38. DGS d plaga cu interesare ARTERIALA la mana si antebra.

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism deskis sever
2. Exam obiectiv cu urmat modificari
Lez arteriale => hemoragie abundenta , pulsatila ,in teritoril anatomic al arterei respective (vezi
traiecte anato)

39. DGS seciunii d VENA la mana si antebra.

DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism deskis sever
2. Exam obiectiv cu urmat modificari
Lez venoase => hemoragie continua, nepulsatila (vezi traiecte anato : Cefalica-lateral , Bazilica-
medial)

40. Masuri d prim ajutor in TRAUM mainii+antebra.

Masuri de prim ajutor la locul accidentului
- oprirea actiunii agentului vulnerant atunci cand e cazul (insa o plaga ce inca detine in ea
d ex un cutit e bine sa-l lasam acolo, pt k la extragere e posibil sa cauzam alte lez vasc/nv/d
tendoane)
- pentru stapanirea sangerarii s aplica garou cu data + ora + minutul instalarii + numele celui kre
l-a instalat
- imobilizare p o atela improvizata cu membrul superior in pozitie ridicata

41. TRAT seciunilor d TENDOANE ale Deg+Mainii

(Conduita) Trat leziunilor tendinoase
flexorii superficiali nu necesita sutura
in cazul plagilor nepoluate(fara contact cu pamant/nisip) sutura flexorilor profunzi per
primam indiferent d locul d seciune (tenorafie fir in "x"), chiar si in canalele digitale
imobilizare 21 de zile
in cazul extensorilor se face tenorafie per primam sau chiar imobilizare in extensie
Conduita in leziunile de corp muscular: miorafie

42. Plagile Mainii TRAT (Tratamentul Plagilor Mainii)

A. Masuri de prim ajutor la locul accidentului
- pentru stapanirea sangerarii se aplica garou cu data, ora, minutul instalarii si numele celui care
l-a instalat
- imobilizare p o atela improvizata cu membrul superior in pozitie ridicata
B. Tratamentul in spital ( mana se opereaza in sala de operatie , in cazuri deosebite s fol
anestezia generala , in cazuri simple anestezia locala, tronculara, axilara in functie de abilitatea
chirurgului)
- este obligatoriu vaccinarea ATPA
- se aplica o banda Esmarch pe antebrat in treimea superioara
- toaleta chirurgicala minutioasa a plagilor cu inspectia foarte atenta a leziunilor este necesara
succesului operatiei
Trat plgilor simple fara probleme tegumentare s poa face sutura per primam.Trat plgilor
poluate (pamant, frunze,) toaleta minuioasa + sutur ulterior ,la 24-48h in functie d
evoluie.Trat plgilor cu defect tegumentar toaleta chirurgicala primara (=TCP) + plastie cu
piele libera despicata (PPLD) dup 2448hTrat plgilor avulsionate TCP + excizia
tegumentelor avulsionate, apoi PPLD dup 2448h.In cazul in care tegumentul avulsionat e d
buna calitate s poate recolta grefa PLD (?piele libera despicata) si se reaplica pe defectul
tegumentar restant
43. Trauma inchise ale CARP-ului DGS + TRAT
Traumatismele inkise ale carpului pot fii :
I. ENTORSE = leziunea traumatica a capsulei si a ligamentelor articulare , cu pastrarea
raporturilor dintre epifizele complexului articular in limite normale
II. LUXATII = dislocari = lez traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd
raporturile lor normale
III. FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-
traumatic
IV. RUPTURI DE TENDOANE
V. LEZIUNI VASCULARE

I. ENTORSE
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic ( manif clinice : -durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
- articulatia lezata este tumefiata (edem +/ hermartroza), putand apare echimoze
- miscarea pasiva este posibila pana la un anumit nivel
- articulatie imobila antalgic , in pozitia de distensie maxima a capului articular)
3. Exam PC R-x d carp (fata si profil) pune dgs d certitudine, ea stabil dgs diferential intre
entorsa si fracturi
Radiografia nu arata leziuni osoase, poate evidentia edemul peri-articular (intotdeauna prezent)d
dimens variabile
Trat entorselor : imobilizarea articulatiei carpiene p atela gipsata, cu mana ridicata, timp d 10-14
zile

II. LUXATII
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever
2. Exam obiectiv cu urmat manif clinice : - durere violenta, cu intensitate constanta, articulatia
mult tumefiata, deformata (edemul persista kiar si dupa tratam kir), mana imobila (dat durerii)cu
degetele in semiflexie, in poz decliva durerea , periarticular s pot obs : echimoze , hematoame ,
escoriaii , plgi prin care s vad alte lez
3. Exam PC R-x d carp (fata si profil) pune dgs d certitudine. S obs deplasrile osoase
anormale din cadrul articulaiei afectate, eventuale fracturi i edem de pri moi
Trat
Tratam ortopedic - se tractioneaza in ax mna, acionndu-se pe linia de luxatie in sensul invers
celui de producere
- imobilizarea p atela gipsata antebrahio-metacarpiana, lasand libera articulatia MCF
metacarpofalangiala, timp de 3 sapt
Tratament kir
- incizie pe faa dorsala a articulatiei - evacuarea hematoanelor - evacuarea esuturilor distruse -
reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor

