CUPRINS

Capitolul 1 Tema de proiectare

1.1 Prezentarea temei
1.2 Schema bloc si modul de operare
Capitolul 2 Procese tehnologice de fabricatie, procesul tehnologic adoptat
2.1.Variante de realizare a tehnologiei
2.2.Justificarea variantei adoptate
2.3.Schema procesului tehnologic descris
Capitolul 3 Dimensionarea tehnologica a utilajului
3.1Premise generale de calcul
3.2Echilibrul procesului de absorbtie in sistemul
3.1.2 Bilant de material. Consumul real de absorbant
3.1.3 Bilant termic de absorbtie
3.2 Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1 Calculul diametrului coloanei
3.2.2 Calculul inaltimii umpluturii
3.2.2.1 Calcul Hu din suprafata de transfer de masa
3.2.2.2 Calcul Hu pe baza IUT si NUT
3.2.3 Calculul inaltimii coloanei de absorbtie
3.2.4 Calculul dimensiunii racordurilor absorberului
3.2.5 Calculul masei coloanei
3.3 Dimensionarea coloanei de desorbtie
3.3.1 Calculul necesarului de abur la desorbtie
3.3.2 Calculul dimensiunii racordurilor desorberului
3.4 Dimensionarea recuperatorului de caldura
3.4.1 Calculul ariei de transfer termic in recuperatorul de caldura
3.4.2 Calculul numarului de tevi, a lungimii lor si a lungimii recuperatorului
3.4.3 Calculul racordurilor recuperatorului
3.4.4 Fisa tehnica a recuperatorului de cldura
3.5. Rezervorul de stocaj
3.5. Calculul utilajului de transport a absorbantului i a fazei gazoase
3.6.1 Calculul puterii de acionare a pompelor pentru transportul lichidelor.
70
3.6.2 Calculul puterii de acionare a suflantelor
Capitolul 4 Controlul i automatizarea procesului de absorbie
4.1 Schema bloc de automatizare, descriere
Capitolul 5 Probleme de coroziune i protecie anticoroziv
Capitolul 6 Amplasarea utilajelor
Capitolul 7 Masuri de protectia si igiena muncii si norme P.S.I.
Capitolul 8 Bibliografie
Capitolul 1 Tema de proiectare

1.1 Prezentarea temei

Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica a unei instalatii pentru separarea

dioxidului de sulf dintr-un amestec gaz-uscat prin absorbtie-desorbtie. Instalatia va
prelucra un debit de gaz de 2000+n*100 [N*m3/h] cu un continut de SO2 y SO2=4.5+0.5*n
[%].
Separarea se va realiza intr-o instalatie compusa din: coloana de absorbtie, coloana de
desorbtie, recuperator caldura, condensator, separator picaturi, rezervor stocare, utilaje
transport faza gazoasa/lichida, aparate de control si reglare automata.
Se vor dimensiona: coloana de absorbtie, coloana de desorbtie, recuperatorul de
caldura, rezervorul de stocaj, utilajul de transport.
In calculul de dimensionare se vor tine cont de urmatoarele date:
amestecul gazos si absorbantul intra in coloana de absorbtie la t= 200 C;
absorbtia se realizeaza in absorbant proaspat;
randament de absorbtie
temperatura de intrare a solutiei sulfuroase in desorber este de 600 C;
desorbtia se realizeaza prin stripare directa cu aburi la presiune atmosferica si la t= 1000C;
presiunea gazului care intra in coloana este 1 atm.

1.2 Schema - bloc si modul de operare

Fig.1. Schema- bloc a procesului de separare a SO2 dintr-un amestec gaz-uscat

Amestecul gaz uscat si absorbantul este introdus la absorbtie pentru separarea

SO2. In coloana de absorbtie dioxidul de sulf este absorbit in apa, iar restul de gaze se
 elimina pe la varful coloanei. Are loc recuperarea caldurii de unde apa lichida e trimisa la
racier. Solutia sulfuroasa rezultata la absorbtie este introdusa la desorbtie. Desorbtia se
efectueaza prin injectie directa cu abur . Faza gazoasa rezultata din desorber se
condenseaza. Prin condensare se obtine un amestec de dioxid de sulf gazos si apa lichida,
de unde se separara dioxidul de sulf gazos, care e trimis mai depate la compresie.Apa
lichida rezultata in urma separarii e trimisa la racire. Apa racita se recircula in absorber..
Racirea si condensarea se fac cu apa de la turnurile de racire.

Capitol 2. Procese tehnologoce de fabricatie. Procesul tehnologic adoptat

2.1 Variante de realizare a tehnologiei

Procedeele de absorbtie se impart in:

procedee cu regenerarea absorbantului;
procedee fara regenerarea absorbantului.
Procedee de absorbtie cu regenerarea absorbantului- sunt cele mai folosite in practica.
Absorbtia in apa
Apa are o capacitate de absorbtie relativ redusa chiar si la temperaturi joase si
concentratii mari ale dioxidului de sulf in gaze. Se apreciaza ca absorbtia in apa a
dioxidului de sulf din gazelle care contin sub 3% SO2 este nerentabila.
Absorbtia n soluii amoniacale
Este considerata una dintre metodele cele mai eficiente de absorbtie a dioxidului de sulf,
fiind folosita in cazul gazelor relativ diluate, care contin 1 4% SO 2 sau chiar sub 1%
SO2.
Absorbtia in sulfat bazic de aluminiu
Acest procedeu desi a fost aplicat la scara industriala in mai multe tari, si-a pierdut din
importanta. In timpul procesului de regenerare se formeaza produsi secundari nedoriti.
Absorbtia in amine
Dintre aminele propuse ca absorbanti ai dioxidului de sulf, cum sunt etilen-amina,
dietilen-amina,trietilen-tetramina, xilidina, dimetil-anilina, numai ultimele doua au fost
introduse in practica datorita accesibilitatii si capacitatii de absorbtie relativ mari.
Absorbtia in glioxal si acid glioxilic
Propunerea de a folosi glioxalul si mai ales acidul glioxiloc ca absorbanti ai dioxidului de
sulf este o data relativ recenta. S-a dovedit ca acesta din urma joaca un rol dublu , de
absorbent si de inhibitor de oxidare, ionul sulfat neputand fi decelat in solutie nici dupa
cicluri repetate de absorbtie si desorbtie.
Absorbtia in suspensii apoase de oxizi
Prin absorbtia dioxidului de sulf din gaze diluate se folosesc suspensiile apoase ale unor
oxizi metalici:CaO, MgO, ZnO. Procedeele mentionate prezinta, insa o serie de
dezavantaje, cum sunt: transportul relative complicat al suspensiilor, oxidarea partiala a
sulfitilor la sulfati, necesitatea calcinarii sulfitilor.

2.2. Justificarea variantei tehnologice adoptate

Apa e utilizata cel mai frecvent fiind cel mai ieftin absorbant.
Absorbtia dioxidului de sulf in apa are loc dupa urmatoarele reactii chimice, prima de
hidroliza si cea de-a doua reprezentand tendinata de hidratare:
SO2 + H2O H+ + HSO3-
 SO2 + n H2O SO2 nH2O
Acest procedeu se poate aplica cu succes in cazul gazelor care au un continut de SO 2
ridicat de 10-15%, deci si in cazul nostru deoarece avem un continut de SO2 de 6.5%.

2.3.Schema procesului tehnologic descris

Fig. 2. Schema procesului tehnologic

Schema procesului tehnologic e alcatuita din:
1. coloana de absorbtie
2. coloana de desorbtie
3. condensator
4. separator de picaturi
5. recuperator de caldura
6. pompe pentru transportul lichidelor
7. suflanta sau ventilator
8. rezervoare de stocaj

Capitolul 3 Dimensionarea tehnologica a utilajului

3.1 Premise generale de calcul

3.1.1 Echilibrul procesului de absorbtie in sistemul

Se cunosc datele de echilibru pentru sistemul SO2 - H2O:

Tab. 1 Date de echilibru

C SO2 P SO2 X SO2 Y SO2

[g SO2/100 g [kmol [kmol SO2 / kmol
H2o] [mmHg] SO2/kmol H20] aer]
0 0 0 0
0.5 42 0.00140625 0.058495822
1 82 0.0028125 0.120943953
1.5 129 0.00421875 0.204437401
2 176 0.005625 0.301369863
2.5 224 0.00703125 0.417910448
3 273 0.0084375 0.560574949
3.5 324 0.00984375 0.743119266
4 376 0.01125 0.979166667
4.5 428 0.01265625 1.289156627
5 482 0.0140625 1.73381295
5.5 536 0.01546875 2.392857143
6 588 0.016875 3.418604651
6.5 698 0.01828125 11.25806452
7 752 0.0196875 94

Cu aceste date, se calculeaza debitele molare si se traseaza curba de echilibru pentru

sistem:
c SO2 0.5
kmol SO 2
X SO2 64 X SO2 64 0.00140625 kmol H O
100 100 2

18 18

y SO2 p SO2 42 kmol SO 2

YSO2 YSO2 0.058495822
1 y SO2 760 p SO2 760 42 kmol aer
Fig. 3. Curba de echilibru a sistemului SO2 - H2O

y i 4.5 0.5 n % y i 0.065

y SO2 0.065 KmolSO2
Yi YSO2 0.0695
1 y SO2 1 0.0654 Kmolaer
Valoarea lui Xf* se citeste din Fig. 3. :
Xf*= 0.00143 KmolSO2/Kmol apa
Unde: Xf*- concentratia finala de echilibru a SO2 in faza lichida.

