PLAN AFACERI FERMA CU RASA

BRUNA DE MARAMURES

2010

1
Cap.1 Memoriu justificativ

1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Importanţa creşterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în

asigurarea populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care o au
la dezvoltarea agriculturii in ansamblu şi a unor ramuri neagricole
(industria alimentară).
Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei care este un
aliment indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenţi şi cei care
lucrează in medii toxice. Bovinele valorifică substanţe nutritive din
furaje care nu intră în sfera alimentaţiei omului transformandu-le în
produse care fac apoi obiectul consumului uman.
Bovinele asigură anual 90% din producţia de lapte reprezentând
principalul furnizor al acestei producţii. Din datele furnizate de catre
F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru acest produs e inferioară
cererii înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte şi unt şi
3 mil. tone pentru brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din
populaţia globului este subnutrită, toate acestea impugn creşterea
cantitativă a producţiei de lapte care se poate realiza pe doua căi:
• Creşterea numerică a efectivelor;
• Creşterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potenţialului
genetic a acestora.

1.2 Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte S.C. Milk Prod.S.R.L este amplasată în

regiunea N-E a ţarii în apropierea oraşului Adjud judeţul Vrancea, sat
Adjudu- Vechi .Ferma este construită după normele sanitar-
veterinare privind amplasarea, proiectarea şi sistematizarea fermelor
zootehnice care prevăd, printre altele şi urmatoare:

• terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu

pante line (de preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sud-
vest), având acces uşor, către căile de comunicaţii, către
păşuni şi către culturile furajere;

2
 • adăposturile să fie orientate în direcţia opusă celei din care bat
vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectul
dăunator ale cestora;
• luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada
de vară;
• pentru a prevenii scurgerea dejecţiilor şi sau a apelor uzate în
exteriorul adăposturilor, cât şi pentru ca apele meteorice să nu
pătrundă în interior, construcţiile vor fi amplasate pe temelii
înaltate la minim20-25 cm faţă de sol, având o pardoseală
specifică care să reziste la uzura fizică şi chimică;
• pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 până 3 %, trebuie să fie
netedă şi nealunecoasă;
• uşile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante,
iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala în interior si la 5-6 cm
deasupra solului în exterior;
• amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în
toate cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu
condiţia să păstreze anumite distanţe faţă de zonele protejate
(200 m faţă de case de locuit, surse de apă, staţii de prelucrare
a apei), de drumurile locale (18 m), de şosele şi căi ferate (20-
22 m).

• normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime

necesare fiecărui animal în cadrul fermelor nou construite.
Astfel la bovine, se au în vedere următoarele suprafeţe: 0,73
mp pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp
pentru vacile aflate în maternitate.
La ora actuală, ferma deţine 2 adăposturi, o magazie pentru
furaje, un fânar, sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua
existentă iar accesul se face din drumul judeţean Adjud – Podu
Turcului.Această fermă a fost concesionată pe o perioadă nelimitată
de timp iar în contract a fost stipulată şi posibilitatea de cumpărare în
timp.
Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a
condiţiilor naturale pe care le deţine acestă zonă. În acest scop,
ferma va fi populată cu vaci din rasa Brună de Maramureş.

3
1.3 Caracterizarea rasei

Rasa Brună de Maramureş

Origine şi mod de formare. S-a format în urma încrucişărilor de

absorbţie a rasei Sură de Stepă şi Mocăniţa cu rasa Schwyz adusă în
zona Sighetului din 1880, de către muncitorii forestieri din Austria şi
Germania.

La început încrucişările s-au făcut la întâmplare, după care între

anii 1877-1900 au fost importate taurine din Germania şi Austria. După
anul 1900 s-au importat noi efective din Elveţia. Un rol important în
răspândirea rasei în sudul ţării respectiv regiunea Subcarpatică, l-a avut
crescătoria statului de la Runcu, înfiinţată în 1907. În zona
Maramureşului rasa se extinde tot mai mult, astfel că după primul război
mondial efectivul de taurine din această rasă şi metişii au ajuns să
reprezinte 45%.

După 1948-1949, pentru refacerea efectivului s-au făcut importuri

mari de taurine Schwyz, în special tauri, care au fost distribuiţi staţiunilor
de montă din Maramureş, subcarpaţii Munteniei, Olteniei şi Moldovei.

Arie de răspândire şi efective. În afară de zona principală de

formare - Maramureş - rasa este răspândită şi în zona Subcarpaţilor
Moldovei, Munteniei şi Olteniei şi reprezintă 30% din efectivul total de
taurine din ţară.

