Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
: ION MlW
IERNAREA FAMILIILOR
DE ALBINE
I.. '
..
i 4 P
1
4 ' /
! i
A. ;!;
'ti! :
' ,'I+
.!
I ',I,
1:.
'I
,- CAPITOLUL I
+ J
. .1
&
viri. iqi incetinesc ritmul dc ouat : ccle lnri epuizatc, fi3msebi @miti
biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul.
Depinde door de mhsurile luate de apicultor 'cn activitatea lor de
ouat s i fie mentinutl la o cotti ridicati un timp cit mai indelungat po-
sibil. In principal mcntinerea activitgtii tlc creqtcrc n puietului se reali-
zeazh prin :
1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un ml hot;-
ritor fn dezvoltareu familiilor de albine in sezonul dc lonnlnh El pre cali-
tatea 8i vlrsta miitcilor d e care depindc, in foarte mare mHsurh, intensi-
ficurea cre~teriide albine tiner,e in accastA,perioadi.
Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH,
mai ales In prag de toamnil. Ei nu dovcdit CH in stupincle in care 20U/o
din familiile rle albine au avut matci tinere, mortalitatea albigelor in
iarnii a fost de 33 g albini de fiecare interv,al; in s t u p i n ~ l e. ~ n d e , 4 9 Pdin
/~
familiie de albine au avut matci tinere m o r b l i p k a a fost de nurnai 22 g,
iar la cele cu 6O0j0 mhtci tinere, n~ortalitatcas-a redus in medie,la 13 g de
fiecare interval ocupat de albine.
.Este necesar deci ca in cursul sezonului. s& se lurmireasch '~ndea-
proape calitatea matcilor $i sil se lnlocuiascl cit mai ~multel'din~niZitcilc
biitcine gi din cele tinere cu defecte, cu mhtci tinere,.s&nhtoase ~ i . d ca- e
, , .1 . , .I.> 1 :
litate superioartr. . " .,, ,!..,
' ,
NUmPIUl fagurllor cu puiet ,
VIrstn mltcllor ZOna de nord a zona de suq a
R.S.S. Ucralnlene ' ' R.S.S. ucralniene " I
1 nn
2 snl
3 ,an!
l
a
~nZItcide un an, 2,9':/0 la fa cu miitci de 2 ani gi aproapc
familii de albine cu m5tci de 3 nni (dupri V.A. Ncstervodski).
, Inlocuirea mitcilor bitrine cu botci cipicile, sau chiar cu
urmeazri a sc impcrcchea dupii introducerea lor in familii, nu
mand5. Accasta pcntru cH fa~niliava riimfne fBrii puiet timp d
zile sau mai mult, iar unele familii pot rillnine chiar lriri m
pierderca lor la zborul dc imperecherc.
2. Calitatea fagurilor. Cu si fn primPvarB, in pcrioadn dc
mitcile 'eviti s5 dcpunii ouji in fagurii noi, care pPstreaz5 r
cHldura. Din cuib se scot fagurii prca ~ c c h isau cu multc cclulc
tori ~i se reformcazii. DncP unii ,dintrc a c e ~ t iFaguri mai rru
1nuM la marginea cuibului, dc unde se pot inl5tura imcdiat ce
berati dc puiet. In mijlocul cuibului se lasi numai fnguriilin
crescut citeva generatii de puiet, avlnd suficiente celule libere
cregterea acestuia. Daci in cuib, in zona cea mai favorabili cre
puiet, sint faguri cu multe celule d e trintor, matca fie cP va evi
faguri, fie cti, sub impulsul hrrinirilor stimulcnte, va depune LC
producind o diminuare a cantititii viitoarc de albinh lul
Aceasta pierdere dc albinri lucritoare are loc din doul mo
primul rind datoritti faplului cP in loc de albine se cresc trinto
perioadri In care nu sinl necesarl, iur pc de a l l i parle din (
albinele doici se uzcazii in zadar, nemaiputind fi crescute En lc
cantitPti mari de albine 1ucrPtoare.