3.1.2 Bilant de material. Consumul real de absorbant

Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: o faza gazoasa si o faza lichida,
care in cazul nostru sunt reprezentate de amestecul gazos aer SO 2(faza gazoasa) si de
apa proaspt, lipsit complet de SO2(faza lichida).
Din Fig. 4. care reprezinta o coloana de distilare cu fluxurile de materiale, se pot scrie
ecuatiile de bilant de masa:

Fig. 4. Coloana de absorbtie cu fluxurile de materiale

 N SO 2 G Yi Y f L X f X i L X f
(1)
Unde: NSO2-debitul de solutie transferat din faza gazoasa in faza lichida, [kmoli/h];
G debitul molar de aer, [kmoli/h];
L debitul molar de apa, [kmoli/h];
Yi, Yf concentratia SO2 in amestecul gazos la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2 / kmol aer];
Xi, Xf concentratia SO2 in amestecul lichid la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2/kmol apa].
Se stie ca Xi = 0. Deci ecuatia (2) se poate scrie sub forma:
N SO 2 G Yi Y f L X f
(2)
Debitul molar de aer se calculeaza dupa relatia (3):
V g (1 y i ) 293
G
22.4 273 (3)
g
In care: V debitul total de gaz;
N m3
V g 2000 n 100 2400
h
2400(1 0.065) 293 kmol
G 107.517
22.4 273 h
Din formula (4) randamentului de absorbtie se scoate Yf:
Yi Y f KmolSO2
abs Y f Yi Yi abs Y f 0.0695 0.0695 0.965 0.00243
Yi Kmolaer (4)
Aceste valori se introduce in relatia (1) se se calculeaza NSO2 :
Kmol
N SO 2 107.517 0.0695 0.00243 7.212
h
Debitul minim de lichid:
N SO 2 7.212 Kmol
Lmin
5043.973
Xf 0.00143 h
(5)
Debitul real de apa se calculeaz cu formula:
Lr Lmin
(6)
Unde: - coeficient de exces de absorbant; ia valori cuprinse 1,2 - 1,4 = 1.3
Kmol
Lr 1.3 5043.973 6557.166
h
Raportul molar de SO2 in amestecul lichid la iesirea din coloana se calculeaza cu relatia
(7):
N SO 2 KmolSO2
Xf 0.0011
L Kmolapa (7)
Debitul molar de alimentare al SO2 in faza gazoasa este:
KmolSO2
n SO2 ,Gi G Yi 107.517 0.0695 7.474
h
(8)
Debitul molar de evacuare al SO2 in faza gazoasa este:
 KmolSO2
n SO2 ,G f G Y f 107.517 0.00243 0.261
h
(9)
Debitul molar de alimentare al SO2 in faza lichida este:
KmolSO2
n SO2 , Li 0
h
(10)
Debitul molar de evacuare al SO2 in faza lichida este:
KmolSO2
n SO2 , L f N SO2 7.212
h
(11)
Debitele totale de gaz si de lichid la intrarea respective iesirea din coloana:
Vg 293 kmol
n g ,i G (1 Yi ) 107.517 (1 0.0695) 7.212
22.4 273 h
(12)
kmol
n g , f G (1 Y f ) 107.779 (13)
h
kmol
nl , i L (1 X i ) L 6557.166 (14)
h
kmol
nl , f L(1 X f ) 6564.378 (15)
h

Datele pentru bilantul de materiale este centralizat in Tab.2

Tab.2. Bilantul de materiale

 Mat intrate
Faza Component
Debite
kmol/h kg/h m3/h
Gaz SO2 7.47449 478.3673 175.0018
aer 107.5177 3107.26 2567.984
Total 114.9922 3585.628 2742.986
Lichid SO2 0 0 0
apa 6557.166 118029 118.2418
Total 6557.166 118029 118.2418
Total 6672.158 121614.6 2861.227

Faza Component Materiale iesite

Debite
kmol/h kg/h m3/h
Gaz SO2 0.261607 16.74286 6.125062
aer 107.5177 3107.26 2567.984
Total 107.7793 3124.003 2574.109
Lichid SO2 7.212883 461.6245 0.333785
apa 6557.166 118029 118.2418
Total 6564.379 118490.6 118.5756
Total 6672.158 121614.6 2692.684

Materiale intrate
Faza Component Concentratii
Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
xi(yi)%
Gaz SO2 0.065 0.069519
aer 0.935 1
Total 1 1.069519
Lichid SO2 0 0
apa 1 1
Total 1 1
Total 2 2.069
Materiale iesite
Faza Component Concentratii
Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
xi(yi)%
Gaz SO2 0.002427 0.002433
aer 0.997573 0.997567
Total 1 1
Lichid SO2 0.001099 0.0011
apa 0.998901 0.9989
 Total 1 1
Total 2 2
3.1.3 Bilant termic de absorbtie

Fig. 5. Coloana de absorbtie cu fluxurile de caldura

Ecuatia generala de bilant termic pentru absorber:
QG,i + QL,i + Qabs = QG,f + QL,f + Qp (16)
Unde: QG,i caldura amestecului gazos la intrare in coloana
QG,f - caldura amestecului gazos la iesirea din coloana
QL,i caldura absorbantului la intrare in coloana
QL,f - caldura absorbantului la iesirea din coloana
Qabs caldura de absorbtie
Qp - caldura pierduta
Se calculeaza pe rand fiecare termen din ecuatia (16):
QG ,i (1 Yi ) G c PGi TG ,i
(17)
QG , f (1 Y f ) G cGf TG , f
(18)
Q L ,i (1 X i ) L c PL , i TL ,i
(19)
Q L , f (1 X f ) L c PL , f TL , f
(20)
Qabs G Yi abs H abs
(21)
Q p 3 5% Qabs Q p 4% Qabs
(22)
Unde: X i , X f concentratiile SO2 in faza lichida la intrarea si la iesirea din coloana,
exprimati sub forma de rapoarte masice, [Kg SO2/Kg H2O];
Yi , Y f concentratiile SO2 in faza gazoasa la intrarea si la iesirea din coloana,
exprimati sub forma de rapoarte masice, [Kg SO2/ Kg aer];
 CpLi , CpLf , CpGi , CpGf caldurile specifice a fazei lichide si gazoase la intrarea si
iesirea din coloan, [J / Kg * K];
Habs entalpia de absorbtie, [J / Kg] ; Habs=-559.74 J / Kg;
TLi , TLf temperatura absorbantului de intrare si de iesire din coloana; TLi = TLf = 200C
= 293K;
TGi , TGf temperatura amestecului gazos de intrare si de iesire din coloana.
Pentru a putea calcula caldurile, trebuie calculate mai intai rapoartele masice.
Acestea se calculeaza cu urmatoarele relatii:
64 KgSO 2
Xi Xi 0
18 Kgapa
64 KgSO 2
Xf X f 0.00391
18 Kgapa
64 KgSO 2
Yi Yi 0.153 (23-26)
28.9 Kgaer
64 KgSO 2
Yf Y f 0.005
28.9 Kgaer
Se calculeaza caldurile specifice cu relatiile:

c PG ,i c PSO 2 Yi 1 Yi c Papa

c PG , f c PSO 2 YF 1 Y f c Papa
c PL ,i c PSO 2 X i 1 X c
i Papa (27-30)
c PL , f c PSO 2 X f 1 X cf Papa

