Clasificarea cariilor.

Instrumentar

Clasificarea cariilor dentare.

Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare.

Caria dentara este considerata ca fiind cea mai rspndita maladie, care
afecteaz populaia mondiala in procentaj de 90%.
Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana.
Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in
special Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii
dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui
- smaltul.
Definitie: Caria dentar este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic i
asincron, care n stadiile necavitare (n smal i chiar n dentin) are capacitatea de a se
vindeca cu ajutorul msurilor preventiv-terapeutice.
Definitii:
J.R Elderton. consider c procesele carioase reprezint n mod fundamental o
manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu i fosfat n esuturile dentare
i saliv, mediat de microorganismele plcii bacteriene i influenat de unii factori
numii determinani ecologici.
Th. Lundeen o definete ca o boal infecioas a dinilor care provoac disoluia
i distrucia localizat a esuturilor calcificate.
A Thylstrup o consider o boal ce afecteaz sedii specifice, provocat de
activiti bacteriene localizate.
W.H Bowen. susine c leziunea carioas nu apare n absena plcii bacteriene sau
a carbohidrailor fermentabili, astfel nct el o consider o boal dietobacterian.
S. Reisine a conceptualizat caria dentar ca rezultatul interaciunii dintre factorii
genetici i cei de mediu n care componentele biologice, sociale, comportamentale
i psihologice au un mod complex de manifestare.

Caria dentar este un proces dinamic, n care disoluia i reprecipitarea srurilor

minerale din esuturile dentare, placa bacterian i saliv au loc alternativ n funcie

1
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

de pH-ul de pe suprafaa dentar n relaie cu metabolismul ecosistemului reprezentat

de placa bacterian.
Modificarea brutal sau ndelungat a unor condiii de mediu n jurul unei plci
bacteriene nepatogene face ca microflora rezident s-i schimbe compoziia, cu
predominana speciilor acidogene i acidurice. Prin glicoliza anaerob a substratului
nutritiv glucidic, se vor produce cantiti relativ mari de acizi organici, care vor scdea
pH-ul la nivelul interfeei dinte/plac bacterian pn n jur de 5,5 (pH critic), moment n
care sunt iniiate procesele de demineralizare. Dac condiiile defavorabile de mediu sunt
depite, vor predomina fenomenele de remineralizare i vindecare a leziunii respective

Clasificarea cariilor dentare

Clasificarea leziunilor carioase

Criterii de clasificare:
I. Din punctul de vedere al aspectului clinic, leziunile pot fi:
Necavitare leziune carioas reversibil prin remineralizare;
Cavitare ireversibile-tratament restaurativ.
LEZIUNI NECAVITARE
este prezenta o leziune de subsuprafata, acoperita de un strat de smal;
pseudointact aproximativ integru, aspru la suprafata. Este considerat stadiu
reversibil al leziunii carioase prin procese de remineralizare (terapeutice
sau naturale);
LEZIUNI CAVITARE
caracterizate de o solutie de continuitate la suprafata smaltului, cu prabusirea
prismelor si instalarea unei cavitati. Este considerat stadiu ireversibil, el
beneficiind numai de tratament restaurativ.
2.Din punctul de vedere al tipului lezional:
Primare, iniiale sau incipiente;
Secundare (recurente);
LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE
descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui;

2
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE

sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor ncorjurtori ai unei
obturatii existente. Sediile cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt:
marginile aproximale, vestibulare si linguale ale unei obturatii
aproximale, in zona punctului de contact;
anturi i fosete care nu au fost inglobate in cavitate;
- suprafetele de langa zonele fracturate;
3.. Din punctul de vedere al evoluiei clinice:
Cu evoluie rapid-progresiv (acute);
Cu evoluie lent-progresiv (cronice);
Oprite n evoluie, staionare sau cu evoluie ntrerupt;
Vindecate.

