MECMA

BPCE Ankara

NDRUMAR DE AFACERI 2010

- REPUBLICA TURCIA

1. PREZENTARE GENERALA

Denumirea oficiala - Republica Turcia

Structura de stat - Preedintele Republicii Abdullah GUL
- Marea Adunare Naional (parlament unicameral)
- Consiliul de Minitri, condus de Prim-ministru,
Recep Tayyip ERDOGAN
Organizarea - 7 regiuni i 80 de provincii conduse de guvernatori
teritoriala
Forma de - Democraie parlamentar
guvernmnt
Poziia geografica - sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, ar aezat pe 2
continente (Europa i Asia)
- vecini: Marea Neagra, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Iran,
Irak, Siria, Grecia si Bulgaria
Suprafaa - 780.580 Kmp, din care 9.820 Kmp reprezint suprafaa
acoperita de ape
- 30,93% suprafaa arabila, din care: 3% culturi permanente
si 62% alte destinaii
Resurse naturale - Bor (70% din rezervele mondiale), marmur (40% din
rezervele mondiale), crbune (lignit), minereu de fier,
cupru, crom, antimoniu, mercur, aur, barit, argile i calcar
Populaia (2009) - 71,9 milioane locuitori, n
- vrsta medie a populaiei: 28,5 ani
- durata medie de viata: 68,9 ani la brbai si 73,8 ani la
femei
- compoziia pe vrste :
- 26,3% 0-14 ani,
- 66,9% 14-64 ani si
- 6,8% peste 64 ani
- 52,2 milioane persoane peste 15 ani
- 24,8 milioane persoane, populaia activ
- 21,3 milioane persoane, populaia angajat
- 3,56 milioane omeri (13,5%)
Capitala - Ankara ( 4.467 mii locuitori). Al doilea mare centru industrial
i comercial, dup Istanbul. In Ankara au sediu principalele
asociaii si organizaii ale oamenilor de afaceri i
principalele societi de construcii
Principalele centre - Istanbul, cel mai important centru industrial, comercial si
industriale si financiar
comerciale - Bursa, 13 zone industriale cu peste 950 companii (textile,
auto, maini si pentru prelucrarea metalelor etc.)
- Izmir, al doilea port pentru export, zona libera
- Gaziantep, 3 zone industriale, 22 de baraje care iriga 1,5
milioane hectare
- Konya, principala zona agricola a Turciei, agro-industrie
- Kayseri, una din cele mai mari zone industriale (300
companii), specializata in principal in industria textila
- Eskiehir, centru industrial in dezvoltare, fabrica de avioane
- Adana, port, zona industriala cu peste 220 companii
(textile, confectii, prelucrarea metalelor, alimentare, plastic,
maini etc.)
- Ceyhan, hub energetic in dezvoltare, terminalul
oleoductelor Baku-Tbilisi-Ceyhan si Kikuk-Ceyhan, rafinrie
- Antalya, centru turistic, zona agricola (legume, citrice)
- Samsun, port la Marea Neagra, terminal pentru gazoductul
Blue Stream, turism termal
- Mersin, Balikesir, Diyarbakir, Hatay, Kocaeli, Manisa,
Trabzon, anliurfa
Produsul Intern Brut - 742 miliarde dolari (+0,7%), n 2008, 618 miliarde dolari, n
2009 (-4,7%)
PIB/locuitor - 10.436 dolari, n 2008, 8.590 dolari, n 2009,
Comert exterior - Export: 132 miliarde USD, n 2008, 102 miliarde USD, n
2009
- Import: 202 miliarde USD, n 2008, 141 miliarde USD, n
2009
Turism - 22,14 miliarde dolari, n 2008, 21,25 milioane dolari, n
2009
- 26,43 milioane turiti strini, 2008, 27,348 milioane, n 2009
Investiii straine - 18,23 miliarde dolari, n 2008, 7,95 miliare dolari, n 2009
directe
Rata inflatiei - 10,44%, n 2008, 6,53%, n 2009
Deficitul contului - 41,4 miliarde dolari, n 2008, 13,9 miliarde dolari, n 2009
curent
Limba oficiala - turca
- in afaceri se folosete in principal limba engleza si, parial
germana, franceza, rusa
Programul de lucru - 8.30-123.00 / 13.30-17.00 bnci
- 9.00 17.30 / 9.00 - 18.00 firme
- 8.30-12.30 / 13.30-17.30 instituii publice
Srbtori legale - 01 Ianuarie - Anul Nou
- 23 Aprilie - Suveranitatea naionala si Ziua Copilului
- 19 Mai - Ziua Tineretului si Sportului
- 30 August - Ziua Victoriei
- 29 Octombrie - Ziua Naionala
- 9-12 septembrie, Marele Bayram (sfritul Ramadanului
2010)
- 16-20 noiembrie, srbtoarea Sacrificiului (2010)
Religia - musulman - 98%, restul de 2% fiind ortodoci, gregorieni,
catolici, protestani, evrei
INFORMATII UTILE PENTRU PROMOVAREA AFACERILOR
Viziune generala asupra pieei Regimul investitiilor straine
Dimensiunea si importanta pietei Regimul fiscal
Cum se fac afaceri in Turcia Oportunitati
Regimul comertului Contacte utile
2. VIZIUNE GENERALA ASUPRA PIETEI
Turcia
Turcia in cifre
Suprafata 780.580 Kmp
Populatia (2009) 71,9 milioane locuitori
PIB (2009) 618 miliarde USD
PIB/locuitor 8.590 dolari
Import (2009) 141 miliarde dolari
Moneda naional 1 TL=1,55 USD=1,947 euro
Lira turca (TL) = 2,2044 RON (iulie 2010)
Limba comerciala Engleza, Germana

IMPORTANTA PIETEI
In 2009, Turcia a fost a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa, membru al OCDE
i G20. Dei, PIB-ul a sczut n 2009 cu 4,7%, n trim. I 2010 a crescut cu 11,7%.
Turcia este o piata in dezvoltare cu 71.9 milioane consumatori. Cadrul legal al relaiilor
comerciale cu rile UE este reglementat de Acordul de Uniune Vamala, semnat in
1995. Turcia este tara candidata la UE si, in perioada de pregtire, primete importante
fonduri de la UE. Turcia este un important nod comercial n zon. Firmele turce au
acces i importante relaii de afaceri pe pieele din Orientul Mijlociu (Irak, Iran, Siria),
Caucaz, Asia Centrala si Africa. Firmele romane interesate s promoveze exportul pe
aceste se pot baza i pot coopera cu firmele turce.

OPORTUNITATI
Turcia are o industrie moderna cu un potenial de import, in valoare de 141 miliarde
dolari, care ofer importante oportunitati de export, cooperare si investitii pentru
firmele romane.

IMPORTANT DE STIUT
Turcia este o piata complexa in continua schimbare care cere adaptabilitate si
perseverenta. Exportatorii romani se pot confrunta pe aceasta piaa cu politici
comerciale contradictorii, reglementari in schimbare pentru instituirea de masuri de
protejare a importului, neconforme cu prevederile Acordului de Uniune Vamala
(administrative, standarde, certificate etc.), lipsa de transparenta la adjudecarea
licitaiilor sau la luarea deciziilor de import, decizii juridice imprevizibile.
Cunoaterea reglementarilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara
sprijinul unui partener/reprezentant/agent local. Cele mai comune metode de intrare pe
piata sunt:
- angajarea unui reprezentant/agent local sau a unui distribuitor
- prezenta permanenta pe piaa prin nfiinarea unui birou de reprezentare (liaison
office)
Potrivit practicii locale, relaiile personale cu potenialii parteneri pot contribui definitoriu
la stabilirea ncrederii i la succesul n afaceri.
 3. DIMENSIUNEA PIETEI, CARACTERISTICI SI IMPORTANTA
In 2009, Turcia a fost a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa. Dei, PIB-ul a
sczut n 2009 cu 4,7%, n trim. I 2010 a crescut cu 11,7%.
Turcia deine 40% din rezervele mondiale de marmur (n peste 100 varieti) i la
unele resurse minerale, ntre care: 66% din rezervele mondiale de bor, 50% din
rezervele de pirit, 20% din resursele de bentonit, 6,9% din resursele de bariu, 4,9%
din resursele de azbest, 2,5% din resursele de wolfram i antimoniu i 1.1% bauxit,
mercur i zinc.
Turcia ocupa locul 3 mondial n privina consumului de aur (peste 80 tone) dup China
i India, fiind urmat de SUA.
n 2009, Turcia a continuat s fie principalul partener comercial extracomunitar al
Romniei i al 5-lea partener n cadrul schimburilor comerciale totale, respectiv: a 4-a
pia de export i al 9-lea furnizor la import.

Structura exportului i importului Romniei in Turcia (2009)

Export (%) Import (%)

- Metale comune si articole metalice 46.1% 22.4%
- Maini, aparate, echipamente electrice 13.3% 19.8%
- Produse minerale 9.0% 2.7%
- Vehicule, aeronave si echipamente transport 8.2% 9.7%
- Produse ale industriei chimice si conexe 7.4% 4.6%
- Produse ale regnului vegetal 4.1% 4.0%
- Mase plastice si articole, cauciuc 4.1% 9.5%
- Lemn, crbune lemn, pluta, mpletituri 3.6% 0.3%
- Materii textile si art. din acestea 1.7% 13.5%
- Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica 0.8% 3.6%
- Produse alimentare, buturi, tutun 0.4% 1.7%
- Pasta lemn, hrtie, carton si articole conexe 0.3% 2.9%
- Grsimi si uleiuri animale si vegetale 0.2% 0.2%
- Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0.1% 0.3%
- Aparate optice, foto si de msura 0.1% 0.3%

Potenialul de import al Turciei a fost de 141 miliarde dolari n 2009 (n scdere cu 4,7%
fa de 2008). UE este primul partener la importul i la exportul Turciei, iar Turcia este al
aptelea partener la importul UE i al aselea la export. Pentru orientarea exportatorilor
romni cu privire la oportunitile de export pe piaa turc prezentm, mai jos, structura
importului Turciei, in anii 2008 i 2009.
Turcia este un partener important al Romniei i pe linia cooperrii economice
bilaterale. In anii anteriori, firmele romneti au participat la realizarea unor obiective
energetice de referin n Turcia, cum sunt: construirea a 8 hidrocentrale, explorri
petroliere n Marea Neagr i Marea Marmara, Rafinria Krkkale. In prezent, se afl n
diverse faze de negociere i finalizare, importante proiecte de cooperare, ntre care:
foraje pentru exploatarea resurselor de gaze din zona economica a Marii Negre
Akcakoca, construirea a 2 staii de uscare si cablu electric submarin ntre Constana i
Istanbul etc.
Turcia este membru al OCDE, G20 i una din rile fondatoare a Organizaiei de
Cooperare Economic la Marea Neagr (care are sediul n Turcia).
Guvernul exercit o puternic influen asupra economiei prin controlul asupra
ntreprinderilor de stat, prin stimulente acordate firmelor productoare i exportatoare
(concesii la impozite, subsidii, asisten pentru marketing i promovare) i msuri
pentru protejarea industriei naionale de concurena produselor din import (standarde,
licene, sisteme de nregistrare, control de calitate, masuri de salvgardare si
antidumping). Lista principalelor msuri de aprarea comercial, n vigoare, este
disponibil la capitolul Regimul Comerului

Structura importului Turciei, in anii 2008 i 2009

Importul total al Turciei

Capitol Denumire capitol 2008 2009
mii USD mii USD
Total 201.963.574 140.775.457
Evolutia fat de anul anterior 18,7% -30.3%
01 animale vii si produse ale regnului animal 41.448 33.664
02 carne si organe comestibile 906 1.600
peste si crustacee, molute si alte
03 119.769 105.747
nevertebrate acvatice
lapte, produse lactate, oua; miere; produse.
04 127.031 116.816
comestibile de origine animal
05 alte produse de origine animala 28.540 28.954
06 plante vii sau produse de floricultura 57.750 37.019
07 legume, plante, rdcini si tuberculi alimentari 400.250 246.085
08 fructe comestibile; coji de citrice si de pepeni 319.241 312.248
09 cafea, ceai, mate si condimente 72.744 73.268
10 cereale (gru i porumb) 2.137.329 1.201.925
produse ale industriei morritului; mal,
11 25.232 33.840
amidon
semine si fructe; plante industriale si
12 1.464.812 1.054.429
medicinale; paie si furaje
lac; gume, rini si alte seve si extracte
13 25.679 27.490
vegetale
materii pentru mpletit si alte produse de
14 4.920 4.271
origine vegetal
grsimi si uleiuri de origine animala sau
15 1.657.560 1.094.005
vegetala
16 preparate din carne, din peste, crustacee, 2.474 3.036
17 zahr si produse zaharoase 86.840 55.840
18 cacao si produse preparate din cacao 284.166 306.153
preparate de cereale, faina, amidon, lapte;
19 151.282 146.989
produse de patiserie
preparate din legume, fructe, smburi sau
20 87.947 54.961
alte pri de plante
21 preparate alimentare diverse 387.176 328.643
22 buturi, lichide alcoolice si oeturi 111.785 128.079
23 reziduuri si deeuri ale industriei alimentare 772.971 555.522
24 tutun si nlocuitori de tutun 391.694 399.816
sare; sulf, pmnturi si pietre; ipsos, var si
25 504.282 259.534
ciment
26 minereuri, zgura si cenua 843.753 962.310
 combustibili; uleiuri minerale; materii
27 48.281.193 29.886.612
bituminoase
28 produse chimice anorganice 1.684.704 1.090.571
29 produse chimice organice 4.421.328 3.338.092
30 produse farmaceutice 4.360.581 4.075.567
31 ngrminte 1.481.756 1.056.633
32 extracte tanante sau colorante 1.579.244 1.273.703
uleiuri eseniale si rezinoide; produse de
33 844.665 838.965
parfumerie
34 spun, produse organice tensio-active 640.619 520.230
substane albuminoidale; amidon modificat;
35 371.630 365.630
cleiuri; enzime
praf de puca, explozivi, articole pirotehnie,
36 34.522 29.460
materii inflamabile
37 produse fotografice sau cinematografice 234.438 216.436
38 produse diverse ale industriei chimice 1.732.921 1.470.876
materiale plastice si articole din material
39 9.385.517 6.934.987
plastic
40 cauciuc si articole din cauciuc 2.219.509 1.552.978
piei brute (altele dect blnurile) si piei
41 518.293 295.612
tbcite
42 obiecte din piele; articole de curelrie 537.423 365.463
43 blanuri si articole din blana; blanuri artificiale 102.275 51.473
44 lemn, crbune de lemn si articole de lemn 1.159.347 730.613
45 pluta si articole din pluta 6.855 5.349
produse din mpletituri de fibre vegetale sau
46 12.291 8.794
nuiele
pasta de lemn sau din alte materiale
47 472.991 341.912
fibrolemnoase
48 hrtie si carton; articole din pasta de celuloza 2.605.213 2.210.764
cri, ziare, ilustrate, imprimate, manuscrise,
49 169.591 127.764
texte, schite
50 mtase 44.539 32.764
lina, par de animale; fire si esturi din par de
51 456.322 307.989
cal
52 bumbac 2.331.906 2.096.174
alte fibre textile vegetale; fire si esturi din
53 181.819 146.301
hrtie
54 filamente sintetice sau artificiale 1.494.492 1.241.739
55 fibre sintetice sau artificiale discontinue 1.695.924 1.517.833
vata, psl; fire speciale; sfoara, cordoane,
56 416.588 372.542
frnghii
covoare si alte acoperitoare de podea din
57 210.302 141.509
materii textile
esturi speciale; buclate; dantele, tapiserie;
58 186.693 129.440
pasmanterie
esturi impregnate, cauciucate, acoperite
59 253.841 218.999
sau stratificate
60 esturi tricotate sau croetate 239.282 230.457
articole si accesorii de mbrcminte din
61 761.127 752.560
tricotaje
 62 articole de mbrcminte si accesorii 1.230.924 1.157.595
63 alte articole textile confecionate 130.475 110.811
64 nclminte, ghete si articole similare 672.917 538.986
65 obiecte de acoperit capul si pari ale acestora 36.058 30.247
umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice,
66 27.439 27.083
cravae
pene si puf sortate si articole din pene sau
67 32.739 25.689
puf
68 articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica 402.038 326.031
69 produse ceramice 407.172 273.121
70 sticla si articole din sticla 593.915 473.218
71 fonta, fier si otel 23.160.241 11.331.051
72 produse din fonta, fier sau otel 2.227.429 1.527.984
73 cupru si articole din cupru 3.275.974 1.984.961
74 nichel si articole din nichel 211.975 121.380
75 aluminiu si articole din aluminiu 2.543.704 1.601.579
76 plumb si articole din plumb 203.381 145.019
78 zinc si articole din zinc 342.545 252.238
79 cositor si articole din cositor 55.645 27.508
80 alte metale comune; cermeturi; 110.021 65.867
81 unelte si scule, tacmuri din metale comune 584.863 397.059
82 articole diverse din metale comune 709.225 499.257
reactori nucleari, boilere, maini si dispozitive
83 22.539.348 17.105.025
mecanice
maini, aparate si materiale electrice si pari
84 13.892.260 12.232.390
ale acestora
85 vehicule si echipamente pentru caile ferate 345.986 742.954
automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule,
86 12.789.717 8.960.074
accesorii
87 navigaia aeriana sau spaiala 1.582.609 1.049.688
88 navigaia maritima sau fluviala 874.124 1.202.439
instrumente si aparate optice, fotografice,
89 3.444.912 2.827.730
cinematografice
90 ceasornicrie 238.512 179.762
instrumente muzicale; pari, accesorii pentru
91 31.232 27.897
instrumente muzicale
mobila; mobilier medico-chirurgical; articole
92 1.114.284 787.526
de pat, similare
93 jucrii, jocuri, articole de 404.908 334.796