Caldurilor specifice pentru componentii puri la 200C se calculeaza prin interpolare, iar valorile
sunt:
Cp,SO2 = 617.5584 J/ Kg * K;
Cp,aer = 1004.996 J/ Kg * K;
Cp,apa = 4185 J/ Kg * K;
Cu aceste valori se calculeaza caldurile specifice in relatiile (27 - 30):
J
c PG ,i 617.5584 0.153 1 0.153 4185 945.349
Kg K
J
c PG , f 1002.908
Kg K
J
c PL ,i 4185
Kg K
J
c PL , f 4171.047
Kg K
Se calculeaza caldurile cu relatiile (17-22):
J J
QG ,i (1 0.153) 107.517 945.349 293 993173621.8 275881.561 275881.561W
h s
QG , f 254987.758W
Qabs 71.774W
Q p 2.870W
Se considera proces izoterm: TLf < TLi + 30.
Se considera: TLf = TGf
QG ,i Q L ,i Qabs Q p
TG , f 292.987 K
(1 Y f ) G cGf (1 X f ) L c Lf (31)
Q L ,i 40202148.97W
Q L , f 40223111 .68W

Toate aceste date sunt centralizate in Tab. 3.:

Tab. 3. Tabel centralizator

Cp,i Cp,f
Ti Tf Qi [J/Kg*K [J/Kg*K Qabs Qp
Faza [K] [K] [W] Qf [W] ] ] [W] [W]
292.98 275881.561 1002.90
Gaz 293 7 6 254987.758 945.349 8 71.77
Lichi 292.98 40202148.9 40223111.6 4171.04 4 2.870
d 293 7 7 8 4185 5

3.2 Dimensionarea coloanei de absorbtie

Descrierea utilajelor de absorbtie

Pentru procesul de absorbtie se foloseste absorberul care este un aparat static

sau o masina cu piese mobile. Acesta trebuie sa asigure urmatoarele conditii avantajoase
procesului:
- curgerea celor doua faze, lichide si gazoase, trebuie sa se faca in contracurent;
- suprafata de contact intre cele doua faze sa fie cat mai are si schimbata mereu;
- pentru a mari coeficientul individual de transfer de masa si a micsora grosimea
filmului sunt necesare viteze mari ale fluidului;
- pentru a reduce consumul energetic al transportului fluidului prin utilaj, rezistenta
hidraulica la curgerea acestuia trebuie sa fie mica;
- exploatare si intretinere usoara;
- cheltuieli de investitii si exploatare mici.
Dupa modul de realizare a contactului dintre faze, absorberele se impart in doua grupe
principale:
I. Absorbere cu dispersarea gazului in lichid
Se mai numesc si absorbere prin barbotare. Gazul este dispersat in bule cat mai mici, apoi
strabate absorbantul la nivelul caruia se realizeaza absorbtia. Pentru dispersarea gazului in
lichid se introduce, de obicei, printr-o conducta sau printr-un barbotor imersat in lichid.
II. Absorbere cu agitare mecanica a lichidului
Din punct de vedere constructiv, acestea nu difera prea mult de vasele cu agitare.
Aparatele se folosesc destul de rar doar atunci cand: raportul intre debitul de gaz si lichid
e mic, in lichid se afla in suspensie particule solide si atunci cand timpul de contact intre
gaz si lichid este mare.
I. Absorbere cu dispersarea gazului in lichid
Coloane de barbotare
Aceste utilaje sunt asemanatoare coloanelor de distilare cu talere, dar lipseste sistemul de
incalzire(blaza coloanei).
Un caz particular este absorberul cu strat spumant care seamana din punct de vedere
constructiv cu o coloana de barbotare cu talere cu site, dar pe talere se formeaza un strat
spumant.
 Absorbere cu dispersarea lichidului in gaz.
In aceste aparate, lichidul se disperseaza in portiuni, filme subtiri sau picaturi, iar
contactul dintre cele doua faze realizandu-se pe suprafata libera a acestora.
II. Absorbere cu agitare mecanica a lichidului
Din punct de vedere constructive,acestea se impart in:
Absorbere de suprafata
Se folosesc doar in absorbtia gazelor usor solubile deoarece au o suprafata mica de
contact.
Absorbere peliculare
In cazul acestor aparate, cele doua faze vin in contact pe suprafata peliculelor subtiri de
lichid. Dupa modul de curgere a peliculelor de lichid, absorbere cu pelicula se impart la
randul lor in: absorbere cu pelicula ascendenta, descendenta, absorberul cu placi sau tevi.
Absorbere cu umplutura
Cele mai folosite absorbere cu umplutura sunt cele de tip coloana sau turn care au in
interior unul sau mai multe straturi de umplutura si sisteme de ditributie a lichidului.
Absorbtia se realizeaza la nivelul contactului dintre gaz si pelicula de lichid de pe
suprafata elementelor de umplutura.
Absorbere cu pulverizare
Aceste aparate sunt identice cu scruberele utilizate pentru spalarea gazelor si se utilizeaza
doar in cazul gazelor usor solubile.
Corpuri de umplere si umpluturi
Elementele principale ale coloanelor cu umplutura , care definesc principiul de
functionare al acestora sunt corpurile de umplere. Ele au rolul de a mari suprafata de
contact dintre faze. Corpurile de umplere trebuie sa aiba suprafata specifica mare
(favorabila transferului de substanta), volum liber mare (deci rezistenta mica la trecerea
gazului sau vaporilor), densitate in vrac mica, rezistenta la coroziune fata de substantele
prelucrate, rezistenta la compresiune si pret de cost redus.
Tipuri de corpuri de umplere:
1 .Corpurile de umplere de forma neregulata
2 .Corpurile de umplere de forma regulata
Suporturi pentru umplutura
Stratul de umplutura, in coloana este sustinut de suporturi plane sau ondulate.
Acestea tebuie s inplinesca urmatoarele conditii: sa reziste la coroziune si la greutatea
umpluturii i lichidului i s aib o sectiune libera care s nu permita caderea corpurilor
de umplere, dar care sa fie suficient de mare pentru trecerea fluidelor; sa se monteze si sa
se demonteze usor. Dac suprafata libera este prea mica, viteza gazului creste, ceea ce
poate determina inrautatirea contactului dintre faze in vecinatatea gratarului, iar pierderea
de presiune a vaporilor este inutil de mare. Sectiunea libera a suportului pentru corpurile
de umplere trebuie s fie mai mare, cel putin egala cu sectiunea libera a umplurii.
Dispozitive pentru redistribuirea lichidului
Pentru a asigura contactul optim intre fazele aflate n coloana, este necesara intre
altele, evitarea formarii de canale verticale prin care sa aib loc curgerea preferentiala a
fluidelor. Aceasta se obtine prin repartizarea uniforma a fazei lichide pe suprafata
umpluturii si prin fractionarea umpluturii in straturi de inaltime mai mica, intre care se
intercaleaza dispozitive pentru colectarea si redistribuirea lichidului.
Conuri cu gauri stantate lichidul se scurge pe pereti coloanei, este dirijat catre
centrul acesteia, in dreptul conurilor viteza gazului se mareste, fara a deranja prea mult
functionarea coloanei datorita gaurilor.
Buzunare inelare sunt relativ inguste, sunt prevazute cu 3-6 evi, prin care lichidul
colectat este adus spre centrul coloanei.
 Talere Glitsh asigura uniformintatea distributiei lichidului si sectiune relativ mare
pentru trecerea vaporilor; lichidul deverseaza peste marginile colectoarelor si poate picura
prin orificiile de pe taler; colectoarele de sectiune patrata, dreptunghiulara sau circulara,
impreuna cu orificiile de pe taler asigura si sectiunea necesara trecerii vaporilor sau
gazelor.
Rozele redistribuitoare sunt utilizate atunci cand eficienta coloanei cu umplutura poate
scadea datorit procentului ridicat de lichid care ar curge n preajma suprafetei peretelui
coloanei (in general la coloanele cu diametrul interior mic).
Dispozitive de stropire
Exist dou categorii de dispozitive de stropire:
Dispozitive acre asigur stropirea ntr-un numr determinat de puncte pe
seciunea umpluturii:
Se recomand utilizarea:
a. Pentru coloane cu diametru mic:
- plci pentru distribuirea lichidui
- talerul de distribuie
b. Pentru coloane cu diametru mare:
- jgheaburile
- dispozitivele de stropire din evi perforate
Dispozitive care asigur stropirea sub form de picturi a umpluturii.
Se utilizeaz dispozitive de stropire fixe sau rabatabile, a cror pies principal o
constituie stropitorul care poate fi de form cilindric sau semisferica i care este prevzut
cu orificii circulare sau cu 6-8 fante dreptunghiulare.
- deflectoarele sunt simple din punct de vedere constructiv, permit stropirea
unor debite mari de lichid i nu se nfund
- dispozitivele de stropire centrifugale - sunt constituite dintr-un element rotitor
pe care cade lichidul. Datorit aciunii forei centrifugei, lichidul este rspndit
sub form de picturi deasupra umpluturii.

