Estetica muzicala, an III sem.

ntrebari grele:

1. Epoca moderna a adus n atentie estetica n cea mai strnsa relatie cu

filosofia.,Lessing, Diderot, Descartes, Kant, Schiller, Hegel, Schelling fiind numai
ctiva dintre cei care au avut un cuvnt greu de spus n acest domeniu.

2. Din sec. al XIX-lea, estetica este privita ca o disciplina n sine, cercetarile se

diversifica si specializarile se nmultesc, principalele domenii avizate fiind cele
are artelor plasticw, arhitecturii, literaturii si mai putin muzicii.

3. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care

omul le percepe, si cele din natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara
activitatea, si cele ale artelor

4. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o

lume deosebita de aceea a perceptiei comune si a vietii practice.

5. Definirea frumosului universal, capacitatea discernerii acestuia n productia artistica

sunt mereu teme de meditatie ale disciplinei esteticii.

6. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai ulte ori
insuficiente pentru a patrunde esenta acestei arte temporale.

7. Categoriile estetice sunt notiuni de larga generalitate, care desemneaza tipuri de

relatii afective si care reprezinta instrumente de cunoastere estetica a lumii.

8. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit,
din timpuri imemoriale, ntre activitatea subiectului uman contemplator si obiectul
contemplat.

9. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce

a stat la baza fabulatiei operei.

10. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este
un fenomen estetic deosebit de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit.

11. Frumosul muzical se nscrie pe orizontala sensului melodios si pe verticala ideii de

armonios.

12. n sec. XX, urtul s-a asimilat n planul esteticului si s-a impus ca atractivitate a
urtului, expresivitate socanta, fascinatia urtului.
13. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina, care
nseamna naltime, elevatie

14. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim, intra notiunea de
simbol acea imagine concreta sau expresia care a fost ridicata la nivelul unei
semnificatii universale.

15. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele
desemnate sa o sustina erau cele deduse din principiile proportiilor pitagoreice?
cvarta, cvinta si octava.

16. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria
sublimului, prin implicarea sentimentului sacru.

17. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului, prin maiestria si complexitatea
travaliului armonic, polifonic, timbral, desfasurat n grandioase forme muzicale.

18. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea,

usurinta si naturaletea realizarii.

19. Gratiosul muzical reprezinta ntrzierea gestului muzical, prelungirea melodiei,

care se face n special prin ornamentica, o practica specifica Barocului.

20. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice, care presupun o
naratiune, un conflict dramatic.

21. Tragicul operelor wagneriene este sustinut de tratarile simfonice tensionate, de

intensa cromatizare a liniei melodice, de modulatiile continue si de componenta
coplesitoare a aparatului orchestral.

22. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, iar expresia muzicala
s-a adecvat tot mai mult cerintelor tragediei

23. Comicul muzical este evidentiat n spectacole lirice, de tipul opera buffa, aparut n
Baroc.

24. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, viioaie, ariile melodioase si
simple.

25. Prin valoarea estetica se dezvaluie sensurile incifrate ale lumii. n ea se ntlnesc
concretul cu abstractul., potentnd maxima generalitate a semnificatiilor.

26. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare:

senzoriala, afectiva si rationala.

27. La fel ca toate celelalte gusturi, fie estetice generale, fie artistice, si gustul estetic
muzical se poate forma si cultiva.

28. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva, modul frigic aducea o
atmosfera de blandete si duiosie, iar modul lidic putea imprima o stare de
moleseala ostasilor.

29. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea

guverneaza att muzica, fiinta, ct si universul.

30. Teorii referitoare la problematica frumosului si artelor sunt cunoscute din scrierile
filosofilor chinezi, ale celor indieni, dar mai ales ale celor eleni.

31. n Evul Mediu si Renastere , teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre
Bine si Adevar.

32. Unii esteticieni, printre care si Tudor Vianu, iau n considerare n demersul de
teoretizare al fenomenului estetic numai segmentul creativ.

