Rezumatul

Fondatorul intreprinderii individuale ,,Pasta sunt eu Vatavu Ana. Forma organizatorica-

juridica a intreprinderii este intreprindere individuale. Activitatea mea este axata pe
producerea si comercializarea pastelor fainoase de diferite sortimente. Afacerea mea va
plasata in raionul Orhei. Intreprinderea data este realizarea propriei idei de afaceri.
Potentialii mei clienti vor fi toti cetatenii din localitate si locuitorii din localitatile vecine.
Vor putea procura produsele comercializate, persoanele de toate virstele, sexe, nationalitate,
religii.
Punctual forte ale afacerii mele este lipsa concurentilor in localitatea data. Punctul slab ar
fi insuficienta resurselor financiare, lipsa bratelor de munca calificate si lipsa de
experientaSuma mijloacelor financiare necesare pentru lansarea ideii de afaceri este de lei.

1.Descrierea ideii de afaceri

1.1 Descrierea intreprinderii si activitatii desfasurate

Activitate principala a activitatii mele este producerea si comercializare pastelor fainoase.Factorii

care determina succesul afacerii mele sunt:

Amplasarea reusita
Existenta noilor tehnologii
Existenta bratelor de mulca ieftina

1.2. Scopul si obiectivele afacerii

Scopul afacerii mele este acumularea de profil, marirea volumului de vinzari cu 15% in al II
trimestru al anului.

Obiectivele

Prin utilizarea metodelor de promovare publicitare si prin reducerea preturilor, volumul

vinzarilor se vo-r mari cu 15% in al II trimestru al anului.
Valorificarea produselor catre un public de larg consum, dar si fabricilor de cofetarie, de
sucuri si siropuri.
Cresterea profitului procentual cu fiecare an
Cresterea numarului de clienti de la an la an prin extinderea valorificarii produselor pentru
clientii din afara raionului Orhei.

Puncte tari Puncte slabe

Preturi accesibile Lipsa de experienta
Amplasare reusita Insuficienta resurselor financiare
Brate de mulca ieftina Lipsa bratelor de mulnca calificat
Prezenta clientilor Prezenta concurentilor
Oportunitati Riscuri
Largirea sortimentului de produse Riscuri financiare
Exportare produselor in alte tari Riscuri tehnologice
Riscuri natural
Riscuri sociale
Riscuri comerciale

2. Plasamentul si distribitia

Intreprinderea taraneasca va fi amplasata la 40 km de orasul Chisinau.

Avantajele amplasarii Dezavantajele amplasarii

In apropriere de consumatori Prezenta concurentilor
Locatie accesibila pentru transportul Posibilitate de dezvoltare scazuta
personal al clientilor.
Metoda de comercializare este angro(in volum mare de unitati)

2.1. Forma Organizator Juridic

Structura productiv-comercial: suprafaa 75 m2.
Structura organizatoric: total angajai-17, din care personal aministrativ constituie 3
angajai, personal productiv - 5 angajai, personal auxiliar -7 angajai i personal n sfera de servire
angajai
Societatea cu rspundere limitat (S.R.L.):

Societatea cu rspundere limitat - este societatea comercial cu personalitate juridic al crei

capital social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei obligaii sunt
garantate cu patrimoniul societii.

Capitalul social al societii se constituie din aporturile asociailor i reprezint valoarea minim a
activelor, exprimat n lei, pe care trebuie s le dein societatea. Drepturile i obligaiile
ntreprinderii persoan juridic sunt exercitate n nume propriu, independent de cele ale
persoanelor care au fondat-o.

Societate cu rspundere limitat, societate comercial care combin att caracteristici ale
societilor de persoane ct i ale societilor de capitaluri. Societatea cu rspundere limitat are un
numr limitat de asociai, capitalul su social este mprit n pri sociale, iar rspunderea
asociailor este limitat. Societatea trebuie s in, prin grija administratorilor, un registru al
asociailor, n care se vor preciza numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecrui
asociat, procentajul acestuia la capitalul social, transferul prilor sociale sau orice alt modificare
privitoare la acestea.
Societatea cu rspundere limitata, potrivit dispoziiilor art. 3 din Legea nr. 31/1990, societatea cu
rspundere limitat este societatea ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social,
iar asociaii sunt obligai numai n limita capitalului social subscris.

n tiina dreptului comercial, societatea cu rspundere limitat este definit ca fiind societatea
constituit, pe baza deplinei ncrederi, de dou sau mai multe persoane, care pun n comun
anumite bunuri, pentru a desfura o activitate comercial, n vederea mpririi profitului, i care
rspund pentru obligaiile sociale n limita aportului lor.