Pentru a ne da seama de valoarea materialului biologic existent în

ţară, menţionăm că între anii 1923-1940 s-au exportat peste 10000 cap
femele şi 200 masculi în Grecia, Turcia, Israel, Italia, Cehoslovacia şi
chiar Austria.

Însuşiri morfologice şi productive. Este o rasă mult mai

omogenă decât Bălţata românească. Se încadrează în tipul mixt de
producţie lapte-carne. Talia este de 124-130 cm, cu o masă corporală
de 450-550 kg la vaci, 800-900 kg la tauri.

Constituţia animalelor este de tip fin-robustă, temperamentul vioi,

comportamentul blând. Are o dezvoltare corporală proporţională,
adâncimi mari, talia şi masa corporlaă mijlocie, dar lungimi ceva mai
mici. Culoarea este brună, cu diferite nuanţe, de la şoriciu-argintiu la
4
brun-negricios. Are caracteristic un inel de culoare mai deschisă în jurul
botului. Nuanţa de culoare este mai deschisă pe linia superioară a
corpului şi pe feţele interne ale membrelor.

Capul este scurt, larg şi expresiv, cu linia superioară dreaptă,

uneori oblică postero-anterior, trunchiul lung, adânc şi destul de larg,
abdomenul bine dezvoltat, crupa largă dar pătrată şi membrele scurte
dar puternice.

Ugerul de formă şi dezvoltare variabilă, este bine prins cu însuşiri

mai bune pentu mulsul mecanic decât al rasei B.R.

Producţia medie de lapte este de 3500-3800 l, cu 3,7-3,8%

grăsime. Recordista rasei este vaca Dida de la Ulmeni-Buzău, care a
dat 9898 l cu 4,1% grăsime. În ceea ce priveşte producţia de carne,
tineretul bovin realizează sporuri zilnice de 800-1000 g, cu un consum
specific de 5,5-6,5 UN/kg spor.

Calităţi. Rasa are numeroase calităţi, dintre care amintim:

prolificitate bună, tineretul putându-se monta la 18-20 luni când ajunge
la 370-380 kg; rezistenţă şi adaptabilitate; o producţie bună de lapte şi
de carne, dacă se asigură condiţii corespunzătoare de întreţinere şi
furajare.

Defecte. Comparată cu rasa Schwyz, are o masă corporală mai

mică cu cca. 100 kg, precocitate şi procent de grăsime mai scăzute,
lungimi şi lărgime mai reduse, unele defecte de conformaţie şi de
aplomb (jaret deschis, chişiţă scurtă etc.) moştenite de la rasele locale
care au contribuit la formarea ei.

Perspective. Datorită calităţilor sale, rasa Brună de Maramureş,

va fi ca pondere a două rasă de la noi cu 30% din efectiv. Va fi crescută
în rasă curată în Maramureş şi în toată zona Subcarpaţilor Răsăriteni şi
Meridionali. La reproducţie se vor folosi tauri autohtoni testaţi
amelioratori, precum şi tauri de mare valoare zootehnică din import, în
special din rasa Brună americană.

Programul de ameliorare prevede că se vor crea în cadrul rasei

circa 6 linii, fiecare fiind crescută în 1-3 ferme de elită, apoi se va
practica crosul între linii.

5
 Cap.2 Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

În procesul de creştere şi exploatare a vacilor pentru lapte,

reproducţia reprezintă un instrument important de ameliorare care
asigură realizarea indicatorilor de producţie la parametrii superiori şi
eficienţa economică a fermei. Indiferent de mărimea fermei, calitatea
materialului biologic utilizat, influenţează smnificativ producţiile obţinute
şi rezultatele economice. Exploatarea raţională a unei ferme de vaci
de lapte impune realizarea unei structuri optime a efectivului, care să
menţină matca la ponderea de 50-55% din efectivul total cu următoarea
structură pe stări fiziologice: 80-85% vaci în producţie şi 15-20% vaci
înţărcate.
Managementul reproducţiei performante implică respectarea unor
verigi tehnologice specifice:
• identificarea şi inregistrarea individuală a animalelor
• înregistrarea tuturor evenimentelor privind activitatea de
reproducţie
• programarea la însămânţare a vacilor şi viţelelor. Se va
practica însămânţarea artificială şi se vor folosi cei mai
valoroşi tauri din ţară şi străinătate
• depistarea femelelor în călduri şi însămânţarea la momentul
optim
• urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele însămânţate
• efectuarea diagnosticului de gestaţie
• înregistrarea şi individualizarea produşilor obţinuţi
• examenul ginecologic lunar al vacilor pentru depistarea
cazurilor cu tulburări de fertilitate.
Important de reţinut următoarele aspecte:
• o condiţie esenţială de reproducţie este obţinerea unui viţel
pe an de la fiecare vacă din gospodărie, adică natalitatea să
aibă o pondere de 100%
• fecundarea la vaci poate avea loc între 42 şi 65 zile