Principalii parteneri la importul Turciei (2009)

Valoarea
Ponderea in
Nr. importului
Tara totalul
crt - milioane
importului
USD-
1 Federatia Rusa 19.720 14,01%
2 Germania 14.100 10,02%
3 China 12.677 9,05%
4 SUA 8.574 6,09%
5 Italia 7.675 5,45%
 6 Franta 7.092 5,04%
7 Spania 3,778 2.68%
8 Marea Britanie 3.474 2,47%
9 Iran 3.406 2,42%
10 Belgia 3,406 2,42%
11 Ucraina 3.156 2,24%
12 Coreea 3.118 2,21%
13 Japonia 2.782 1,98%
14 Olanda 2.543 1,81%
15 Romnia 2.258 1,60%

4. CUM SE FAC AFACERI IN TURCIA

Canalele de distribuie i de vnzare pe pia
Alegerea unui agent local
Angajarea de personal local
Angajarea de personal strin n Turcia
Deschiderea unui birou de reprezentare (liaison office)
nregistrarea unei firme n Turcia
Vnzarea direct
Vnzarea la sectorul public (participarea la licitaii internaionale)
Comerul electronic
Deschiderea unui cont n valut
Reclama i publicitatea comercial
Obiceiuri, protocol
Regimul de vize
4.1. Canalele de distribuie i de vnzare pe pia
Cunoaterea reglementrilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara
sprijinul unui partener local. De aceea, pentru a depi cerinele complicate ale
birocraiei, obstacolele de limb i specificul actelor de vnzare-cumprare, firmele
strine angajeaz un agent/reprezentant sau un distribuitor local.
Potrivit uzanelor locale, construirea de relaii personale cu potenialii parteneri turci este
foarte important pentru succesul afacerilor.
Cele mai utilizate metode de intrare pe piaa sunt: angajarea unui agent/reprezentant
local sau a unui distribuitor, nfiinarea unui birou de reprezentare (liaison office) si, pe
msura creterii exportului, nfiinarea unei reprezentane comerciale.
4.2. Alegerea unui agent local
Cine poate s fie agent?
Candidatul trebuie s fie cercetat atent pe baza CV-ului i a scrisorilor de referin de la
locurile de munc ocupate anterior. Dac agentul nu este de ncredere, mputernicirea
legal poate deveni un instrument legal periculos n mna acestuia.
Agentul trebuie s acioneze n baza indicaiilor proprietarului i este de preferat s nu
fie lsat s ia decizii de unul singur. Se recomand ca agentul local s fie solicitat s
prezinte periodic rapoarte.
Pentru securitatea proprietarului, banii trebuie depui n conturi separate. Agentul
trebuie s prezinte n scris activitatea financiar i s furnizeze situaii financiare
periodice privind banii cheltuii i ncasai n contul proprietarului.
Este foarte important ca agentul s fie de ncredere pentru a nu utiliza banii sau
afacerea n scop personal.
Elemente obligatorii ale contractului de agent: tipul de agent (unic sau exclusiv,
recomandabil, sau non-exclusiv), produsele, piaa de desfacere, teritoriul, cifra de
afaceri, nivelul comisionului, limite de negociere, banca comerciala, modul de efectuare
a controlului, termene de raportare, condiii de terminare a contractului i modul de
rezolvare a disputelor.
mputernicirea agentului local
Delegarea de autoritate agentui local se face prin mputernicire legal (Power of
Attorney) nregistrat la notar, care trebuie s defineasc clar limitele de
responsabilitate, data intrrii n vigoare i data expirrii.
Sugestii pentru atribuiile unui agent local:
- s cumpere, s vnd sau s nchirieze o proprietate sau un spaiu lucrativ;
- s conduc o afacere i tranzaciile bancare;
- s investeasc sau s utilizeze banii n scopul afacerii, conform atribuiilor delegate;
- s fac reclamaii i s reprezinte proprietarul n cazul unor litigii comerciale;
- s rezolve problemele fiscale.
n caz de abuz, agentul poate s fie reclamat la asociaia profesional din care face
parte sau poate s fie deferit curii de justiie ('Adliye Sarayi' in Turkish), numai pentru
cazurile n care frauda poate s fie justificat cu documente.
Agentul poate s fie revocat n orice moment prin notificarea scris a acestuia, a bncii
i a instituiilor financiare.
4.3. Angajarea de personal local
Contractul de munc este reglementat prin negocierile dintre pri.
Contribuia la asigurrile sociale este de: 19,5% angajatorul i 14% angajatul.
Timpul legal de lucru: 45 ore/sptmn.

Salariul minim:
Salariul minim net n USD - 374
Salariul minim brut 475
- 14% CAS 67
- 1% contribuia la fondul de omaj 5
- 15% impozit pe venit 61
- deduceri pentru salariii cu venituri mici (contribuia difer n functie de
-34
numrul de copii)
- 0,66% alte taxe (stamp tax) 3
- Total deduceri 101
COSTURI PENTRU ANGAJATOR
Salariul minim brut 475
- 19,5% contribuia angajatorului la fondul de asigurri sociale (n anumite
93
condiii cota poate fi redus cu5 %)
- 2% contribuia angajatorului la fondul de omaj 10
- Total costuri pentru angajator 578
Soursa: Ministry of Labor and Social Security of the Republic of Turkey
Valabil pentru semestrul II 2010
Rata de schimb: USD 1 = TL 1.6 (iunie 2010)
Vrsta de pensionare: brbaii se pensioneaz la 65 de ani si femeile la 60 de ani.
 4.4. Angajarea de personal strin n Turcia
Persoanele juridice care intenioneaz s angajeze personal strin trebuie s obin
aprobare de la Ministerul Muncii i Securitii Sociale.
Documentele necesare pentru obinerea aprobrii de angajare:
- Cerere pentru permis de munc adresat Ministerului Muncii i Securitii Sociale;
- Formularul de cerere (n 4 exemplare) cu fotografie, semnat de solicitant i de
angajator; sau contractul semnat ntre solicitant i angajator; sau certificatul de
acceptare a angajrii care s ateste c solicitantul a acceptat oferta de munc;
- Copia paaportului tradus n limba turc, autentificat la Notariat;
- Copia diplomei de licen tradus n limba turc, autentificat la Notariat;
- Permisul de reziden, n cazul persoanelor care au obinut reziden n Turcia, cu
valabilitate de cel puin 6 luni de la data cererii;
- Curriculum Vitae al persoanei strine.
Documentele necesare companiei angajatoare pentru obinerea aprobrii de angajare a
strinilor:
- Cerere pentru permis de munc adresat Ministerului Muncii i Securitii Sociale;
- Bilanul de profit i pierderi pe ultimul an fiscal, autentificat de Autoritatea
Financiar;
- Originalul sau o copie certificat a organizaiei, n cazul societilor cu capital strin
care s indice nivelul capitalului i forma de organizare a acionarilor;
- Copia Institutului de Licene;
- Scrisoare de aprobare de la Ministrul Educaiei Naionale, n cazul Instituiilor de
Educaie private care doresc s angajeze profesori strini;
- Copia certificatului de investiii sau de operare de la Ministerul Turismului, n cazul
firmelor de turism care doresc s angajeze personal administrativ strin;
- Documentul verificat de entitatea public relevant, n cazul organizaiilor strine
(inclusiv consoriile) care au ctigat proiecte la licitaii internaionale organizate de
sectorul public;
- Copia contractului ncheiat cu solicitantul strin i copia documentului care confirm
angajarea, n cazul furnizorilor de servicii de inginerie, arhitectur i consultan
care doresc s angajeze strini.
Informaii privind modul de obinere a permisului de lucru i a permisului de edere n
Turcia sunt disponibile pe site-ul: http://www.invest.gov.tr/en-
US/investmentguide/investorsguide/comingtoturkey/Pages/HowToGetAWorkPermit.asp
x
4.5. Deschiderea unui birou de reprezentare (liaison office) n Turcia
Birourile de reprezentare de tipul liaison office, sunt birouri speciale, prin care firmele
strine au dreptul s realizeze studii de pia, studii de fezabilitate i s identifice
oportuniti pentru investiii, dar nu au dreptul s realizeze activiti comerciale.
Pentru deschiderea unui birou de reprezentare, firmele strine trebuie s obin
aprobarea Direciei Generale pentru Investiii Strine din cadrul Subsecretariatului turc
pentru Trezoreie. Aprobarea iniial se da pentru 3 ani i se poate extinde n funcie de
activitile desfurate n ultimii 3 ani i a planului de activitate pentru perioada
urmtoare.
4.6. nregistrarea unei firme n Turcia
Potrivit legii investiiilor strine, investitorii strini beneficiaz de acelai tratament ca i
firmele locale.
Cele mai practicate forme de societi comerciale, sunt: societatea pe aciuni i
societatea cu rspundere limitat.
Societate pe aciuni (A..)
- minim 5 parteneri la nfiinare;
- acionarii pot fi persoane fizice sau juridice;
- rspunderea acionarilor este limitat la suma capitalului investit;
- capitalul minim la nfiinare: 50 TL;
- acionarii trebuie s fie nscrii cu numele proprietarului sau ai deintorilor de
aciuni;
- compania trebuie s nomineze consiliul director;
- managerul companiei poate fi un acionar sau alt cetean;
- acionarii trebuie s se ntlneasc cel puin odat pe an;
- companiile care sunt listate la burs trebuie s respecte regulile bursei;
- companiile turce ale investitorilor strini sunt, de regul, sub forma de societi pe
aciuni;
Aceasta form de societate este potrivit pentru firmele mari, cu mai muli acionari.
Societate cu rspundere limitat (Limited Liability Companies - TI.LTD.)
- numrul acionarilor: minim 2 - maxim 50;
- acionarii pot fi persoane fizice sau juridice;
- capitalul minim la nregistrare: 5.000 TL;
- aciunile nu sunt negociabile. Aciunile pot fi vndute cu consimmntul a cel puin
75% din acionari;
- societile cu rspundere limitat nu pot activa n domeniul bancar i al asigurrilor;
- societile cu rspundere limitat nu au obligaia de a organiza, anual, adunarea
acionarilor;
Aceast form de societate este potrivit pentru firmele care vor desfura activiti de
vnzare i distribuie pe pia.
Documente necesare la nregistrarea companiilor de tipul A.. i TI.LTD
- Cererea de nregistrate adresat Registrului Comerului, semnat de persoanele
autorizate;
- Statutul companiei
- Articolele care atest asocierea partenerilor autentificat la Notariat, n 3 exemplare;
- Certificatul de activitate
- mputernicirea (Power of Attorney) managerilor
- Declaraia participanilor la societate
- Originalul chitanei eliberat de banc care atesta placa cotei de 0,04% din valoarea
capitalului social;
- Declaraia de nregistrare la Camer
- Specimene de semntur ale persoanelor autorizate, autentificat la Notariat, n 2
exemplare;
- Scrisoarea angajament semnat de persoanele autorizate;
- Dovada existenei sediului
- Rezoluia Consiliului de Administraie (nu este necesar n cazul societilor cu
acionar unic - persoan fizic).
- Copie paaport, n cazul persoanelor fizice strine;
Procedura de nregistrare
nregistrarea companiilor se face la Registrul Comerului de pe lng Camera de
Comert locala, cu:
- cererea de nregistrare in Registrul Comerului
- documentele traduse in limba turca si legalizate la notar,
- dovada de constituire a depozitului bancar (depunerea capitalului) in valoare de
0,04% din capitalul social, la o banca de stat turca sau la Banca Centrala a Turciei
Informaii suplimentare sunt disponibile pe site-ul:
http://www.invest.gov.tr/en-US/Pages/Default.aspx
Obligaii
Bilanul de profit i pierderi trebuie calculat n moneda local (TL) i redactat clar,
complet i uor citibil.
Certificare i audit
Certificarea bilanului de profit i pierderi se face n conformitate cu prevederile Legii
comerciale turceti.
Persoanele care ndeplinesc atribuii contabile i companiile autorizate s furnizeze
servicii de audit trebuie s se nregistreze la Ministerul Finanelor (Legea 3568).
Asocierea la confederaii patronale
n Turcia sunt 3 confederaii patronale. Cotizaia medie a membrilor este de cca. 12%.
Informaii suplimentare privind constituirea de societi comerciale n Turcia i costul de
nregistrare sunt disponibile pe site-ul: www.invest.gov.tr
4.7. Vnzarea direct
Avnd n vedere complexitatea cerinelor birocratice i barierele de limb, vnzare
direct fr un agent, reprezentant sau distribuitor local, nu se recomand.
4.8. Vnzarea la sectorul public (participarea la licitaii internaionale)
Legea achiziiilor publice, in vigoare din 2003, prevede ca toate documentele in legtura
cu organizarea licitaiilor finanate de la bugetul de stat sa fie redactate in limba turca. In
limba engleza sunt redactate numai documentele privind licitaiile pentru achiziii publice
finanate din programe internaionale de asistenta acordate Turciei.
Firmele romne care doresc sa participe la licitaiile pentru achiziii publice finanate din
bugetul statului, trebuie sa traduc, n limba turc i sa apostileze documentele
solicitate prin caietul de sarcini (company establishment certificate, letter of
authorizations, job completion certificates si alte certificate specificate in caietul de
sarcini) si ofertele cu care participa in competiie. Participanii la licitaii pot fi
descalificai pentru lipsa de conformitate.
Tipurile de licitaii practicate la achiziiile guvernamentale sunt:
- licitaii deschise, la care anunul se public cu cel puin 40 de zile nainte de data
licitaiei i la care pot participa toate firmele interesate;
- licitaii cu participare restns, la care anunul este deschis, iar invitaia de participare
se transmite numai firmelor precalificate;
- licitaie cu negociere, care se aplic n cazul n care la licitaiile deschise sau restrnse
nu s-au nscris participani i n cazul n care nu se pot defini aspectele tehnice i
financiare.
Achiziiile directe sunt practicate n cazul furnizorilor unici sau cnd valoarea achiziiei
nu depete suma de 28.800 YTL (22.000 dolari).
Preul, calitatea, plata pe credit si lungimea perioadei de rambursare a creditului sunt
factori determinani in luarea deciziei de adjudecare a licitaiilor. Prezint importan, de
asemenea, reputaia furnizorului, referinele privind calitatea si fezabilitatea produselor,
conformitatea cu standardele UE, referinele, calificarea partenerilor locali si experiena
in relaiile cu ali furnizori privai.
Valabilitatea ofertei trebuie sa fie de la 3 la 6 luni de la data licitaiei. Acelai termen
trebuie sa fie si la garania de participare la licitaie (L/C).
Scrisoarea de buna executare a contractului este de regula de 6% din valoarea
contractului si trebuie sa fie contragarantat de o banc turc.
Firmele locale sunt favorizate la licitaiile publice n cazul n care preul oferit este mai
mare cu 15%, cu condiia s ca acetia s dovedeasc cu documente c bunurile sunt
produse pe plan local.
In Turcia funcioneaz o autoritate independent pentru supravegherea modului de
desfurare a licitaiilor publice (www.ihale.gov.tr). Contestaiile privind rezultatele
participrii la licitaii publice se adreseaz la autoritatea pentru supravegherea licitaiilor
publice.
Recomandam firmelor romaneti sa participe la licitaiile organizate de instituiile publice
din Turcia printrun reprezentant/agent local. La licitaiile de valori nsemnate, anse mai
mari pot avea firmele care se asociaz cu parteneri locali.
Surse suplimentare:
- oportuniti pentru participarea la licitaii internaionale: www.cfcu.gov.tr (pentru
proiecte cu finanare din fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr;
www.bedas.gov.tr; www.tetas.gov.tr, www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr;
www.dsi.gov.tr; www.tcdd.gov.tr
- documentele solicitate la licitaiile publice in Turcia:
www.ihale.gov.tr/Yayinlar_Dokumanlar/dokumanlar_english.htm
4.9. Comerul electronic
Majoritatea tranzaciilor de comer electronic sunt n domeniul e-banking (aproximativ
70%). Diferena de 30% revine companiilor de e-comer pentru livrare produse
alimentare, crii, CDs, confecii, bunuri de consum, servicii recreative i servicii de
turism, bilete de cltorie, bilete la spectacole etc.
Site-uri importante pentru identificarea de oportuniti de afaceri:
- promovarea ofertelor concrete de export i identificarea de oferte concrete de
import: www.turkishexportal.com/joinus_1_3.aspx
- identificarea de parteneri poteniali pentru export, import, cooperare economic i
investiii : www.turkyievitrin.com; www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.oaib.gov.tr ;
www.aib.gov.tr/htmleng ; www.iib.org.tr/eng/index.html; www.aosb.org.tr ;
www.atonet.org.tr/turkce/index12.html; www.tmb.org.tr/index.php?l=eng;
- studii de pia: www.ibsresearch.com;
http://www.ozugerginconsultancy.com.tr/inden.htm
- date statistice: www.dtm.gov.tr; www.treasury.gov.tr;
- Oportuniti de participare la licitaii internaionale : www.cfcu.gov.tr (pentru proiecte
cu finanare din fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr; www.bedas.gov.tr;
www.tetas.gov.tr, www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr; www.dsi.gov.tr;
www.tcdd.gov.tr
4.10. Deschiderea unui cont n valut n Turcia
n Turcia se pot deschide conturi n moned local (lire turceti, prescurtat TL) sau n
orice valut convertibil (FX). Nu exist limit privind numrul de conturi.
La conturile de depozit, se poate ncasa dobnda la termenul de expirare a depozitului.
n cazul desfiinrii depozitului nainte de termen, deponentul are dreptul numai la
valoarea capitalului, fr dobnd. La conturile de depozit este important s v asigurai
dac banca rennoiete automat termenul de depozit.
Bncile turceti pot oferi strinilor servicii de economisire sau de investiii n bonuri de
tezaur, aciuni i obligaiuni, fonduri mutuale, speculaii valutare etc. Bncile, de regul,
desemneaz consilieri financiari pentru clienii lor.
Bncile turce ofer i servicii de internet banking.
Persoanele fizice au voie s deschid conturi bancare pe baza urmtoarelor
documente: numr fiscal de la orice administraie fiscal i copia paaportului.
Lista bncilor i a organizaiilor financiare din Turcia este disponibil pe site-ul:
www.bddk.org.tr
4.11. Reclama i publicitatea comercial
Camerele de Comer, Camerele pentru Industrie, asociaiile i publicaiile sectoriale pot
fi utilizate pentru identificarea de oferte, reclam i publicitate comercial.
Televiziunile comerciale i marea majoritate a cotidienelor sunt eficiente pentru reclam
i publicitate comercial.
Principalele cotidiene locale: Cumhuriyet, Dunya, Hurriyet, Milliyet i Sabah, au sediul n
Istanbul i filiale la Ankara.
Cel mai eficient cotidian economic i comercial, cu circulaie naional, este Dunya.
Ziare n limba englez: Todays Zaman (www.todayszaman.com/tz-web) i Hurriyet
Daily News (www.hurriyetdailynews.com)
Periodice: Anka Haber (economie); Barometre (economie); Briefing (politic, economic
and affairi); Detay (economic public licitaii internaionale pentru achiziii i proiecte
de infrastructur).
Alte publicaii sunt disponibile pe site-ul: www.gazeteler.com
4.12. Obiceiuri, protocol
Regulile de protocol sunt cele europene. In timpul postului de Ramadan, in timpul zilei,
cetenii religioi nu mnnc, nu beau, nu fumeaz.
4.13. Regimul de vize
ncepnd cu luna ianuarie 2009, cetenii romni cltoresc fr viz de intrare n
Turcia.