Din definiia de mai sus rezult urmtoarele caractere ale societii cu rspundere limitat:

- asocierea se bazeaz pe ncrederea asociailor, societatea cu rspundere limitat avnd deci

caracter intuitive de persoane;

- capitalul social este divizat n anumite fraciuni denumite pri sociale;

- asociaii rspund pentru obligaiile sociale numai n limita aportului lor.

Avantaje - rspundere civil limitat, ntreprinderea rspunde pentru obligaii doar cu patrimoniul
su propriu, iar asociaii nu rspund pentru obligaiile ntreprinderii.

Dezavantaje - administrarea este destul de formalizat i complicat, eficiena administrrii

depinde de mai muli factori (numrul de asociai; ponderea fiecrui asociat n capitalul social
etc.).

2.2. Fondatorii
Pentru organizarea construciei acestei intreprinderi vom avea nevoie de o sum destul de
mare. De aceia 30% din necesarul de resurse financiare v-a fi asigurat de catre banca
Mobiasbanca sub forma de credit. Pentru obtinerea creditului se vor ntocmi seturi documente
special.

Deci vom avea :

Vatavu Ana- 70%- din afaceea propus (mii lei)

Mobiasbanca. 30 % - din afacerea propus ( mii lei)

Necesarul de finane este de aproximativ mln lei

2.3. Capitalul social
Pentru a incepe afacerea este nevoie la inceput de o suma aproximativa care sa poata sa ne
acopere cheltuielele evaluate. Capitalul necesar pentru iniierea acestei afaceri n domeniul sferei
de comer i de prestare a serviciilor, este evaluat aproximativ la suma de mln lei, aceast sum
cuprinde, cheltuielile de lansare, costul utilajelor i a echipamentelor necesare, mijlocul de
transport i cheltuielile planificate fcute n prima lun de desfurare a activitii restaurantului.
3.Piata si consumatorii
 Piaa reprezinta principala zona de actiune a marketingului, care valideaz, n ultima
instan oportunitatea si eficiena tuturor aciunilor legate de dirijarea fluxului de bunuri, servicii
si idei de la producator pana la consumatorul final.
ntreprinderea are tangen cu piaa att n calitate de ofertant (vanzator) ct i in calitate de
cumparator, pozitia sa pe piata putand fi precizata in functie de locul pe care aceasta il ocupa in
cadrul pietei globale.
Ca urmare, piaa nterprinderii reprezint spatiul economico-geografic n care aceasta este
reprezentat prin produsele si serviciile sale, dobandind astfel o anumita influenta si prestigiu.
Caracteristicile pietii Intreprinderea ,,Pasta va activa pe piata din
raionul Orhei. Produsele vor fi vindute pe piata
care este de 33700 de consumatori.
Consumatorii si potentiali clienti Persoanele fizice de toate virstele, de toate
sexele, de orice religie, orice stare sociala si de
orice nationalitate. Potentiali client pot fi
persoanele fizice sau juridice care sunt dornici
de a colabora cu noi: supermarketele.
Tendintele de dezvoltare a pietii Tendinta noastra este de a aduce pe piata
produse cit mai naturale si mai ales de a
dezvolta domeniul serviciilor.

3.1. Concurenii

Analiznd zona dat, putem evidentia un singur concurent major: Caf-Restaurant Loft, St.
Nicolae Iorga, 3. Acesta avind o clientela stabilita si un sortiment de produse destul de vast
prezinta intradevar o concurenta destul de puternica. Masurile ce vor fi luate pentru a atrage clentii
la restaurantul nostru vor include prestarea serviciilor mai calitative, la preturi mai avantajoase
decit concurentul; promovarea intensive pe piata a serviciilor noastre; includerea diferitor promotii
si sisteme de reduceri. Rata adaosului comercial a concurentului este de aproximativ 400% in
comparatie cu 300% ale restaurantului nostrum.

3.2. Furnizorii

Furnizorii sunt persoanele fizice sau juridice care asigura intreprinderile cu materiale si materii
prime. De calitatea bucatelor propuse depinde anume calitatea materiei prime si de
profesionalismul furnizorului. De aceia la alegerea acestuia trebuie sa lum n consideraie unii
factori cum ar fi:

Recomandrile - putem sa analizm care furnizori sunt mai ntrebai pe pia.