6
• un ciclu de călduri la vacile pentru lapte are în medie 21 de
zile
• gestaţia la vaci este în medie de 283 zile
• în funcţie de vârstă şi greutatea optimă (75% din greutatea
adultului) tineretul femel pentru reproducţie poate fi dat la
montă
• greutatea optimă pentru rasa Holstain Friză este de 400 Kg
respectiv 17-18 luni
• apariţia, durata şi intensitatea căldurilor la vacile de lapte
sunt influenţate de furajare, vârstă, rasă, stare de sănătate
condiţii de igienă şi microclimat din adăposturi.
• la vacă, căldurile apar după 21-28 zile, au durată medie de
12-36 ore, se repetă după 18-25 de zile
• timpul cel mai potrivit pentru montă este mijlocul căldurilor

• capacitatea reproductivă la vacile pentru lapte este

condiţionată de gestaţie şi de perioada de la fătare până la
monta fecundă, denumită service period. Acesta, în mod
normal, este de circa 80-82 zile.
• pregătirea femelelor pentru fătare, modul de desfăşurare a
acestora şi perioada de la fătare la primul ciclu de călduri,
influenţează semnificativ reproducţia la vaci
• posibilităţile de reînnoire a efectivului matcă sunt influenţate
în mare măsură de natalitate. Scăderea acesteia de la 90%
la 60%, diminuează producţia de lapte cu 35%
• prima montă este urmată de instalarea gestaţiei între 55-
65% din cazuri, în rest pot avea loc reîntoarceri la al 2-lea şi
la al 3-lea ciclu.
• poliovulaţia şi transferul de embrioni este o biotehnică
modernă de reproducţie care permite obţinerea unui număr
mai mare de descendenţi pe vacă prin supraovulaţie,
multiplicarea genoamelor valoroase şi scurtarea intervalului
între generaţii. Această metodă permite crearea unui depozit
de embrioni de mare varietate şi valoare genetică.
• în vederea creşterii fecundităţii la vacile înalt productive ( 35-
40 l lapte /zi) se pot efectua tratamente hormonale de
stimulare a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian
7
 administrându-se Gn-RH (gonadorelină), tip Receptal, în
doză de 2,5 ml/vacă, i. m. cu 4-6 ore înaintea efectuării
însămânţării, sau gonadotrofină corionică, tip Chorulon, în
doză de 1500 UI/vacă, i.v.
• însămânţarea artificială este efectuată de personalul calificat
şi autorizat din cadrul reţelelor ANARZ (Agenţia Naţională de
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie).

2.2 Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării

efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor
care ies din categoria imediat superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
• direcţia de specializare
• efectivul de vaci existent la nceputul unui an
• procentul de creştere a efectivului de vaci
• procentul anual de reformă la vaci
• natalitatea % şi raportul între sexe(1/1)
După determinarea efectivelor medii de vârstă se stabileşte structura
programată.
Eficienţa economică a exploatării este dependentă de mărimea
fermei. Întreţinerea libera a vacilor se poate practica în ferme cu
minimum 45 vaci, de preferat între 100 şi 400 vaci.

2.3 Programarea montelor şi fătărilor

Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna

decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont
de urmatoarele date:
• efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului,
structurat pe stări fiziologice;
• efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe
luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă;

8
 • vârsta programată la montă a tineretului (20luni)
• durata service-period-ului (90 zile);
• procentul de fecunditate (95%);
• procentul de reformă la vaci ;
• procentul de natalitate (90%);
• raportul între sexe (1:1);
• sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Programul de montă şi fătări este prezentat în următorul tabel:

Programul de montă şi fătări la taurine

Specificare Luni calendaristice

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL
Vaci -gestante 3 7 6 3 3 3 25
A PRECEDET

-montate - - - 4 5 1 10
-fătate - - - 3 4 3 10
-propuse pt. Reformă - - - - - - -
-negestante - - - - - - -
Juninci gestante - 1 1 1 1 1 5
Viţele -montate - - - 1 1 1 3
-nemontate - - - - - - -
MONTE
Vaci -monta I 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-monta II - - - - - - - - - - - - -
TOTAL 3 4 3 2 8 7 3 4 4 4 4 1 47
-negestante la control - - - - - - - - - - - - -
-reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante
Viţele -monta I 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 13
-monta II - - - - 1 - - - - - - - 1
TOTAL 1 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 14
A CURET