5. REGIMUL COMERULUI

Cadrul general
Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana
Tariful vamal
Reguli de origine
Preferine tarifare
Produse interzise la import
Licene la import
Standarde tehnice si de calitate
Msuri de aprare comercial
Regimul importurilor temporare pentru utilaje si echipamente de lucru
Subventii la export
Zone libere

5.1. Cadrul general

Turcia este membru al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) din anul 1995 i al
Organizaiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE).
Din anul 1996, dup semnarea Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a adoptat
tariful vamal comun al UE (TARIC). Acordul prevede alinierea politicii tarifare n relaiile
cu rile membre UE, rile tere i cu rile SGP.
n conformitate cu prevederile Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a semnat
acorduri de comer liber cu tarile membre EFTA, Muntenegru, Albania, Israel,
Macedonia, Croaia, Bosnia Heregovina, Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria,
Tunisia, Egipt, Georgia, i continu negocierile cu Iordania, Liban, Insulele Feroe, Africa
de Sud, Mexic i Chile. La comisia mixt pe probleme de Uniune Vamal (17 iunie
2010), Turcia a invocat c unele ri refuz s negocieze ncheierea de acorduri de
comer liber. Totodat a menionat c ncheierea de acorduri de comer liber cu
Republica Coreea, India i Canada prezint unele riscuri.
Turcia este parte a Euro-Mediterranean Partnership, care prevede stabilirea unei zone
de comer liber n regiunea Mrii Mediterane pn n anul 2010.
Turcia i dezvolta relaiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizaiei Conferinei
Islamice, in cadrul creia deine secretariatul general. Pe lng dezvoltarea relaiilor
politice si economice speciale cu tarile vecine, in prezent desfoar o politica
promoional susinuta in relaiile cu tarile din zona Marii Caspice i Asia Central
(Azerbaidjan, Krgstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan, Uzbekistan i Iran).
5.2. Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana
prevede n principal urmtoare msuri:
- eliminarea, de la 1 ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale
i, de la 1 ianuarie 1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice acoperite de
Acordul CECO;
- adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii
Europene in relaia cu tarile tere i, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor
prefereniale ncheiate de Uniunea Europeana cu tarile tere;
- eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor avnd efecte echivalente impuse
asupra comerului cu mrfuri industriale derulat cu Uniunea Europeana;
- implementarea regulilor de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile
privind importurile, procedurile de administrare a contingentelor tarifare si acordarea
de credite la export;
- adoptarea regulilor europene privind concurenta;
- armonizarea legislaiei turce cu cea a UE in ceea ce privete eliminarea barierelor
tehnice in calea comerului bilateral ncepnd cu 1 ianuarie 2001;
- asigurarea unei protecii adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala,
industriala si comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a procedurilor de
brevetare a produselor farmaceutice.
Dei, Acordul de Uniune Vamal a fost semnat, n anul 1996, Turcia nu a adoptat
msurile necesare pentru aliniere total, invocnd lipsa de progres n negocieri.
Informaii suplimentare cu privire la problemele n discuie cu UE sunt prezentate n
Non-Paper-ul prezentat n Anexa 1.
n Anexa 2 este prezentat lista principalelor bariere comerciale la importul de produse
n Turcia. Informaii suplimentare sunt disponibile pe site-ul:
http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_select.htm
5.3. Tariful vamal
Bunurile importate n Turcia sunt supuse taxelor vamale i taxelor interne (accize, taxe
de consum, TVA i taxe administrative).
Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad valorem n proporie de 97,9% i
taxe specifice (la 30 poziii tarifare de la capitolele: 22, 25 i 37), mixte (la 113 poziii
tarifare de la capitolele: 04, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 35 i 38), compuse (la 151 poziii
tarifare de la capitolele: 21, 33, 57, 70, 72 i 91) i variabile (la 83 poziii tarifare de la
capitolele: 04, 17, 18, 19, 20, 21 i 33), n total la 378 poziii tarifare (la 12 cifre). Taxele
non-ad valorem nu sunt n concordan cu reglementrile OMC i, n prezent, Turcia
are in curs de pregtire o lege pentru alinierea complet la acquisul comunitar.
Anumite bunuri sunt importate numai prin punctele vamale specializate, astfel: importul
de vehicule cu motor, tractoare, motociclete i componente pentru acestea prin
punctele vamale de la Yesilkoy i Gebze; produsele textile prin punctele vamale de la
Halkali, Atatrk Havaliman, Gemlik, Mersin, Izmir Denizli, Ankara, Kayseri i Gaziantep;
solvenii i produsele petrochimice prin punctul vamal de la Gebze.
Informaii privind nivelul taxelor vamale i documentele solicitate la importul n Turcia,
pe produs sau grup de produse, sunt disponibile pe site-ul Uniunii Europene, la
adresa:
http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=AT&from
=publi
5.4. Reguli de origine
Turcia aplic reguli de origine prefereniale i neprefereniale. Ca parte a Uniunii vamale
cu UE, Turcia aplic regulile de origine ale UE la importul din ri tere. Preferine
bilaterale de cumul al originii aplic cu rile cu care a ncheiat acorduri de comer liber.
Din 1999, Turcia este parte a sistemului Pan European- de cumul al originii (diagonal
Pan-European Origin Cumulation System) care permite utilizarea de materiale din orice
ar din zona UE, AELS i rile membre ale sistemului Pan-European de cumul al
originii (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria i
Tunisia).
5.5. Preferine tarifare
n baza prevederilor Acordului de Uniune vamal UE-Turcia, importurile de produse
industriale i de componente industriale de produse agricole prelucrate din rile UE
sunt exceptate de la plata taxelor vamale (tax vamal zero), iar importul produse
agricole este contingentat (108 poziii tarifare, la 6 cifre), mare parte din acestea avnd
taxa vamal zero (live bovine animals and their meat, milk powder, butter, cheese, egg
yolks, flower bulbs, live plants, fresh cut flowers, foliage, mushrooms, frozen beans,
pears, strawberries, potato seed, apple, peach, tamarinds, passion fruit, tea, wheat, rye,
barley, rice, maize, oats, malt, sunflower seeds, sugar beet seed, cotton seed, crude
and refined soya bean oil, sugar, crude sunflower oil, crude rape, colza and mustard oil,
tomato paste, prepared vegetables, jams and jellies, fruit juices, sparkling wine, vinegar,
flours, meals and pellets of meat or meat offal of fish or of crustaceans, oilcake and
other solid residues, dog or cat food and other animal feeds).
5.6. Produse interzise la import
Din motive de protecie a mediului, securitate public, sntate moral public i pentru
respectarea angajamentelor internaionale, n Turcia este interzis importul la
urmtoarele 10 articole: produse narcotice (hai i opium preparat); substane cu
coninut diminuat de ozon(un articol); substane colorante (un articol); arme chimice (4
articole); instrumente de msuri neconforme cu standardele turceti (6 articole); arme i
muniii, explozibili, focoase i capse detonatoare (3 articole); instrumente pentru jocuri
de noroc, cu excepia celor destinate turismului (un articol); produse interzise la utilizare
public; pmnt, frunze, ramuri i compost natural pentru utilizare n agricultur i
germeni pentru viermi de mtase.
Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii i carne de vit, capr, oaie i
pasre. Ca urmare a creterii fr precedent a preului la carne roie pe piaa local, n
aprilie 2010, guvernul turc a ridicat restriciile la importul de animale vii i la carne de
animale din 4 ri i, printro Not Verbal transmis Comisarului pentru Integrare, s-a
angajat s ridice restriciile i la importul din rile UE.
5.7. Licene la import
Conform legislaiei in vigoare, Turcia solicit licene la importul urmtoarelor produse:
Grupa de produse
Radioactivity-related items (11
items)
Uranium ores, isotopes, nuclear
reactors, X-rays
Telecommunications, machinery,
and related items (74 items)
Electrical apparatus for line
telegraphy, telephone answering
machines, radar, transmission,
reception apparatus, air-conditioning
machines, household type electrical
refrigerators, clothes dryers,
instantaneous gas water heaters,
sewing machines of household types,
machine-tools for drilling etc., vacuum
cleaners, some photocopying
machines, certain motor vehicles
Motor vehicles (7 items)
Road tractors for semi-trailers, station
wagons, racing cars, trailers,
special-purpose motor vehicles other
than those designed for the transport
of persons or goods
Fertilizers (5 items)
Animal or vegetable fertilizers, and
mineral or chemical fertilizers
Banknotes and related items (1
item)
Banknotes and the like, securities
Explosives and related items (14
items)
Technical ammonium nitrate,
prepared explosives, some fuses,
fireworks, some astronomical
instruments
Chemicals and related items (5
items)
Hexane, white spirit, xylene, toluene,
solvent naphtha, petroleum oils,
benzene
Products affecting worker health
(12 items)
Asbestos, benzene
Autoritatea competent / Motivaia
Imports only permitted on approval by the
Turkish Atomic Energy Authority: to assure
patient security against the probable harmful
effects of radioactivity
Imports only permitted with a certificate issued
by the Ministry of Industry and Trade to the
effect that after-sale services such as
maintenance and repair are warranted on a
regional basis and that maintenance service
technicians and spare-part stocks are
sufficient: to assure that imports are in
conformity with the national telecommunication
network and to protect consumers
Imports only permitted with a pro forma invoice
certified by the Ministry of Industry and Trade:
to assure the suitability of imported vehicles for
highways
Imports only permitted on approval by the
Ministry of Agriculture and Rural Affairs
(MARA): to avoid damage to health of
humans, animals or to the lifecycle of plants
Imports only permitted on approval by the
Central Bank of Turkey or the Board of Capital
Markets: to assure the continuation of
administrative order related to precious
documents, e.g. shares, bonds
Imports only permitted on approval by the
General Directorate of Security in the Ministry
of Interior: to assure national security and
public safety
Imports only permitted on approval by the
Energy Market Regulatory Authority (EMRA);
imports of toluene require approval of the
Ministry of Health: to protect consumers
Imports only permitted on approval by the
Institute of Workers' Health and Security in the
Ministry of Works and Social Security: to
protect workers' health
Civil aircraft related items (81 items) Imports only permitted on approval by the
A wide range of items of a kind used General Directorate of Civil Aviation in the
on civil aircraft Ministry of Transportation: to prevent the use
of imported goods in areas other than civil
aviation
Maps related items (2 items) Imports only permitted on approval by the
Maps and hydrographic or similar General Command of Cartography in the
charts of all kinds, and digital maps Ministry of Defense, and the General
and map information recorded on Command of Naval Forces: national security
magnetic or optical media
Items related to the manufacture of Imports only permitted on approval by the
chemical weapons (22 items) Undersecretariat of Foreign Trade: to comply
A wide range of chemical products with the Convention on the Prohibition of
used in the production of weapons Chemical Weapons
Some sugar substitutes (11 items) Imports permitted with eligibility certificate
Aspartam, saccharin issued by the Turkish Sugar Authority without
any restriction. Control of these products at
the importation stage is conducted by MARA.
These products are not subject to import
license.
Endangered species of wild fauna Imports only permitted on approval by the
and flora Ministry of Agriculture and Rural Affairs or the
Ministry of Environment and Forestry: to
comply with the Convention on International
Trade in Endangered Species of Wild Fauna
and Flora (CITES)
Energy Imports only permitted on approval by EMRA:
Electricity and natural gas to ensure effective operations in market
activities and to comply with relevant EC
Directives.
Solvent and some petroleum Imports only permitted on approval by EMRA:
products to prevent the unorthodox use of these items
out of purpose and to ensure quality of fuels
(Communiqu No. 2007/12 of EMRA)
Liquefied petroleum gases Imports only permitted on approval by EMRA:
to prevent the unorthodox use of those items
out of purpose and to ensure fuel quality