Verificarea trebuie sa verificm documentele de confirmare a calitii materiei .
Contactarea - Este o etap foarte important i nu trebuie trecuta cu vederea felul n
care -i se rspunde, stilul de abordare de ctre furnizor a relaiei cu tine, potenialul
su client.
Contractul - Trebuie s fie un document care ntrete legtura dintre furnizor i
client, nu o modalitate de tracasare. n cazul unei relaii ndelungate, contractul
 devine doar un aspect legal care trebuie rezolvat datorit regulamentului, nu o
modalitate de constrngere a partenerilor.
Reputatia preprezinta un factor important pentru fiecare intreprindere, care
desemenea are un rol decisiv.
Deci criteriile care au stat la baza selectrii principalilor furnizori de materii prime i auxiliare au
fost: preul, calitatea i sigurana furnizorului.

Principalii furnizori de materie prim

Tab .2

Nr. Furnizori Adresa Produse

mun. Chisinau, str.

1. SA Franzelua Produse de panificaie
Sarmizegetusa, 30

Moldagroproduct mun. Chiinu, str. Mesterul Fin de gru, produse

2.
SRL Manole, 12 cerealiere

mun. Chiinu str. Uzinelor,

3. SA Lapmol Lapte i produse lactate
17

mun.Chiinu str.Alexandru
4. SA Gitana Vin & Carne de pasre, ou
Vlahu nr.6
Carne

Am ales furnizorii dati de oarece majoritatea ofera livrarea materiei prime spre unitatile de
alimentatie publica, de asemenea s-a mai luat in calcul si reputatia lor pe piata.

4.Managementul si personalul firmei

Resursele umane reprezint unul dintre factorii de baz de productie. Orice activitate economic
este imposibil fr participarea resurselor umane. Resursele forei de munc a unei ntrprinderi
reprezint totalitatea salariailor prin contract de munc. n numrul salariailor se include att
persoanele prezente la serviciu, ct i cele absente din diferite motive.

Calcularea forei de munc se efectueaz n dependen de form organizatorico-juridic, de

structura organizatoric, de cifra de afaceri (volumul de desfaceri a produciei proprii), de numrul
de locuri n sal, precum innd cont i de unele norme tehnico-sanitare.

Fora de munc se calculez conform categoriilor de angajai:

1. Aparatul administrativ de conducere;

2. Lucrtorii din producere;

3. Lucrtori din sfera de deservire;

4. Lucrtori auxiliari.

1.Aparatul administrativ de conducere:

- manager
- merceolog
- contabil
2.Lucrtori din producere

- brutari- sef
- modelatori
- ajutor de brutar
3.Lucrtorii din sfera servirii i comer

- administrator
- vinzator
- spalator de vesela
- dereticatoare
4.Lucrtori auxiliari

- paznici
- instalatori
- hamali

4.1.Calculam numarul de angajati dupa numarul de posturi:

Na=(P*k*Tn)/Tef

Unde:

Na-numarul de angajati;

P- numarul de posture;

k-numarul de schimburi pe zi;

Tn-timpul nominal;

Tef-timpul efectiv;

Na=13*1*365/270=17 persoane;
Lista angajatilor
 Numarul Salariu Fondul de
Nr. Postul de lunar, retribuire,
angajati lei lei

Aparatul administrativ de
conducere
1 6500 6500
1 -manager
1 7000 7000
-merceolog
1 5400 5400
-contabil

Total 3 18900

Lucratorii de producere
1 9000 9000
2 - brutari- sef
- modelatori 2 6500 13000

- ajutor de brutar 2 4500 9000

Total 5 31000

Lucratori din sfera servirii si

comert
- administrator 1 9 000 9000
4
- vinzator 2 4000 8000
- spalator de vesela 2 3000 6000
- dereticatoare 2 3000 6000

Total 7 29 000

Lucratori auxiliari
5 -paznici 1 5000 5000
-hamali 1 4 000 4 000

Total 2 9 000

Total general 17 87 900

 Organigrama

Un plan financiar const ntr-un plan pe 12 luni a previziunilor privind profitul i pierderile, un
plan pe patru ani a previziunilor privind profitul i pierderile, un plan al fluxurilor de numerar, o
foaie cu balanta activelor i pasivelor, i un calcul al punctului de rentabilitate.

Programul de lucru si planificarea cifrei afaceri

Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de

productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). n el sunt concretizate, n
urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru o zi, specificul
alimentaiei publice.