, . . 3. Deblocarea cuibului. La unele culcsuri, ca dc exemplu 1:
carejeste . u n cules intens dar scurt, blocarea cuibului estc defa
familiei si cste fnvorabilii productiei ce se realizcaz5, deci un 1
dorit. PC o periondl scurtti, in mod natural se limiteazg canti.
puiet necilpiicit. U1oc;irea arc implicatii nefavorabilc asupra
lamiliei la culesul de var: de la floarea-soarclui, limitind c
puietului $i ducind la scriderea acccntuatil a puterii familiei dul
rificarea culesului dc vi1r2. De nsemenea, In periuada de toa
zonele unde existil un cules bun de intretinere, este posibili unc
carea cuiburilor, prin depozitnrca rezervelor de hranl in zona ,
puietului. Dace apicultorul nu intervine la timp, familiile dc
puternice In timpul verii ajung toamnn slab populate, derji ;
cantitiiti de miere vi pgsturri In stup.
Deblocarea cuibului la familiile intrctinutc In stupi verl
un (singur corp rji En stupi orizontali, se reilizeaz5 prin inlro
periodic&, la interval d e 5-7 zile, in mijlocul cuibului, a cite unu
cladit 'regulat, cu celule de albine lucritoare si ,in care au fast 1
douti- trei generatii de puiet.
Pcntru ca albinele s&pregitcascH mai rcpede fagurele, .inain
acesta sil fie introdus fn cuib, se poate stropi cu sirop de zahilr.lPentru
ad
crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe margini, rdm'e care
se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte familii. Ele se pot '$i
extrage in cazul in care contin doar miere naturals $i nu miere prove-
nind de la hr5nirile de toamnil cu sirop de zahir. , ' .. , . ,
La stupul multietajat, deblocarea se realizeazs brin inversarea
periodic5 n corpurilor, oferind m5tcii posibilitatea de a-gi extinde in
sus suprafata pentru depunerea ouillor. Pentru aceasta este; necesor ca
nici unul dintre cele doul corpuri ce se'inverscazil perioqic in toamnil
s i nu reprezintc corpul cu rezervelc, de hranil deoarece, ,din women4 ce
corpul ku hranH pentru iernat trcbuie s8,aibe In c e i zece, faguri ai s q cel
putin 18-20 kg miere, se intclege cil nu va rnai nvea faguri ,cu celule , .
'
goalc pe o suprafat5 care s5 nsigure spatiul necesar cregterii dc puiet.
4. Folosirea culesurilur tinii. Practicarea stupHritului',pastoral la
culesurile tirzii oferite de flort~spontanil sau cultivatH constituic .inul
aceastil perioadil.
,
dintre cele mai eficiente mijloace de stimulare a creqterii'lde'puiet in
. 1 ,, ' ,1;1:
I :
. .
5. Hritnirile stinlulative. De la bun in&ut, trc'b d e ,pet.:di2irei-
tiate hr5nirile de completare a rezervelor ' de hranii, :caS+.:<el f a c in d o z ~
mari, de 2-5 kg zilnic qi se termini fn 10-15 zile,, de ,hrHnirile'istimy,;
lativr care trebuie fRcutc in doze mici pe intreaga perioads d e c r e $ l . ~ e
a puictului, respectiv de la ,ultimul cules principal pin! toamna tlrziu.
Importaht cste ca prin n~odulde administrare s5 se crceze albinelor
0
senzatia de prezents permanellLa a sursei , d e cules, senzatie ca
mentine intr-o stare activ8. Astfcl, intr-o prim3 metod5, se sti
ft~miliileprin descBp2cirea fagurilor cu miere. Cantitatea de mi
dpBcit5 ,este in raport cu puterea familiei : la cele puternice s,
pacesc 3-4 dm2 fn timp ce la cele mediocre se descipicesc 1-2
descapacire se folosesc fagurii de la rezervil care au cantitsti
miere $i provin de la familii sAn8toase. Cind timpul este rcce, fag
introduce la marginea cuibului ; dac5 timpul este mai cald, fag
introduce dup5 diafragma pentru a evita mHrirea cuibului. Opc
executil dupB incetarea zborului, pentru a preveni furtivagul.