5.8. Standarde tehnice i de calitate

Pentru importul a cca. 1000 de produse industriale este necesara obinerea unui
certificat emis de Institutul de Standardizare al Turciei (certificat TSE) pentru
confirmarea corespondentei tehnico-calitative a produselor importate cu prevederile
standardelor turceti. Aceste certificate se emit pe perioade de timp intre 1 si 5 ani.
In procesul de armonizare a legislaiei privind standardizarea cu cea a Uniunii
Europene, Subsecretariatul pentru Comer Exterior a emis 7 comunicate privind
standardizarea pentru comer exterior, care se refera la urmtoarele aspecte:
- pentru importul de produse cu marca fabricat n CE, in conformitate cu
reglementrile Comunitii Europene si care circula liber pe piaa intern a Uniunii
Europene, se emite un Certificat de conformitate, cu condiia ca sa fie remisa la
TSE o "Declaraie de conformitate" nainte de efectuarea importului; n anumite
 cazuri, TSE poate solicita dosarul tehnic al produsului sau efectuarea de "teste de
produs";
- importurile de produse agricole cum sunt fructele proaspete, fructele uscate sau
confiate, legumele, uleiurile vegetale, bumbacul (pentru aproximativ 70 de
standarde) sunt supuse controlului de standardizare efectuat de Inspectoratele de
Standardizare pentru Comer Exterior;
- importul de combustibili solizi (crbunele) se efectueaz pe baza unui Certificat de
control emis de Ministerul Mediului si Pdurilor, valabilitatea certificatului fiind de
maximum 6 luni;
- importul de produse farmaceutice, medicamente, produse cosmetice, detergeni
etc., este supus controlului Ministerului Sntii. Pentru importul acestor produse,
anumite documente cum ar fi factura pro-forma, factura, certificatul de analize,
certificatul de sntii etc. trebuie prezentate la Ministerul Sntii nainte de
efectuarea acestuia. Certificatul de Control emis de acest minister, care trebuie
prezentat la organele vamale cu ocazia vmuirii, are valabilitatea cuprinsa intre 6 si
12 luni; pentru cele originare din Uniunea Europeana, marcate CE, se poate emite
un Certificate de Conformitate, dup depunerea unei Declaraii de Conformitate la
Ministerul Sntii; si in acest caz, Ministerul Sntii poate solicita dosarul tehnic
sau teste de produs;
- importul de alimente, produse agricole si animaliere, produse veterinare este supus
certificrii Ministerului Agriculturii si Afacerilor Rurale. Certificarea se refera la
asigurarea sntii publice, a proteciei vieii si sntii plantelor si animalelor.
Valabilitatea Certificatului de control este intre 4 si 12 luni, in funcie de natura
produsului;
- importul de jucrii, aparatura medical (inclusiv pentru implanturi) si de produse
cuprinse in directivele privind compatibilitatea electromagnetica, echipamentele si
mainile de joasa tensiune, care sunt certificate conform normelor europene si care
circula liber pe piaa intern a UE, nu mai sunt supuse procedurii de inspecie
nainte de efectuarea importului, cu condiia ca aceste produse sa nu prezinte
pericol potenial sau riscuri majore. Pentru importul acestor produse se solicit o
"scrisoare de conformitate" emisa de TSE, n baza "declaraiei de conformitate"
depusa de importator.
Importul de bunuri vechi, uzate, renovate, cu defecte sau depite se face numai cu
aprobarea Subsecretariatului pentru Comer Exterior.
Instrumentele de msur i cntrire din import nu se pot pune n circulaie dect cu
aprobarea Directoratului General pentru Control i Standarde din Ministerul Industriei i
Comerului.
Materialele de transport care cuprind lucrri cinematografice sau muzicale sunt supuse
controlului Directoratului Copyright i Cinema n scopul evitrii pirateriei.
Conform legislaiei in vigoare, buturile alcoolice pot fi importate in Turcia numai de
ctre compania de stat TEKEL. Firmele particulare pot importa vinuri numai prin
intermediul TEKEL si numai in scopul folosirii in hoteluri si restaurante.
De asemenea, igrile pot fi importate numai prin intermediul companiei TEKEL sau a
productorilor de igri autorizai, cum sunt : Philip Morris, RJ Reynolds, British Tobacco
etc.
5.9. Msuri de aprare comercial
Potrivit Comisiei Europene, Turcia aplica in exces masuri de aparare comerciala pentru
protejarea industriei locale de competitia produselor din import.
Din 6 februarie 2003, Turcia aplic o tax anti-dumping cuprins ntre 25 i 45
dolari/tona la importul de PVC emulsie de la compania romaneasca Oltchim, Rmnicu
Vlcea. n 2008, a prelungit msurile existente la importul de PVC emulsie originar din
Romnia.
n Anexa 2 este prezentat lista principalelor bariere comerciale la importul de produse
n Turcia.
Informaii suplimentare sunt disponibile pe site-urile:
http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_select.htm
www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinID=323&icerikID=422&dil=EN
5.10. Regimul importurilor temporare pentru utilaje si echipamente de
lucru
Turitii cu viz valabil de intrare n Turcia, au voie s introduc autoturismele
personale pentru o perioad de 6 luni.
Rezidenii care au permis de munc sau un loc de munc, pot introduce autoturismului
n teritoriul vamal al Turciei, numai n baza unei garanii depus de angajator, prin care
garanteaz scoaterea autoturismului din teritoriul vamal la expirarea contractului de
munc.
Pentru mainile si utilajele de lucru care se introduc in teritoriul vamal al Turciei se
depune o garanie bancar, care se elibereaz numai dup ce autoritatea vamal
atest ca acestea au fost scoase din teritoriul vamal si sunt libere de obligaii.
n prezent, o societate romneasc, n anii anteriori, a introdus n regim de import
temporar, utilaje pentru efectuarea unor lucrri de construcie a unui tronson de
autostrad n Turcia, garantnd reexportul acestora la terminarea proiectului prin
garanie bancar. ntruct firma turc cu care a cooperat a dat faliment, nu poate face
dovada c a exportat utilajele de lucru n Romnia, i garania bancar a rmas blocat.
Pentru informaii suplimentare privind regimul importului temporar n Turcia,
recomandm vizionarea site-ului Subsecretariatului turc pentru Vmi, la adresa:
www.gumruk.gov.tr/english
5.11. Subventii la export
Dei a aliniat legislaia comerciala la regulile internationale ale comertului si la aquisul
comunitar, Turcia continu sa acorde subventii pentru promovarea exportului, in special
de produse agricole. Traditional, graul si zaharul sunt cele mai subventionate produse.
Subventii cuprinse intre 10 si 20% se acorda la 16 produse agricole primare si
prelucrate.
5.12. Zone libere
Zonele libere sunt special delimitate in teritoriul vamal si sunt guvernate de regulile
comerului internaional. In cadrul zonelor libere exista un climat de afaceri mai favorabil
dezvoltrii comerului, care stimuleaz si ncurajeaz investiiile strine. In prezent, in
Turcia sunt operaionale urmtoarele zone libere: Mersin (1987), Antalya (1987),
Aegean (1990), Zona Aeroportului Ataturk Istanbul (1990), Trabzon (1992), Istanbul
(pielarie si industrie - 1995), Mardin (1995), Anatolia de Est (1995), Bursa Internationala
de Valori Istanbul (1997), Izmir Menemen (industria pielariei - 1998), Rize (1998 ),
Samsun (1998), Catalca (1998), Kayseri (1998), Adana - Yumurtalik (1998), Thrace -
Corlu (1999) si Gaziantep (1999).
Zonele libere sunt situate in apropierea celor mai importante porturi de la Marea
Mediterana, Marea Egee si Marea Neagra, fiind deservite si de aeroporturi si autostrzi
la nivel internaional.
Reglementrile Turciei in domeniul zonelor libere sunt aliniate la legislaia UE, nefiind
necesara semnarea unui acord cu privire la zonele libere, gama de activiti permise in
aceste spatii fiind aceeai: producie, depozitare, ambalare, activiti comerciale,
bancare si de asigurri.
Avantajele oferite operatorilor din zonele libere sunt:
- veniturile realizate din activitile desfurate in zonele libere sunt exceptate de la
plata tuturor impozitelor si taxelor, inclusiv impozitul pe venit, pe profit si taxa pe
valoarea adugata;
- durata de valabilitate a autorizaiei de funcionare este de maxim 10 ani pentru
chiriai si 20 de ani pentru proprietarii de sedii in zona; in cazul produciei,
valabilitatea se extinde la 15 ani si respectiv, 30 de ani;
- birocraia a fost redusa prin autorizarea unei singure agenii responsabile de
procedurile de nregistrare si funcionare si anume: Direcia Generala a Zonelor
Libere din cadrul Subsecretariatului pentru Comer Exterior;
- persoanele rezidente in Turcia au dreptul de a nfiina firme care sa opereze ntro
zona libera, cu condiia de a prezenta, in prealabil, Direciei pentru Zone Libere,
proiectul contractului de nfiinare a firmei. Nu se admite funcionarea firmelor in mai
multe zone sau nfiinarea de filiale;
- toate firmele cu activitate in zona libera, indiferent de natura activitilor, trebuie sa
fie nregistrate la Registrul Comerului din Turcia.
Informatii suplimentare privind regimul importului in Turcia sunt disponibile pe site-ul:
http://www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinID=364&icerikID=463&di
l=EN

6. REGIMUL INVESTIIILOR STRINE

Cadrul legal
Costul afacerilor in Turcia
Facilitati oferite investitorilor
Investitori straini in Turcia
Garantarea reciproca a investiiilor
6.1. Cadrul legal
Orice persoana fizica sau juridica straina poate sa deschida o afacere in Turcia, cu
conditia inregistrarii la Registrul Comertului de pe langa camera de comert locala.
Principalele prevederi ale legii investiiilor strine
- Investitorii strini pot investi in sectorul industrial, comercial, agricol sau in orice alt
sector economic ca si investitorii privai din Turcia;
- Cota de participare a capitalului strin este permisa pana la 100%, cu excepia unor
sectoare pentru care cota de participare a capitalului strin este limitata pana la:
20% pentru televiziune, 49% pentru aviaie, servicii de telecomunicaii si transport
maritim;
- formele de organizare ale societilor: pot fi societi cu rspundere limitata sau
societi pe aciuni.
- forma de participare la capital:
cash sub forma de moneda strina convertibila, din gama celor acceptate de
Banca Centrala a Turciei;
aparate, echipamente, subansamble si bunuri similare;
active si bunuri ale cetenilor strini, altele dect titlurile de stat;
proprietate intelectuala sub forma drepturilor de licene si mrci de comer;
- societile si filialele nfiinate, conform Codului Comercial turc, sunt considerate
persoane juridice turce, fiind supuse aceluiai tratament ca si societile autohtone;
- transferul profitului, dividendelor si a cotelor de capital pot sa fie transferate in
strintate dup deducerea impozitelor legale.
Informaii suplimentare sunt prezentate la punctul 4- Cum se fac afaceri in Turcia
 6.2. Costul afacerilor in Turcia
Salariul minim net n USD - 374
Salariul minim brut 475
- 14% CAS 67
- 1% contribuia la fondul de omaj 5
- 15% impozit pe venit 61
- deduceri pentru salariii cu venituri mici (contribuia difer n funcie de
-34
numrul de copii)
- 0,66% alte taxe (stamp tax) 3
- Total deduceri 101
Costuri pentru angajator
Salariul minim brut 475
- 19,5% contribuia angajatorului la fondul de asigurri sociale (n anumite
93
condiii cota poate fi redus cu5 %)
- 2% contribuia angajatorului la fondul de omaj 10
- Total costuri pentru angajator 578
Valabil pentru semestrul II 2010
Rata de schimb: USD 1 = TL 1.6 (iunie 2010)

Prezul la electricitate
Ziua Noaptea
USD/kWh USD/kWh
Tarif dublu
Consum Industrial voltaj mediu 0,100 0,050
Consum industrial conectare direct la reea cu
0,087 0,037
linie privat
Traif simplu
Consum Industrial voltaj mediu 0,115 0,065
Consum industrial conectare direct la reea cu
0,103 0,053
linie privat
Source: Turkish Electricity Distribution Company (TEDAS), as of January 1, 2010
USD 1 = TRY 1.6 as of June 2010
Pretul apei pentru uz industrial
Tipul consumului USD/m3
Ap
Ap Total VAT (%)
rezidual
Industrial 3,39 0,24 3,93 8
Zona industrial Bursa
0,3 0.11 0.79 8
Demirtas
Zona industrial Eskisehir 0.31 0.29 0.65 8
USD 1 = TL 1.6 Iunie 2010
 Preul la gaze naturale pentru consum industrial - n USD/ kWh
Consum contingentat Consum liber
0,037 USD/kWh 0,030 USD/kWh

USD 1 = TL 1.6 Iunie 2010

Telefonie
Tarif far abonamament
Tarif de business USD/lun
(local i national)
TT - 100 12.50 100
TT - 200 15.56 200
TT - 300 18.69 300
TT - 600 27.44 600
TT - 1000 37.44 1,000
TT - 1500 49.94 1,500
TT - 2000 61.44 2,000
Pentru toate pachetele:
- la telefonie pe GSM se agaug USD 0.23/minut
- la telefoanele internaionale se adaug USD 0.08
- dup terminarea minutelor incluse se adaug USD 0.09/minut