33. n patrimoniul culturii intra compartimentul arte, acesta incluznd recunoscutele

sapte arte, ntre care se numara si muzica.

34. Problematica pusa n discutie se refera la originile si esenta artei, functiile si rolul
artei n viata omului, legitatile generale ale dezvoltarii artei.

35. Pe prima treapta, la contactul obiect-subiect, afectivitatea umana a determinat

atitudini primar-estetice.

36. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost misterul, inexplicabilul
logic.

37. Sentimentul frumosului ar putea fi numit drept tentatia perfectiunii, atractia sau
chemarea catre intuirea sau realizarea plenara a virtutilor desavrsite.

38. Modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos influentnd sufletul,

capabile de a insufla ascultatorului o anume stare de spirit.

39. Conceptia matematic-ezoterica a pitagoreicilor a fundamentat ntreaga gndire

despre muzica si a fost reluata mereu peste veacuri.

40. Aristotel include muzica n rndul artelor imitative, alaturi de poezie si artele
plastice.

ntrebari medii :

41. n conceptia lui Aristotel, nsa, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera
plina de entuziasm. R=A

42. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare:

senzoriala, afectiva, rationala. R=A

43. Categoria comicului are dimensiuni comune cu tragedia prin echivalenta scenica.
R=A

44. Existenta valorii este conditionata de prezenta celor doi factori de baza, obiectul
valorizator si subiectul valorizat. R=A

45. Valoarea estetica este rezultanta elevata a spiritului creativ. R=A

46. Estetica este o stiinta umanista. R=A

47. Genul muzical cel mai apropiat categoriei tragicului este opera. R=A

48. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie, ariile melodioase si
simple. R=A

49. Filosofia antica a luat n discutie problema frumosului n special n raport cu artele
practicate n antichitate si cu importanta lor n viata cetatii. R=A

50. n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele
despre Constient si Subconstient. R=F

51. Categoria urtului este o categorie similara frumosului. R=F

52. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva. R=A

53. n conceptia lui Aristotel, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera de
duiosie.R=F
(entuziasm)
54. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de armonie.
R= F

55. Platon considera ca modul frigic aducea o atmosfera de blndete si duiosie.

R=A
56. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care
omul le percepe, si cele din natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara
activitatea, si cele ale artelor. R=A

57. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care i prisoseste. R=F

58. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care lipseste restului ei.
R=A

59. Caracterul etero-cosmic al oricarei creatii de arta este absolut evident. R=A

60. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai multe ori
insuficiente pentru a patrunde estenta acestei arte temporale. R=A

61. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit,
din timpuri imemoriale, ntre afectivitatea subiectului uman contemplator si
obiectul contemplat. R=A

62. Frumosul este categoria fundamentala a esteticii, chiar obiectul de referinta al

acestei discipline. R=A

63. Frumosul este o categorie secundara a esteticii, care nu reprezinta un obiect de

referinta. R=F

64. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre absolut, spre
perfectiune. R=A

65. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este
un fenomen estetic deosebit de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit. R=A

66. n conceptia antica, frumosul era contopit cu adevarul si natura. R=F

67. Termenul melodios desemneaza atributul melodiei, care, ca unitate elementara

creata, trebuie sa raspunda normelor unor matrice umane interioare, capabile sa o
perceapa si sa o recunoasca drept proprie fiintei superioare, realiznd starea de
bine, de confort, de bucurie a regasirii coordonatelor esentiale. R=A

68. Termenul armonios desemneaza atributul armoniei, care, ca unitate creativa

complexa, are rolul de a pune n vibrare univresul muzical uman tridimensional,
pe axa verticalitatii ce urca spre cosmos (Dumnezeu), aflnd concordanta dintre
acestea. R=A
69. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea
guverneaza att muzica, fiinta, ct si universul. R=A

