Curs 5

Morfofiziologia PDA si raporturile apexului cu structurile

invecinate

Canal pulpo-periodontal = pleaca de la nivelul podelei CP si se indreapta spre furcatie,

frecvent la molari, se izoleaza prin captusirea podelei CP cu ciment pentru a intrerupe
comunicarea.

Denticuli
 Concretiuni calcare ce pot aparea la orice nivel, cel mai des la nivelul CP;

 Aspectul este altul fata de calcificarile din canalul radicular ( calcificare difuza,
aspect lamelar ) : aspect rotund-ovalar, in sectiune dispozitia acestor segmente
sunt concentrice in „foi de ceapa”;

 In practica: nu interfera cu instrumentarul, nu reprezinta cauza/nu exacerbeaza

durerea;

 Pot aparea la tineri, adulti sau la dintii temporari;

 Cauza aparitiei: anumiti iritanti, unii spun ca din cauza inaintarii in varsta;

 Localizarea lor: liberi in CP, in portiunea initiala a canalului radicular, partial in

dentina;

 Indepartarea lor: cu ansa ultrasonica, cu sonda;

 Pot fi unici sau multipli.

Anatomia apexului
 Jonctiunea cemento-dentinara ( deseori coincide cu constrictia apicala);

 Constrictie apicala;

 Foramen apical ( poate fi multiplu).

1. JCD:

 Coincide sau nu cu CA;

 La interfata cement-dentina;

1
  Apexul radiologic: varful radacinii, limita extrema ( punctul cel mai
indepartat).
!!! Obturatia nu se face pana la nivelul foramenului!!! Din cauza formei de
clepsidra este greu de facut inchiderea; stopul apical se face la nivelul CA ( nu o
distrugem, o menajam) !!!

2. Constrictia apicala:

 Locul cel mai ingust al sistemului endodontic;

 Apexul/foramenul fiziologic;
 Cel mai mic diametru al dintelui, de 0,15-0,25 mm;
 Se ingusteaza cu varsta;
 Distanta CA – FA = 0,2 mm;
 Distanta CA – ARx = 1 mm ( 0,8 la tineri si 1,2 la varstnici);
 Se lezeaza prin suprainstrumentare si se transfera germeni in periapex, se
lezeaza structurile anatomice provocand durere => drenaj endodontic.
 Tipuri de CA: unica, paralela, multiconstrictii, conica.
!!! Permeabilizarea se face cu maxim file #20 !!!
3. Foramen apical

 Cu inaintarea in varsta nu va mai fi in acelasi loc, se va depune cement si

pozitia lui se modifica si se ingusteaza;

 Canalul radicular se sfarseste la foramenul apical;

 Dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea ( la

tineri foramen apical deschis, odata cu apozitia dentinei si a cementului se
micsoreaza);

 Adesea nu e vizibil pe radiografie.

Canalele laterale
 Au vascularizatie, nu sunt goale, contin tesut conjuctiv si vase;
 Se gasesc la nivelul intregului parcurs al canalului radicular principal, frecvent
in 1/3 apical la dintii laterali;

2
  Frecvent la molari;

 Fac legatura intre canalul principal si sp periodontal, se termina la orice nivel;

 Pot fi debridate sau obturate partial;

 Importanta discutabila;

 Poarta de iesire pentru iritanti in sp. periodontal lateral;

 Perpendiculare sau oblice;

 Nu pot fi debridate;

 Pot fi obturate;

 Poate fi o anomalie in timpul formarii radacinii;

 La pluriradiculari frecvent de la CP spre trifurcatie=> canale pulpu-

periodontale.
!!! Daca un dinte are o radiotransparenta laterala, se face obturatie pe canalul principal.
Ulterior pe radiografie se va observa disparitia radiotransparentei chiar daca canalul
lateral nu a fost obturat !!!
!!! Se va face o radiografie din incidenta excentrica !!

Cement
 Atasarea fibrelor periodontale;

 Pare sa reziste rezorbtiei mai bine decat osul;

 Formarea cementului este un proces continuu, influentat de functionalitatea

dintelui;

 Este un tesut conjunctiv mineralizat ( 60% fosfat de calciu);

 Celule de reparatie ( cementoid + cement intermediar, celular);

 Cement acelular=afibrilar.

 Cementoblast= responsabil de formarea matricei.

Ligamentul periodontal
 0,21 mm la tineri si 0,15 mm la varstnici;

 Sunt fibre de colagen ce sustin dintele in alveola;

 Au un traseu oblic de la cement la osul alveolar;

 Absorb fortele ocluzale pentru a fi transmise;

3
  Criteriu de diagnostic – uniformitatea sa pe radiografie;

 Vascularizatie complexa;

 Potential de regenerare pe viata;

 Prevalenta crescuta la dintii posteriori;

 Inervatie senzoriala autonoma.

Osul alveolar
 La nivelul lui se ancoreaza ligamentul periodontal;

 Perforat de vase si nervi ( cribriform);

 Mai dens decat osul spongios;

 Pe radiografie: lamina dura: prezenta/ absenta-element de diagnostic;

 Os lamelar, se adapteaza la stres;

 Sufera remodelare constanta prin apozitie si rezorbtie;

 Alveole acoperite de lamina dura

 Osteoblaste + osteoclaste => remodelare osoasa.

Molarul 1 inferior, radacina M: L si V : intre canale exista conexiuni, se intrumenteaza,
iar irigantii vor actiona pe ramificatii. Stripping = Perforatie laterala interna (dentina
fiind in strat mai mic la acest nivel), apare cand prepar ambele canale la o aceeasi
circumferinta, cand ele au diametru diferit.
Canal in C: poate sa fie un aspect neplacut, cu canale haotice, cu intercomunicatii intre
ele. Semne clinice la prepararea canalelor in forma de C: durere continua (reziduala),
hemoragie intermitenta, canale confluente / lumenuri intercomunicante.
Canal in S: forma de baioneta cu 2 incurbari, se realizeaza abordarea nerestrictionata a
primei incurbari.

Harta dentinara
Pigmentare mai intensa a dentinei, de la nivelul podelei CP, ce uneste canalul M cu D.
Nu apare la toti dintii.
!!! Se reface peretele absent inainte de intrumentarea canalului ( rezervor pentru
hipoclorit) !!!