0 a doua metWit este stimularea cu sirop dc zahar. Conc
siropului trebuie s& fie 111. Admnistrarea sub form3 de sirop, se
in d o r ~mici de 300-500 g la interval d e 2-3 zile. Administ]
ropului fn doze ~i la intervale mai mari creraza doar ~ocuri.Pentr.
sificarea crcvterii puietului este eficientg administrarea siro.
faguri qi introducerea lor In mijlocul cuibului. Fagurele introc
curAtat, lins $i devine corespunzator pentru a fi Enssmtnfat.
presupune din partea apicultorului un nivel profesional ridicat I
trebuie 'apreciata bine puterea familiei pentra a nu extinde pr
fagurii ocupati cu puiet situatie care a r ducc la o lips5 a all
acoperire.
Cercetirile fntreprinse in tara noastr5 cu privire la efectel
rilor stimulative ale familiilor de albine prin desc3pscirea faguril
diafragmg In comparatie cu administrarca de sirop de zahar (I
1954) s-au lncheiat cu urmstoarele rezultate : familiile hrinite s t
prin descapgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28% mai mL
comparativ cu lotul martor, fn timp ce familiile hrgnite cu :
zahtir au crescut doar cu 19,5 la sut5 mai mult puiet decit lotul
Concluzia cc se impune este cH rezultate mai bune se obtin prin I
stimulativ5 cu faguri cu miere desc5pHciti ~i introdugi dupri di:
0 a treia nletodB const5 in stimularea cu zahBr sub form.
(tos). In acest caz, este bine ca albinele s i aibf acccs la o s u r d
Unele albine consuml acest zahir, altele il care ins5 afarf ; r
preintimpina acest aspect sc pun citeva picituri de miere in hr
cu zahHr. :
Prezenta unui cit de mic culcs dc polen din nalur8 m8rcstc
efectul hranirilor stimulative. In lipsa acestuia este absolut I
administrarea de polen sau de inlocuitori de polen, ca sursf de
in vedcrea creqterii puietului. Substantele proteice se administ
amestec cu hrana energetic5 (turte dc $crbet, pasta). Sc urma
substantele proteice sB nu dep5veasci 10-150/0 din compozitia
rului. In acelagi timp, pentm mfrirea atractivitatii turtelor de !j(
inlocuitori de polen acestca se vor pregBti pe bazii de miere $i ,cu ~ i c ~ s
de 3-5OjO polen natural. ., , ,
?
Oricarc a r fi procedeul folosit, hriinirea stimulativl se.facc num:!i
seara, dupii incetarea zborului,, luindu-se nlrlsuri scvcrc pcntru prcvc!;
nirca furti~aguluicare poate aduce in aceastH perioatlii pagubc mari. Dc
asemenea, urdiniaurilc stul)ilor s c micrjoreazii in raport cu puterea ficl
clrei familii. : , . ' , ,
3
',I' T = ~ E L2U I
Nestimulat (martor) - I , ,
- , . : .o .,3%" .:: :!
- . / 1 I ' -,
'. ,
Tabelul 2
Consumul lunar de la 1 noiembrle la 31 martle (grame miere)
nolem- decem-
Speclflca(Le brie brie lanunrle februarle martle 5 lunl
DupH L. Partiot
(media pe 12 an])
sub 300 m alt. 210 587 660 941 1605 4303
300-500 m alt. 505 " 497 030 000 1000 4412
,,! . I
javurl do rezervd. 1
lnleralo ; 3- - -
rig. 4 . a) Dulap penlru Wuirarea ramelor cu
u$Ue frontale ; 2 uplle
u$lle laterale psntru aerlslre ;
' bj andtorul
do s u l f
4 - .
stelaj pentru rame 5- ramc cu jagurt de
rezcivd ' I
0. metodl mai exact5 care poate fi aplicati clnd timpul este cald
este aprederea cantitatii de albinl de pe fiecare fagure $i,' fn final.1
aprecierea cantit5tii totale de albinl. Un fagure de stup orizonta1"435/i
300 mm tn perioada de toamnl, d n d y i b u l este resMns contine' 270igl
albina pe ambele fete, In timp ce rama de ME 4351230 mm continel
200 g albinl pe ambele fete. In perioada activ5, un fagure de'stup ori-
zontal 435/300 mm contine 200 g albini pe ambele fete,' lar rama de
ME 4351230 mm contine 150 g albinti. , I
0 apreciere mai exact3 se obtine cu rama reteaJsau Netz (rmpkr-
titB ln dm? fn care 1 dm2 contine 30 g albin5 pe ambele fete sau 15 g
pe o slngur5 faM. Totalul de dm2 glsiti, fnmultit cu 15 g dB totalul de'
1
albine dintr-o familie, I I
' I
Pentru a se aprecia pe clte rame va ierna familia se b p a r t e
i1
totalul de albine la 270 g sau 200 g, fn functie de tipul de,=tup. , , ,
Prepararea siropului pentru hrlnirea de .completare. ' 1
'g'
(1 la,Utkl. de sirop): Dacti se da o ,cantitate rnai mare de 1
1< ,litrul dk, s i y o ~ j ' . e f ~ testq
u l invers $i'.'anum$ are loc o cristalizar
puternicii In timpul iernii. De asemenea, se mai'recomandii ca in siropt
de4tjr)at hriinirii de completare sii se adauge Protofil, care este un pre
parat destinat, atit stimuliirii ,, dezvultiirii familiilor de albine, cit
,.I
:
'!'