70. Clasicismul francez si german nu considera categoriile frumosului si urtului drept

o pereche corelativa pe plan formal. R=F

71. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa

exprime Divinitatea, adresndu-I-se direct. R=A

72. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele
desemnate sa o sustina erau cele deduse din principiile proportiilor pitagoreice:
terta, sexta, prima. R=F

73. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria
sublimului, prin implicarea sentimentului sacru. R=A

74. Opera lui J.S.Bach este prototipul grotescului, prin maiestria si complexitatea
travaliului componistic. R=F

75. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea

executiei, greutatea si efortul realizarii. R=F

76. Tragedia este o specie artistica datnd din preistorie. R=F

77. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica nu se poate face
simplist, ci implica diverse corelari, diverse intersectari caracteriale, diverse si
multiple implicatii categoriale. R=A

78. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica se face strict,
fara a atinge implicatii din alte categorii. R=F

79. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos.

R=A

80. n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele
despre Tragic si Sublim R=F

81. Laicizarea muzicii s-a facut n timp si pe ncetul, legaturile sale cu lumea credintei
s-au subtiat si chiar s-au rupt pe alocuri. R=A

82. ntr-o definitie contemporana, estetica nu cuprinde dect frumosul social. R=F

83. ntr-o definitie contemporana, estetica studiaza frumosul naturii. R=F?

84. Frumosul muzical este usor definibil R=F

85. Categoriile estetice sunt notiuni de larga circulatie, care desemneaza relatia ntre
creator interpret R=F

86. Misterul este elementul care a declansat reactia intuitiv estetica. R=A

87. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce

a stat la baza fabulatiei operei. R=A

88. Categoriile estetice desemneaza numai continutul operei. R=F

89. Estetica muzicala are un domeniu de referinta mult mai vast. R=A

90. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim intra notiunea de
simbol. R=A

91. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului. R=A

92. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina.

R=A

93. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura franceza.

R= F

94. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea,

usurinta si naturaletea realizarii. R=A

95. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice. R=A

96. n tragedia antica se urmarea obtinerea catharsisului, purificarea prin suferinta.

R=A

97. n opera seria, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie. R=F?

98. Renasterea a nsemnat momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela

regulilor ecleziastice. R=A

99. De cnd a existat frumosul si placerea creerii si contemplarii lui, oamenii I-au
cercetat sursele, legile, efectele. R=A

100. Din secolul al XIX-lea, estetica nu mai este privita ca o disciplina n sine.
R=A
101. O opera de arta este o evadare din realitate captivanta si plina de lumini.-
afirma Tudor Vianu. R=F

102. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o
lume comuna, subordonata practicii cotidiene. R=F

103. Procesul de cristalizare a notiunii de categorie estetica s-a facut n doua etape:
prima a fost cea rational-ordonatoare, iar cea de-a doua a fost ontic-afectiva.
R= F

104. n conceptia lui Vianu, categoriile estetice sunt nume colective prin care sunt
ntelese anumite impresii tipice, pe care le putem primi de la arta. R=A

105. Frumosul strabate manifestarile esteticului, avnd configuratia unei straluciri

caleidoscopice. R=A
A/F

106. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este sublimul. R=F

A/F

107. n Estetica urtului de Rosenkranz, acesta este prezent ca o medie ntre

gratios si tragic. R=F
A/F

108. Non-armonia este o suprapunere disarmonica (sunete non-functionale), care nu

are (au) capacitatea de a ceea concordanta vibratiei universului uman cu aceea a
cosmosului. R=A
A/F

109. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza urtul cu facultatea ratiunii

universale. R=F
A/F
110. Categoria sublimului este mereu considerata n raport cu cea a frumosului, n
ideea de treapta superioara a acesteia. R=A
A/F

111. Gratiosul muzicii baroce, obtinut prin ornamentica specifica, a fost continuat
de ornamentica epocii contemporane. R=F
A/F

112. n evolutia tragica, pieirea valorilor este nsotita de existenta unui ideal.
R=A
113. Tragicul nfricoseaza fara sa purifice si fara sa nalte. R=F
A/F

114. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, dar expresia

muzicala nu s-a adecvat cerintelor tragediei. R=F
A/F

115. Tragicul n muzica poate fi ntlnit doar n genul dramatic (opera). R=F
A/F

116. Gndirea romantica, dar si destinul unor compozitori ai epocii s-au nscris pe o
traiectorie tragica, acestia exprimnd n lucrarile lor tocmai conflictul nascut ntre
realitate si aspiratii (idealuri). R=A
A/F

117. Tragismul nu este strain nici caracterului unor piese instrumentale sau unor
lieduri romantice.
A

118. Fata de complexitatea lucrarilor muzicale, uneori, trimiterea la una singura

dintre categoriile estetice poate parea simplista.
A

119. n sistemul de valori umane exista valori materiale si valori spirituale.

A

120. Valorile estetice fac parte din categoria valorilor materiale.

/F

ntrebari usoare = 3 puncte

121. Cui apartine lucrarea Originile tragediei ?

a. Vianu
b. Blaga
c. Nietzsche

122. Plotin si Sfntul Augustin au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea

estetica prin:
a. influenta gndirii religioase crestine
b. studiile de stiinte naturale
c. apelare la proportia umana
123. n epoca moderna, estetica a fost privita n strnsa relatie cu:
a. literatura
b. filosofia
c. religia

124. Lucrarea Aesthetica, aparuta n 1750, apartine lui:

a. Hegel
b. Kant
c. Baumgarten

125. Obiectul Esteticii muzicale este studierea:

a. frumosului naturii
b. frumosului industrial
c. frumosului muzical si artistic

126. n secolul XX, teoreticienii germani au nceput sa priveasca estetica drept:

a. stiinta artei
b. psihologia frumosului
c. filosofia frumosului

127. Tudor Vianu considera ca apartinnd esteticului doar compartimentul:

a. social
b. natural
c. artistic- creativ

128. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost:

a. munca
b. lumina
c. misterul

129. Fata de estetica celorlalte arte, estetica muzicala are un domeniu de referinta
mult mai:
a. restrns
b. vast
c. obscur

130. Denumirea ca atare a categoriilor estetice este de data:

a. recenta
b. antica
c. renascentista

131. n expresivitatea lui imediata si frapanta, ca splendoare, ca stralucireexuberanta

sau discreta, frumosul este:
a. disarmonie
b. armonie
c. simetrie

132. Platon gasise pentru fuziunea dintre frumos si bine termenul de:
a. kalofon
b. kalon-kagathon
c. kagathon

133. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este:

a. sublimul
b. gratiosul
c. urtul

134. Categoria urtului a fost reconsiderata n:

a. Sec. XVIII
b. Sec. XIX
c. Sec. XX

135. La mijlocul sec. XIX, Rosenkranz a elaborat o:

a. Estetica a frumosului
b. Estetica a sublimului
c. Estetica a urtului

136. Teoria mimesisului se refera la:

a. imitare
b. multiplicare
c. aplicare

137. Longinus a elaborat o lucrare :

a. Despre frumos
b. Despre sublim
c. Despre urt

138. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza sublimul cu facultatea:

a. afectivitatii universale
b. spiritului universal
c. ratiunii universale

139. n viziunea lui Plotin, gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd:
a. gratia umana
b. gratia divina
c. gratia naturii
140. Schiller a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de gratios,
translnd semnificatia mistica spre o semnificatie:
a. etica
b. artistica
c. divina

141. Daca sublimul caracteriza creatia lui J.S.Bach, gratiosul am putea spune ca
este caracteristica muzicii lui:
a. L.van Beethoven
b. R. Wagner
c. W.A.Mozart

142. Nietzsche urmareste conditia istorica a nasterii tragediei ca specie dramatica

n lucrarea sa:
a. Asa grait-a Zaratustra
b. Originile tragediei
c. Originile teatrului

