Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCU Subiecte Rezolvate Partial
SCU Subiecte Rezolvate Partial
Sinteza biologic
a. Ce influenteaza scaderea si cresterea apetitului
APETITUL - reprezint dorina de a mnca.
Apetitul se afl n strns corelaie cu FOAMEA - care este expresia necesitii prin care
organismul este solicitat s aduc din afar pe cale digestiv alimente pentru satisfacerea
nevoilor energetice i plastice.
Foamea este condiionat de doi centri hipotalamici (ventro-medial i dorso-
lateral) a cror funcie este influenat de variaiile glicemiei.
n care se produc variaii mari ale glicemiei cu scderi marcate ale acesteia
(hipertiroidism, hiperinsulinism, obezitate)
Apare in stressul cauzat de boli acute sau cronice, restrictie calorica, malnutritie, anorexie
nervoasa.
Inhibarea conversiei T4 in T3, cu scaderea nivelului de T3 plasmatic si cresterea revers-T3.
T3 este hormonul tiroidian activ, T4 este convertit periferic in T3 sub actiunea 5`-deiodazei.
In mod normal doar o mica parte din T4 este convertit in revers-T3 (forma inactiva) sub
actiunea altei enzime: 5-deiodazei.
Consecinta este scaderea consumului de energie al organismului cu scopul adaptarii la
restrictia calorica.
Patogenie: citokine, TNF (secretate de celulele inflamatorii) care inhiba 5`-deiodaza.
+mai jos
Obezitatea este caracterizata printr-un nivel crescut al insulinei plasmatice, nivel crescut
datorita faptului ca pancreasul raspunde prompt la prezenta rezistentei la insulina.
La nivel central insulina este transportata activ prin bariera hemato-encefalica dar este si
produsa local in hipotalamus, unde la normoponderali supreseaza NPY in nucleul
paraventricular.
Astazi se stie ca in obezitate aceasta actiune este deficitara - cu alte cuvinte exista o
rezistenta la insulina- prin mecanisme intricate.
LEPTINA este un polipeptid format din 167 de aminoacizi, sintetizat si secretat de tesutul
adipos, cu rol important in controlul greutatii corporale si metabolismului energetic. Deoarece
nivelul seric al leptinei este crescut la pacientii cu obezitate, comparativ cu normoponderalii s-a
formulat ideea existentei in obezitate a unei rezistente la leptina.
Neuropeptidul Y (NPY) este cea mai puternica substanta orexigena, secretia lui
crescand ca raspuns la insulinopenia provocata de foame sau de administrare de doze
mari de corticoizi
3. ADIPONECTINA
Principalele aciuni constau din :
creterea sensibilitii la insulin i imbuntirea controlului glicemic;
scade eliberarea hepatic de glucoz;
scade remodelarea vascular aterogenica;
scade diferenierea macrofagelor n celule adipoase;
se coreleaz pozitiv cu HDL i invers proporional cu nivelul trigliceridelor i PAI-1.
4. REZISTINA
Rezistina, o adipocitokin de 12.5 kDa, descoperit n 2001 de Steppan i
colaboratorii la oareci prin screening-ul genelor implicate n diferenierea adipocitelor.
Este o protein bogat n cistein i poate exista n forma cu greutate molecular mic sau
n cea cu greutate molecular mare.
Studii efectuate pe oareci au considerat iniial c rezistina determin apariia
insulinorezistenei prin antagonizarea aciunilor insulinei i intervenie la nivelul cilor de
semnalizare insulinic.
La om rolul exact nu este cunoscut, receptorii specifici nu au fost nc identificai
i nici mecanismul prin care antagonizeaz efectele insulinei. Unele studii demonstreaz
nivele sczute de rezistin n condiii asociate cu insulinorezisten. n mod normal
insulina inhiba secreia de rezistin.
5. TNF
Expresia TNF este crescut la nivelul esutului muscular i adipos al pacienilor
obezi corelndu-se pozitiv cu gradul de obeziate.