.
8
;;~:;:~.,MBsurile care se 4au pentru asigurarea ventilavei corespun:
-'.. trebuie ins5 s5 nu vin5 in contradicve cu cele ce vizeazti asigurare
,, : ' :, .
.
I
I
.il
I : I .
1 .$.!.
regim optim de temperaturg. In plus, trebuie tinut seama de,
ritatea biologic5 a iernlii, a d i d de faptul cA in aceasta perioadg. Inl
cuib c r e ~ t ecaniitatea de bioxid de carbon. (fig.14). . r , 1
Flg. 13 lmpacheiarea slupulul mulllelajal ''. Flg. 14 Schema aerlrtrll ;culbulul 'und Iamb
'
, , . 1. . . ' I
CAPITOLUL V I
-
' 1
, , :,;,
- 2 iernarea in cojoc . ) . - I,: I !
- iernorea in adiipost .I ,
b
.
- w ,
I
In aer llber 9,67 8,78 7.99 5,74 8,42
in cojoc 9.54 8,39 B,S8 4.90 7,90
h adtipost 9,56 8,77 6,42 4,22 7,74
. ,I
' I '
..
, ,
I1 ,
a
, , .
. I.. . '
!b I
. ,
~1;; 21. a) Mod do deeupare a jollei In care esfa arnbalatd turfa ; b) amplasarea'i~riol
, , , ;t.,c:/ ,,,.:-+,!,A I: ,,, . ,
-
a se evita zgomotul qi deranjarea albinelor.
Acoperirea partial5 sau in totalitate a stupilor cu zapad& nu t
un prilej de fngrijorare, c5ci prin aceasta se asigurii o protectie suplim
tar& contra pierderilor de cHldurii. Totodata, nu este prilej de ingrj
rare nid fn ce priveqte sufocarea albinelor, c2ci prin zlpadn afinatA
trunde aerul curat in stupi (fig. 22).
CBtre sffqitul iernii, se lnlBturB zapada sau ,,petecclc" de ziip,
de pe toatA vatra stupinei. Este bine s5 se presare paie, plcavl :
frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea matcriale, izolato:
albinele se pot aSeza far2 pericol Pn timpul zborurilor de curltire. Alt
a~ezfndu-sepe zapad&, p5mPntul umed $i inghetat, clc rilnin a~nortite,
mai pot zbura qi mor.
I . 4. Inlesnirea pi supravegherca zborurilor dc curH!irc ale albinelor.
condiui normale, in sezonul nefavorabil, albinele au capacitatea dc
acumula in intestinul gros o cantitate important6 de cxcrcmcntc. A]
1
I
ritia glelor cu temperaturi de 4-12" pcrmite zboruri ldc curiitire
albinelor qi elibcrarca intestinului ,supraincrircat. Zborurile tirzii
toamnil $1 chiar in cursul lunilor de iarn2 (posibile in unii nni in lun
1
I
decembrie. ianuade, februade) au o ,influenC dmscbit dc bun5 nrul
iernlrii. Este important ca albinele s6 beneficicze de zborul de cu
I; $, tire pentru a se evita declarqarea diareei pe a1 clrei fond se pot inst;
' I
;
. . :, boli ;grave, i n special nosemoza. Stimularea zborului de curZ\ire ncl
; j sitA citeya.mlsuri : eliberarea urdini~uluidc albine n~oarte,indepsrta:
I . , #
chiar a capacelor stupilor gi a materialului dc protectie, a$a incit raza
: : . , soarelui s& indlzeasd direct podigorul. Pentru a stimula albinele sii i;
I ;.I
,, ! . afar8 dln stup sc recornand8 qi lovirea ugoarH a ~)cretilors t u p ~ ~ l prnl
ui
!I
! +.::,
! .ri,[!mnq!ns e eunq
.r!s!.~sc !us,)lu! as u nqusd .