3.2.1 Calculul diametrului coloanei

Diametrul unei coloane de absorbtie influenteaza viteza de circulatie a fazelor n

coloana.
Diametrul se determin din ecuatia debitului volumic al fazei gazoase:
Dc2
G A wf wf
4 (32)
3
Unde: G debitul volumic de aer, G = 0.739 m /s;
Dc diametrul coloanei, [m];
wf viteza fictiva, [m/s].
Viteza fictiva a gazului se determina cu relatia (33):
w f 0.8 wi
(33)
i
Unde: w viteza de inecare
Se va determina viteza de inec cu ajutorul relatiei (34) :
0.125
wi2 g l0.16 L
0.25
g
lg A 1.75 (34)

l 3 g G l
Unde: g , l densitatile gazului, respectiv a lichidului, [kg / m3];
l vascozitatea dinamic a lichidului, l = 1.005 cP;
suprafata specifica a umpluturii, = 204 m2/m3;
porozitatea, = 0.74 m3/m3;
g acceleratia gravitationala, g = 9.81 m/s2;
L, G debitele masice ale lichidului, respectiv gazului, [kg / s];
L = 118028.988 Kg/h = 32.785 Kg/s;
G = 3107.2604 Kg/h = 0.863 Kg/s;
Ca umplutura se folosesc inele ceramice Rachig.
A = 0,022 pentru umpluturi din inele sau spirale;
du diametrul elementelor umpluturii, du = 25 mm = 0.025 m;
mu masa specifica (densitatea) umpluturii, mu = 505 Kg / m3.
Densitatile amestecurilor gazos si lichid la 273 K si 293 K se calculeaz cu ajutorul
ecuaiilor:
Kg
g273 SO 2 y SO 2 aer 1 y SO 2 1.393
273 293

m3 (35)
T 273 Kg
g293 g273 0 g273 1.298 3
T 293 m (36)
0

Densitatea apei la 20 C este 998.2 Kg/m3.

Se introduc aceste valori in ecuaia (34):
wi2 1.298 1.005 0.16 204 32.785
0.25
1.298
0.125

lg 0.022 1.75
998.2 0.74 3 9.81 0.863 998.2

w 2 265.054 w 2 265.054 m
lg i 1.871 i 0.0134 wi 0.448
396.092 396.092 s
Valoarea vitezei de inecare se introduce in relatia (33):
m
w f 0.8 0.448 0.358
s
Se scoate diametrul coloanei din relatia(32):
4G
Dc Dc 1.620 m
wf
Se stie ca Dc > 25* du. Se verifica daca diametrul calculat este corect: Dc =1.62m > 0.625.

3.2.2 Calculul inaltimii umpluturii

Inaltimea unei coloane de absorbtie cu umplutur e data de inaltimea stratului de

umplutura. Inaltimea stratului de umplutura se poate determina prin doua metode:
suprafaa de transfer de mas;
pe baza IUT si NUT;

3.2.2.1 Calcul H din suprafata de transfer de masa

Cantitatea de SO2 absorbita:

 N SO 2 K y A Ym K x A X m
(37)
Unde:NSO2 debitul de SO2 absorbit;
Ky , Kx coeficient global de transfer de masa, in cazul nostru se raporteaza la faza
gazoasa, respectiv la cea lichida;
A aria de transfer de masa;
Ym , Xm diferenta de potential mediu global raportat la faza gazoasa, respectiv la cea
lichida.
Aria de transfer de masa:
N SO 2 N SO 2 (38)
A Vu f H u S f
K y Ym K x X m

Unde: Vu volumul umpluturii;

Hu inaltimea umpluturii;
f factor de udare, f=1.
Din relatia (38) se scoate Hu:
N SO 2 N SO 2
Hu (39)
K y Ym S K x X m S

Unde: S - aria sectiunii coloanei, S = 2.061 m2.

suprafata specifica a umpluturii;
Calculul lui Ym si lui Xm se face prin doua metode:
a) Metoda analitica;
b) Metoda grafic.
Coeficient global de transfer de masa pentru cele doua faze se poate calcula prin doua
metode:
I. Ecuatii empirice;
II. Ecuatii criteriale.

I. Ecuatii empirice
1 0.00176
0.035
K y wg0.8
(40)

wf m
wg 0.485
s (41)

Unde: Ky [Kmol/m3*s*atm]
Se introduce valoarea vitezei in relatia (40):

1 0.00176 Kmol
0.035 K y 0.126 3
K y 204 0.485 0.8
m h atm

Kmol (42)
K x K y K H 4.592
m h atm
3
 Unde: KH constanta lui Henry, KH = 36.187.
a)
Diferenta de potential mediu global ale celor doua faze se calculeaza cu relatiile
(43-44):

Ym
Yi Yi * (Y f Y f* )
0.0137
KmolSO2
Y Yi *
Kmolaer
ln i
Yf Yf *

(43)

X m
X *
i
Xi (X X f )
*
f
0.000193
KmolSO2
X Xi
i
*
Kmolaer
ln
X Xf
*
f

(44)
*
f
Y =0
*
i
Y = 0.028
*
i
X = 0.0001
Cu aceste valori se calculeaza Hu din relatia (39):
N SO 2
Hu 9.811m
K y Ym S

N SO 2
Hu 19.391m
K x X m S

II. Ecuatii criteriale

Pentru faza gazoasa:

Shg Re 0g.655 Sc g0.33 11 .614 (45
)

4 g wg
Re g 0.777
g (46)
g
Sc g 2779.864
g Dg (47)

Unde: Dg coeficient difuzie SO2 in aer, Dg = 4.410 m2/s.

g = 0.0148 cP.
Shg D g m p Kmol (46)
kg kg
d ech s 1 y SO 2 82.06 0.001 293 m 2 h atm
Unde: dech =0.022.
m m Kmol
k g 0.00232 8.362 0.371 2
s h m h atm
 Pentru faza lichida:
Shl 0.52 Re l0.78 Scl0.5 171.0305
(47)

4 L
Re g 0.3103
l S (48)

Unde: = 1.
l (49)
Scl 671208.174
l Dl
Unde: Dl coeficient difuzie SO2 in apa, Dl = 1.5*10-9 m2/s.
l = 1.005 cP.
Sh Dl m p Kmol (48)
kl l kl
red s 1 y SO2 82.06 0.001 293 m 2 h atm
Unde: red grosime red.
0.33
2 (49)
red 2 l 0.00495

l g
m m Kmol
k g 0.00005181 0.1865 4.7968 2
s h m h atm
Ky si Kx se calculeaza cu relatiile (50-51):
1
Ky 0.0977 (50)
1 k

k g kl

Unde: k = KH/p , p = 1 atm.

Kmol (52)
K x K y K H 3.5366
m h atm
3

Cu aceste valori se
N SO 2 calculeaza Hu cu relatia
N SO 2 Hu 51.896m
Hu 12.74m K x X m S (39):
K y Ym S

b) Grafic

Pentru faza gazoasa:

Yi Y f Yi Y f
Ym *

(Y Y ) i
dY A
Y Y * (53)
(Y Y * ) f
Pentru faza lichida:
X f Xi X f Xi
X m ( X X ) *

dXi A
X *X
*
(54)
(X X ) f

Pentru calculul integralei de la numitor in graficul X-Y din Fig. se adauga linia de
operare si curba de echilibru (portiunea liniara) , apoi se traseaza 15 perechi de linii
paralele si echidistante (pentru faza gazoasa liniile sunt paralele cu axa ordonatei, iar
pentru faza lichida paralele cu axa abscisei) care sa intersecteze atat curba de echilibru,
cat si linia de operare. Se citesc perechile de valori (Y,Y *) care sunt trecute in Tab.4.
pentru faza gazoasa, iar pentru lichida (X,X*) in Tab.5.