Mecanismul de inducere a insulinorezistenei de ctre TNF apare fie prin aciune
direct pe celulele sensibile la insulin, fie indirect pe celule productoare de interleukine
6. PPAR
Activarea receptorilor PPAR duce la creterea catabolismului acizilor grai liberi,
activarea lipoproteinlipazei i reducerea acumulrilor de trigliceride musculare.
a) GH-relina este o peptida secretata de celulele oxintice din stomac (regiunea fundica). Este un
agonist al receptorului secretogog al GH-ului. Concentratia sanguina a GH-relinei creste in
inanitie si scade dupa alimentare. La pacientii cu obezitate s-a constatat lipsa supresiei GH-
relinei dupa o masa, fapt care ar duce la cresterea consumului de hrana si deci la implicarea GH-
relinei in etiologia bolii.
CCK actioneaza ca un semnal de satietate, via CCK-A receptor prin fibrele vagale care merg la
creier, determinand terminarea mesei.
e) GIP (gastric inhibitory polypeptide): - este secretat de celulele K din duoden dupa absorbtia
grasimilor si a glucozei; soarecii cu dieta crescuta de grasimi au hipersecretia de GIP, dezvolta
rezistenta la insulina si obezitate; soarecii knock-out pentru receptorii pentru GIP sunt protejati
de obezitate si rezistenta la insulina.
Deci multe din peptidele produse de tractul intestinal au acces direct la nucleul arcuat din
hipotalamus sau pot actiona si indirect influentand activitate a cailor neuronale aferente si a
circuitelor cerebrale care ajung la nucleul arcuat.
metabolice severe care netratate pot duce la moarte n 5-20% din cazuri.
Pacienii cu anorexie nervoas au frecvent asociat antigenul HLA BW16 i pot prezenta
i un sindrom depresiv.
Patogenia sindromului nu este cunoscut dar un rol important par a avea opioidele
cerebrale care cresc n lichidul cefalorahidian al anorecticilor, cretere ce poate explica
apariia amenoreei n unele cazuri chiar nainte de a se produce pierderea ponderal.
n plus, cauzele psihopatologice duc la activarea sistemului serotoninergic cerebral (cu reducerea
apetitului), sistemul vasopresinei i al corticoliberinei i deprim activitatea norepinefrinei
Evoluia este trenant, cu refacere n timp ndelungat i uneori recidive sau poate fi progresiv
spre caexie i deces.
e. Hipo/hiperfunctia
hiper- stari disforice, labilitate emotionala, insomnie si cosmaruri, reducerea abilitatilor
intelectuale, agitate, neliniste,atacuri de panica
hipo - copil, altereaza ireversibil functia cerebrala. adult - diminuarea atentiei, a capacitatii de
concentrare,incetinirea ritmului gandirii, DEPRESIE
g. Reglarea sexualitatii
Etap ce ncheie procesul de sexualizare a organismului, complex de transformri ce determin
maturizare sexual, dobndirea capacitii de reproducere, atingerea staturii adulte
Creterea frecvenei i amplitudinii pulsaiilor de GnRH din hipotalamusul gonadal (nc. arcuat,
aria preoptic); iniial nocturn
Pubertate
Dorinta de independenta
- factori genetici
- sex
- factori socio-economici
Evoluia este trenant; frecvent apar complicaii : esofagit i rupturi esofagiene, dilataie
acut gastric, diselectrolitemii;
2. Sinteza psihosocial
a. Factorii genetici si mediul de schizofrenie si legatura dintre ei
intamplator 1%
unchi nepot 2%
parinte 6-10%
frate geaman dizigot 15, monozigot 45%
non complianta
punte intrre 2 stari dif: iesire din impas.. de la disperare la calm , (convingeri religioase)
f. Psihanaliza, hipnoza, psihoterapia cognitive-comportamentala, avantaje,
dezavantaje
dezavantaj - in cazul unei boli vechi cu predisp ereditara sau determinism multifactorial, poate fi
paguboasa, nu suprinde decat evol recenta a bolii
-lg durata, eficacitate 60%, dezav: absenta unui lot de control, specificitate inalte a fiecarui caz
(pt meta analiza)
dezav: cost ridicat, necesitatea unei motivatii sustinute, dependenta de specializare a analistului,
risc mare daca e efectuata prost
hipnoza - nu e indicata la psihotici, la cei cu tulb de personalitate (nu pot indeplini necesitatile),
pacientii cu epilepsie, pac maniacali (nu sunt atenti)
av: tulb de anxietate, fobii, atac de panica, depresie usoara, dependeta de subt,
mai sus. ,
Motivul sinuciderii ar putea findepresia, aparitia ei avand mai multe cauze ( boala
suferita, neimplinirea pers, spirituala, singuratatea) modul de abordare al medicului a foat
complet gresit, prin interact cu pacienta trb sa-i permita catarsisu emotional. Totodata trb
sai ofere acesteia incredere, speranta (o rel stabila dr-pac) in cazul in care medicul curant