[a.lule.r3 s[aluds LIJ a s e w y
alnze., 'al.woow alau!qTe e.mle[
!Ias !!u.ra! ~ n c l u ~ad ! ~ ..ro1aqq[r:
.tnloqz qclasuj ,ne pujo gzealEls
! as .ro[pa.ruoS e.rluoo ala.iqq~b,
o[!dnls al!.tnSru!pan e[ .rol!.'a.reoS
I L I O ~ ao~a.re~e.~R ca.re[nlsu! -
9t.
8
,, . I . , .rrr!sIes R I
:
lap ~nsa~n:,nquad ~n!aads u! luuq~odur! ap l!qasoap alsa a3 saas '!![!LU~J
al[c[alaa uj qjoap' apada.1 !mu !u!ruyqdgs ~a.11-~nop 11.1 adasu! p9.r1?[ e.lr?.Js
ad !iqn$a!ncl . e a ~ a l S a ~ s'al!qs.ro,\ej aI!z a[s~u!.rd ug In.roqz Insyj nc a.rli:)
'.aI!Il!Luej ,,rrI .!ujwgldys., 1a.11-pop :~e!ys e.mp alt?ocl a.rea aaa.1 epco!.r~tl
o1c , au!c\aJ 's!l.reru . yun1 c al.red ew!.rd u!p nus al.lan,rqaj !!u111 e a1.1acl
cw!ljri nlP a p p s aTlz n,\al!3 ydnp 'yqscou ~?.rc$rr!p as!qeru![s np!l!puo;,
UJ , ~ ~ ~ e o ~ p . ~ ' a ~ ! apz q ~ . a~aur!td
. r o ~ s jrl! .roIau!qIe ~ n ~ o q~.1n2!so
z o ap
!!lyl!saasu .e.rdnse 'l!qasoap pour u j '.rol!.ro11ns!de c!\uale a8c.rle 33
.. . ... , , : ,,. .1 .Jolau!qlc le so.13 !nInu!qsalu! es.res.re.xr!
-e.rdns(c[ snp n e a3 aIowJoue !.rgqs Joan eluaza.rd suurasuj aleod uatuouaj
JsaaV -aqnzyss ..-,!eru , !.inlu.raclural el' .~oqzap !.rgs.ra.>uj 3125 !![!rur?j alarm
'y.le~yru!.rd.:u! p!dc.r el[ohzap JOA as n!.rndur!l !c~ua.r!je.lns ap !.rn.mqz
1 ~zesnq3aj?a.rns .: au!q[e\ap aI!!I!rueji y3 l n u d a ~ a], quel.lodm! a ~ s 3
, .!.rnzss alsasn aleuo!$n[os IS a[eru.rous !.rylsgu!zs.ld as al!!~
-@cJ aid.i!j~iuapT' a l ~qs InlnJoqz e a~r?,inkyjsapap! lnpoiu 9s-nprr!.iyu.in
. . ; ' . I I
. , ,: , , . ppodpz ap tivado~ol d n l s 'ZZ :81d
protectie vor f i confectiona~cdin
nuiele, tulpini de floarca-soarelui;
e
stuf, coceni:de pqruTb etc. ;:.: I r !
- sortarea gi curatire? ; a g u ~i-
lor c~cla rezerva stupinei ;f."
'-- extf.actia $i "Ponditionarea
s '
cerii ; . ' ':. , I :
plante :: qectaro-polenifere,,,.de i la ;
:.speciile fores!iere ,:, >; . " . ,; ; ;1
- aproviziona'rea : stupinei,j!;.'cu:
mateiialele ~ i 'utilajele , pecesar$;li
in: lunile .de''iarni; apicultorul tare;
':'posibilitatea;,s8-qi i organizcze'ides-';
fH~urarea;<-activitatiiln:..sezonul, .