III. FRACTURI = solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc , post-
traumatic
- cea mai frecventa este fractura de scafoid
DGS . 1. Anamneza : existenta unui traumatism sever
2. Exam obiectiv cu urmat manif clinice : edem + congestia calda a regiunii carpiene, durere vie
mai ales la priza globala, la palparea TabakAnatomice s obs durere
3. Exam PC R-x d carp (in incidene specifice +s repeta dupa imobilizare) pune dgs d
certitudine.
S obs deplasrile osoase anormale din cadrul articulaiei afectate, eventuale fracturi i edem de
pri moi
Trat imobilizare pe gips bivalv 3-4 sapt (antebrahifalangian 1-5 cu policele in opozitie)

44. Tenosinovita deg manif clinice + DGS

Panaritiul tenosinovial / tenosinovita acuta digitala e o colectie purulenta in teaca sinoviala . S
prod m frecv prin propagarea infectiei d la un panar vecin, si mult mai rar prin inoculare directa.
Initial apare congestia tecii sinoviale , aceasta s destinde , iar apoi are loc constituirea colectiei la
niv tecii , e urmata d necroza + sfacelarea tendonului (fapt ce intreine supuraia)
Evolutie : a)extindere (extinderea s face diferit in functie d localizare, d ex pt deg I+V infectia
trece la reg Tenara/ hipoTenara , apoi prin spParona aj la antebra unde s constata semne
celsiene)
b) remisiune totala sub tratament c) aparitita unor sinekii+cicatrice ce vor limita funcionalitatea
degetelor
MANIF CLINICE
Debutul e marcat d semnele clinice ale inflamaiei DURERE pulsatila + progresiva , cu
senzaia de tensiune , accentuata d pozitia decliva a mainii + de miscare , m intensa nocturn ,
durereala palpare EDEM constant + progresiv Rubor TEMPERATURA locala
IMPOTENA FUNCIONALA cu pozitia antalgica a mainii , pacientul nu poate misca
degetele afectate, miscarea lor producand durere intensa
In fazele avansate tumefacia devine FLUCTUENTA, apoi colecia purulent va fistuliza la
exterior
Semne clinice generale ( apar m ales in stadiile avansate) : febra + frison , astenie , ameeli,
hTA , alterarea st generale , chiar septicemia
Syndrom biologic inflamator = Leu VSH fibrinogen PCR

La deg II+III+IV (au teci sinoviale digitale) durerile sunt f mari , extinse pana la niv carpului ,
deg sunt tumefiate, in semiflexie antalgica , dc s incearca extensia durerea . Tratam tre instituit
rpd

DGS . 1. Anamneza 2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale/ cu semnele generale de

infectie 3. Exam PC R-x d deg + mana Sy biologic inflamator = Leu VSH
fibrinogen PCR
Se stabileste p baza datelor anamnestice, examenului clinic si examenelor paraclinice
(radiografia de mana si degete, leucocitoza, VSH, etc)
45. Tenosinovita deg TRAT.
Panaritiul tenosinovial / tenosinovita acuta digitala e o colectie purulenta in teaca sinoviala . S
prod m frecv prin propagarea infectiei d la un panar vecin, si mult mai rar prin inoculare directa.
Initial apare congestia tecii sinoviale , aceasta s destinde , iar apoi are loc constituirea colectiei la
niv tecii , e urmata d necroza + sfacelarea tendonului (fapt ce intreine supuraia)
TRAT
Incizie pe fata anterioara a degetului afectat, preferabila incizia ondulata, pe lungimea tecii
sinoviale.Evacuarea colectiei purulente Excizia tecii sinoviale si a tendoanelor devitalizate.Plaga
chirurgicala se lasa deschisa.Pansament.Imobilizarea razei digitale afectate.Antibioterapie cu
spectru larg initial , apoi intit conform antibiogramei.Inchiderea secundara a plagii prin
diverse procedee plastice