143. n antichitate, prin tragedie se urmarea obtinerea catharsisului, termen se

nseamna:
a. purificarea prin suferinta
b. eliberarea
c. ncarcarea pozitiva

144. Conceptul de tragic si tragedie a fost analizat si de esteticienii romni:

A. Lucian Blaga
B. Tudor Vianu toti 3
C. Gabirel Liiceanu

145. Categoria tragicului n muzica poate fi urmarita n:

a. simfonii, oratorii
b. cantate, opere
c. toate genurile muzicale

146. Cel care renvie traditia tragediei antice n spectacolul de opera total, sincretic,
este:
a. R.Wagner
b. G.Verdi
c. Ch. Gounod

147. Modalitatile de realizare a comicului sunt:

a. umorul, satira, sarcasmul
b. ironia zeflemeaua, gluma
c. toate cele mentionate mai sus

148. Servitoarea stapna, Barvierul din Sevilla, Don Pasquale sunt opere din
categoria:
a. comic
b. tragic
c. grotesc

149. Valorile estetice fac parte din categoria:

a. valori materiale
b. valori spirituale
c. valori etice

150. Valoarea estetica se confunda cu valoarea artistica n cazul n care:

a. conceptul de estetica integreaza si natura
b. conceptul de estetica integreaza si viata sociala
c. conceptul de estetica integreaza numai arta

151. Criteriile folosite n valorizarea estetica sunt:

a. expresivitatea, forta de sugestie, reprezentarea
b. concordanta dintre forma si continut, locul si
rolul n cadrul contextului stilistic
c. toate cele mentionate la punctele a si b

152. n perioada gndirii arhaice grecesti, triuna horeia reprezenta ngemanarea :

a. poeziei cu muzica si dansul
b. poeziei cu declamatia si retorica
c. muzicii cu retorica si dansul

153. n mitologia greaca artele erau protejate de muze. Cte muze existau ?
a. 7
b. 9
c. 6

154. Muza protectoare a muzicii si a poeziei lirice era:

a. Caliope
b. Euterpe
c. Terpsihora

155. Modurile antice grecesti influentau sufletul, fiind capabile de a insufla

ascultatorului o anume stare de spirit, astfel ca cele mai folosite moduri erau cele
considerate:
a. pasive
b. lascive
c. tonice

156. Evul Mediu a nsemnat o directionare a tuturor artelor pe coordonata:

a. naturalista
b. religioasa
c. umanista

157. Spectacolele cu subiect religios ale Evului Mediu organizate de biserica erau:
a. misterele
b. pasiunile
c. liturghiile

158. Momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela regulilor ecleziastice s-a
fixat n:
a. Evul Mediu
b. Renastere
c. Baroc

159. Lucrarea Aesthetica de Baumgarten a aparut n anul

a. 1750
b. 1850
c. 1900

160. Frumosul muzical si artistic este obiectul

a. Esteticii naturii
b. Esteticii muzicale ?
c. Esteticii artelor plastice

161. Cei care au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea estetica sub influenta
gndirii religioase crestine au fost
a. Kant si Hegel
b. Schiller si Goethe
c. Plotin si Sf. Augustin

162. Estetica a fost privita n strnsa relatie cu filosofia n

a. Epoca moderna
b. Evul Mediu
c. Antichitate

163. Estetica a nceput sa fie privita drept filosofia frumosului, n sec.XX, de catre
a. teoreticienii francezi
b. teoreticienii englezii
c. teoreticienii germani