Faza gazoasa

Tab. 4. Perechile de valori (Y,Y*)

Y Y* 1/Y-Y*
0.006 0.0039 476.1905
0.01 0.007 333.3333
0.012 0.01 500
0.0175 0.0138 270.2703
0.021 0.0168 238.0952
0.0248 0.02 208.3333
0.028 0.0258 454.5455
0.032 0.0265 181.8182
0.0359 0.0299 166.6667
0.0395 0.033 153.8462
0.043 0.036 142.8571
0.0465 0.04 153.8462
0.05 0.043 142.8571
0.054 0.046 125
0.0579 0.05 126.5823

Aria de sub curba din graficul f(Y)= 1/Y-Y* calculata cu programul Origins reprezinta de
fapt valoarea integralei A:
A= 12.482.
Yi Y f kmoliSO2
Ym 0.00537
A kmoliaer
Cu valoarea lui Ym si utilizand relatia (39) se poate calcula Hu:
NA dY NA dY
A Hu f
Sc Hu
Kg (Yi - Y f ) Y - Y *
Kg
(Yi - Y f ) f S c Y - Y * (55)

7.212
H u1, grafic 25.158m
0.127 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834
 7.212
H u2, grafic 32.668m
0.158 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834

Faza lichida

Tab. 5. Perechile de valori (X,X*)

X X* 1/X*-X
0.00004 0.00009 20000
0.000125 0.00019 15384.62
0.00021 0.00027 16666.67
0.0003 0.00038 12500
0.00038 0.00047 11111.11
0.00046 0.00059 7692.308
0.00055 0.00068 7692.308
0.00065 0.00077 8333.333
0.00074 0.00088 7142.857
0.00082 0.00095 7692.308
0.0009 0.00105 6666.667
0.00099 0.00115 6250
0.00108 0.00124 6250
0.00117 0.00134 5882.353
0.00125 0.00144 5263.158
In acest caz, aria de sub curba din graficul f(X)= 1/X*-X reprezinta valoarea
integralei B:
A= 11.368.
X f Xi kmoliSO2
X m 0.000455
A kmoliapa

7.212
H u1, grafic 8.198m
4.597 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834
7.212
H u2, grafic 10.645m
5.732 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834

Se face media la Hu analitic si la grafic. Deoarece diferenta dintre media H u,analitic media
Hu,grafic este mai mare decat 1.5 m, atunci inaltimea luata mai departe in calcule va fi cea
calculata prin metoda grafica.
Media Hu,analitic = 23.459 m
Media Hu,grafic = 19.167 m
Media Hu,analitic - Media Hu,grafic = 4.292 m

3.2.2.2 Calcul Hu pe baza IUT si NUT

G
H u,g A 25.141m
K y S f
 Yi Yi*
N SO 2 N SO 2 dY
A
K y Ym K y Yi Y f * Y Y
Y f Y f
*
Hu S f

(56)

(57)

H u , g 32.658m
Unde: A aria primului grafic.
L
H u ,l B 38.605m
K x S f (58)

H u ,l 50.128m

Unde: B aria celuilalt grafic.

3.2.3 Calculul inaltimii coloanei de absorbtie

Se deosebesc doua moduri de dispunere a corpurilor de umplutura:

Ordonat in cazul corpurilor de umplutura de dimensiuni mari sau pentru cele din materiale
speciale;
In vrac in cazul corpurilor de umplutura de dimensiuni mai mici.
Inaltimea coloanei se calculeaza cu formula (59):
H c H u h1 h2 h3 n str 1
(59)
c
Unde: H inaltimea coloanei [m];
h1 distanta dintre primul strat de umplutura pana la varful coloanei, se adopt o
valoare cuprinsa ntre 1 - 1,5 m h1 = 1 m;
h2 distanta de la baza coloanei pana la ultimul strat de umplutura, se adopta o valoare
cuprinsa intre 1.5 - 2 m h2 = 2 m;
h 3 distanta dintre straturile de umplutura, se adopta o valoare cuprinsa ntre
0,5 - 1 m h3 = 0,5 m.
H
n str u
hu (60)
Tab. 6. Valoarea lui hu in functie de diametrul coloanei

Dc <0.4 0.5-1.2 1.4-2.2 >2.2

hu 10*Dc 6*Dc 3*Dc 2*Dc

Diametrul coloanei de absorbie este Dc = 1.083 m. Deci inaltimea unui strat de

umplutura va fi:
 hu=6*Dc=6*1.62=9.722m.
Se calculeaza numarul de straturi:
H 17.045
n str u 1.971 2 straturi
hu 6.503
Se inlocuiesc aceste valori in relatia (59) si se calculeaza inaltimea coloanei de
absorbtie:
H c 19.167 1 2 0.5 2 1 23.167 m

3.2.4 Calculul dimensiunii racordurilor absorberului

Coloana de absorbtie este prevazuta cu patru racorduri dintre care doua sunt pentru intrare si
doua pentru racire. Dimensiunea racordurilo se calculeaza cu ecuatia (60)
d r2 4
Nv
Nv w dr

4 w (61)
r
Unde: d - diametrul racordului
Nv debitul volumic al fluidului ce trece prin racord
wi viteza fluidelor prin conducte
Pentru gaze: wi = 5 - 20 m/s. Se va adopta valoarea wG = 10 m/s.
Pentru lichide: wi = 0.5 - 2.5 m/s. Se va adopta valoarea wL = 2 m/s.
Valorile adoptate se introduc in relatia (), apoi se verifica in STAS rezultatele obtinute. Daca nu
corespund, se ia valoarea cea mai apropiata a lui dr si se recalculeaza wi.
Rezultatele obtinute sunt centralizate in tabelul (), impreuna cu valorile standardizate .
Pentru gaz:
Nv,intrare gaz= 2742.986 0.7619m 3 / s
3600
2574.109
Nv,iesire gaz= 0.715m 3 / s
3600
4 0.7619
dr,i= 0.311m
10
4 0.715
dr,e= 0.301m
10

Pentru lichid:
25.111
Nv,intrare lichid= 0.0069m 3 / s
3600
25.444
Nv,iesire lichid= 0.007m 3 / s
3600
4 0.0069
dr,i= 0.1446m
2
4 0.007
dr,e= 0.1448m
2
Viteza recalculata pentru gaz:
wG.i = wG,e = 10 m/s
Viteza recalculata pentru lichid:
wL,i = wL, e= 2 m/s
Tab. 7. Diametrele racordurilor coloanei

Nr. Viteza [m/s] Diametru racord

Crt. Faza Denumire [m]
racord adoptata recalculata calculat STAS

1.
Gaz Intrare 10 10 0.311 0.3

Iesire 10 10 0.301 0.3

2 2 0.1446
2. Lichid Intrare 0.3
Iesire 2 2 0.1448 0.3

3.2.5 Calculul masei coloanei

Masa absorberului se calculeaza cu formula (62):

Mcol=Mp+Mu+Maux (62)
Unde: Mp masa pereti;
Mu-masa umplutura;
Maux-masa elemente auxiliare.
Masa peretilor se calculeaza cu formula (63). Peretii sunt din otel.
M p V p otel H c Dc p otel 23.167 1.62 0.005 7850 4625.451Kg
(63

)
Unde: p -grosime pereti; p 0.005m;
otel densitate otel; otel=7850 Kg/m3.
Masa umpluturii se calculeaza cu formula (64):
M u Vu m specifica H c S m specifica 23.167 2.061 532 25401.503Kg
(64)
3
u u
Unde: - densitate umplutura; =532 kg/m .

Masa elementelor auxiliare se calculeaza cu formula (65):

M aux 0.01 M p M u 0.01 4625.451 25401.503 300.269 Kg
(65)
Aceste valori se inlocuiesc in formula (62) :
M c 30327.223Kg

3.3 Dimensionarea coloanei de desorbtie

 Coloana de desorbtie are aceleasi dimensiuni cu coloana de absorbtie, de aceea se va face
doar calculul necesarului de abur la desorbtie si dimensionarea racordurilor desorberului.

3.3.1 Calculul necesarului de abur la desorbtie

Fig. 6. Bilanul termic al desorberului

Ecuatia generala a bilantului termic:

Qintrat =Qiesit (66)
Ecuatia generala a bilantului termic pentru desorber:
Qsolutie intrata +Qabur = QSO 2 +Qabur antrenare +Qabsorbant+condens +Qdesorbtie +Q p (67)
Se calculeaza pe rand fiecare termen din ecuatia de mai sus:
Qsolutie intrata caldura introdusa cu solutia initiala;
Qsolutie int rata n L , f c p , f Ti 32.914 4171.047 333 45716271.08J / s
L,f
Unde: n debitul total de lichid care iese din absorber si intra in desorber;
L,f
n =118490.613 Kg/h=32.914Kg/s;
p,f
c = 4171.047 J/Kg*K
i
T temperatura de intrare a solutiei sulfuroase in desorber;
0
i
T = 60 C = 333 K.
Qabur caldura aburului introdusa pentru stripare;
0
Qabur M abur iabur
100 C

(68)
abur
Unde: M debitul maxim de abur;
abur
i entalpia aburului la temperatura de intrare a acestuia in coloana;
1000 C
i abur 2679 10 3 J / Kg
0
Qabur M abur iabur
100 C
M abur 2679 10 3
QSO2 caldura dioxidului de sulf care iese din desorber;
0
QSO2 N SO2 c100
p , SO2 T f
C