46. Infeciile Deg + Minii CLINCA.

MANIF CLINICE
Debutul e marcat d semnele clinice ale inflamaiei
DURERE progresiva in intensitate , cu senzaia de tensiune , durere pulsatila , accentuata d
pozitia decliva a mainii + de miscare , m intensa nocturn , durereala palpare
EDEM constant + progresiv Rubor
TEMPERATURA locala
IMPOTENA FUNCIONALA cu pozitia antalgica a mainii , pacientul nu poate misca
degetele afectate, miscarea lor producand durere intens
In fazele avansate tumefacia devine FLUCTUENTA, apoi colecia purulent va fistuliza la
exterior
Semne clinice generale ( apar m ales in stadiile avansate) : febra + frison , hTA ,tahicardie ,
astenie , ameeli , uscarea tegum+muc ,DebitUrinar , alterarea st generale , chiar septicemia
=>SIRS =>MODS
Syndrom biologic inflamator = Leu , VSH , fibrinogen , PCR ( depistarea germenului )

47. Infeciile Minii manif CLINCE.

MANIF CLINICE
Debutul e marcat d semnele clinice ale inflamaiei
DURERE progresiva , cu senzaia de tensiune , durere pulsatila , accentuata d pozitia decliva
a mainii + de miscare , m intensa nocturn , durereala palpare
EDEM constant + progresiv Rubor
TEMPERATURA locala
IMPOTENA FUNCIONALA cu pozitia antalgica a mainii , pacientul nu poate misca
degetele afectate, miscarea lor producand durere intensa
Semne clinice generale ( apar m ales in stadiile avansate) : febra + frison , astenie , ameeli,
hTA , alterarea st generale , chiar septicemia
Syndrom biologic inflamator = Leu VSH fibrinogen PCR

Flegmoanele + Panariiile au aceleasi caracteristici clinice, difera localizarea si modul d extensie

al infeciei
FLEGMONUL LOJEI THENARE = colectie c s dezv in Loja thenara (proximal d police), el
apare fie prin inoculare directa , fie prin complicatia unui panaritiu al policelui. Pacientul acuza o
durere vie + pulsatila in ac reg. La exam local s constata edem+rubor+calor si largirea primului
spatiu interdigital

48. TRAT seciunilor d NERVI la mana si antebra.

(Conduita) Trat leziunilor nervoase sutura nervoasa perineurala / epiperineurala ( folosind
lupa / microscopul )

49. TRAT panariiilor

TRAT corect e kir , consta in : incizia, excizia / evacuarea colectiei purulente, toaleta chimica,
drenaj , pansament + imobilizarea in poz ridicata a mainii afectate
Interventia kir s efectueaza numai in sala de operatie sub anestezie generala, uneori anestezie
tronculara la distanta d focar
Pacientul sta culcat p masa de operatie cu membrul superior afectat la 90 faa de trunchi,
membrul superior fiind plasat pe o masa de operatie speciala
Instrumente necesare : bisturie , foarfeci, pense , departatoare , cu material moale (ata
chirurgicala, comprese, fesi)
1 INCIZIA drept scop deschidere focarului ( deschiderea tuturor lojilor in care s-a colectat
puroiul ) Incizia va fi larga, drenanta, neinvalidanta pt inervatia + vascularizatia regiunii afectate
2 EXCIZIA reprez ablatia in bloc a es distruse/ necrozate si s va adresa tuturor es
devitalizate (pana in es sanatos), lasand uneori defecte d es (tegument, tendon, ) ce vor trebui
reparate ulterior. E absolut necesara manevrarea cu delicatete a es
3 Toaleta chimica = lavaj abundent + repetat cu apa oxigenata , cloramina, ser fiziologic,
4 Pansamentul va fi bogat + drenant + necompresiv , se va schimba ori de cate ori e nev
( imbibarea pansamentului impune schimbarea lui obligatorie )
Imobilizarea s adapteaza la fiecare pacient , s fol atele gipsate/ metalice, orteze, mana fiind in
pozitie ridicata , in pozitie de repaus
Antibioterapia se impune odata cu aparitia semnelor celsiene fiind efectuata intotdeuna
conform antibiogramei si avand o durata care in general nu depaseste 7-10 zile, calea preferata
de adm fiind cea i.v. , putand fi urmata d adm orala ulterior + antialgice + anti-inflamatorii
PANAR. PULPAR
Incizia plasata pe zone de tumefactie . Excizia focarului . Toaleta chimica . Lasarea deschisa a
plagii operatorii .
Pansament . Imobilizare . Inchiderea secundara prin sutura sau printr-un procedeu plastic
PANAR. SUB UNGHIAL
Ablatia partiala / totala a unghiei Evacuarea colec , Toa chim Lasarea deskisa a plagii op .
Pansam Imobilizare ATB + antialgice + anti-inflamatorii
Trat incorect e urmat d ap Botriomicomului (tumoreta rosie, dureroasa, neregul, alc din es d
granul, s dezv la marginea unghiei)
PANAR. PERI UNGHIAL
Incizie peri-unghiala . Excizia in bloc a sinusului afectat + a zonei marginale a unghiei
Toaleta chimica . Pansament Imobilizare , ATB + antialgice + anti-inflamatorii
PANAR. FLICTENULAR
Incizie . Excizia flictenei +evacuarea colectiei
Toaleta chimica . Pansament Imobilizare ATB + antialgice + anti-inflamatorii
PANAR. in buton d camasha
Incizia colectiei superficiale si descoperirea comunicarii cu colectia profunda + Incizia cavitatii
purulente profunde
Evacuarea puroiului Excizia focarului Toaleta chimica . Pansament Imobilizare , ATB +
antialgice + anti-inflamatorii