Internet
G.SHDSL USD/lun
Download and upload speed (Kbps)
256 49,13
512 80,34
1024 131,21
2048 218
In funcie de
ADSL
pachet

USD 1 = TL 1.6 Iunie 2010

6.3. Facilitai oferite investitorilor strini, pentru investiii n:

- zonele de dezvoltare defavorizate

- zonele de dezvoltare tehnologic
- zonele industriale organizate
- zonele libere
- cercetarea i dezvoltarea
- nvmntul privat
- investiiile n activiti culturale
 6.4. Investitori strini in Turcia
Principalii investitori strini n Turcia (2002-2009):
ara de origine Mil. USD %
1 Olanda 13802 20,2
2 SUA 6337 9,3
3 Grecia 6066 8,9
4 Belgia 5758 8,4
5 Luxemburg 4592 6,7
6 Frana 4362 6,4
7 Germania 3602 5,3
8 UAE 3527 5,2
9 Marea Britanie 3441 5,0
10 Austria 2755 4,0

Principalele companii transnaionale prezente in Turcia:

- Cisco, Mictrosoft, Nortel, Vodafone, Motorola, Telecom Italia, Citybank, BNP Paribas,
JP Morgan Chase, AEG, Mobil, Shell, BP, ExxonMobile, General Electric, Siemens,
Castrol, Toyota, FIAT, Renault, Hyundai, Ford Motor Co, Daimler Chrysler, Bosch,
Pirelli Tire, Bridgestone-Firestone, Goodyear, Unilever, RJR Nabisco, Philip Morris,
United Defense, Cargill, Novartis, Coca Cola, Colgate-Palmolive, Lockheed Martin,
Gillette, Hilton International, Aventis, McDonald's, Nestle, Pepsi, Pfizer, Procter &
Gamble, InterGen, Abbot Laboratories etc.
Domenii in care au investit firmele strine in Turcia
Sectorul economic %
1 Electricitate, gaze, aprovizionare cu ap 28,5
2 Industria prelucrtoare 28,5
3 Imobiliare i activiti comerciale 8,7
4 Intermedieri financiare 7,5
5 Construcii 7,2
6 Comerul en-gross i cu amnuntul 6,4
7 Transport, depozitare i comunicaii 6,1
8 Minerit i carier 3,3
9 Sntate 1,7
10 Alte domenii 0,8

6.5. Garantarea reciproca a investiiilor

Acordul pentru garantarea si protejarea reciproca a investiiilor ntre Guvernul Romniei
si Guvernul Republicii Turcia, a fost semnat la 4 martie 2008. Documentul a fost ratificat
de partea romana si in cursul anului 2009 i de Parlamentul turc cu Legea nr.
4960/16/03/2010.
Surse suplimentare:
- Agenia pentru Promovarea Investiiilor Strine: www.invest.gov.tr
- Centrul pentru Promovarea Exportului: www.igeme.org.tr

7. REGIMUL FISCAL

Sistemul de impozitare aplicat in prezent in Turcia cuprinde urmtoarele taxe:

7.1. Impozitul pe venit

Impozitul pe venit se aplic tuturor categoriilor de venit obinute de persoanele fizice
locale i strine i de companiile rezidente n Turcia. Veniturile obinute de persoanele
nerezidente prin angajare, deinere de proprieti, tranzacii comerciale i orice alte
activiti care genereaz venituri pe teritoriul Turciei.
7.1.1. Impozitul pe veniturile companiilor
Impozitul pe profitul companiilor este de 20%
Impozitul pe venituri obinute de companiile rezidente din:
- dividende 15%
- dobnzi obinute la bonurile de tezaur 0%
- dobnzi obinute din depozite bancare 15%
- transferul profitului 15%
- vnzarea/transferul aciunilor 15%
7.1.2. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
Impozit progresiv, aplicabil la veniturile brute, ncepnd cu anul 2010:

Nivelul venitului Cota de impozit

Pn la 8.800 TL 15%
8.801 22.000 TL 20%
22.001 50.000 TL 27%
Peste 50.001 TL 35%

7.1.3. Contribuia la sistemul de asigurri sociale

- contribuia angajatorului 19,5%
- contribuia angajatului 14%
7.2. Taxele de consum
7.2.1. Taxa pe valoarea adugat (KDV)
Rata de KDV variaza ntre 1%, 8% (produse alimentare) i 18%
7.2.2. Taxa special de consum (OTV)
Se aplic la principalele grupe de produse:
- produse petroliere, gaz natural, lubricani, solbveni i derivatele solvenilor
- automobile i alte vehicule, motociclete, avioane, elicoptere, iahturi
- tutun i produse din tutun, buturi alcoolice
- produse de lux
7.2.3. Taxe pe tranzacii bancare i asigurri
Companiile bancare i de asigurri sunt exceptate de la plata KDV, dar sunt subiect al
taxelor pe venituri obinute din tranzacii bancare i asigurri:
- taxa general pe venituri din tranzacii bancare i asigurri 5%
- taxa pe venituri obinute din mprumuturi interbancare 1%
- taxa de schimb valutar 0,1%
7.2.4. Taxa de tampil (Stamp Duty)
Taxa de tampil se aplic la o gam larg de documernte: contracte comerciale,
acorduri, note de plat, contribuii la capitalul social, scrisori de credit (L/C), scrisori de
garanie (L/G), situaii fiscale etc.
Taxa de tampil, n funcie de valoarea documentlui, este cuprins ntre 0,165% i
0,825%.

7.3. Impozitul pe avere

Se mparte n 3 categorii:
- impozitul pe moteniri i cadouri
- impozitul pe proprietate
- impozitul pe vehicule cu motor
Impozitul pe cldiri i pe terenuri:
- cldiri cu destinaia de reedin 0,1%
- impozitul pe cldiri cu alt destinaie 0,2%
7.4.Faciliti fiscale
- zonele de dezvoltare defavorizate
- zonele de dezvoltare tehnologic
- zonele industriale organizate
- zonele libere
- cercetarea i dezvoltarea
- nvmntul privat
- investiiile n activiti culturale
Informaii suplimentare sunt disponibile pe site-ul: http://www.invest.gov.tr/en-
US/investmentguide/investorsguide/Pages/Taxes.aspx

8. OPORTUNITATI DE EXPORT, COOPERARE SI INVESTITII

Agricultura
Energie
Mediu
Metalurgie
Industria auto
Textile si confectii
Chimie
Material plastic si maini pentru prelucrare material plastic
Materiale de construcii
Maini i echipamente electrice i mecanice
Constructii
Tehnologia informatiei si comunicaiilor
8.1. AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA

Producia agricol i industria alimentar satisface, n principiu, consumul propriu i

creeaz unele disponibiliti pentru export, in special la legume si fructe proaspete.
Importul de produse vegetale este estimat la 2,1 miliarde dolari, din care: cereale,
seminte de legume si plante la 242 milioane dolari.
Evoluia importului la principalele produse:
Mii tone
Produsul
2008 2009
1 Soya boabe 1240 1275
2 Fin de soya 359 348
3 Porumb 1150 485
4 Ulei de soya 20 12
5 Orez 240 220

Importul de produse agricole si alimentare este protejat prin numeroase bariere

netarifare, intre care:
- interzicerea importului de bovine vii, carne si produse din carne de bovine
- certificate de control, inspecie fitosanitar si carantina la importul de plante si legume
- certificat de origine si de sntate la importul de furaje care conin ingrediente
fabricate in tari din afara UE
- controlul preului la buturi alcoolice de ctre autoritatea de reglementare
- suprataxe la importul de vin: 63.3% taxa de consum dar nu mai putin de 3,25 TL/litru
(275% la vinuri spumante), 50% taxa speciala la importul de vin din tarile UE si 18%
TVA
- certificate i control la produse alimentare i furaje privind modificri genetice (GMO),
n vigoare din 28 aprilie ac, cu valabilitate pn la finele lunii septembrie 2010, cnd va
intra n vigoare Legea privind securitatea biologic (Biosaftey Law) adoptat de
Parlamentul turc, la data de 18 martie 2010.
Barierele comerciale si documentele solicitate la importul de produse agricole in Turcia
sunt disponibile pe site-ul UE, la adresa:
http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_select.htm
Oportunitati de export: cereale (grau, orz, porumb), semine de legume si puieti pentru
plante, ulei vegetal brut (din floarea soarelui, soia si porumb) pentru consum intern si
pentru export in tari din Orientul Mijlociu, Nordul Africii si Rusia.
Oportunitati de cooperare si investitii: protectia si ameliorarea solului, managementul
mediului, ferme pentru cultura plantelor tehnice cu valoare mare adugata (soia, rapita
etc.).
Surse de contact:
- Federatia Asociatiilor din Alimentatie: www.gdf.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Furaje: www.turkiyeyembir.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Seminte: www.turkted.org.tr
- Asociatia Fermierilor: www.tzob.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Lapte, Carne si Produse Alimentare: www.setbir.org.tr
- Asociatia Crescatorilor de Pasari: www.besd-bir.org
- Federatia Morarilor: www.usf.org.tr
8.2. ENERGIE
Turcia este dependent n proporie de peste 70% de importul de energie (fa de 50%
media din rile UE), din care 93% la iei (21 milioane tone iei n 2008 i 98% la gaze
(33,1 miliarde mc n 2009, din care 17,2 miliarde mc din Rusia, 5,3 miliarde mc din Iran
i 5 miliarde mc din Azerbaidjan, 4,5 mild. Mc din Algeria), n contextul n care n
vecintatea sa se afl cca. 72% din rezervele mondiale de iei i gaze naturale.
n 2009, producia de energie a fost de 44.600 MW, din care: 29% pe iei, 32% gaze i
39% din alte surse (hidraulic, termal i eolian).
Strategia n domeniul energiei
Pe termen lung (pn n anul 2023, la 100 a aniversare a Republicii), Turcia dorete
s integreze n economie resursele de crbune i hidrologice, s creasc capacitatea
instalat la energia eolian la 20.000 MW i la geotermal la 600 MW i se asigure 5%
din necesarul de energie din energia nuclear.
Pe termen mediu (strategia 2010 2014), Turcia are ca obiectiv principal s reduc
dependena de import, prin intensificarea activitilor de explorare/exploatare pentru creterea
produciei interne la iei, gaze i crbune. Un accent deosebit se va pune pe valorificarea
resurselor regenerabile i construcia de centrale nucleare. Turcia se va Integrarea n UCTE
pn n 2011.
Proiecte pentru diversificarea resurselor interne de energie i reducerea dependenei de
import
- construirea de hidrocentrale electrice pe rurile interioare. Turcia dispune de 9 cursuri de
ap cu un potenial hidroenergetic estimat la 180 miliarde KWh, din care utilizeaz numai
20%, prin 61 de hidrocentrale. Sectorul privat a primit licene pentru construirea a 1500
de hidrocentrale noi, din care 136 n anul 2009. n aprilie 2008, consoriul de firme din
Germania, Austria i Elveia au ntrerupt finanarea pentru construirea celei mai mari
hidrocentrale de la Ilisu, pe rul Eufrat, la 24 Km de grania cu Siria, din motive politice,
sociale, economice, de mediu i arheologice. Guvernul turc a prevzut resursele
necesare pentru demararea lucrrilor de construcie la hidrocentrala, Ilisu, cu fore
proprii.
- construirea unor centrale electrice pe crbune. n 2009, producia de energie pe baz de
crbune a fost de 12 milioane kVh, reprezentnd 44% din potenialul existent.
Rezervele de crbune ale Turciei sunt estimate la 4,2 miliarde tone de lignit. Se
prevede ca puterea instalat a centralelor pe crbune s creasc la 3.500 MW pn in
2014.
- folosirea energiei eoliene. n 2009, capacitatea de producie a energiei eoliene a fost de 800
MW i se prevede ca aceasta s creasc la 5.000 MW, pn n 2014 i la 10.000 MW pn n
2015
- folosirea energiei geotermale. Puterea instalat a centralelor geotermale, n 2009, a
fost de 77,2 MW i se prevede s creasc la 300 MW pn n 2015.
- construirea de centrale atomo-electrice. n urmtorii ani, Turcia intenioneaz ca 20% din
consumul de energie s fie satisfcut din energie nuclear. n ianuarie 2010, Turcia a ncheiat
cu Rusia un acord guvernamental pentru formarea unui consoriu care s construiasc prima
central nuclear la Mersin (Akyyu), pe coasta Mrii Mediterane. n mai 2010, s-a ncheiat
acordul guvernamental, care a fost aprobat de Parlament (iulie 2010) i, n prezent, sunt n
curs negocieri ntre societi turce si ruse pentru formarea societii care va dezvolta proiectul.
La data de 10 martie 2010, Turcia a semnat un protocol cu Rep. Coreea pentru construirea
celei de-a 2-a centrale nucleare la Sinop, pe coasta Mrii Negre.
Avnd in vedere ca in vecintatea Turciei se afl 73% din rezervele mondiale de iei i 72%
din rezervele mondiale de gaze naturale, aceasta i-a propus ca obiectiv strategic s
devin coridor pentru tranzitul produselor energetice din direciile est i sud-est ctre rile
vest europene. n ndeplinirea acestui obiectiv, Turcia a iniiat sau a devenit parte la numeroase
proiecte energetice care vizeaz transportul produselor energetice pe teritoriul su, unele din
acestea fiind deja realizate iar altele aflndu-se n diferite stadii de dezvoltare. UE coopereaz
cu Turcia pentru realizarea Coridorului de Gaze Sud European nr. 4, pe doua rute:
Turcia-Bulgaria-RomniaAustria (Nabucco) i Turcia-Grecia-Italia (interconectorul
ITGI).
Oportunitati de export: echipament energetic pentru hidrocentrale, transformatoare
pentru staii si substaii de transformare, cabluri electrice, izolatori, echipamente si
tehnologii pentru utilizarea energiei eoliene si solare.
Oportunitati de cooperare si investiii:
Sectorul privat turc este interesat de parteneriate cu firme strine pentru realizarea de
proiecte si investiii pentru:
- producia de energie din surse regenerabile (hidroelectrica, eoliana, solara, biomasa si
termala)
- transfer de tehnologie in vederea producerii de echipamente energetice;
- echipamente avansate (turbine de gaze si abur, boilere pentru recuperarea caldurii)
pentru construirea de centrale pe baza de carbune sau cu combustibili combinati,
Surse de contact:
- Ministerul Energiei si Resurselor Naturale: www.menr.gov.tr
- Autoritatea pentru Reglementare a Pieei Energiei: www.epdk.org.tr
- Compania Nationala a Petrolului: www.tpao.gov.tr
- Compania Nationala de Comercializare a Energiei (TETAS): www.tetas.gov.tr
- Compania Nationala pentru Transportul Electricitatii (TEIAS): www.teias.gov.tr
- Compania Nationala de Distributie (TEDAS): www.tedas.gov.tr
- Compania Nationala pentru Transport Titei si Gaze prin Conducte (BOTAS):
www.botas.gov.tr
- Agenia pentru Promovarea Investiiilor: www.invest.gov.tr/InvestorsGuide.aspx?ID=8