5. Determinarea cifrei de afaceri

Cifra de afacere reprezinta suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de firma,
respectiv vinzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat. Pentru determinarea
cifrei de afaceri n intreprinderile de alimentaie public noi putem folosi dou metode:

1. Calculat n baza costului materiei prime + adaosul comercial

2. Calculat n baza preului mediu a unei cumprturi i numrului de clieni pe parcursul

unei zile

1. n baza consumului de materii prime:

CAzi = Cmp + Adc,

unde:

CAzi cifra de afaceri pe zi;

Cmp costul materiei prime consumate pe zi (date obinute din compartimentul

tehnologic);

Adc adaosul comercial al alimentaiei publice (Cmp * Rata AC(%)/100%).

CAan = CAzi * Tl

unde:

CAzi cifra de afaceri pe zi;

Tl numrul de zile lucrtoare ale ntreprinderii pe an.(314)

Volumul de desfacere n baza consumului de materie prima

Nc = Nls*1.5 = 80*1.5=120 consumatori/zi,

Cmp= 10200 lei

Rata ADC=300 %

ADC = 30600 lei

Tab. 6

Indicii calculate Zi, mii lei Luna, mii lei An, mii lei

Costul materiei 10,2 267 3202

prime

Cifra de afaceri 40,8 1070 12811

Adaos comercial 30,6 801 9608

5.2 Calculul cheltuielilor

1. Cheltuieli pentru transport:

Reprezinta 0,5 1,5 % de la CA

CA an *1. 5% 12811 mii *1.5%

Ch t = = =192
100% 100% mii lei

unde:

Cht cheltuieli transport, lei;

CAan cifra de afaceri anual, lei;

2. Cheltuieli pentru energia electrica si combustibil

Reprezinta 5-8% de la CA

CA an 8 12811 mii6
Chen= = =768
100 100 mii lei

unde:

Chen cheltuieli pe energie, lei;

CAan cifra de afaceri anual, lei;

3.Cheltuieli pentru plata dobnzilor aferente creditelor bancare

 CA an2 12811 mii2
Chb= = =256
100 100 mii lei

4.Cheltuieli pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie

Reprezinta 5% de la CA

CA an5 12811 mii5

Cht = = =640
100 100 mii lei

unde:

Cht cheltuieli pentru intretinere;

CAan cifra de afaceri anual;

5. Cheltuieli pentru publicitate

Nu trebuie sa depaseasca 3 % din suma CA

CA an3 12811 mii2

Ch pub= = =256
100 100 mii lei

unde:

Chpub cheltuieli pentru publicitate;

CAan cifra de afaceri anual;

6. Cheltuieli pentru uzarea imbracamintei, obiectelor de mica valoare, veselei.

Reprezinta 3-8% din CAan

CA a8 12811mii7
Chvesel , alb ,= = =896
100 100 mii lei

unde:

Chvese,alb. - cheltuieli pentru uzarea obiectelor de mica valoare i scurt durat;

CAan cifra de afaceri anual;

7. Cheltuieli pentru uzura si amortizare.

Reprezinta 5-8% din CAan

CA a8 128118
Chvesel , alb ,= = =1024
100 100 mii lei

8.Cheltuieli pentru asigurarea sociala.

Aceste cheltuieli se calculeaza din fondul de retribuie a muncii conform normativelor la

moment:

FTRM an23 1751 mii23

Cha = = =402, 7
100 100 mii lei

unde:

Cha cheltuieli pentru asigurare;

FTRM fondul de remunerare anual;

9.Cheltuieli pentru asigurarea medicala.

Aceste cheltuieli se calculeaz din fondul de retribuie a muncii conform normativelor la

moment:

FTRM an 4,5 17514,5

Ch am= = =787950
100 100 lei

unde:

Cham cheltuieli pentru asigurare medical;

FTRM fondul de remunerare anual;

10.Alte cheltuieli.