(69)
SO2 2
Unde: N debitul de iesire a SO lichid;
 SO2
N =461.624 Kg/h=0.128 Kg/s;
J
CpSO2 ,G =617.85
kg K
Tf = 100C = 373 K.
0
QSO2 N SO2 c 100
p , SO2 T f 0.128 617.85 373 29551.411Kg / s
C

Qabur antrenare caldura aburului de antrenare;

Qaburantrenare M aburantr i abur
(70)
M aburantr 1.5 VSO2 abur
(71)
kg
Unnde: abur antrenare 0.5970 3
m
3 3
SO2
V =0.3337 m /h= 0.0000927 m /s.
Kg
M aburantr 1.5 0.0000927 0.5970 0.000083
s
Qaburantren are 0.000083 2679 10 2472.57 J / s
3

Qabsorbant+condens caldura absorbantului si a condensului;

Qabsorbant+condens L M abur M abur antrenare
Cpapa
Tf
(72)
0
Unde: Tf =100 C=373 K.
Qabsorbant condens 25.11 M abur 0.0000830 4230 373 39616729.11 M abur 1577790
Qdesorbtie caldura de desorbtie
Qdesorbtie = - Qabsorbtie= - 71.774 J/s (73)
Qp caldura pierduta;

Fig. 7. Modelul fizic al transferului termic prin peretele desorberului

Caldura pierduta se calculeaza cu formula (74):
Q p K Aizolatie Tmed
(74)
 Se dau:
0
1 p1
T = T = 100 C=373K;
0
2
T = 17 C=318K;
0
p2
T = 45 C=298K.
1
Unde: T temperatura peretului in interiorul coloanei;
p1
T temperatura peretului pe fata exterioara a coloanei;
2
T temperatura mediului ambiant;
p2
T temperatura pe fata exterioara a izolatiei.
Cu urmatoarele relatii (75-76) se calculeaza diferenta medie de temperatura:
T1 T p1 T p 2 373 318 55K
(75)
T2 T p 2 T2 318 298 28K
(76)
Tmed T1 T2 T p1 T2 55 28 83K
(77)
Ecuatia fluxului unitar:
Qp
q izolatie T1 aer T2
Aizolatie izolatie (78)
aer
Se calculeaza cu relatia():
W
aer 9.74 0.07 T2 9.74 0.07 28 11.7
m K (79)
2

aer
Unde: - coeficientul total de transmitere a caldurii prin convectie si radiatie.
Se considera ca material izolator vata de sticla care are coeficientul de conductivitate termica:
W
0.05
m*K

Din ecuatia fluxului unitar se calculeaza grosimea izolatiei:

izolatie T1 0.05 55
T1 aer T2 izolatie izolatie izolatie 0.00839m
izolatie aer T2 11 .7 28
izolatie izolatie izolatie
Pentru ca = 0.839 cm si trebuie sa fie mai mica de 2 cm, se va adopta = 2 cm.

Se calculeaza aria de transfer termic a izolatiei cu relatia (80):

D2
Aiz D H c 2
4 (80)

Unde: D diametrul exterioar al coloanei cu izolatie;

D Dc p iz 2 1.62 0.005 0.02 2 1.67m
(81)
p coloana absorbtie p
Unde: = = 5 6 mm se adopta = 5 mm = 0.005 m

Aceste valori se introduc in relatia (80):

D2 1.67 2
Aiz D H c 2 1.67 23.167 2 125.861m 2
4 4

Coeficientul global de transfer termic se poate calcula cu relatia (82):

1 1 W
K 2.059 2
izolatie 1 0.02 1 m K

izolatie aer 0.05 11.7 (82)
p
Se calculeaza Q cu relatia (74):
J
Q p 2.059 125.861 83 21509.286
s

Se inlocuiesc caldurile in ecuatia generala de bilant termic (67):

45716271.02 M abur 2679 10 3 29551.411 2472.57 39616729.11 M abur 1577790
71.774 21509.286
M abur 2679 10 3 M abur 1577790 39670190.6 45716271.02
M abur 2679000 1577790 6046080.42
Kg
M abur 1101210 6046080.42 M abur 5.49
s
Indicele de abur va fi:
M 26.949 t
I abur abur 16.487 abur
n SO 2 0.333 t SO 2 (83)

3.3.2 Calculul dimensiunii racordurilor desorberului

Calculul dimensiunilor desorberului se va face identic ca in cazul absorberului.

Coloana de desorbtie are patru racorduri dintre care doua pentru abur si doua pentru lichid dupa
cum urmeaza:
R1 racord pentru intrarea solutiei;
-viteza admisa pentru solutia de SO2 w = 0.5 2.5 m/s se alege w = 0.5 m/s;
R2 racord pentru intrarea aburului;
-viteza admisa pentru abur w = 50 m/s;
R3 racord pentru iesirea absorbantului si a aburului condensat;
-viteza admisa w = 0.5 2.5 m/s se alege w = 0.5 m/s;
R4 racord pentru iesirea SO2 si a aburului antrenat;
-viteza admisa w = 5 20 m/s se alege w = 18 m/s.
Diametrul racordurilor se calculeaza cu formula ():
4 Gv
dr
w (84)
Pentru racordurile de intrare:
R1: Gv = 118.575 m3/h = 0.0329 m3/s
 4 0.0329
dr 0.289m
0.5
Viteza recalculata: w = 0.5 m/s
R2: abur 0.5970kg / m 3
Gv = Maburvol = 9.195 Kg/m3
d r 0.484m
Viteza recalculata: w = 50 m/s
Pentru racordurile de iesire:
R3:M absorbant si abur condensat =118028.988/3600+0.000083 = 32.785 Kg
958kg / m3
32.785
Gv= 0.03 kg/m3
958
d r 0.295m
Viteza recalculata: w = 0.5 m/s
R3: M abur antrenare = 0.0086*10-5 kg/m3
d r 0.0247m
Viteza recalculata: w = 18 m/s

Tabelul 8. Diametrele racordurilor desorberului

Nr. Diametru racord [m] Viteza [m/s]

Tip de racord
Crt. Calculate STAS admis recalculat
1. Intrare solutie 0.289 0.3 0.5 0.5
2. Intrare abur 0.484 0.4 50 50
Iesire absorbant si
3. 0.295 0.4 0.5 0.5
abur condensat
4. Ieire abur antrenat 0.0247 0.07 18 18

3.4 Dimensionarea recuperatorului de caldura

Aparatele pentru transfer termic sunt utilaje care realizeaz transferul unei cantiti de
cldur ntre 2 sau mai multe fluide. Dup modul n care se realizeaz transmiterea cldurii se
deosebesc 2 tipuri de aparate de transfer termic:
aparate care modific starea de agregare
aparate care nu modific starea de agregare a agenilor.
Un schimbtor de cldur trebuie s realizeze un schimb ct mai intens de cldur cu o
ct mai mic pierdere de presiune a fluidelor care circul prin aparat

3.4.1 Calculul ariei de transfer termic in recuperatorul de cldur

Fig.8 Schema fluxurilor schimbatorului de caldura

Ecuatia de bilant termic al recuperatorului de caldura (85):

Qcedat= Qtransformat = Qprimit+Qpierdut (85)
Unde:
Qcedat M abs cond T1,i T2, f c pH 2 O (86)
Qtransf K A Tmed
(87)
Q primit M sol T2, f T2,i c sol
(88)
Q pierdut 0.05 Q primit
(89)

Fig. 9. Diagrama modelrii schimbului termic prin peretele schimbtorului

Ecuatia fluxului unitar (90):

Qtransf T p1 T p 2
q 1 T1 T p1 2 T p 2 T2
A p
(90)
In care:
q1 1 T1 T p1
(91)
q 2 2 T p 2 T2
(92)
 p
qp
(93)
T1 T1 T p1
T2 T p 2 T2
(94-95)
T1,i T1, f
T1
2
T2,i T2, f
T2 (96-97)
2
T max T min
Tmed
T max
ln
T min
T max T1, f T2,i (98-100)
T min T1,i T2, f
Unde: - T2,i temperatura de intrare in recuperator; T2,i = 20 0 C = 293 K;
- T2,f temperatura de iesire din recuperator; T2,f = 600 C = 333 K;

- T1,i temperature de intrare in recuperator a absorbantului si condensului; T 1,i =