8.3. MEDIU
Turcia se afl n plin proces de armonizare la standardele de mediu ale UE. Potrivit
evalurilor fcute de Comisia European, stadiul actual de adaptare este destul de
redus. Unele progrese s-au fcut n domeniul deeurilor, apei, proteciei naturii i
calitii aerului. Progrese limitate s-au remarcat n domeniul produselor chimice i nici
un fel de progrese n domeniul polurii industriale.
Procesul de armonizare este prevzut a se ncheia n 2024, timp in care Turcia trebuie
sa investeasc in infrastructur i tehnologie de mediu peste 70 miliarde euro, din care:
37 miliarde euro in domeniul apei i 33 miliarde euro in domeniile: deeuri, industrie,
produse chimice, nuclear, aer, natura i zgomot.
Oportunitati de export si cooperare:
- aparate pentru msurarea si controlul gradului de poluare. (Turcia este producatoare
si exportatoare de pompe si valve)
- construirea de staii de tratare a apelor reziduale in zonele industriale. In Turcia sunt
87 de zone industriale si numai 41 din acestea au staii de tratare a apelor reziduale
- construirea de staii de canalizare si tratare apei menajere. Potrivit estimrilor, 1900 de
municipalitati turce au nevoie de sisteme de canalizare si 2900 de municipalitati au
nevoie de staii de tratare a apelor menajere,
- construirea de staii de tratare a apei potabile
Surse pentru identificarea proiectelor de licitaii:
- Unitatea Centrala de Contractare si Finantare: www.cfcu.gov.tr
- Suplimentul Jurnalului Oficial al UE:
(http://ted.europa.eu/Exec?Template=TED/editorial_page.htm&DataFlow=ShowPage.dfl
&StatLang=RO
- Ministerul Mediului si Padurilor: www.cevreorman.gov.tr
- Municipiul Istanbul - Departamentul pentru Protecia Mediului si Dezvoltare:
www.ibb.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare Istanbul (ISKI): www.iski.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare Ankara (ASKI): www.aski.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare Izmir (IZSU): www.izsu.gov.tr

8.4. METALURGIE
Turcia ocup locul 11 n lume i al 3-lea n Europa la producia de oel cu 25,8 milioane
tone. Turcia are o capacitate de productie de 24 milioane tone/an la produse lungi si un
consum de 11-12 milioane tone/an i de 6 milioane tone/an la produse plate si un
consum de 15 milioane tone/an.
In 2008-2009, industria metalurgica a fost considerabil afectata de criza financiara
internaionala, ca urmare a reducerii activitatii in sectoarele mari consumatoare de
metal si produse din metal (constructiile, industria bunurilor de consum si de
autovehicule).
Oportunitati de export: produse plate (tabla groasa pentru industria navala, benzi si
tabla subire pentru industria de autovehicule.
Surse de contact:
- Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr
- Asociatia Constructorilor de Vapoare : www.gisbir.com/en/default.aspx
- Asociatia Producatorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp
- Asociatia Producatorilor de Fier si Otel (DD): www.dcud.org.tr/members.htm
- Asociatia Producatorilor din Siderurgie: www.tudoksad.org.tr
- Camera Inginerilor Metalurgi : www.metalurji.org.tr

8.5. INDUSTRIA AUTO

Turcia este al 17-lea productor mondial de autovehicule. Sectorul auto este principala
ramura a industriei, avnd 19 linii de asamblare si peste 700 de firme productoare de
componente auto.
Turcia este principalul furnizor de autobuze si autocare al UE si a treilea furnizor de
vehicule comerciale uoare. Romnia este a 7-a pia a Turciei pentru export
autovehicule i a 9-a pia pentru exportul de componente auto.
In 2009, Romnia a exportat in Turcia autoturisme si componente auto in valoare de
119 milioane dolari.
Oportunitati de export: componente auto, echipamente pentru producerea de
componente auto.
Surse de contact:
- Asociatia Distribuitorilor de Autovehicule: www.odd.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr
- Asociatia Distribuitorilor Autorizai de Autovehicule: www.oyder-tr.org
- Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr
8.6. TEXTILE SI CONFECTII
Industria textil este a doua ramur industrial a Turciei. n acest sector funcioneaz
peste 35 mii companii. In 2008-2009, industria textila a fost puternic afectata de criza
financiara internaionala, cnd numeroase fabrici si-au redus substanial activitatea sau
au intrat in faliment.
Turcia este al doilea exportator de produse textile n rile UE, dup China. In 2009,
Romnia a exportat in Turcia articole textile din lna, filamente si fire sintetice si articole
de pasmanterie, in valoare de 24 milioane dolari i a importat din Turcia materii textile si
produse din acestea in valoare de 196 milioane dolari.
Oportunitati de export: confecii fabricate sub mrci recunoscute pe plan internaional,
textile tehnice (pentru protecie si sanitare), articole de pasmanterie, filamente si fire
sintetice.
Surse de contact:
- Asociaia Productorilor de Confecii: www.tgsd.org
- Patronatul Industriilor din Sntate (SEIS): www.seis.org.tr ; www.sader.org.tr
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independeni: www.musiad.org.tr
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr

8.7. CHIMIE
In 2009, Romnia a exportat n Turcia produse chimice organice i anorganice n
valoare de 107 milioane dolari.
Oportunitati de export: PVC, ngrminte chimice
Surse de contact:
- Asociaia Productorilor din Chimie (TKSD): www.tksd.org.tr/UYE-ENG.htm
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independeni: www.musiad.org.tr
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr

8.8. MATERIAL PLASTIC SI MAINI PENTRU PRELUCRARE MATERIAL PLASTIC

Industria materialelor plastice este una din cele mai dinamice sectoare ale industriei
turce. Industria turca de material plastic reprezint 1,6% din industria mondiala. Turcia
este al 2-lea productor de fibre sintetice, al 3-lea productor de PVC si dispune de a 5-
a capacitate de prelucrare material plastic din Europa.
In acest sector lucreaz peste 6950 de companii, din care 99% sunt IMM-uri.
In 2008, importul de material plastic si maini pentru prelucrare material plastic a
nsumat 7.851 milioane USD si, in 2009, 4.832 milioane USD.

Material plastic
Producia locala de material plastic satisface aproximativ 50% din necesarul de
consum.
Piaa turca a materialului plastic consta din:
- PP (polipropilena), utilizata pentru producia de fire pentru mochete, saci, folii,
conducte din plastic si articole casnice
- LDPE (polietilena de mica densitate), utilizata pentru producia de folii (90%), matrie
prin injecie (2%) si matrie prin suflare (5%). 25% din necesarul de consum provine din
import.
- LLDPE (polietilena de mica densitate lineara). 100% din import.
- HDPE (polietilena de nalta densitate), marea majoritate provine din import.
- PVC, utilizat pentru izolare fire electrice, industria auto, jucrii, profile, scuturi de
protecie, conducte, folii pentru ambalaje, piele artificiala si articole tehnico-sanitare.
80% din necesarul de consum se asigura din import.
- PS (polistiren), utilizat pentru izolaii si aparate casnice. Marea majoritate a
consumului se asigura din import.
- PET (polietilen-tereftalat), utilizat in industria recipientelor din plastic, auto si
electrotehnica.
- ABS (acrilo-butadien-stiren), se utilizeaza in industria produselor termoplastice.
Necesarul de consum se asigura din import.
Principalii furnizori de material plastic ai Turciei, sunt: Germania, Belgia, Arabia Saudita,
Olanda, Italia, Frantae, Coreea de Sud, Spania, SUA si Israel.
Masini pentru procesare material plastic
China este principalul furnizor de maini pentru procesare material plastic al Turciei, cat
si principalul competitor al acestea pe pieele externe.
Importul Turciei consta din: maini cu injecie (27%), maini pentru tiat si format (26%)
si maini de extrudat (21%).
Principalii furnizori de maini pentru procesare material plastic, sunt: Germania, Italia,
China, Taiwan, Austria, Japonia, Elveia, SUA, Frana si Coreea de Sud.
Oportunitati pentru export:
- PP, HDPE, PVC, PS. LLDPE si ABS.
- masini pentru taiat si format material plastic
- masini cu injectie
- masini de extrudat
Resurse
- Asociatia Industriasilor de Material Plastic (PAGDER): www.pagev.org.tr
- Institutul pentru Cercetare, Dezvoltare si Educatie pentru Industria Materialelor
Plastice (PAGEV): www.pagev.org.tr

8.9. MATERIALE DE CONSTRUCTII

Turcia este unul din marii productori de materiale de construcii de baz din lume, ntre
care: oel beton (locul 6 n Europa i 11 n lume la articole din oel), evi i conducte din
metal i plastic, sticlrie, gresie i faian (locul 5 mondial), articole sanitare (locul 4
mondial), vopsele (locul 6 n Europa), crmid, ciment (locul 10 n lume), marmur,
cherestea i profile din plastic i aluminiu (locul 5 n Europa la ui i ferestre din plastic).
Oportunitati de cooperare: Parteneriat pentru construirea de fabrici de ciment in
Romnia si pe tere piee.
Surse de contact:
- Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr-
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
- Asociaia Exportatorilor si Importatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr
- Asociaia Productorilor de Ciment: www.tcma.org.tr/en
- Asociaia Productorilor de Ceramica: www.turkishceramics.com

8.10. MAINI I ECHIPAMENTE ELECTRICE I MECANICE

Turcia produce echipamente pentru construcii, maini industriale grele, maini unelte i
scule, echipamente de foraj, pompe i compresoare, maini textile, echipamente
alimentare, echipamente pentru procesarea lemnului, motoare cu combustie intern,
turbine, semntoare, tractoare (3 linii de asamblare), valve, benzi transportoare,
boilere i pri i accesorii pentru acestea.
Industria electrotehnic i electronic produce: electronice pentru consum casnic
(frigidere, maini de splat, aparate de aer condiionat), echipamente de
telecomunicaii, echipamente industriale i profesionale, computere, echipamente
militare i componente pentru acestea.
n 2009, Romnia a exportat in Turcia maini i echipamente electrice i mecanice, n
valoare de 193 milioane dolari.
Oportunitati de cooperare pentru producia de maini si echipamente electrice si
mecanice pentru export pe tere piee.
Surse de contact:
- Asociaia Exportatorilor si Importatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri Independenti: www.musiad.org.tr
- Asociaia Industriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
- Asociaia Productorilor de Maini: www.mib.org.tr/english.html
- Asociaia Productorilor de Pompe: www.pomsad.org.tr/eng/giris.htm
- Asociaia Industriilor Electronica si Informatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm
- Asociaia Productorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp

8.11. CONSTRUCTII
n sectorul construciilor din Turcia funcioneaz peste 200 mii companii, parte din
acestea i-au extins activitatea n peste 60 de ri, n special, din Nordul Africii, Orientul
Mijlociu, rile CIS, Caucaz, Asia Central i Balcanii de vest.
n 2009, Romnia ocupa locul 7 n cadrul lucrrilor angajate de firmele turceti de
construcii n strintate (3,44% din volumul total).
n 2008, n Romnia activau peste 70 de companii de construcii turceti, la 103
proiecte, n valoare de peste 3,1 miliarde dolari. n 2009, n contextul crizei financiare
internaionale numrul firmelor turce prezente n Romnia a sczut. Holdingul turc Enka
este partenerul companiei Bechtel pentru construirea autostrzii Transilvania, cu o
participaie de 50%.
Oportunitati de cooperare: Parteneriate cu firme turce de construcii la realizarea unor
proiecte de dezvoltare pe tere piee (Irak, Caucaz, Asia Central, Orientul Mijlociu,
Balcanii de Vest, Nordul Africii, rile CIS)
Surse de contact:
- Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr
- Asociaia Oamenilor de Afaceri Turci din Romnia (TIAD): www.tiad.ro

8.12. TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR

Industria de soft este una din cele mai dinamice sectoare ale economiei turce.
Companiile de software produc pachete de programe pentru contabilitate, salarizare,
aplicaii sectoriale (servicii financiare, telecomunicaii, procese de prelucrare industriala,
comer cu amnuntul, sntate si educaie).
Oportunitati de cooperare: realizarea de sisteme de programe educative noi pentru
modernizarea educaiei in colile primare, secundare si universitatile din Turcia, precum
si pentru export pe tere piee.
Surse de contact:
- Asociaia Informaticienilor: www.tbd.org.tr
- Asociaia Industriilor Electronica si Informatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm
- Asociaia Industriailor pentru Procesare a Datelor: www.tubisad.org.tr ;
www.bthaber.com.tr
- Ministerul Educaiei Naionale: www.meb.gov.tr
- Consiliul pentru Educaie Superioara: www.yok.gov.tr
CONTACTE importante pentru identificarea de oportuniti de export:

- promovarea ofertelor concrete de export i identificarea de oferte concrete de

import: www.turkishexportal.com/joinus_1_3.aspx
- identificarea de parteneri poteniali pentru export, import, cooperare economic i
investiii : www.turkyievitrin.com; www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.oaib.gov.tr ;
www.aib.gov.tr/htmleng ; www.iib.org.tr/eng/index.html; www.aosb.org.tr ;
www.atonet.org.tr/turkce/index12.html; www.tmb.org.tr/index.php?l=eng;
- studii de pia: www.ibsresearch.com;
http://www.ozugerginconsultancy.com.tr/inden.htm
- date statistice: www.dtm.gov.tr; www.treasury.gov.tr;
- Oportuniti de participare la licitaii internaionale : www.cfcu.gov.tr (pentru proiecte
cu finanare din fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr; www.bedas.gov.tr;
www.tetas.gov.tr, www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr; www.dsi.gov.tr;
www.tcdd.gov.tr

9. ADRESE UTILE

Adresa: Bukres Sokak nr. 4, Cankaya, Ankara

Ambasada Romniei Ankara
Biroul de Promovare Comercial -
Economica Ankara
Tel.: +90.312.466.37.06 +90.312.427.12.43
Fax: +90.312.427.15.30
E-mail: romanyabyk@dsl.ttnet.net.tr
web - www.ankara.mae.ro
Adresa: Bukres Sokak, nr. 4, Cankaya, Ankara
Tel/Fax: +90.312.428.82.90
E-mail: bce.ankara@dce.gov.ro

Adresa: Sirasvelviler Cad.nr. 55, Taksim,

Consulatul General al Romniei
din Istanbul
Biroul de Promovare Comercial-
Economic Istanbul
Consulatul General al Romaniei la Tel.: +90.232.465.04.63 , +90.232.465.05.79
Izmir
Istanbul
Tel.: +90.212.243.42.86 , +90.212.243.42.87
Fax: +90.212.293.82.61
E-mail: konsrom@doruk.net.tr
Adresa: Sirasvelviler Cad.nr. 55, Taksim,
Istanbul
Tel/Fax: +90.212.2924127
E-mail: bce.istanbul@yahoo.com
Adresa: 1479 Sokak, No.9, Alsancak, Izmir
Fax: +90.232.465.09.38
E-mail: romconsizmir@ttmail.com

Adresa: Cumhuriyet Cad. nr. 30, Kervansaray

Reprezentanta TAROM, Istanbul ap. Elmadag, Istanbul
Tel.: +90.212.4653777
Fax: +90.212.4652778