EVOLUIIA CLINIC
I. CARII CU EVOLUIE ACUT PROGRESIV (CARII EXPLOZIVE SAU
RAMPANT CARIES)
procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina
lezionala este moale i de culoare galbuie. Sunt frecvent insoite de reactii pulpare severe.
II. CARII CU EVOLUIE LENT PROGRESIVA (CRONICE).
evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite profunzimi, si
au tendina de a evolua n numar redus. Dentina lezionala este de consistent dur i de
culoare inchisa. De obicei diferena intre caria acut i cea cronica se face pe baza
coloraiei, consistenei, mirosului, vrstei, duratei evolutiei i posibilei reacii pulpare.
III. CARII CU EVOLUIE NTRERUPT (STAIONARE SAU OPRITE N
EVOLUIE)
apar in situaiile clinice cand fie prin prabuirea prismelor de smal sau prin absena
dintelui vecin sunt create condiiile propice curairii, autocuratirii i contactului direct cu
saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine
reprezentat care se opune unui atac cariogen ulterior.
IV. CARII VINDECATE

3
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

reprezint leziuni carioase iniiale, remineralizate datorit accesului direct al

factorilor favorizani remineralizani. De obicei sunt localizate la nivelul coletului,
urmrind orientarea festonului gingival i apar cand leziunile incipiente beneficiaz prin
eruptia pasiv a dintelui de expunerea direct la fluxul salivar i la mijloacele de curatire
si autocuraire.
4. Dupa tesutul afectat:
I.Carii de smalt
Corespund leziunilor carioase incipiente sau initiale.
II. Carii de dentina
Corespund cariilor cavitare ce afecteaza smaltul si dentina.
III.Carii de cement (suprafata radiculara)
Sunt localizate pe suprafetele radiculare afectand cementul si dentina.Sunt
asociatevprocesului fiziologic de imbatraniresi fenomenului de recesiune
gingivala.
5. D.p.d.v. IATROGENIC
CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)
Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul unei
proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau intentionat.
6. Dupa numarul de fete afectate:
I.Leziuni carioase simple
Afecteaza o singura suprafata a dintelui,
II. Leziuni carioase compuse
Afecteaza doua suprafete ale dintelui,
III. Leziuni carioase complexe
Afecteaza trei sau mai multe fete ale dintelui.
7. Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)
Clasa I
Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum sunt fosetele si
fisurile.De obicei au trei localizari:
- Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
- Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale molarilor,

4
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

- Fetele palatinale ale dintilor frontali.

Clasa II
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale premolarilor si molarilor.
Clasa III
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori fara a
afecta sau a necesita indepartarea unghiului incizal.
Clasa IV
Leziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori care
afecteaza sau necesita indepartarea si restaurarea unghiului incizal.
Clasa V
Leziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe fetele vestibulare si orale ale tuturor
dintilor.
Clasa VI
Leziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui Black. Se intalnesc la
nivelul marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice suprafata expusa la
maxim curatirii si autocuratirii. De obicei debuteaza la nivelul unui defect de
formare sau de origine traumatica.
8. Din punctul de vedere al profunzimii i al esuturilor afectate, OMS a propus
urmtoarea clasificare:
D1: leziune n smal detectabil clinic cu suprafee intacte (necavitare);
D2: leziune n smal detectabil clinic cu suprafaa cavitar;
D3: leziune n dentin detectabil clinic (cu sau fr cavitaie);
D4: leziune cu afectare pulpar.
9. Combinnd criteriul ce privete integritatea suprafeei leziunilor ct i stadiul lor de
evoluie, Academia American de Stomatologie Restaurativ mpreun cu unii autori (B.
Nzvad, V. Machiuiskien i V. Baielum, 1999) au propus urmtoarea clasificare:
O sntos clinic. Smalul este sntos, cu transluciditate i textur normal (n
fisurile cu acest tip de smal este permis o uoar modificare de culoare);
1 carii active cu suprafaa smalului intact.
suprafaa smalului este alb-glbuie, opac, fr strlucire;
la palparea blnd cu sonda suprafaa este aspr i rugoas;