50. DGS panariiilor

PANARIIIILE sunt infecii ac ale deg . Clasificare :
1.superficiale a) panar PERI-UNGHIAL b)SUB-UNGHIAL c)FLICTENULAR
d)ERITEMATOS e)ANTRACOID
2.subcutanate a) panar PULPAR b)panariiile FALANGELOR I+II
3.profunde a) panar OSOS =OSTEITA FALANGEI b) p OSTEO-ARTICULAR = OSTEO-
ARTRITA c) p TENOSINOVIAL = TENO-SINOVITA AC. DIGITALA

Panariiile prez 3 etape evolutive : faza d congestie , faza supurativa , faza d fistulizare

Panar PULPAR e o colectie subcutanata , dezvoltata p fata pulpara (anter) a falangei distale.
Fata profunda a dermului e ancorata direct la periostul falangei prin travee fibroase f rezistente.
Spatiul subdermic este areolar/ compartimentat ,umplut cu tes adipos. O crestere a pres in ac
spatiu (prin edem) determ isk term nv => durere f intensa + pulsatila (durerea dc mana s
ridica). Durerea s accent nocturn => pac nu pot dormi+ sunt agitati/ obositi. Degetul e tumefiat ,
are aspect d ba d toba , f dureros la palpare + tegum calde in zona respectiva , limfAdenita
axilara satelita. Panar pulpar poate fi expresia superf a unui panar osos/osteo-articular = abces
in buton d camasa
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale (dolor, rubor, tumor, calor, impot fc)/ cu semnele
generale de infectie
3. Exam PC R-x d deg + mana Sy biologic inflamator = Leu VSH fibrinogen PCR

51. Infeciile Minii DGS

DGS .
1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale/ cu semnele generale de infectie
3. Exam PC R-x d deg + mana Sy biologic inflamator = Leu VSH fibrinogen PCR
Se stabileste p baza datelor anamnestice, examenului clinic si examenelor paraclinice
(radiografia de mana si degete, leucocitoza, VSH, etc)
52. Infeciile Minii TRAT.
TRAT corect e chir , consta in : incizia, excizia / evacuarea colectiei purulente, toaleta chimica,
drenaj , pansament + imobilizarea in poz ridicata a mainii afectate
Interventia kir s efectueaza numai in sala de operatie sub anestezie generala, uneori anestezie
tronculara la distana d focar
Pac st culcat p masa d operatie cu membrul superior afectat la 90 faa de trunchi, m
superior fiind plasat pe o masa de operatie speciala
Instrumente necesare : bisturie , foarfeci, pense , departatoare , cu material moale (ata
chirurgicala, comprese, fesi)
1 INCIZIA are drept scop deskiderea focarului ( deskiderea tuturor lojilor in care s-a colectat
puroiul ) Incizia va fi larga, drenanta, neinvalidanta pt inervatia + vascularizatia regiunii afectate
2 EXCIZIA reprez ablatia in bloc a es distruse/ necrozate si s va adresa tuturor es
devitalizate (pana in es sanatos), lsnd uneori defecte d es (tegument, tendon, ) ce vor trebui
reparate ulterior. E absolut necesar manevrarea cu delicatee a es
3 Toaleta chimic = lavaj abundent + repetat cu apa oxigenata , cloramina, ser fiziologic,
4 Pansamentul va fi bogat + drenant + necompresiv , se va schimba ori de cate ori e nev
( imbibarea pansamentului impune schimbarea lui obligatorie )
Imobilizarea s adapteaza la fiecare pacient , s fol atele gipsate/ metalice, orteze, mana fiind in
pozitie ridicata , in pozitie de repaus
Antibioterapia se impune odata cu aparitia semnelor celsiene fiind efectuata intotdeuna
conform antibiogramei si avand o durata care in general nu depaseste 7-10 zile, calea preferata
de adm fiind cea i.v. initial, putand fi urmata d adm orala ulterior + antialgice + anti-
inflamatorii
Flegmonul Lojei Tenare
Incizia e centrata p zona d tumefacie maxima de obi paralel cu pliul palmar proximal
.Evacuarea colectiei + excizia focarului
Toaleta chimica . Drenaj . Plaga chirurgicala ramane deschisa . Pansament . Imobilizare .ATB
terapie conform antibiogramei
Inchidere secundara a plagii chirurgicale
Flegmonul Lojei Hipotenare
Incizie longitudinala centrat pe zona de tumefactie
Evacuarea colectiei purulente , Excizia esuturilor devitalizate , Toaleta chimica
Lasarea deschisa a plagii , Pansament , Imobilizare , ATB terapie conform antibiogramei ,
Inchidere secundara a plagii chirurgicale
Flegmonul Lojei Palmare Mediane (idem loja hipotenara)
Incizie longitudinala centrata pe zona de tumefactie , Evacuarea colectiei purulente , Excizia
tesuturilor devitalizate , Toaleta chimica
Lasarea deschisa a plagii , Pansament , Imobilizare , ATB terapie conform antibiogramei ,
Inchidere secundara a plagii chirurgicale
Flegmonul Comisural
Incizie p zona de tumefactie uneori este necesara contra-incizia p fata dorsala, cautand sa se
pastreze comisura intacta
Evacuarea colectiei purulente , Excizia focarului , Toaleta chimica , Lasarea deschisa a plagii ,
Pansament , Imobilizare
ATB terapie conform antibiogramei , Inchidere secundara a plagii chirurgicale
Flegmonul Fetei Dorsale A Mainii (idem loja hipotenara)
Incizie longitudinala centrata pe zona de tumefactie Evacuarea colectiei purulente , Excizia
tesuturilor devitalizate , Toaleta chimica
Lasarea deschisa a plagii , Pansament , Imobilizare , ATB terapie conform antibiogramei ,
Inchidere secundara a plagii chirurgicale