164. Din ce secol a nceput sa fie privita estetica drept o disciplina n sine.
a. sec.XIX
b. sec. XVIII
c. sec. XX

165. Muzica este o arta

a. statica
b. figurativa
c. temporala

166. n gndirea lui Tudor Vianu, estetica apartine compartimentului

a. artistic-creativ
b. social-politic
c. economic administrativ

167. Obiectul de referinta al esteticii este:

a. frumosul
b. urtul
c. sublimul

168. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre:

a. natura
b. absolut
c. uman

169. Ce categorie estetica a fost reconsiderata n sec. XX ?

a. frumosul
b. comicul
c. urtul

170. Rosenkranz a elaborat Teoria urtului la mijlocul

a. sec. XX
b. sec. XIX
c. sec.XVIII

171. O lucrare Despre sublim a fost elaborata de

a. Kant
b. Sf. Augustin
c. Longinus
172. Critica ratiunii de judecata a fost elaborata de
a. Descartes
b. Kant
c. Lessing

173. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa

exprime:
a. Divinitatea
b. Imaterialul
c. Sentimetalul

174. Intervalele deduse din principiile proportiilor pitagoreice desemnnd

consonanta perfecta sunt:
a. cvarta, cvinta, octava
b. sexta, terta
c. secunda, septima

175. Gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd gratia divina, n

viziunea lui
a. Sf.Augustin
b. Longinus
c. Plotin

176. Cel care a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de
gratios, cu semnificatie etica, a fost:
a. Goethe
b. Schiller
c. Schelling

177. O practica specifica Barocului, care aduce categoria de gratios n muzica este:
a. ornamentica
b. ritmica
c. armonia

178. Richard Wagner renvie n spectacolul de opera traditia:

a. comediei del arte
b. tragediei antice
c. spectacolului liturgic

179. Comicul muzical este evidentiat n spectacole de tipul:

a. opera buffa
b. opera seria
c. drama per musica
180. n categoria comicului poate fi ncadrata opera:
a. Aida
b. Aurul Rinului
c. Servitoarea stapna

181. n opera de arta valoarea estetica este o valoare:

a. sociala
b. artistica
c. economica

182. Euterpe era muza protectoare a:

a. dansului
b. tragediei
c. muzicii si poeziei lirice

183. n mitologia greaca, entitatile spirituale care protejau artele se numeau:

a. erinii
b. muze
c. cariatide

184. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii:

a. o informatie
b. o valoare
c. un echilibru

185. Definitiile date esteticii s-au cristalizat si s-au sistematizat n formularile:

a. baroce
b. clasice
c. contemporane

186. Conform conceptiei lui Vianu, vom studia estetica frumosului:

a. artistic
b. natural
c. social

187. Alberti a scris o carte despre:

a. originea culorii
b. efectul luminii
c. natura perspectivei

188. Cartea De divina proportione a fost scrisa de:

a. Kant
b. Pacioli
c. Durer

189. Pictura Capelei Sixtine a fost realizata de:

a. Michelangelo
b. Boticelli
c. De Vinci
190. Artele liberale, ntre care se ncadreaza si muzica, erau n numar de:
a. 3
b. 7
c. 9

191. O figura centrala ntre gnditorii Evului Mediu a fost:

a. Sf. Augustin
b. Kant
c. Platon

192. Categoria tragicului poate fi recunoscuta n opera:

a. Don Pasquale
b. Servitoarea stapna
c. Traviata

193. Gratiosul n muzica se realizeaza n special prin:

a. dramaturgie
b. dinamica
c. ornamentica

194. Categoria comicului se gaseste n genul muzical:

a. opera seria
b. opera buffa
c. drama lirica

195. Stiinta care se ocupa cu studiul valorilor este:

a. axiologia
b. gnoseologia
c. ontologia

196. Modalitatile de receptare a manifestarii gustului sunt:

a. sensoriala si afectiva
b. afectiva si rationala
c. sensoriala, afectiva si rationala

197. Instrumentul muzical al zeului Apollo este:

a. aulosul
b. lira
c. sirinxul

198. Muza comediei este:

a. Talia
b. Caliope
c. Clio

199. Spiritul cartezian a fost introdus de Descartes n:

a. sec. XVI
b. sec. XVII
c. sec. XVIII

200. Wagner renvie n opera romantica traditia:

a. tragediei antice
b. misterului medieval
c. cntecului trubaduresc