e oncolog, trb sa solicite ajutor psihologic
B. Pacienta in varsta de 88 de ani care avea BPCO si a ajuns la spital, adusa de fiica ei.
Fiica i-a spus medicului ca el e "eroul familiei, sa incerce tot ce este posibil ca
batrana sa se insanatoseasca", insa ii interzice sa ii dea bolnavei anestezice (ceva de
genul asta). Medicul se conformeaza dar nu vrea sa mai vorbeasca cu pacienta si se
izoleaza de familia pacientei, deoarece simtea ca el ar fi rezolvat altfel cazul. La 2
zile, pacienta moare iar medicul este certat de fiica bolnavei. Intrebari: cu ce a gresit
medicul in aceasta situatie? Care sunt facilitatile din spital (enumerati 2-3) prin care
un medic poate scapa de sindromul de burn-out? (nr 4)
In acest caz, consider ca metoda terapeutica aleasa este incorecta, tanarul sufera de
alcoolism de tip alfa, caracterizat prin consum neregulat de alcool, in situatii de stress.
De asemenea, faptul ca acasa este inconjurat de betivi poate determina agravarea
acestui comportament, ducanfd catre alcoolism tip beta, gamma.... Pentru
psihoterapie, intrucat sufera de alfa, se recomanda pcgc,, relax si hipnoza
Din pct de vdr genetic s-a dem faptul ca exista o prob crescuta a transmiterii genei
schizofreniei pe cale ereditara. De-a lungul unor generatii, exista o probabilitate
demna de luat in considerare ca aceasta problema sa se transmita. Acest risc se
ascociaza cu o insuficienta dezvoltare a capacitatilor psihice (gandire, afectivitate,
etc.), persoana manifestand dificultati de relationare si un comportament social usor
exagerat (vestimentatia stridenta). Aceste particularitati ar avea un efect negativ
asupra dezvoltarii psihosociale a copilului, intrucat in conditiile unei dezvoltari
insuficiente a capacitatilor mamei exista o probabilitate crescuta sa rezulte o
dezvoltare incompleta, chiar neconcordanta cu cerintele societatii. Asadar, acestea
constituie explicatii solide care sprijina afirmatia conform careia nu este recomandat
ca pacienta sa ramana insarcinata.
Doctorul a gresit in primul rand ca s-a implicat emotional in relatia medic pacient,
aceasta necesitand un caracter exclusiv formal. Implicarea emotionala a doctorului si
atasamentul fata de pacient l-au condus in final la o reactie emotionala necontrolata. Pe
scurt, doctorul a perceput ca intentia si stradania lui au fost tratate cu o oarecare
indiferenta de catre pacient. Ceea ce ar fi trebuit doctorul sa faca ar fi fost sa se ocupe de
tratarea bolii pacientului insotita de o sustinere si o intelegere empatica a acestuia, fara
insa a dezvolta alte emotii fata de pacient. Pentru a-si modifica atitudinea, este de dorit ca
doctorul sa separe viata profesionala de cea personala. In primul caz, un comportament
formal obiectiv si uman este dezirabil, iar in cel de-al doilea caz modul de interactiune
poate fi influentat de trairile autentice ale persoanei.