Consulatul Onorific al Romniei
Edirne
Consulatul Onorific al Romniei
Bursa
Consulatul Onorific al Romniei
Antalya
Consulatul Onorific al Romaniei
de la Konya, Nevsehir si Aksaray
Uniunea Camerelor de Comert i
Burselor de Mfuri (TOBB )
Camera de Comer Istanbul
Camera de Comer Ankara
Camera de Industrie Ankara
Mr. Erol BALKAN - consul onorific
Adresa: Londra Asfalti, Kiray apt.nr.64/A
Tel.: +90.284.225.59.08 ; +90.284.214.06.91
Fax: +90.284.212.17.77
Email: balkanerol@hotmail.com
Mr. Ismail Sukru Seskir, consul onorific
Adresa: Yeni Yalova Yolu 3 km.nr.349
Tel.: +90.224.211.40.25
Fax: +90.224.211.40.33
Email: s.seskir@mysotomotiv.com.tr
Mr. Armagan Ozgorkey, consul onorific
Adresa: Konya Alti Caddesi,
Mahmut Konuk Apt., No.1
Secretara: Ms. Ayse Oluncay
Tel.: +90.242.243.22.99
Fax: +90.242.244.14.88
E-mail: oluncayaysa@hotmail.com
Mr. Durmus Celik, consul onorific
Adresa: 42040-Selcuklu/Konya, Beyazit Mah.,
Husnu Arik Sk., Konevi Is Merkezi, No: 4A/103
Tel.: +90.332.350.82.58
Fax: +90.332.350.51.64
E-mail: durmusc@celiknet.tr
Address: Dumlupnar Bulvar No:252 (Eskiehir
Yolu 9. Km.) 06530 /ANKARA
Phone +90 (312) 218 20 00 (PBX)
Fax: +90 (312) 219 40 90 - 91 - 92 - 93
e-mail:info@tobb.org.tr
Web : www.tobb.org.tr
Adresa: Resadiye Cad.desi, 34378, Eminonu -
Istanbul
Tel.: +90.212.455.60.31 , -32
Fax: +90.212.520.15.26, -511.57.58
E-mail: disiliskiler@tr-ito.com
Web site: www.tr-ito.com
Adresa: Ato Saray , Eskisehir Yolu, Sogutozu -
Ankara
Tel.: +90.312.285.79.50 , Fax:
+90.312.286.34.46, -286.09.84,
E-mail: info@ato-acc.org.tr
Web site: www.ato-acc.org.tr
Adresa: Ataturk Bulvari, 193, Kavaklidere -
Ankara
Tel.: +90.312.417.12.00 (5 linii) - 425.15.10,
Fax: +90.312.417.20.60, -417.43.70
E-mail: aso@aso.org.tr
Web site: www.ato.org.tr

Camera de Comert Izmir (IZTO)
Adresa: Atatrk Cad. Nr:126 Pasaport 35210
zmir
Tel: +90.232.441.77.77
Fax: +90.232.483.78.53
Web: www.izto.org.tr

FIRME DE AVOCATURA SI CONSULTANTA

Kzkulesi Sokak 14/1 06700 GOP ANKARA
Tel:+ 90 312 447 40 13/447 53 97
SARIIBRAHIMOGLU LAW OFFICE
Faks: +90 312 447 45 64
E-mail: sslawoff@ada.net.tr
Web: www.sariibrahimoglu.com
Address: Bykdere Cad. Eren Talu Binas Kat:
7, 80620 1.Levent, stanbul
INAL LAW OFFICE Phone: +90 212 339 0797
Fax: +90 212 339 0790
Email: seyma@inal-law.com
URL: www.inal-law.com
Address: Halaskargazi Cd. Blbl
Ap. 289-B Kat:8 D: 18 - 19
Osmanbey - Istanbul
DUMAN LAW OFFICE
Phone: +90 212 219 77 20 (pbx)
Fax: +90 212 219 77 23
Email: info@dumanlawoffice.com
URL: www.dumanlawoffice.com
Address: Plevne Bulvari, No.12, Dr
Alca Apt. Kat.4 Daire.8,
35220 Alsancak zmir
UKUR & YILMAZ LAW OFFICE
Phone: +90 232 465 0707
Fax: +90 232 465 0236
Email: d.cukur@cukur-yilmaz.gen.tr
URL: www.cukur-yilmaz.gen.tr
Address: Cumhuriyet Cad. 25, Kat. 4, Taksim
34437, Istanbul
SENGULER & SENGULER LAW Phone: +90 212 361 5066
OFFICE Fax: +90 212 361 5067
Email:
name.lastname@ledinghamchalmers.com.tr
URL: www.senguler.av.tr
YAMANER & YAMANER LAW Address: Cumhuriyet Caddesi, Gezi Apartmani,
OFFICES No 19/10 Kat 5
Taksim 34437, Istanbul
Phone: +90 212 238 1065
Fax: +90 212 238 0810
Email: info@yamaner.av.tr
URL: www.yamaner.av.tr
RENOVA Economic and Yildiyever Hah. 13, Sok. Alkazar EvleriA Blok
Investment Consulting No.33, 06550 Ankara
Tel. +90 312 4393400
Fax: +90 312 4393401
Email: tezay.topaloglu@renova.com.tr
http://www.renova.com.tr
SEVKET OZUGERGIN
CONSULTANCY, FOREIGN
TRADE, INVESTMENT CO LTD.
ADRESS : CNNAH CADDES 63/4 ANKAYA
ANKARA-TURKEY
PHONE : +9003124385766 4383566
FAX :+903124382379
info@ozugerginconsultancy.com.tr
ozugergin@ozugerginconsultancy.com.tr
sevketozugergin@tuyap.com.tr
www.ozugerginconsultancy.com.tr

Nota: Companiile romanesti interesate sa angajeze servicii de avocatura si consultanta

trebuie sa verifice competenta si probitatea firmelor turce pe baz de referinte si
recomandari

Red.: Dumitru Radoi

Actualizat: iulie 2010

Anexa 1 Non-Paper privind problemele in discuie ntre UE i Turcia pe

teme Acordului de Uniune vamal

Anexa 2 - Lista principalelor bariere comerciale la importul de produse n

Turcia
 Anexa 1
24th MEETING
EU-TURKEY CUSTOMS UNION JOINT COMMITTEE

ANKARA, 17 JUNE 2010

ORIGIN: COMMISSION SERVICES

WP ENLARGEMENT + COUNTRIES
NEGOTIATING ACCESSION TO EU
MD 177/10
07.07.10

Non-Paper

The 24th meeting of the Customs Union Joint Committee (CUJC) took place in
Ankara on 17 June 2010. It was co-chaired by Mr Hsn Dilemre, Director
General of the Turkish Under-Secretariat for Foreign Trade, and Mr Jean-
Christophe Filori, Head of Unit for Turkey in DG Enlargement. Several technical
meetings were held before the CUJC meeting in an effort to achieve progress on
a number of pending issues. Some Member States attended the meeting.
Opening the meeting Turkey reported progress on some issues although it
recognised the persistence of outstanding issues. Turkey emphasised that closer
cooperation between the EU and Turkey is needed.
The Commission highlighted that it expects Turkey to fully implement the
Customs Union regardless of progress in the accession negotiations. Turkey
emphasised that in their view the implementation of the Customs Union is closely
linked with the progress of accession negotiations. Therefore, the acceleration of
the negotiation process would positively affect bilateral trade relations. In this
respect, Turkey recalled that the opening benchmarks of some chapters refer to
Turkey's obligations stemming from the Customs Union.

On Free Trade Agreements (FTA), Turkey referred to the risk for trade diversion
because of the unwillingness of some EU FTA partners to open and conclude
FTA negotiations with Turkey. Turkey advocated for simultaneous proceedings
with the EU and asked for closer cooperation with the Commission. Turkey
informed the CUJC that it is considering counter-veiling measures against EU
FTA partners which have not concluded FTAs with Turkey. The measures will be
focused on certain products of certain countries and will have no impact on free
movement of goods in the EU-Turkey Customs Union. Turkey promised to
consult the Commission soon on this issue. Furthermore Turkey highlighted that
the most important risks for trade diversion come from the EU FTAs with South
Korea (not applicable yet), India (not concluded yet) and Canada. The
Commission underlined that it will honour its commitments vis--vis Turkey on
FTAs and asked from Turkey once more to provide clear evidence of trade
diversion. The Commission expressed readiness to further discuss this issue at
technical level with Turkey most probably in July and upon Turkey's request.

With regard to Turkish standardisation in foreign trade regime the

Commission urged Turkey to review its foreign trade regime allowing goods
which are in free circulation in the EU to enter Turkey without additional
procedures or additional documentation requirements in accordance with the
provisions of the Customs Union. Turkey explained that the aim of the additional
 border controls was to check the entrance of dangerous products originating from
third countries in Turkey and underlined that the measures persist because the
problem persists. Turkey presented the principles of a new electronic import
control system that it is currently developing. The new system will be based on
risk assessment. The Commission highlighted that Turkey should withdraw any
border controls of products which are in free circulation in the EU and explained
that border controls should not substitute market surveillance which should be
carried out in the market along with domestic products. The Commission urged
Turkey to consult it in time before the introduction of the new system and indeed
before summer holidays. The Commission insisted that Turkey take its
comments into account. The Commission also asked to be consulted on the
revised import regime communiqu as foreseen in the Customs Union. The
Turkish Under-secretariat for Foreign Trade promised to consult the Commission
for legislation under its responsibility.

Regarding prior notification of Turkish legislation in the area of Customs

Union the Commission urged Turkey once more to seek the views of
Commission services on any draft legislation that has an impact on the
functioning of the Customs Union as foreseen in Article 57 of Decision 1/95
establishing the CU. The non-respect of the above rule by Turkey creates serious
problems and trade disturbances. Furthermore, the Commission informed Turkey
that it has checked its own system of notification of the updated acquis to Turkey
in accordance with Article 55 of Decision 1/95 and confirmed that the system is
functioning. Turkey requested to be better informed about the various steps in
FTA negotiations carried out by the Commission. The Under-secretariat for
Foreign Trade promised to make its best to inform the Commission at least about
the legislation under its competence.

On the establishment of an IPR working group, Turkey confirmed that it has

decided to accept Commission's proposal for the establishment of an IPR
working group on the basis of the terms of reference agreed with the
Commission in March 2010. Turkey promised to reply officially to the
Commission as soon as possible. The Commission welcomed Turkey's decision
and proposed that the first meeting of the IPR working group take place in
Ankara in the end of September 2010.

On Turkish draft legislation on criminal sanctions for industrial property

rights infringements Turkey explained the reasons that led to the drafting of the
law. Furthermore, Turkey informed the CUJC that the Justice Committee of the
Parliament will debate the draft law. On Commission's request Turkey promised
to submit the draft law to the Commission in compliance with Article 57 of
Decision 1/95. However, Turkey did not provide sufficient clarifications as of the
reasons why it is loosening the criminal provisions of the law.

Concerning released counterfeit goods the Commission expressed its

concerns from the situation created by the revoked provisions on trademark
infringements as a result of the Constitutional Court Decision of July 2008 and
the decisions of the Turkish Supreme, Appeal and First Instance Courts allowing
the release of counterfeit goods back to the market. These goods are estimated
at about two million units. The Commission highlighted that this situation violates
both the EU-Turkey Customs Union and the WTO TRIPS agreement. The
Commission asked from Turkey to solve this important IPR enforcement issue as
soon as possible. Turkey responded by pointing out that right holders should
 make use of their rights. In addition, Turkey provided a table with partial statistics
regarding released and unreleased counterfeit products after the criminal
proceedings of some IPR courts. The Commission enquired on the situation for
the other industrial property rights as there will be very soon a similar legislative
vacuum as for the trademarks infringements. The Commission promised to return
to this issue.

On new requirements imposed by Turkey for the registration of new

pharmaceutical products (Good Manufacturing Practices: GMP) the
Commission expressed its concerns about the problems created by the
introduction of this new Turkish measure. It asked Turkey to allow
pharmaceutical products with EU-recognized GMP certificates to be traded in
Turkey under the same conditions as applicable until February 2010. It also
requested from Turkey to suspend the enforcement of the new provisions and to
engage in a dialogue with the European Commission and the industry as soon as
possible. The Commission recognised the right for Turkey to issue its own GMP
certificates, but emphasised that the implementation of these new GMP
requirements should respect Turkey's obligations under the Customs Union and
should not create unnecessary or unjustified barriers to trade. As a transitional
measure and until Turkey develops the necessary capacity, the Commission
proposed that for EU originated pharmaceuticals, Turkey issues its GMP
certificates on documentary basis instead of site inspections. Turkey responded
by highlighting that it has the right to ask for the issuing of GMP with a view to
protecting public health and Turkish citizens from risky pharmaceuticals. Turkey
did not commit to any relaxation of the current regime. It restated that its intention
was not to restrict trade and indicated that the issue needed to be discussed
further.

The discussion on regulatory data protection did not bring any new elements.
The Commission reiterated its concerns and informed the CUJC that -
responding to Turkey's request - it has proposed a technical meeting on this
issue in Brussels in July 2010. Turkey said that it is looking forward to this
meeting and will respond to Commission's invitation.
On alcoholic beverages the Commission highlighted its concerns about the
recent 10% increase of excise duties for all spirits, the lack of progress on the
customs valuation issue and the market access impediments (i.e. control
certificate and licensing). The Commission emphasised that the recent decision
of the Mersin customs authority to freeze all bank accounts of one of the main
EU spirits exporters to Turkey due to the ongoing valuation dispute was a
worrying development. Such actions are unhelpful and discourage European
exporters and investors. The Commission asked for the suspension of this
measure while waiting for the legal resolution of the subject. Turkey explained
that the 10% excise duty was introduced for budgetary reasons and that they will
equalise the created differences progressively in accordance with commitments
undertaken in the Turkish action plan adopted in May 2009. It further clarified that
there was no progress on the customs valuation issue since the last meeting of
the CUJC. Turkey explained that the out-of-court settlement of disputes on
infringements of the Customs Law is a political issue and legal amendments to
the Customs Law would be necessary, which goes beyond the competence of
the Under-secretariat for Foreign Trade.
 Regarding the alignment of the Turkish GSP with the EU GSP Turkey
explained that the Turkish GSP is fully aligned with that of the EU including PAPs
and asked to participate in the GSP committee. The Commission requested from
Turkey to officially notify to the Commission its GSP regime and reminded that
the only remaining issue which Turkey would still need to align with the EU GSP
is the exclusion of Armenia from the Turkish GSP beneficiaries. The Commission
promised to consider Turkey's request to participate in the GSP committee.

On the problems faced by Turkish DVD-video player exporters Turkey

considers that the Licensed Status Confirmation Document (LSCD) which is
issued by a private company leads to unfair competition and creates difficulties
to Turkish exporters. Mandatory requirement of this document by the customs
authorities of some Member States creates a technical barrier to trade. The
Commission reiterated the explanations already provided to Turkey in written,
namely that in accordance with the national law of the Member State concerned,
the right holder may register a patent and that once a patent has been registered,
the right holder may apply, in accordance with Council Regulation (EC) No
1383/2003, in each Member State for action to be taken by the customs
authorities when goods are suspected of infringing a patent under that Member
State's law. In addition, the Commission explained that the national laws on
patents and Council Regulation 1383/2003 are in compliance with international
rules and standards (TRIPS agreement).
With regard to the Turkish resource utilisation support fund Turkey explained
that the 3% levy is a fiscal rather than a trade measure. It is charged to all bank
credits and is compatible with Turkey's Customs Union obligations. Upon
Commission's request, Turkey promised to write to the Commission and provide
more details about the measure and its application.
As regards the Turkish tariff quota system in processed agricultural system,
the Commission urged Turkey to honour its obligations under the Customs Union
and apply the first come-first served principle in the management of tariff quotas
without any quantitative restrictions or other restrictive and unjustified
requirements such as to be a domestic producer. Turkey took note of
Commission's comments and explained that it needs to take account of the
interests of local producers. However, Turkey did not commit to revise its tariff
quota system.
Concerning the Turkish GMO legislation Turkey explained that the Turkish
regulation on implementing provisions for its bio-safety law should be published
on 26 June at the latest. It will enter into force three months later. The
Commission reminded Turkey of its obligation to submit timely to the
Commission services for prior consultation all draft laws - as well as secondary
legislation - that have an impact on the functioning of the Customs Union and
expressed disapproval for the lack of cooperation in this area. Turkey promised
to send its draft regulation to the Commission in the week of 21 June, to take into
account Commission's comments and revise its legislation prior to its entry into
force.
With regard to the establishment of a working group on trade issues the
Commission presented its views for the establishment of a result-oriented
working group on trade issues which would facilitate in-depth discussions and
would improve the effectiveness of the CUJC meetings. Turkey objected and
counter-proposed more frequent and focused meetings of the CUJC preceded by
more technical preparatory meetings. The two sides agreed to continue
discussions on this issue with a view to finding the most appropriate means to
 enhance the effectiveness of the CUJC meetings, to find solutions to long-lasting
trade issues and to complete the implementation of the Customs Union.
For textile and clothing registration Turkey emphasised that the legislation is
compatible with the Customs Union and the WTO rules and said that it will write
to economic operators. It reiterated that the sole purpose of the measure is data
collection. The Commission urged Turkey to repeal the measure or to exempt the
EU producers from burdensome registration requirements. Upon Commission's
request, Turkey accepted to have a meeting with all stakeholders including the
industry.