5
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

pe suprafeele netede leziunea carioas este localizat tipic aproape de marginea

liber a gingiei;
n anuri i fosete morfologia este intact i leziunea se ntinde numai de-a lungul
pereilor verticali ai anurilor;
2 carii active cu apariia unei discontinuiti n smal:
aceleai criterii ca la indicele 1, concomitent cu apariia unei pierderi minore
(microcavitaie) localizat strict n smal;
la palpare nu se percepe reducerea duritii smalului sau perei subminai.
3 carii active cu leziune cavitar:
la inspecia cu ochiul liber se observ pierderea de esut dentar dur (att smal, ct
i dentin);
la palparea uoar, consistena este moale sau asemntoare cu aceea a pielii, i cu
o interesare pulpar facultativ.
4 Carii inactive cu suprafaa smalului intact:
la inspecie, smalul este lucios, strlucitor, dar cu o culoare ce variaz ntre alb-
cretos, maron sau negru;
la palparea foarte uoar cu sonda, pe suprafaa leziunii smalul este dur i neted;
pe suprafeele netede, leziunea carioas este localizat tipic la oarecare distan de
marginea liber a gingiei;
n anuri i fosete, morfologia fisural este intact i leziunea se extinde numai pe
pereii laterali ai anului.
5 carii inactive cu apariia unei discontinuiti n smal
se ntlnesc criteriile indicelui 4, concomitent cu o pierdere minor localizat
strict n smal (microcavitaie);
palparea nu deceleaz modificri n duritatea smalului i nici perei subminai.
6 carii inactive cu leziune cavitar
la inspecie se observ pierderea de esut dentar dur, att n smal, ct i n
dentin;
suprafaa cavitii poate fi lucioas, iar la palpare dentin este dur. Nu exist
interesare pulpar.
7 obturaie pe o suprafa sntoas de smal

6
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

8 carie secundar activ:

leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.
9 carie secundar inactiv:
leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.
10. Din punctul de vedere al gradului de severitate al leziunii, coala Scandinav
definete patru zone distincte
Zona I carii n fisuri sau gropie la dinii laterali;
Zona II carii proximale la dinii laterali;
Zona III carii proximale la incisivi;
Zona IV carii pe suprafeele netede ale dinilor.
11. Clasificarea leziunilor carioase dup sediu i mrime (Mount):
Clasa l, dimensiunea 1: defecte n anuri i fosete. Se combin deseori cu
sigilarea restului fisurii;
Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse sau nlocuirea unei
restaurri Black de clasa I-a;
Clasa l, dimensiunea 3: leziune extins care necesit protecia unuia sau mai
multor cuspizi;
Clasa l, dimensiunea 4: leziune extins cu unul sau mai muli cuspizi afectai.
Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinar minim, lipsa posibilitii de
remineralizare, detectabil pe Rx sau prin transiluminare;
Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinar mai extins, creasta marginal afectat
sau distrus, nlocuirea unei restaurri Black limitate;
Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinar substanial, fractur
cuspidian veritabil sau potenial; necesit protecie cuspidian. La dinii
frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal;
Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puin a unui cuspid la dinii laterali sau a
unei poriuni din muchia incizal a frontalilor.

Sediu Minim Medie Larg Extins

7
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

Fisurale (1) 11 12 13 14
Aproximale (2) 21 22 23 24
Cervicale (3) 31 32 33 34
12. Clasificarea radiologic a cariilor aproximate (Espelid i Tweit, 1984)
D1 Leziune n jumtatea extern a smalului
D2 Leziune n jumtatea intern a smalului, dar nu i n dentin
D3 Leziune n treimea extern a dentinei
D4 Leziune n treimea medie a dentinei
D5 Leziune n treimea intern a dentinei
13. Clasificarea clinic i radiologic a cariilor fisurale (Espelid i Tweit, 1994)
Gradul 1
White spot necavitar sau leziune carioas uor modificat de culoare n smal i
nici o leziune detectabill pe RX.
Gradul 2
Cavitaie superficial la intrarea n fisur, o oarecare pierdere de substane
minerale n suprafaa smalului ce nconjoar fisura i/sau o leziune carioas n
smal detectabil pe Rx.
Gradul 3
Pierdere moderat de minerale cu o cavitaie limitat la intrarea n fisur i/sau o
leziune n treimea extern a dentinei detectabil pe Rx.
Gradul 4
Pierdere considerabil de minerale cu cavitaie i/sau o leziune n treimea medie a
dentinei, detectabil pe Rx.
Gradul 5
Cavitaie avansat i/sau o leziune n treimea intern a dentinei, detectabil pe
Rx.

Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare

8
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

Clasificare:
1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT.
2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR.
3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.
1. Instrumentar utilizat la examenul clinic:
1. OGLINDA DENTARA
2. SONDA DENTARA
3. PENSA DENTARA
ntrebuinrile oglinzilor:
Asigur vizibilitatea cmpului operator
.Asigur protecie operatorului i pacientului
Sonde dentare flexibile
- acele Miller se gsesc n dou lungimi: lungi (50mm) i scurte (40mm) i n ase
grosimi (superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine, mijlocii,groase)
ntrebuinrile pensei dentare
Manipularea unor instrumente mici,sterile: ace, freze, conuri de hrtie sau
gutaperc, pene, inele, benzi de contur
Aplicarea i ndeprtarea unor pansamente medicamentoase i introducerea prin
capilaritate a unor soluii medicamentoase n camera pulpar

Pentru mrirea imaginii:

- ataarea de ochelari a unor lentile sau a unui telescop uni sau binocular
- lentile de mrire din sticl ce se aplic cu o band pe capul pacientului
- fibre optice ataate de capul turbinei
II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR:
1. Instrumentar de mana
2. Instrumentar rotativ
3. Instrumentar ultrasonic
4. Instrumentar laser

9
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

5. Instrumentar aero-abraziv
II.1. Instrumentar de mana in prepararea cavitatilor:
1. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN SMALT:
Dalti:- dreapta;
- curba;
- dublu angulata.
Toporisti de smalt
Bizotatoare de prag gingival.
2. INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA
Toporisti de dentina;
Sapaliga de dentina;
Instrument de precizat unghiuri dentinare;
Linguri Black.
Mnerul
- are diferite forme i mrimi
- poate prezenta zimi sau convexiti anatoforme pt mbuntirea prizei instrumentului
Tija (gtul instrumentului)
-este neted, rotund sau conic
- cu una sau mai multe curburi pt a evita tendina de rotire a acestuia n timpul lucrului
Partea activ
- pot avea o singur terminaie sau cu dubl terminaie
- Poate avea forme i mrimi diferite n funcie de scopul pt care au fost create
Instrumentar cu actiune in smalt: - Dalti de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - Toporisca de smalt
Instrumentar cu actiune in smalt: - Bizotatoare de prag gingival
- Bizotatoarele de prag gingival sunt instrumente care prin forma pe care o au
permit efectuarea unui bizou corect la marginile de smal ale pragului gingival
ntr-o preparaie proximoocluzal
- Sunt instrumente perechi dr/stg, mezial/distal
- Partea lamei ce privete spre mner se numete bizotatoare iar cea departe de
mner contrabizotatoare

10
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA

Toporisti de dentina;
Sapaliga de dentina;
Instrument de precizat unghiuri dentinare;
Linguri Black.
II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR:
II.2. Instrumentar rotativ
1. Piese de mana:
Piesa dreapta
Piesa contraunghi
Turbina
2. Instrumentar rotativ propriu-zis:
- freze
- pietre
Piese de mana:
Piesa dreapta(utilizata pentru cavitatilor pe dintii frontali, F.vestibulara a
incisivilor mandibulari si fata ocluzala a PM.,M.
Dezvolta viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseste freze cu lungimi de 40 mm.
diametru 2,35mm.
Piesa contraunghi(indicata in prepararea tituror dintilor, cu actiune in special in
dentina. Utilizeaza freze medii 22mm lungime,2,35mm diametru, manerul carora
este prevazut cu un gat special ce asigura prinderea.Viteze conventionale=5.000-
10.000 rpm.
Turbina, dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte mari=100.000-
500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin frictiune. Are actiune in principal in
smalt.

TURBINA
In funcie de iluminarea cmpului operator: Cu fibr optic, Clasice

11
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

In funcie de materialul din care sunt confecionate: titan ( sunt mai usor de
manipulat, iar piesele netede asigura o mai buna igienizare a lor), otel (au un
pret de cost mai scazut)
In functie de modul de fixare a instrumentarului : push-botton, strangerea si
rasucirea unui buton, frictiune.

Frezele dentare:- clasificare

1. Dupa piesa la care pot fi Freze scurte ptr. cap miniaturizat
adaptate: 16mm.
ptr. piesa dreapta; Fr. pentru contraunghi-22mm.
ptr. piesa contraunghi; Fr. cu gat lung pentru
ptr. turbina. contraunghi-26mm.
2. Dupa material si modul de Fr.pentru piesa dreapta-44mm.
fabricare: 4. Dupa forma partii active:
Freze din otel (pentru viteze Sferice
conventionale 6.000- Cilindrice(fissiure)
10.000rpm.); Con-invers
Freze din carbura de tungsten (cu Roata
actiune in smalt si in dentina, Para(eliptice)-330
viteze conventionale si inalte. Conice cu lame longitudinale
3. Dupa lunimea frezelor: Conice cu lame sectionate
Pentru turbina-19, 21, 25mm. transversal.
Forma prii active:
- freza sferic
- freza con invers
- freza cilindric
- freza cilindro-conic
- freza par