I lor ;
LUNA DECEMBRIE
-
supravegherea $i control
modului de iernare a familiilor (
albine ;
.: '1
. - - inlesnirca $i supravegherc
: zborurilor de icurBtire ale albinc
- Tndcpilrtarea f5ra zgomot
z a ~ z i ineafinate $i a ghetii fo
.,:
: , LUNA IANUARIE
- - prevenirea deranjHrii $i n
S, .lini$tirii albinclor provocatc (
. ,
atacul $oarccilor, p5sZrilor $i an
a
~onstatate.~.~upravegher<a farpilib
.lor de albine In 'sezonul, ,Seceh.F
,:asigurs-pri~,,.cpntroalei! i-nuditivc
I periodice-, qi-b analizarea .=resturilor
scoase~~cua'ajutorul~,foii d&cdirolr'
: de pe fundul ~ s t u p ~ l u i * ~ ~ ~ d a
douq saptamini sau, or!. df?,c!te ,ori
stare$'itimpului'; prmit~~G..fc;e.$
ilucru ;' -.- .*:1 - .. , ,,--v,,; - ,$,
,
,. f':,
:
:,I-'.,:
. .
- indepHrkrea':f&lriI: i
,
liit
zgombt a
jzilpezii! neaffhate'tvi a ; ghetii, , d e
{pe.sc~i~dureleleideiz+r>alestupi-
lor ~i desfundarea~:u~d~ni~u~\l$r:de
)albin6le'moarte5~i.,.:,;:.':;;,j.,;!; ?,g
- .repararea, ,qurHtiqea%$F;dezin-
fedarea inventa~ului~~aplcol~~nslr
mares ramelor;:., l : &."a ':-?ti,*': ,,:!.
A:
aproviziona+e$'istupinei , ~ u
.,
utilaje, materide,, unel,F,j':j:/ ; ', - : i
- ,ridicarca : nivelului;' profesio-
nal i! . apicultorilor ;Iprin;',particiT
! .parba la cursuri,~,conferin@,,in:
structaje sau,demonstratii,practice';
:
- solicitarea Ivetrdor &el,stupi-
nH la -masivele ,melifere;prefers?
w-
'
pentru p r a ~ t i q e astupkJ$ulqi
,
8 toral.-feumgtorul%on ; !';'I
T , , .T,, contactarea > , produseG ikpi-
. 1 ,I
- curatirea qi pregstirea
dc stupins pentru zborurile (
ratire ale albinelor. Pcntru a
pierderile de albine pe clurat
"rurilor de curstire sc inliitu~
pada de pc vatra stupinei
asterne un strat subtire de
frunze sau pleavii pc care all
se pot.ageza gi de pe care i,
relua zborul pentru a sc rein1
f n stup, in caz contrar putin
!nine amortite pe zipad5 s;
pHmfntul Pnghetat unde mor
I
- pehtru stiinularea qi s
vegherea zborului de ' cudti
albinelor, En zilele insorite,
rabile acestui zbor, se in1
Pmpachetajul existent a1 st1
qi chiar capacelc stupilor qi
tclutele ;
-. completarea rczervclol
'. hranii la familiile dc albine I
rezerve insuficientc! ;
-' repararea, curitiren si
,zinfectarea inven tarului apico
- . Snchoicrea de contracte
tru polcnizarca cu albine a li
,lor qi altor culluri agricole
mofile ;
- trimiterca d c probe dc a
pentru analize de laborator 11
derea verificririi snnitar-vctc
re a familiilor din stupinii ;
- rccoltarea, uscarea qi pi5
kea la rezervele stupinei a ,
nului de la alun qi aninul
Apicultorii din localititile cal
in apropiere piduri sau zavoa
anini qi aluni pot recolta c
nceati pretiogi arbori mari c
t5ti dc polcn proaspiit pentru
folosit In hrinirile stimulenl
primSvar5.
1. Chemul de lernare 29
2. I7olarca tcr~nicda culbului 31
3. Urdini~ul$i orificiile de ventilatie 33
4. I'rotectia stupillel pe tlmpul iernll 35
CAPITOLUL V I . I
-
Metotlo dc icrnnrc a ra~lliliilorde alblne 3G
1. Iernarea En aer llber
2. Iernnrea tn cojoc
9. Iernarea in ndtipost