Reprezinta 10% de la CA (cifra de afaceri anual)

CA an 10 12811 mii10
Altech .= = =1281
100 100 mii lei
 5.3.Bugetul de consumuri i cheltuieli
Tab.7
Denumirea articolelor de consumuri i Suma, mii Nivelul cheltuielilor,
Nr.
cheltuieli lei %

1. Consumul de materii prime i materiale 10,2 25

2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 1751 14

3. Cheltuieli pentru asigurri sociale 402,70 3.2

4. Cheltuieli pentru ntreinere 640 5

5. Consumuri privind obiectelor de mic valoare i

896 8
scurt durat

6. Cheltuieli pentru uzur i amortizare 1024 8

7. Consumuri de energie electric i combustibil 768 8

8. Cheltuieli pentru transport 192 1.5

9. Cheltuieli pentru publicitate 393 3

10. Cheltuieli pentru plata dobnzilor aferente

256 2
creditelor bancare

11. Alte cheltuieli 1281 10

TOTAl 5939,9 88

Cifra de afacere anual -

Planificarea necesarului de investiii i a surselor de finanare. Bilana financiar

Calculul mijloacelor fixe investite:

MFmfld = Sint * ni ,

unde:

MFmfld mijloace fixe;

Sint suprafata intreprinderii, m2;

Ni - normativul investiiilor capitale la o unitate de volum, lei.

 MFtmfld = 288 * 14100= 1075,5 mii lei

Calculul mijloacelor circulante investite:

MCt=MCmp+MCinv+MCnumerar

1.Calculul mijloacelor circulante investite pentru achizitia materiei prime:

MCmp= S*Cmp

S stoc normat n zile (7 zile);

MCmp costul materiei prime pe zi.
MCmp=7*12,2 mii lei = 85,4 mii lei

2.Calculul mijloacelor circulante pentru inventar

care constituie 10 15 % din CAlunara

MCinv= 1070mii lei *0.1%= 107 mii lei

3. Calculul mijloacelor circulante in numerar

MCn=CAzi

MCn =40,8 mii lei

MCt=85,4mii + 107mii + 40,8mii = 233,2 mii lei

4. Calculul mijloacelor financiare total investite

MFt=MCt+MFmfld

MCt mijloace circulante totale;

MFvaloarea mijloacelor fixe investite;

MFtotale = 233,2mii + 1075,5mii =1308,7 mii lei

 5. Planul financiar

5.1 Programul de lucru si planificarea volumului de vinzari

Planul de producere si realizare se elaboreaza in expresie naturala si valorica. In baza indicatorilor

naturali, nominclatura si sortimentul productiei se planifica necesarul in resurse economice pentru
atingerea obiectivelor prevazute.

Volumele de productie planificate in expresie naturala trebuie argumentate in baza capacitatilor de

productie al intreprinderii ce exprima cantitatea de productie maxima ce se poate fabrica intr-o
perioada data, in conditiile folosirii depline a utilajelor existente in corespundere cu regimul optim
de lucru si de organizare a procesului de productie.

5.1.1. Planul productiei pe sortimente

Nr. Produsul U.m. Cantitatea pe schimb, Planul anual, in

Kg/schimb expresie naturala
1 Taietei de casa 150 39750
2 Taietei cu ou kg 50 13250
3 Paste fainoase lungi 100 26500
Total 300 79500

Exemplu de calcul :
VPca la bunica = 150 kg/schimb * 265 zile * 1schimb = 39750 kg/an.

Intreprinderea proiectata va lucra intr-un schimb, durata caruia este de 8 ore, intr-un an avem 265
zile lucratoare.

Dupa planificarea indicatorilor naturali ai programului de productie se elaboreaza indicatorii

valorici.

5.1.2. Calculul indicatorilor valorici

Nr. Produsul U.m. Planul anual Pret curent, Suma, lei

inexpresia naturala lei/kg
1 Taietei de casa 39750 25 993750
2 Taietei cu ou 13250 35 463750
3 Paste fainoase lungi 26500 30 795000
Total 79500 2252500

Exemplu de calcul :

Suma = VPca la bunica * Pret = 39750 * 25 = 993750 lei.

 5.2 Resurse materialo-energetice

Acest compartiment se bazeaz pe calcularea necesitii n unitai naturale i valorice

ale resurselor materialo-energetice necesare pentru ndeplinirea programului de producie:

materie prim,materiale principale i auxiliare, ap, energie termic i electric, frig etc.

Calculele materiei prime i auxiliare se efectueaz n baza materie prime i materialelor

principale prevzute n schema tehnologic ale proiectului. Preurile pentru o unitate de resurse
materialo-energetice pe pia la momentul elaborrii proiectului.