53. Infeciile Deg + Minii DEF + clasif.

DEF Infeciile degetelor si ale minii sunt inflamaii septice acute ce pot genera sekele
funcionale , uneori pot ridica kiar probleme vitale
CLASIF Ac infecii se impart in
PANARIII = infecii ac ale deg
1.superficiale a) panar PERI-UNGHIAL b)SUB-UNGHIAL
c)FLICTENULAR d)ERITEMATOS e)ANTRACOID
2.subcutanate a) panar PULPAR b)panariiile FALANGELOR I+II
3.profunde a) panar OSOS =OSTEITA FALANGEI
b) panar OSTEO-ARTICULAR = OSTEO-ARTRITA
c) panar TENOSINOVIAL = TENO-SINOVITA AC. DIGITALA
FLEGMOANE = infecii ac supurative ale spaiilor celulare ale minii
1.superficiale a) FLICTENULAR b) ERITEMATOS c) ANTRACOID
2.profunde a) flegmonul LOJEI THENARE
b) flegmonul LOJEI HIPO-THENARE
c) flegmonul LOJEI PALMARE MEDIANE ( PRE-TENDINOS + RETRO-TENDINOS )
d) flegmoanele DORSALE ale minii
d) flegmoanele COMISURALE
GANGRENA EXTENSIVA CUTANATA A MAINII = reprez necroza es tegumentare +
supuratia acestor es pe suprafee relativ intinse ( are o componenta microvasculara
septica/toxica )

54. Infeciile Deg + Minii ETIOLOGIE.

DEF Infeciile degetelor si ale minii sunt inflamaii septice acute ce pot genera sekele
funcionale , uneori pot ridica kiar probleme vitale

ETIOLOGIE
Agenti microbieni frecvent implicai in etiologia infeciilor mainii si degetelor:
coci gram pozitivi aerobi : Stafi -e cel m frecv implicat Streptococ
bacili G : Piocianic = Ps aeruginosa , Klebs , Pasteurella multocida muscatura d pisica
coci G + anaerobi : Peptococ + Peptostreptococ
coci G + anaerobi : Clostridium + Bacteroides + Fusobacterium

Factori favorizani
afectiuni c imunitatea : boli neoplazice, SIDA, boli de sange , diabet , TBC
medicatie imunosupresoare
starea precara de igiena a tegum mainii + deg : fermieri , mecanici , sofer , petrolisti ,
muncitori

PATOGENIE = mecanisme/ modul d producere

Traumatisme
Plgi minore : escoriaii , leziuni d grataj , corpi straini , leziuni periunghiale , echimoze ,
hematoame
Plgi contuze infectate cu distrugeri de pri moi
Arsuri.