0
100 C = 373 K;
- T1,f temperatura de iesire a absorbantului si condensului din recuperator; T1,f = ? (se
va calcula).
J
Q primit 32.914 333 293 4171.047.43 5491443.97
s
J
Q pierdut 0.05 5491443.97 274572.2
s
J
Qcedat 5491443.97 274572.2 5766016.172
S
Qcedat L M abur M aburantr T1,i T2, f c pH 2 O 5766016.172
32.914 5.49 0.000083 373 T1, f 4230 5766016.172
38.403 373 T1, f 4230 5766016.172
162444.69 373 T1, f 5766016.172
373 T1, f 35.495 T1, f 337.504K 64.504 0 C
Se calculeaza Tmax si Tmin si apoi Tm cu relatiile (98-100) :
T max 44.504 K
T min 40 K
Tmed 42.211K
Se calculeaza T1 si T2 cu relatiile (96-97):
T1 355.252 K
T2 313K

1 si 2 se calculeaza cu urmatoarea metoda:

qs= q1= q2= qp

Se dau:
coeficientul partial de transfer termic de la fluidul care curge perpendicular pe tevi;
= 3500 W/m2*K;
coeficientul partial de transfer termic al solutiei sulfuroase pe care vrem sa o incalzim;
= 3000 W/m2*K;
rr rezistenta ruginei, 1/ rr = 1744.5 W/m2*K;
rsol rezistenta depunerilor provocate de solutia sulfuroasa, 1/ rsol = 5815 W/m2*K;
grosimea peretelui evii; p = 2 mm = 0.002 m
coeficient de conductivitate termica a otelului, otel = 46.5 W/m*K.
Pasul 1
Coeficientul global de transfer termic, K, se calculeza cu formula (101):
1 W
K 710.602 2
1 1 1 p m K

1 2 ri otel (101)
K Tm
K Tm 1 T1 T p1 T p1 T1 T p1 346.681K
1 (102)
Pasul 2
0 .2
Pr
Nu 0.4 Re 0 .6
Pr 0.36
l 61.167
Pr (103)
p

- Se presupune regim turbulent Re = 3000

c p
Pr 2.292
(104)
0.2
Pr
0.93 (105)
- Pentru lichide care se racesc: Pr
p
- l 1
apa W
1 Nu 12187.1
d ext m K (106)
2

Unde: apa se ia la T1,

dext = 0.025m.
q1 1 T1 T p1 29995.9
W
m 2 (107)
Pasul 3
Se presupune: Re = 13000
0.25
Pr
Nu 0.021 Re 0.8
Pr 0.43
l 73.592
Pr (108)
p
0.25
Pr
1 (109)
Pentru lichide care se incalzesc: Pr
p
c p
Pr 3.8854
(110)
apa W
2 Nu 1422.022
di m K (111)
2

Unde : apa se ia la T2
Di = 0.021m.
q 2 2 T p1 T2 73799.78
W
m 2 (112)
Se compara valoarea lui q2 cu cea a lui q1 q2 = q1. Daca diferenta e mai mare de 10 %, se reiau
calculele cu precizarea ca in relatia (101) de la primul pas se introduc 1 si 2 rezultate din
calcul.
W
K recalculat 516.44 2
m K
W
q1,recalc 12187.1 2
m
W
q 2,recalc 55293.59 2
m
Din graficul f(Tp)=q unde s-au reprezentat cele doua seturi de date, cele calculate si cele
recalculate se scoate q.
qreal si Tp,real.
qreal =25000 W/m2
Tp,real = 340 K
Aria de transfer termic se calculeaza cu relatia (113):
Q
A ced 230.64m 2
qr (113)

3.4.2 Calculul numarului de tevi, a lungimii lor si a lungimii recuperatorului

Diametrul tevilor: d= 25 x 2 mm
Ecuatia Reynolds:
w di Re m
Re 13000 w 0.284
di s (114)
Unde: di - diametrul interior, di = 0.021 m.
Numarul de tevi:
Mv 4
nt 345.303
d i2 w (115)
3
v v
Unde: M debitul de solutie ce circula in teava, M = 0.034 m /s
Lungimea unei tevi:
A
Lt 8.508m
d i nt (116)

Cu aceste caracteristici, se alege un schimbator de caldura porivit. Modelul ales este cel al

schimbatorului de caldura cu doua treceri.

Lungimea totala a recuperatorului de caldura este:
L Lt 2 l1 8.661m
(117)

Unde: L lungimea recuperatorul;

l1 - lungimea capacului;
D diametrul mantalei, D= 1000 mm = 1 m.
d i2
l1 nt 0.0761m
2 D (118)
 3.4.3 Calculul racordurilor recuperatorului

Recuperatorul de caldura are patru racorduri:

R1 racord pentru intrarea solutiei sulfuroase in camera de distributie;
R2 racord pentru iesirea solutiei sulfuroase in camera de colectare;
R3 racord pentru intrarea absorbantului si condensului in spatiul intertubular;
R4 racord pentru iesirea intrarea absorbantului si condensului din spatiul intertubular;
Se presupune viteza w =2 m/s.
Diametrul racordurilor se calculeaza cu formula (119):
4 Mv
dr
w (119)
Pentru racordurile de intrare:
R1:
d r 0.144m
Viteza recalculata: w = 2 m/s
R2:
d r 0.145m
Viteza recalculata: w = 2 m/s
Pentru racordurile de iesire:
R3:
d r 0.138m

Viteza recalculata: w = 2 m/s

R4 :
d r 0.190m
Viteza recalculata: w = 2 m/s

Tabelul 8. Diametrele racordurilor recuperatorului de caldura

Nr. Diametru racord [m] Viteza [m/s]

Tip de racord
Crt. Calculate STAS admis recalculat
Intrare solutiei
1. sulfuroase in camera 0.144 0.207 2 2
de distributie
iesirea solutiei
2. sulfuroase in camera de 0.145 0.207 2 2
colectare
intrarea absorbantului
3. si condensului in spatiul 0.138 0.229 2 2
intertubular
iesirea intrarea
absorbantului si
4. 0.190 0.229 2 2
condensului din spatiul
intertubular
 3.4.4 Fisa tehnica a recuperatorului de caldura

3.5. Rezervorul de stocaj

Vr M v t 118 .5757 m 3
(120)
v
Unde: M debitul volumic ce iese din coloana;
r
V volumul rezervorului.

t = 1 h.
Vr
Vreal 148.219m
(121)

Unde: = 0.8.
DR2 4 Vr
Vr H R DR 3 4.652m
4 1 .5
H R 1.5 DR 6.978m. (122-123)
R
Unde: D diametrul rezervorului;
R
H inaltimea rezervorului.

3.6. Calculul utilajului de transport a absorbantului i a fazei gazoase

n industria chimic, n procesele n care este nevoie de debite constante de fluid att lichid ct
i gaz, se utilizeaz pentru vehicularea acestora diferite tipuri constructive de maini de
transport. Pentru vehicularea lichidelor se utilizeaz frecvent pompe, iar pentru vehicularea
gazelor ventilatoare.
Cele mai utilizate sunt pompele i ventilatoarele centrifugale, care satisfac necesitatea pomprii

3.5.1 Calculul puterii de acionare a pompelor pentru transportul

lichidelor

Faza lichida:

Puterea instalata:
Pi Pc 18.588kW
(124)
Puterea pompei de vehiculare:
G H m g 0.0328 29.387 998.2 9.81
Pc v 15.753kW
t 10 3 0.6 10 3 (125)
Unde: Pc puterea consumata;
GV debitul volumic de absorbant [m3/s];
densitatea lichidului, [kg/m3];
 g acceleratia gravitationala, g = 9.81 m/s;
T randamentul total, T = 60%;
Hm - inaltimea manometrica, [m].
p 2 p1 w2 0.448 2
Hm hg h p 0 29.167 0.2105 29.387m
g 2 g 2 9.81
p p1
Unde : 2 0 (126-127)
g
2 presiunile in spatiul de aspiratie si in cel de refulare
hg inaltimea geometrica de ridicare a lichidului, [m].
hpierderi inaltimea data de pierderile de presiune in coloana de lichid pompat;
w viteza lichidului la intrare in absorber, [m/s].
Inaltimea geometrica de ridicare a lichidului:
hg H c h1 29.167m
(128)
c
Unde: H inaltimea coloanei;
1
h = 6 m.
Inaltimea data de pierderile de presiune:
L 0.035 36.667
2 2
w 0.448
h p h f hr ,1 hutilaj 11 .6
d 2 g 0.144 2 9.81
h p 0.2105m (129)
Unde: hf inaltimea care se datoreaza pierderilor de presiune prin frecare;
inaltimea datorata pierderilor de presiune prin rezistente locale
L lungimea conductei;
coeficient de frecare.
L h g h2 36.667 m
(130)
2
Unde: h = 7.5 m.
-3
ech
Coeficientul de frecare se ia in functie de Re si de d / e (e = 1.4*10 ).
* w*d 1000 0.488 0.144
Re 64101.96
10 3 (131)
ech
d / e =102.857
Din grafic = 0.035