Tabelul 5.1 Calculul resurselor materialo-energetice

Nr. Denumirea u.m Pretul Pentru o unitate Pentru tot volumul de

resurselor pentru o de produs, 1kg productie
unitate,lei
Norma Suma, Cantitate Suma,mii
de lei a lei
consum

I Taietei de casa

39750 kg

1 Faina de griu Kg 25 200 5000 7950 198,75

2 Ou buc 1,5 45 67,5 1789 2,684

3 Lapte Kg 10 4 40 159 1,59

4 Sare de uz alimentar Kg 5 0,75 3,75 29,81 0,15

5 Zahar Kg 25 0,25 6,25 99,375 2,484

6 Condimente g 10 0,75 7,5 29,812 0,29

(colorant)

7 Energie electrica Kw 2,75 134 368,5 5326,5 14,648

8 Apa m3 10,0 8,5 85 337,87 3,378

Total 5578,5 25,224

II Taietei cu ou

13250 kg

1 Faina de griu Kg 25 100 2500 1325 33,125

2 Sare Kg 5 0,25 1,25 33,12 0,165

3 Ou buc 1,5 17 25,5 225,25 0,34

4 Condimente g 10 0.25 25 3,31 0,03

5 Energie electrica kw 2,75 134 368,5 1775,5 4,883

 6 Apa m3 10,0 8,5 85 112,625 1,126

Total 3005,25 39,669

III Paste fainoase lungi 26500 kg

1 Faina de griu Kg 25 150 3750 3975 99,375

2 Ou buc 1,5 20 30 530 0,795

3 Condimente g 10 0,5 5 1,325 0,013

4 Sare de uz alimentar Kg 5 0,5 2,5 13,25 0,066

5 Zahr-tos Kg 25 0,3 7,5 7,95 0,199

7 Amidon g 1,2 1,25 1,5 33,125 0,04

8 Energie electrice kw 2,75 134 368,5 3551 9,766

9 Apa m3 10,0 5 50 132,5 1,325

Total 4215 111,579

Exemplu de calcul:

CVP=NC*VPan=200*39750=7950 mii lei

MPPr et unitate 795025

SumaVPtotal = = =198 , 750 miilei ;
1000 1000

Suma total necerar pentru materia prim, materiale principale i auxiliare, resurse
energetice pentru fabricarea sortimentului propus este de 176,472 mii lei.

5.3 Rezultatele economico-financiare

n activitatea de planificare i analiz este necesar de a cunoate structura costului de

producie, adic elementele componente ale cheltuielilor de producie i ponderea fiecrui element
n parte n totalul cheltuielilor ce compun costul de producie respectiv.

Clasificarea cheltuielilor dup elemente economice este necesar pentru calcularea

cheltuielilor pe ntreprindere n total.

Profitul reprezint partea suplimentar a valorii care se obine n urma efecturii unui ciclu
de producie i este sursa principal pentru dezvoltarea de mai departe a ntreprinderii.

Profitul brut caracterizeaz nivelul de depire a veniturilor din vnzri asupra costului
acestor vnzri.

Asupra volumului profitului brut influeneaz:

modificarea volumului de vnzri nete;

 modificarea costului vnzrii nete (nivelul consumurilor i cheltuielilor);
modificarea preurilor la producia comercializat;
modificarea structurii i sortimentul produciei vindute.
Profitul net se caracterizeaz ca diferena dintre profitul pn la impozitare i suma

impozitului pe venit conform taxei n vigoare.

Pentru a determina care este profitul ntreprinderi trebuie s generalizm tabelele anterioare,
deoarece secia este proiectat i n calcul nu se va lua investiiile, doar activitatea economico
financiar.

Pentru ca cheltuielile cu asigurrile sociale se va aloca 24 % din cheltuielile cu remunerarea

muncii, pentru cheltuieli de producie indirecte se va considera fondul de salarii pentru muncitorii
implicai indirect n procesul de producere. Cheltuielile comerciale vor constitui 15 % din costul
vnzrilor, cheltuielile generale i administrative vor fi 11.5 % din costul vnzrilor, alte cheltuieli
vor fi la nivelul de 6 % din costul vnzrilor.

Tabelul 5.3.1 Principalii indicatori economico-financiari ai intreprinderii

Numarul Indicatorii u.m Valoarea indicatorilor

1 Vinzrile nete mii lei 24009

2 Costul vinzarilor,inclusiv: mii lei 14898,56

Cheltuieli materiale directe 12572,16

Cheltuieli legate de
remunerarea muncii 615,12
Contributii la asigurari
76,9
sociale
Cheltuieli de productie
indirecte
1634,38

3 Profit brut mii lei 9110,44

4 Cheltuieli ale perioadei, inclusiv: 4469,57

Cheltuieli comerciale 2234,784

Cheltuieli generale si
administrative 1489,856
Alte cheluieli operationale
744,928