Erori terapeutice
Toaleta chirurgicala incompleta / incorecta
Drenaj nerecomandat
Suturi in tensiune cu necroza secundara
Administrarea nejustificata de antibiotice

Metastaze septice la niv mainii + deg in cadrul septicemiilor (insamanare pe cale hematogena/
p cale limfatica)

55. Osteita & OsteoArtita interFalangiana DGS + TRAT

Panariiul osos / OSTEITA FALANGEI m frecv la niv falangei distale , adesea fiind o
complicatie a unui panar pulpar incorect tratat(incizat+drenat), particularitatile anatomice
favorizeaza extinderea catre os. S mai produce si prin supra-infectarea unui hematom ce rezulta
in urma fracturii falangei. Poate evolua spre fistulizare. Cel mai corect s trateaza prin profilaxie,
si anume tratarea corecta a unui panar pulpar

DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale/ cu semnele generale de infectie
3. Exam PC R-x d deg => DEMINERALIZARI + RUPERI D CONTUR + SEKESTRE
OSOASE
Examenul RADIOLOGIC ajuta la punerea dgs , el evidentiaza DEMINERALIZARI + RUPERI
D CONTUR + SEKESTRE OSOASE

TRAT
Abordul chirurgical este ales astfel incat sa se poata intercepta focarul osteitic
Excizia in totalitate a focarului si a partilor moi devitalizate;
Cand tesutul osos este ramolit se chiureteaza si se evacueaza
Toaleta chimica Plaga operatorie se lasa deschisa Pansament Imobilizare Antibioterapie
conform antibiogramei
!!! in cazul distructiilor masive osoase si de parti moi singura solutie este amputatia + lasarea
deschisa a bontului de amputatie ce va fi inchis secundar

Panariiul osteo-articular / OSTEOARTRITA interFalangiana este secundara unei insamanari

hematogene sau d vecinatate. Pacientul acuza durere + redoare articulara. La inspectie articulatia
e tumefiata + blocata
DGS . 1. Anamneza
2. Exam clinic : cu semnele celsiene locale/ cu semnele generale de infectie
3. Exam PC R-x d deg => evidentiaza osteo-artrita

TRAT
Incizia si evacuarea puroiului din cavitate articulara
Excizia focarului Toaleta chimica Plaga operatorie se lasa deschisa Pansament
Imobilizarea razei digitale afectate (p atela) Antibioterapie conform antibiogramei

56. Gangrena cutan extensiv TRAT

TRAT
- incizii si excizii de tesutiri necrozate ( tegumente, fascii pt k infectia se asociaza cu fasceita
necrozanta)
- acoperirea cu grefe de PLD dupa 24 - 48 ore sau dupa granularea plagilor in functie de starea
pacientului
- antibioterapie initial pe criterii clinice si statistice, ulterior conform antibiogramei
- combaterea socului toxico-septic
- combaterea anemiei + vitaminoterapie

57. Gangrena cutanata extensiva DEF + ETIOLOGIE.

DEF -reprezinta necroza esuturilor tegumentare + supuratia acestora p suprafee relativ intinse.
Are o componenta microvasculara, septica/toxica . Fenomenele se produc predilect in tegument
deoarece tegumentul impreuna cu extemitatile membrelor au o circulatie de tip terminal a carei
obliterare septica / toxica duce la necroza in bloc a teritoriului respectiv
ETIOLOGIE Ag etiologici : Clostridii Bacteroides Enterococ Streptococ Stafilococ
Piocianic Proteus

Clinic - stare generala alterata

- stare septica (febra septica, frisoane, astenie, anemie, hipotonie, stare de soc)
- semnele inflamatiei prezente
- local necroze tegumentare insotite de eritem, edem, necroza fasciilor

58. Sindactilia DEF + clasif + DGS

DEF SINDACTILIA reprezinta alipirea partiala sau completa a doua sau a mai multor degete
CLASIF
1. sindactilii embrionare : a)LARGI b)STRANSE
2. sindactilii secundare : a) post-combustionale b) post-traumatice

Sindactilii prin oprire in dezvoltare intereseaza baza degetelor si merg spre extremitatea distala.
Sindactiliile din boala ulceroasa intruterina ce constau in alipirea extremitatilor unor degete mai
totdeauna malformate, mergand spre baza lor, lasand uneori comisurile libere.

1Sindactilii embrionare - membranoase a) largi

- evolutia nu s-a facut corect si individualizarea degetelor nu a ajuns pana la capat
- apare mai frecvent la degetele din mijloc, ultimile care s separa embrionar
- clinic degetele sunt unite printr-o membrana, o palmura larga, de la comisura pana la varful
degetelor
- dezvoltarea degetelor poate fi normala sau poate fi ramasa in urma - functionalitate normala

1Sindactilii embrionare b) stranse

- alipire completa a partilor moi cu slaba delimitare a degetelor printr-o denivelare
- sunt mai frecvente, cel mai des interesand degetele 3 - 4
- unghiile pot fi unite, restul scheletului ramanand independent
- oprirea in dezvoltare a unui deget produce la degetul alaturat flexie si inclinare laterala
- functionalitatea mainii este diminuata
DGS . 1. Anamneza 2. Exam clinic : se obs alipirea degetelor 3. Exam PC R-x d deg
+mana