Celelalte forme sunt rezultatul modificrilor acestor 5 forme

12
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

- freza cilindric cu cap rotunjit, cu striuri transversale, cu striuri transversale i

cu cap rotunjit)
- freze con invers (cu cap rotunjit, cu striuri transversale)
- freze flacar
- freze roat
- freze de nfundat pragul
- freze trepan
- freze lance
- freze pentru bonturi radiculare
Diametrul prii active - diametrul prii active este variabil 0,5 mm-30mm

Freza sferic
- este cea mai folosit
- are diametre diferite 0,5-30mm
- are 8 lame tietoare care pot fi sau nu tiate de striuri transversale
- este activ n smal, dentin sntoas, dentin alterat
- Freza sferic obinuit acioneaz mai ales pt ndeprtarea dentinei alterate i
lrgirea cavitilor
- Freza sferic cu striuri transversale acioneaz n profunzime (pt perforarea
dentinei i ndeprtarea prismelor de smal dislocate
- Freza sferic pt finisat obturaiile din amalgam are lamele tietoare paralele
nesecionate transversal, dispuse longitudinal n continuarea axului mnerului
( spre deosebire de freza obinuita, lamele sunt mai puin pronunate i mult mai
pronunate)
- Freza sferic pt lustruit obturaiile din amalgam are suprafaa perfect neted i
lucioas
Frezele cilindrice
- freza cilindric plat (fr vrf), cu lamele tietoare paralele, dispuse n axul
mnerului, nu prezint secionri transversale.
- freza cilindric plat cu tietur tranversal,

13
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

- freza cilindric plat cu tietur transversal i lamele helicoidale -lamelele

tietoare sunt dispuse oblic pe partea activ a frezei
- Freza de nfundat,este activ numai frontal, prile laterale fiind perfect netede,
Frezele con invers
- partea activ este un trunchi de con cu baza mare superior
- Este activ pe toate suprafeele sale ct i pe muchiile sale
- Exist 2 tipuri: freza con invers fr striuri tranversale i freza con invers cu
striuri tranversale (capacitatea abraziv este mai mare)

Pietrele dentare: descriere

Cu actiune in smalt si dentina.
Descriere:
Sunt formate din trei parti importante:
Substratul metalic;
Pulberea de diamant abraziva;
liantul
Instrumentar pentru preparare ultrasonica
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o frecventa de 25.000-30.000Hz. Sistemul
este compus din:
-generator de ultrasunete;
- Piesa de mana;
- Inserturi(parti active)
Preparare cu LASER
Erbium YAG-Laser (WDL 2940)
WDL 2940 este un sistem laser tip Er-YAG pentru uz stomatologic, aplicabil in
prepararea tesuturilor dure dentare. Se utilizeaza la indepartarea selectiva a smaltului
si a dentinei, indepartarea cariei si prepararea cavitatii, indepartarea leziunilor orale
superficiale - herpes, afte, ulceratii fara tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc.
Actioneaza fara durere si cu o reducere marcanta a sangerarii. Are efect analgetic,
antiinflamator si de biostimulare.

14
Clasificarea cariilor.
Instrumentar

3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.

I. Instrumente de preparare a materialelor.
II. Spatule bucale
III. Instrumente de condensare.
IV. Instrumente pentru netezire.
V. Instrumente pentru modelare.
VI. Instrumente de finisat si lustruit:
1. Freze de finisat
2. Discuri si benzi(strips-uri)abrazive
3. Perii
4. Gume de lustruit, cupe de cauciuc.

Periuele montate
- form de cup (plnie) se adapteaz la piesa de mn contraunghi
- Forma de roat se aplica la piesa de mn dreapt sau contraunghi
- Sunt instrumente agresive datorit duritii perilor
- Se folosesc mpreun cu o past de lustruit
Gume de lustruit polipant, cupe de cauciuc : - sunt instrumente rotative
folosite la lustruirea direct n cavitatea oral a lucrrilor protetice din metale nobile,
seminobile i acrilat; obturaiilor de amalgam, suprafeelor de smal dup ce a fost
efectuat detartrajul

15