Regarding import licenses required for old-second hand-renovated goods

Turkey informed the CUJC of some liberalising measures it took recently in this
area. For retreated tyres Turkey explained that it is trying to find a way to
overcome environmental and safety considerations. The Commission urged
Turkey to remove its import licensing system which is an obstacle to free
movement of goods. It is also incompatible with the Customs Union and the WTO
rules. The two parties agreed to further discuss the issue at technical level.

On surveillance measures and "CIF" prices imposed by Turkey the

Commission urged Turkey to discontinue these surveillance measures, which, in
connection with licensing, are actually imposing an import minimum price. The
Commission also asked from Turkey to align the administration of its surveillance
measures with the EU practices and the WTO rules. Turkey explained that their
surveillance is not a trade instrument but a customs tool used for statistical
reasons.
Regarding restrictions on import of beef meat, live bovine animals and
derivative products into Turkey the Commission recalled that the beef ban is
totally unacceptable. The Commission welcomed the organisation by Turkey of
two tenders for the import of live bovine animals for slaughter but stressed that
total lifting of the ban for all Member States is the objective. Turkey informed the
CUJC that it would launch a third tender for the import of live cattle for slaughter
from the same countries (i.e. Estonia, Lithuania, Latvia and Hungary) in July
2010. In addition to BSE disease, Turkey stated that no imports are allowed from
countries or regions where the presence of bluetongue virus was detected. The
Commission urged Turkey to lift the ban for all Member States and open all
concessions agreed with the EU on a normal yearly basis, thereby respecting the
terms of the bilateral trade agreement and the OIE rules applied to the
international trade of beef products.
On aflatoxin limits, the Commission informed Turkey that the amended
regulation on aflatoxin limits was adopted on 26 February 2010. Furthermore, the
Commission underlined that its position on a separate level of aflatoxin B1 - as
expressed in the previous CUJC meeting - has not changed. Turkey said that it
will come back on this issue to explain its arguments in more detail and enquired
whether EFSA has started to examine the need to maintain aflatoxin B1 content
in foodstuffs.
Regarding problems encountered in the export of poultry products to the
EU the Commission recalled the intense work on this file in the last month. The
two sides agreed to meet to further discuss and hopefully resolve this issue.
On increased levels of official controls on imports of certain feed and food
of non-animal origin (Commission Regulation 669/2009/EC) Turkey explained
the difficulties it is encountering with Bulgaria because of the way this country is
implementing the above-mentioned Regulation and said that it will write to the
 Commission. The Commission clarified that it is aware of the situation and is in
contact with the Bulgarian authorities to remedy the situation.
Regarding quotas imposed for road vehicles registered in Turkey, Turkey
stated that it is implementing the EU transportation legislation and that the
Turkish road fleet is among the youngest and environmentally friendliest. Turkey
stated that road quotas are against the spirit of the Customs Union. Turkey
stressed that they would like a single agreement with the EU for free transit in
accordance with article 5 of GATT. Turkey proposed the establishment of a
working group with the Commission on this issue. The Commission replied that it
will consider the proposal.
On problems encountered by Turkish business people in getting visa from
some Member States Turkey argued that the visa issue should be resolved at
least for its business people as Turkey has a Customs Union with the EU since
15 years, it is a candidate country for EU accession and it is an important EU
trade partner. The Commission clarified that the CUJC is not the right place to
discuss the visa question. Furthermore, the Commission explained that a pre-
condition for further discussions on the visa issue is the signature of a
readmission agreement between the EU and Turkey which has not been realised
yet.
Regarding State Aid Turkey explained that the draft law on State Aid and the
setting up of the State Aid Authority has been submitted to the Parliament in
February 2010 and is now waiting for plenary discussion and adoption. The
Commission recalled that according to Article 39 of the Decision 1/95 Turkey
needs to align its legislation in this area with the EU rules and to set up the
necessary administrative structures to apply it effectively. The Commission also
urged Turkey to notify any aid scheme prior to their issuing and to abstain from
the adoption of state aids which are not compatible with the acquis. Furthermore,
the Commission expressed the hope that Turkey will amend satisfactorily the aid
scheme it adopted in 2009 in accordance with bilateral consultations.
On technical legislation the two sides reported from the meeting of the working
group on technical legislation of products (WGTLP) which met in Brussels on 28
May 2010. Inter alia the Commission highlighted the need for Turkey to fully and
continuously align with the acquis in the area covered by the Customs Union as
the acquis evolves. Turkey explained that it has aligned with about 85% of the
acquis in this area. Furthermore, Turkey promised to submit to the Commission a
document in which it will explain its difficulties for full alignment and will put
forward its views for the improvement of the functioning of the WGTLP. The
Commission informed the CUJC that it has already provided to Turkey the
biggest part of the so far updated acquis in the area of technical legislation (i.e.
ENTR's Pink Book) and promised to provide the remaining part in the
forthcoming weeks.
Regarding trade with Cyprus the Commission strongly urged Turkey to fulfil its
obligations for full and non-discriminatory implementation of the Additional
Protocol to the EU-Turkey Association Agreement and to remove all restrictions
to trade with all EU Member States, including the Republic of Cyprus, in
accordance with the Council Conclusions of 11 December 2006. Turkey
responded by highlighting that there are no obstacles to free movement of
products with any of the Member States and that it supports the negotiations on
Cyprus.
On Turkish participation in EU consultation and decision-making
mechanisms Turkey advocated for its closer involvement in more working
 groups and technical committees in the area of Customs Union. More specifically
Turkey requested to participate in the GSP committee.
Regarding borates Turkey referred to a letter it sent to the Commission on 15
June informing it about the conclusions of a scientific research carried out by
American and Chinese experts. The Commission replied that it will consider the
information but reminded that the issue of classification of borates is currently in
Court proceedings.
Regarding the implications of REACH for Turkey, Turkey informed the CUJC
of its efforts to adopt a REACH system by June 2013 - as agreed with the
Commission in the framework of Chapter 27 - and referred to the application of
Article 9 of Decision 1/95.
Under AOB Turkey referred to a problem that Turkish exporters of textile
products encounter in Italy because of Italian customs request for certificates of
origin. Turkey is currently collecting data and if the problem persists, Turkey will
inform the Commission. Under the same AOB point the Commission pointed out
that copper scrap exports from Turkey have been recently subject to restrictive
conditions (i.e. practically banned) in violation of Article 6 of Decision 1/95 and
asked that the measure be repealed. Turkey explained that it is looking into the
subject.
In conclusion the CUJC meeting took place in a constructive atmosphere. There
has been some progress in a number of issues; however, most trade irritants
persist and some new ones have been added. Solutions need to be found as a
matter of urgency. The Commission urged Turkey to consult it before it adopts
any measures in the area of Customs Union. Both sides agreed that better
communication and closer cooperation are vital in resolving trade matters. In this
respect it was agreed that Commission services and Turkey will continue and
even intensify their meetings at technical level in the forthcoming months in order
to discuss and resolve pending issues such as FTAs, Turkish standardisation in
foreign trade regime, IPR issues, pharmaceuticals, import licenses, alcoholic
beverages and restrictions on beef meat and live bovine animals.
The next CUJC meeting will be held in Brussels on a date that will be agreed
bilaterally.

_______________________
 Anexa 2
Comisia pentru Politici Comerciale

Lista principalelor 10 bariere comerciale la exportul produselor din rile

UE n Turcia

Bariere comerciale Descriere

Evaluarea La 31 decembrie 2008, Subsecretariatul turc pentru Comer
conformitii pentru exterior a emis Comunicatul pentru Standardizare n Comerul
bunurile care circul Exterior, cu aplicare de la 1 ianuarie 2009. Potrivit
liber pe piaa intern Comunicatului, importatorii sunt obligai s declare originea
a UE. bunurilor care circul liber pe piaa intern a UE. Produsele
originare din statele nemembre ale UE, inclusiv cele care au
primit liber de vam n rile UE, marcate CE i acompaniate de
certificate ATR, care circul liber pe piaa intern a UE, sunt
subiect al inspeciei de siguran n Turcia.
Inspeciile repetate la produse, cererile de documentare i
testele fizice sunt n contradicie cu prevederile Acordului de
Uniune Vamal UE Turcia i creeaz un regim birocratic i
netransparent pentru exportatorii din rile UE.
Obligaia nregistrrii La nceputul anului 2009 a fost rennoit Comunicatul privind
exportatorilor de obligaia nregistrrii exportatorilor de produse textile i confecii
produse textile i n Turcia, prin care toi exportatorii de produse textile i confecii,
confecii care doresc s exporte pe piaa turc, sunt obligai s se
nregistreze la Asociaia Exportatorilor Turci. Formularul de
nregistrare i documentele solicitate pentru obinerea aprobrii
de export conin informaii sensibile pentru afaceri, iar procesul
de nregistrare este dificil, ndelungat i costisitor pentru firmele
exportatoare.
Amendament la La 22 aprilie 2009, Turcia a publicat un amendament privind
legislaia privind Reglementarea licenierii produselor medicale, fr notificare
exclusivitatea prealabil. Amendamentul prevede anumite exceptri
datelor la produse combinaii de la obligaia testrii clinice i pre-clinice, care
farmaceutice anuleaz reglementarea datelor de exclusivitate.
Regulile privind produsele combinate creeaz incertitudine legal
pentru investitorii UE din industria farmaceutic.
Interzicerea Prin Decizia nr. 1/98 a Consiliului de Asociere UE-Turcia, Turcia
importului de bovine a acordat concesii importante la importul de bovine vii i carne
vii i carne de de bovine din rile UE.
bovine din rile UE Turcia a interzis importul de bovine vii i carne de bovine ca
urmare a creterii riscului privind virusul BSE. n fapt nu exist
argumente veterinare pentru interzicerea importului, aspect
confirmat prin Rezoluia XXI-a a Sesiunii Generale a OIE din mai
2008, prin care 2 state membre au fost clasificate cu risc BSE
neglijabil i marea majoritate a statelor membre cu risc BSE
controlat.
Turcia, care nu a prezentat documente la solicitarea OIE, a fost
clasificat n categoria risc nederminat.
Deficiene n ntrzieri i deficiene n aplicarea reglementrilor privind dreptul
implementarea IPR de proprietate intelectual (IPR) au fost identificate ca principale
puncte slabe n sistemul curent. nclcarea IPR este o practic
 curent care afecteaz diferite sectoare. Cele mai frecvente
abateri se semnaleaz n domeniul mrcilor de fabricaie i
design-ului, cu deosebire n industria alimentar, textil i a
confeciilor. Firmele din UE sunt afectate de deficienele
nclcrii IPR, att pe piaa turc, ct i n UE, ntruct conform
raportului Vmii UE, Turcia este cel mai mare exportator de
mrfuri contrafcute de pe piaa UE.
Sistemul turc de Potrivit prevederilor Acordului de Uniune Vamal UE Turcia,
contingente la prin Decizia 1/2007 a Consiliului Asociaiei UE Turcia s-au
importul de produse stabilit cotele reciproce pentru produsele agricole procesate
agricole procesate exceptate de vam. Pe aceast baz este acceptat accesul,
fr vam, n limita cotelor stabilite pentru produsele prevzute
n listele acceptate de ambele pri. La implementarea cotelor
pentru produsele prevzute n Decizia 1/2007, Turcia impune
anumite restricii inter alia: un aplicant poate s solicite numai o
singur dat pentru maxim 3 tone i un singur cod vamal (cu
posibilitatea aplicrii pentru o nou cantitate numai dup
derularea primei aprobri), aplicanii trebuie s fie productori i
s aib capacitate valid de raportare.
Acest management de alocare a cotelor tarifare reprezint un
obstacol pentru companiile UE care aplic pentru cote libere de
vam la export n Turcia.
Msuri de Turcia a introdus msuri mpovrtoare de supraveghere, care
supraveghere se aplic n cazurile n care valoarea declarat a produselor n
vam este sub valoarea oficial fix (valoarea CIF), stabilit
pentru produsele supravegheate. Pentru aceste cazuri este
necesar un certificat de supraveghere de la Subsecretariatul
pentru Comer Exterior (UFT). n cazul n care UFT refuz s
acorde certificatul de supraveghere importul nu se poate realiza.
Refuzul de acordare a certificatului este penalizat financiar
pentru produsele care fac obiectul Uniunii Vamale, dac aceste
produse sunt subiect al taxelor nereturnabile.
Licene de import Turcia solicit licene neautomate la importul produselor de
pentru produsele la mna a doua, vechi, uzate sau renovate. Aceast limitare rezult
mna a doua sau din art. 7 din Codul turc de Import (H.G. nr. 1995/7606 publicat
renovate manual n Gazeta Oficial din 312 decembrie 1995). Potrivit
instruciunilor publicate de Administraia turc a Vmilor n
aplicarea prevederilor art. 7 din Legea turc, produsele fabricate
n anul anterior sunt declarate produse vechi i necesit licen
neautomat de import de la UFT. Astfel, multe produse aflate n
circulaie liber sunt nc subiect la regimului de licen, care
rezid n fapt n interzicerea la import de ctre UFT. n particular,
Turcia clasific anvelopele reapate ca produse de mna a doua
i previne accesul acestora pe pia.
Utilizarea excesiv a Turcia utilizeaz intensiv i neadecvat msuri de salvgardare.
msurilor de Potrivit regulilor OMC, msurile de salvgardare se aplic numai
salvgardare n situaii excepionale, Turcia aplic msuri care intesc
importuri normale ale unor produse, indiferent de origine (toate
importurile fiind afectate de astfel de msuri). Turcia utilizeaz
msuri de salvgardare din abunden, n cazurile n care
importurile cauzeaz probleme industriei naionale, chiar dac
acestea provin numai din anumite ri. n consecin, n marea
 majoritate a cazurilor exporturile UE care nu cauzeaz pagube
industriei turce sunt inta msurilor de salvgardare i accesul
acestora pe piaa este restricionat. n 2009, Turcia a prelungit 5
msuri de salvgardare care erau n vigoare de 3 ani i nu este
exclus c aceast practic nu va continua.
Accesul buturilor Lung disputata problem a buturilor spirtoase prezint
spirtoase ngrijorare pentru exportatorii UE. Turcia negociaz de mult
vreme cu industria turc proiectul legislaiei de aliniere la
reglementrile UE, dar eforturile sale nu a produs nc rezultate
pozitive. ngrijorri suplimentare ridic i msurile inter alia care
impieteaz accesul buturilor spirtoase pe pia, precum:
certificatul de control emis de Ministerul Agriculturii, costul
taxelor de banderol i interzicerea produselor ready-to-drink
(RTD).