59. Sindactiliile embrionare DEF + clasif+ DGS

DEF SINDACTILIA (webbed fingers) = alipirea partiala sau completa a doua sau a mai multor
degete
CLASIF sindactiliile embrionare sunt a)LARGI (deg sunt unite d la baza la vf printr-o membr,
functionalitate normala)
b)STRANSE (unghile pot fi unite,dar skeletul e bine individualizat, functionalitate )
Mai pot fi simple (deg sunt lipite d tes moale) si complexe (oasele degetelor adiacente sunt
fuzionate)
Mai pot fi complete (deg sunt lipite pe toata lungimea) si incomplete (pielea dintre deg e alipita
pana la un anum niv, nu aj la niv unghiei)
Mai pot fi complicate (k parte a unui sindrom ,d ex Aperts Syndrom si implica m multe deg) si
fenestrate (in Amniotic Band Syndr)
Sindactilia simpla poate fi totala/partiala (completa/incompleta).
In dezv fetala deg d la maini+picioare sunt lipite pana in sapt 16, moment in care apoptoza are
loc si o enz dizolva tes dintre deg
DGS . 1. Anamneza 2. Exam clinic : se obs alipirea degetelor 3. Exam PC R-x d deg
+mana

60. Sindactilia TRAT

TRAT e kir ; Limita de varsta: 1 an ; Ca regula generala : nu se opereaza doua comisuri alaturate
in aceeasi etapa.
OBIECTIVE
- separarea degetelor
- crearea comisurilor
- acoperirea defectelor cutanate restante
- crearea unui efect cosmetic si functional cat mai bun
- in cazul sindactiliilor largi pot fi folosite rezervele locale
- in sindactiliile stranse defectele cutanate se acopera cu PPLD

61. Maladia Dupuytren DEF + DGS

Boala autosomal-dom , mai frecv la barbatii peste 40 d ani. Exista o forma c ap la vrste tinere +
progresie rpd si s num DIATEZA Dupuytren
DEF Numita si Palmar Fibromatosis / Boala Viking / Contractura Dupuytren reprez o contractura
fixa in flexie a deg, (degetele sunt aplecate in flexie si nu se mai pot extinde complet). Cele mai
afectate deg sunt IV+V , in stadiile avansate este prins si deg III (Pol si Indexul sunt ~ tot timpul
neafectate). Evolueza f lent + nedureros poate fi uni/bilaterala . In ac boala AponevrozaPalmara
devine hiperplastica (s scurteaza+ s ingroasa) iar tendoanele nu mai au libertate d miscare
FizioPatologic exista 3 faze generale ale bolii
1- faza de debut - se observa un mic nodul la nivelul palmei sau bazei degetelor fara tractionare /
contractura intre degete si palma.
2- faza activa a bolii - aparitia scobiturii la nivelul palmei datorita cresterii fasciei ingrosate. De
asemenea, se dezvolta si cordoanele si benzile de la nivelul fasciei, tragand de degete catre
palma. Cordonul poate fi vizibil sau sensibil la palpare.
3- faza avansata a bolii - ingrosarea fasciei si cordoanelor cauzeaza rigiditatea, contractura care
tractioneaza degetele. In cele din urma va deveni imposibila pozitionarea mainii intinse pe o
suprafata dreapta cum este masa. In formele severe de boala, nu va mai fi posibila executarea
unor miscari de rutina, cum ar fi folosirea cutitului.

DGS . 1. Anamneza S va afla dc cineva din fam mai prez aceleasi probleme , dc fumeaza+bea
alcool , dc are DZ/ epilepsie (fact favoriz)
2. Exam clinic : se obs nodulul /cordonul palmar , s va cere pac sa execute miscari la niv
deg+mainii , s vor obs modificari ale pielii palmelor, cum ar fi vreo scobitura sau ingrosarea lor
Testul TABLETOP = pac isi pune palma p o masa, daca isi poate extinde sau indrepta total mana,
nu are contractura
3. Exam PC R-x arata in cazuri exceptionale LEZ OsteoArticulare
Exam AnatomoPatol postOperator certifica dgs prin prezena insulelor d tes fibroblastic tanar ?
(d granulatie) + evid nodulii & benzile d colagen & depozite d hemosiderina

DGS DIFERENTIAL CU : Callus ; Epithelioid sarcoma

Ganglion cyst ; Stenosing tenosynovitis ;Ulnar nerve palsy
Giant cell tumor of the tendon sheath ; Camptodactyly
Prolapsed flexor tendon ; Fibromas and fibromatoses ; Palmar tendinitis.