5 Rezultat din activitatea operaional mii lei 4640,87

6 Cota impozitului pe venit % 18

 7 Valoarea impozitului pe venit mii lei 835,36

8 Profit net mii lei 1093,25

Contributii la asigurari sociale pot fi luate la nivel de 24% din cheltueli legate de
remunerarea muncii
Cheltuielile de productie indirecte pot fi luate la un nivel de 13 % din cheltuielile
materiale directe
Cheltuielile comerciale pot fi luate la un nivel de 15 % din costul vinzarilor
Cheltuielile generale si administrative pot fi luate la un nivel de 10% din costul
vinzarilor
Alte cheltuieli operationale pot fi luate la un nivel de 5% din costul vinzarilor

5.4 Planificarea necesarului de investiii i a surselor de finanare

Calculul necesitii de investiii capitale pentru construirea ntreprinderii se efectueaz n

baza normativelor investiiilor capitale specifice i a capacitii de producie proiectate.

Scopul unei ntreprinderi e de a obine rezultate ct mai nalte, iar obiectivul principal al
ntreprinderii este de a obine rezultatele dorite cu cheltuieli minime.

Alegerea cilor optime de activitate a ntreprinderii presupune determinarea nivelului

eficienei economice reale, compararea acesteea cu diferite variante posibile i alegerea celei mai
convenabile.

Tabelul 5.4.1 Calculul cheltuielilor capitale pentru dotarea cu utilaj a ntreprinderii

Cantitatea, Preul pentru o

Nr. Denumirea uniti unitate, mii lei Suma total, mii lei

1 Conveer 1 16 16

2 Malaxor 1 65 65

3 Aparat de marunit 1 12 12

4 Termocamer universal 2 600 1200

5 Mas 5 10 50

6 Dispozitiv de ridicare 3 3,5 10,5

7 Stelaj pentru condimente 2 2,5 5

8 Rame 10 3,8 38

9 Crucioare 10 0,5 5
 10 Lzi 20 0,1 2,0

11 Cntar platform 2 4,5 9

12 Cntar de mas 3 2,8 8,4

Total 60 1429,3

Cheltuielile pentru transportarea i montarea utilajului se calculeaza 10 % de la preul

utilajului.(142,93 mii lei)

Pentru construcia infrastructurii ntreprinderii se v-a contracta o companie de construcie

care v-a efectua lucrrile de construcie. Pentru construcia unui m2 este necesar de 5 500 lei.
Conform normelor de proiectare a ntreprinderii de salamuri n afara seciilor trebuie sa fie
amplasate i cile de comunicare i aprovizionare cu ap, energie electric, canalizare, ci de
transport pentru construcia acestor ci este determinat un coeficient din investiia n infrastructur
de circa 10 %.

Calculm termenul de recuperare a investiiilor dup urmtoarea formul:

K
T=
C
unde :
K volumul investiiilor pentru utilare;

C profitul net al ntreprinderii.

T= 142,93/1093,25=1,1 ani

5.4 Eficiena activitii ntreprinderii

Manifestrile obiective a economiei din comer, eforturile fcute pentru ndeplinirea lor i
rezultatele obinute conduc la concluzia c pentru exprimarea eficienei economice a ntreprinderii
trebuie folosit un complex de indicatori, care s evidenieze aceste raporturi la nivelul ramurii
pentru ansamblul, activitii comerciale i pentru diverse laturi ale acesteia. n continuare voi
calcula indicatori care vor determina eficiena ntreprinderii.

Estimarea corect a eficienei a activitii economice poate fi efectuat numai prin eforturile
depuse, o astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilitii.

a. Rentabilitatea vnzrilor :
Pb 9110,44
Rv = = 100 =37,95
VV 24009

b. Rentabilitate produciei:
 Pb 9110,44
R p= = 100 =61,15
C v 14898,56

c. Cheltuieli la un leu producie marf, lei

C v 14898,56
Cm = = =62,05
VV 24009

d. Productivitatea muncii n baza producii marf. mii lei/om

vm=
qi pi = 39,7 25+13,25 35+26,5 30 =160,81 miilei
N 14

e. Costul unitar de producere a taieteilor:

C pr pp 25224
c de casa= = =6,35lei / kg
VP pp 39750

C pr pc 39669
c cuoua = = =2,99lei /kg
VP pc 13250

C pr cv 111579
c paste fainoasel = = =4,22lei / kg
VP cv 26500

f. Preul unitar de realizare a produsului este:

M
pdecasa=C pp 1+ ( TVA ,
100 )( ) (
1+ profit =6,35 1+
100
20
100 )(
1+
10
100 )
=8,382lei /kg

M
pcuou=C pc 1+ ( TVA ,
100 )( ) (
1+ profit =2,99 1+
100
20
100 )(
1+
10
100 )
=3,947 lei/kg

M
(
p paste fainoaselungi =Ccv 1+
TVA ,
100 )( ) (
1+ profit =4,22 1+
100
20
100 )(
1+
10
100 )
=5,57 lei /kg
 Unde:
TVA, % este taxa cu valoare adugat i care este pentru taietei 20 % din cost ;
Mprofit. % - marja de profit a ntreprinderii i este de 10 %.

In urma efectuarii am decis de a lua un credit pe termen lung (CTL) pentru investitii capitale.

Din investitiile totale se i-a 30% in credit

Inv30 1308,7 mii30

Credit= = =392,6 miilei
100 100
Inv30 8 000 00030
Credit= = =2 400 000 lei
100 100

Deci vom lua CTL in valoare de 400 mii lei

CTL14 400 mii14

C h . CTL= = =56 mii lei
100 100

unde:

ChCTL = cheltuieli in urma creditului pe termen lung, lei;

CTL = credit pe termen lung, lei;

14% = rata creditului, %

CTS15 400 00015

C h . CTS= = =60 000 lei X
100 100

unde:

ChCTS = cheltuieli in urma creditului pe termen scurt, lei;

CTS = credit pe termen scurt, lei;

15% = rata creditului, %

Chb = ChCTL + ChCTS = 280 mii + 21 mii = 301 mii lei

unde:

Chb = cheltuieli bancare, lei

ChCTL = cheltuieli in urma creditului pe termen lung, lei;

ChCTS = cheltuieli in urma creditului pe termen scurt, lei;

CONCLUZIE

Pentru a efectua acest proiect am avut nevoie de urmtorul sortiment:

1. Taietei de casa 150 kg/schimb;

2. Taietei cu ou - 50 kg/schimb;
3. Paste lungi - 100 kg/schimb;

Pornind de la productivitatea fiecarui tip pe schimb am putut calcula volumul produselor

anuale ct i volumul vnzrilor nete pe sortimente.

tiind reeta de fabricare a fiecarui tip de salam , am efectuat calculele resurselor

materialo-energetice, la fiecare salam obtinindu-se date diferite ceea ce ne face sa concluzionm
ca fiecare tip de salam isi are consumul sau de materie prima cit si de materie auxiliara.

Totodata am calculat i salariu lunar, fondul de retribuire si salariu total.

Volumul investitiilor capitale s-a calculat conform cheltuielilor pentru utilaj, pentru
transportarea si montarea lui la fel si pentru cheltuielile pentru constructia ncapeilor obinindu-se
un total de investitii capitale de 1429,3 mii lei.

Indicatorii eficienei activitaii ntreprinderii s-au determinat dupa profitul brut , volumul
vinzarilor si costul productiei, deci rentabilitatea vinzarilor - 37,95% 27.38 i rentabilitatea
productiei 61,15%.

Termenul de recuperare a investiiilor 1,1 ani.

 MINISTERUL EDUCATIEI SI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI
Facultatea Tehnologie si Management in Industria Alimentara
Departamentul Tehnologia Produselor Alimetare

Proiect de an
La disciplina Managementul intreprinderii
Tema : Elaborarea Planului de afaceri pentru intreprinderea de

fabricare a pastelor fainoase cu o productivitate de 300

kg/schimb
Elaborat de : Vatavu Ana gr TP-141

Controlat de : Dr. conf. univ. Luca N.

Chisinau 2017
 Rezumat 2-3

Descrierea ntreprinderii 3-4

2.1 Locul amplasrii 7-8

2.2 Forma organizatorico-juridic 8-9

2.3 Fondatorii

2.4 Capitalul social

Piaa 9

3.1 Consumatorii 10

3.2 Concurenii

3.3 Furnizorii

Managementul i personalul 10

4.1 Personalul de conducere 10-13

4.2 Personalul de execuie 14

4.3 Statele de personal i organizarea/planificarea salarizrii 14-15

Planul financiar 15

5.1 Programul de lucru i planificarea volumului de vanzari/cifrei de afaceri 15-16

5.2 Resurse materialo-energetice 16

5.3 Rezultatele economico-financiare 17

5.4 Eficiena activitii ntreprinderii 17

Cuprins