Rezistentele locale se calculeaza cu relatia (132):

int ies rob 3 900 0.2 1 4.4 3 2 11 .6
(132)

3.5.2 Calculul puterii de acionare a suflantelor

Faza gazoasa:
P1 Pc 79.432 1.8 93.73kW
(133)
Puterea suflantei:
G PT 0.713 66812.75
Pc v 79.432kW
t 10 3 0.6 10 3 (133)
Unde:GV debitul de amestec gazos
4 * Gv 4 * 0.713
w 9.395m / s
*d 2
* 0.3112 (134)
PT caderea totala de presiune;
PT Pd Pst Pf Pr ,l Pcol
Unde:Pd pierdere de presiune dinamica;
Pst pierdere de presiune statica;
Pf pierdere de presiune prin frecare;
Pr.l. pierdere de presiune prin rezistente locale;
Pcol pierdere de presiune in coloana.
w 2 1.295 9.395 2
Pd 57.152
2 2 (135)
L w2 0.027 4 0.458 2
Pf Pr ,l 6.15 1.308 2321.116
d 2 g 0.311 2 9.81 (136)

Coeficientul de frecare se ia in functie de Re si de d / e ( = 1000).

w d
Re 9685.037
(137)
Din grafic = 0.027.

Rezistentele locale se calculeaza cu relatia (138):

int ies ventil 0.4 0.25 5.5 6.15
(138)
2
Hu w
Pusc 9355.02
d ech 2 g (139)

Pcol m Pusc 64434.48

(140)
3 3
204
m 1 1.65 10 10 A 1 1.65 10 10 0.474 6.887
0.74 (141)
0.3 0.3
q
2
b 16.502 2 204 0.306
A 3 l 3 l 3 0.474
l 2 g 2 9.81
3
1000 0.74 (142)
L Kg
ql 16.502 2
Dc 2
m s
4 (143)

bl 0.3
0.306
Re l (144)
 4 ql
Re l 323.581
l (145)

Capitolul 4 Controlul i automatizarea procesului

Sistemele chimice sunt controlate, n general, prin intermediul a cinci parametrii: debit,
presiune, nivel, temperatur i concentraie. n ultimul caz, concentraia poate fi msurat fie
direct, fie indirect prin intermediul densitii, vscozitii conductibilitii, pH-ului etc.
Debitul poate fi reglat prin strangularea venei de material sau prin modificarea turaiei
pompei (pomp centrifug).
Presiunea poate fi reglat prin intermediul variaiei volumului sau prin variaia debitului
volumetric n cazul transformrilor izoterme .
Nivelul poate fi reglat fie prin strangularea debitului de alimentare, fie a celui de evacuare.
Temperatura, a crui control i reglare este deosebit de important n cadrul procesului
deoarece ea stabilete valoarea constantei de vitez sau echilibrul termodinamic necesar, se
poate regla prin strangularea fluxului energetic spre utilaj.
n automatizarea proceselor de absorbie-desorbie se ine cont de faptul c fracia molar
urmrit depinde de fraciile molare de alimentare, debitul de alimentare, raportul debitelor de
reflux i alimentare, de presiune i temperatur.

4.1 Schema bloc de automatizare. Descriere

Fig.8. Schema bloc de automatizare a procesului

 Soluia care se ia n automatizarea procesului de absorbie n coloana cu umplutur
trebuie s depind de sensibilitatea procesului la parametrii amintii mai sus, sensibilitate
impus de sistemul gaz-lichid., tipul de umplutur etc.
Automatizarea unei coloane de absorbie cuprinde urmtoarele sisteme de reglare
automat (SRA) :
un SRA de raport L/G;
cte un SRA de temperatur pentru alimentrile coloanei;
un SRA de nivel pentru nchiderea bilanului de mas n blazul coloanei;
un SRA de presiune la vrful coloanei.

Capitolul 5 Probleme de coroziune i protecie anticoroziv

Coroziunea produce pagube importante n industria chimic, mrind costul de producie

al produselor. Efectele imediate ale coroziunii sunt: ntreruperea produciei datorit avariilor,
supradimensionarea utilajelor, utilizarea unor aliaje scumpe i de inhibitori de coroziune, de
asemenea scumpi.
Metodele i procedeele de combatere a coroziunii pot fi grupate n mai multe categorii:
- acoperiri metalice galvanizare, nichelare, cromare, plumbuire, cadmiere;
- acoperiri anorganice fosfatare, emailare, oxidare anodic;
- acoperiri organice vopsire i lcuire;
- modificarea strii electrice a sistemului inhibatori, protecie anodic.
n cazul de fa se lucreaz cu dioxid de sulf dizolvat n ap, amestec corosiv. Totui, cantitatea
de SO2 este mic aa ca nu se impune folosirea unui oel inoxidabil care ar duce la costuri mult
mai ridicate ale instalaiei. Se va putea utiliza cu succes ca i material de construcie pentru
coloanele de absorbie, desorbie, rezervoare, conducte i alte elemente care intr n contact cu
amestecul coroziv, OLC 35.

Capitolul 6 Masuri de protectia si igiena muncii si norme P.S.I.

Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc avnd ca scop final
asigurrii desfurrii acestuia n deplin siguran, prin nlturarea factorilor ce pot cauza
mbolnviri sau accidente ale personalului muncitor.
Protecia muncii cuprinde: tehnica securitii muncii, igiena muncii, legislaia muncii.
Ca msuri premergtoare desfurrii lucrului cu instalaia de absorbie - desorbie sunt
de menionat:
verificarea strii tehnice a utilajelor;
verificarea instalaiilor electrice de comand i oprire automat n cazul apariiei
unor defeciuni.
Pentru evitarea accidentelor este necesar respectarea riguroas a unor norme de
protecia muncii :
 montarea utilajelor mari s se fac pe fundaii solide;
piesele n micare s fie prevzute cu plase protectoare din srm;
platformele i scrile s fie prevzute cu balustrade.
Pentru ca un accident sau o boal s fie definit ca profesional, ele trebuie s se
produc n timpul i din cauza executrii unei sarcini de munc.
Instructajul de protecie a muncii cuprinde trei faze:
instructajul general;
instructajul la locul de munc;
instructajul periodic.
Pentru protejarea personalului se impune luarea unor msuri speciale. Problemele de
protecia muncii pot fi tratate ca specifice fiecreia dintre etapele principale ale procesului
tehnologic de fabricaie.
Msurile de protecie a muncii sunt deosebit de severe din cauza toxicitii ridicate a
dioxidului de sulf. Dioxidul de sulf acioneaz ca un iritant local al mucoaselor aparatului
respirator i al ochilor.

Capitol 9. Bibliografie

1. Costic Stratul, Purificarea gazelor, Capitolul IX Eliminarea mercaptanilor i

dioxidului de sulf din gaze, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984;
2. Octavian Floarea i colab., Operaii i utilaje n industria chimic. Exerciii i
probleme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980;242
3. Emilian Bratu, Operaii i utilaje n industria chimic, vol I-III, Editura Tehnic,
Bucureti, 1983-1985;
4. C. F. Pavlov, P. G. Romankov, A. A Noskov, Procese i aparate n ingineria chimic.
Exerciii i probleme, Editura Tehnic, Bucureti, 1981;
5. Valeriu Jinescu, Aparate tip coloan, Editura Tehnic, Bucureti, 1985;
6. Octavian Floarea, Romulus Dima, Procese de transfer de mas i utilaje specifice,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1984;
7. Gheorghia Jinescu, Procese hidrodinamice i utilaje specifice n industria chimic,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1984;
8. Erwin Dutkai, Coloane cu umplutur n tehnologia chimic, Editura Tehnic,
Bucureti, 1977;
9. Ioan Lazr, ndrumtor de proiectare, Litografia Universitii Babe-Bolyai, Cluj-
Napoca, 1988;
10. erban Agachi, Automatizarea sistemelor chimice, Casa Crii de tiin, Cluj-
Napoca, 1994;
11. Nicu Dulmi, Maria Stanca, Tehnologie chimic, Capitolul 8. Tehnologia acidului
sulfuric, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 1999.
12. Polihroniade, Absorbtia-adsorbtia, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1967
13. R. Tudose, I. Ibanescu,, M. Vasiliu, A. Stancu, G. Cristian, M. Lungu, Procese,
operatii, utilaje in industria chimica, editura Didactica sip edagocia iasi