62. Maladia Dupuytren stadializare+ TRAT

Stadializarea s face conform criteriilor Tubiana
Stadiul N nodul/ noduli fibros la niv palmei
Stad N/1 contractie minima ce aduce degetele afectate la max 5grade
Stad 1 contractie ce determ o flexie digitala intre 6- 45
Stad 2 contractie ce determ o flexie digitala intre 46-90
Stad 3 contractie ce determ o flexie digitala intre 90-135
Stad 4 contractie ce determ o flexie digitala intre 136- 180
TRAT In primele 2 stadii (cu N) e f buna radioterapia
NA e f eficienta pana in stadiul 1 inclusiv, s fol si in stadiile 2,3,4 dar eficienta ei
Tratam non-kir:
injectii locale cu steroizi/ corticosteroizi
radio terapie
needle aponeurotomy (NA) (cu un ac s rup cordoanele din aponevroza?)
sub cercetare , injectii cu enz ce rupnodurile + cordoanele tisulare aflate in exces
Tratam kir se poate aplica inca din Stadiul 1 , uneori nu e definitiv:
FASCIO-TOMIE =releasing cords of tissue (subcutaneous fascio-tomy)
FASCIE-CTOMIE partiala / totala (with skin grafting)
AMPUTAREA
DERMATO-FASCIE-CTOMIE

FASCIE-CTOMIE = Indepartarea fasciei (tesutul afectat) este cea mai obisnuita metoda.
DERMATO-FASCIE-CTOMIE = Indepartarea pielii d deasupra fasciei, dc piele e aderenta,
nu se practica de rutina. Tesutul extirpat s inlocuieste cu o grefa
FASCIO-TOMIE = Cordoanele fibroase de la niv palmei sunt divizate in bucati m mici. Ac
met e practicata persoanelor c nu rezista unei interv kir d lunga durata / unei anestezii generale.
AMPUTAREA mai multor degete , fff rar folosita, dar se poate practica dc interv kir
anterioare au lezat nervi / vase / dc au existat recidive frecvente

63. Caracteristicile Pansamentului la Mn

In sens strict , PANSAMENTUL KIRURGICAL este actul prin care s realizeaza si se menine
asepsia unei plagi , in scopul cicatrizarii ei . Deci pansamentul protejaza plaga de factori nocivi
(mecanici, termici, climaterici si infectiosi ai mediului inconjurator), asigura o buna absortie a
secretiilor, un repaus perfect al regiunii lezate si favorizeaza cicatrizarea.
CARACTERISTICI :
- sa fie steril (sa fie facut in conditii aseptice ),sa fie absorbant, sa fie protector,sa nu fie dureros,
sa nu fie foarte gros,sa fie skimbat la timP, sa fie aerisit ( s fixeaza cu leucoplast/ alt mijloc dar
nu pe toata suprafata, leucoplastul va fi aplicat p pielea sanatoasa )
Pansamentul uscat - Acest pansament se caracterizeaza prin utilizarea de comprese
neimpregnate, mentinute printr-o banda adeziva si care acopera o plaga simpla, curatata in
prealabil cu ajutorul unei comprese sterile imbibata intr-un produs antiseptic.
Pansamentul umed - Acest pansament poate fi de doua feluri.
- Pansamentul alcoolizat este constituit din comprese imbibate in alcool, in general de 70, si
acoperite cu un strat gros de vata si apoi de un bandaj. Acest pansament provoaca o vasodilatatie
locala si o actiune antiinflamatorie si calmanta. El se aplica indeosebi pe panaritii si pe plagile
foarte infectate. Acest pansament trebuie reinnoit cu regularitate, cel putin de 4 ori pe zi.
- Pansamentul pe baza de pasta antiflogistica are o actiune decongestionanta si antiseptica. El
este utilizat mai ales in caz de dermatoza acuta si zemuinda. Pasta, incalzita la bain-marin, se
pune intre doua comprese, mentinute daca este posibil printr-un bandaj.
Pansamentul este aplicat cu grija, cu scopul de a evita o arsura pe zona inflamata. El trebuie sa
fie reinnoit de doua ori pe zi.
Pansamentul gras - Acest pansament este format dintr-o compresa si substanta grasa.
Pansamentul gras favorizeaza cicatrizarea. El nu adera la plaga si permite reconstituirea
epidermului.
- Pansamentele grase preunse sunt facute din tifon impregnat cu ulei, camfor, amestecuri de
produse cu actiune antiinflamatorie si antibiotica sau doar cu antibiotice
- Pansamentele grase pe baza de pomada sau balsam sunt acoperite cu comprese uscate,
mentinute cu banda adeziva. Substantele utilizate au proprietati protectoare si favorizeaza
regenerarea epidermului.
Pansamentul pelicula - Acest pansament se obtine prin pulverizarea unei substante, cu ajutorul
unui aparat de aerosoli.
El se aplica de plagile in curs de cicatrizare si realizeaza o protectie cutanata invizibila, sterila,
permeabila la aer, constituita dintr-un film (pelicula) de material plastic sau acrilic.
Pansamentul compresiv - Acest pansament, care exercita o presiune asupra plagii, este aplicat
atunci cand plaga sangereaza. El este mentinut cu ajutorul unei benzi elastice adezive timp de
maximum 20 de minute.