-negestante la control 1 - - - - - - - - - - - 1
-reforme din - - -- - - - - - - - - - -
negestante
Fătări Vaci 3 7 6 3 3 3 4 5 1 3 4 3 45
Juninci - 1 1 1 1 1 - - - 1 1 1 8
TOTAL 3 8 7 4 4 4 4 5 1 4 5 4 53
-reforme din fătări 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Produşi Viţei masculi 1 4 3 1 2 2 2 2 - 2 2 1 22
obţinuţi Viţele 1 4 4 2 2 2 2 2 1 2 3 2 27
TOTAL 2 8 7 3 4 4 4 4 1 4 5 3 49
Pierderi 1 - - 1 - - - 1 - - - 1 4
Reformă vaci din fătări - - - - - - - 1 - - - - 1
Total reforme vaci - - - - - - - 1 - - - - 1
(din fătări şi
negestante)

9
2.4 MI*CAREA EFECTIVELOR

Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului,

îmbunătăţirea structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie,
posibilitatea practicării reformei în mod sistematic, ridicarea continuă a
potenţialului productiv, îmbunătăţirea indicilor de reproducţie şi sporirea
producţiei de lapte şi carne. Aşadar vom prezenta mişcarea lunară a
efectivului de taurine în tabelul următor :
LUILE AULUI
r. Efectiv
Categoria Efectiv
crt. 01. 01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
31. 12
+0 +1 +1 +1 +1 +1 +0 +0 +0 +1 +1 +1
45 46 47 48 49 50 50 50 49 50 51 52
1 Vaci 45 52
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -0
45 46 47 48 49 50 50 49 49 50 51 52
+0 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2
+2
5 5 4 4 4 4 4 7 8 8 9
2 Juninci 5 6 8
-0 -1 -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1
-0 6
5 4 3 3 3 3 4 7 7 7 8
+0 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1
Viţele +1
3 3 3 3 5 5 5 4 4 4 4
3 montate 3 5 3
-1 -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
-2 3
2 2 2 3 4 4 4 3 3 3 3
+1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +0
Tineret
8 8 8 8 9 9 8 8 8 8 8 6
4 femel 7 5
-1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -2 -1
12-18 luni
7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 6 5
+1 +1 +1 +1 +1 +0 +1 +4 +4 +2 +2 +2
Tineret
9 9 9 9 9 7 7 10 13 14 15 16
5 femel 8 16
-1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -0
6-12 luni
8 8 8 8 7 6 6 9 12 13 14 16
+1 +4 +4 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +2 +3 +2
Tineret
6 9 12 13 14 15 17 18 15 13 14 14
6 femel 5 12
-1 -1 -1 -1 -1 -0 -1 -4 -4 -2 -2 -2
0-6 luni
5 8 11 12 13 15 16 14 11 11 12 12
+1 +4 +3 +1 +2 +2 +2 +2 +0 +2 +2 +1
Tineret
4 8 11 12 13 11 10 11 9 9 9 8
7 mascul 3 8
-0 -0 -0 -1 -4 -3 -1 -2 -2 -2 -2 -0
0-3luni
4 8 11 11 9 8 9 9 7 7 7 8
+0 +0 +0 +0 +0 +0 +0 +1 +0 +0 +0 +0
Tineret
7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 7
8 mascul la 7 7
-0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -0 -1 -0
îngrăşat
7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 7 7

Total 83 111

10
2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE
Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre
care menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul
de fătări adoptat, durata unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc.
Deoarece producţia de lapte este neuniformă în decursul perioadei de
lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând diferite
metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii
zilnice pe luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii
convenţionale « vacă unitate ipotetică ». Toate aceste metode se
bazează pe stabilirea în prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactaţie
şi pe luni calendaristice. În cazul nostru vom opta pentru metoda
« curbei de lactaţie » fiind cea mai reală şi frecvent folosită în practică.

Metoda « curbei de lactaţie » are ca element specific de calculaţie,

producţia medie pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie,
determinată cu ajutorul curbei de lactaţie. Curba de lactaţie reprezintă
ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni de lactaţie, în raport
cu producţia medie pe întreaga lactaţie.

Aferent celor expuse vom prezenta estimarea producţiei de lapte.

Având în vedere faptul că rasa care va fi importată, are performantă
medie în ce priveşte producţia de lapte, vom avea ca punct de plecare o
producţie medie pe lactaţie normală de 3800Kg lapte. Bineînţeles,
animalele importate vor avea nevoie de o perioadă de acomodare şi
adaptare la noile condiţii de mediu ceea ce ne face să considerăm
valabilă această producţie pe perioada de cinci ani, pentru care se va
face estimarea, iar majorarea cantităţii totale de lapte în următorii ani se
va face pe seama creşterii efectivului.

Cap.3 Alimentaţia animalelor

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Dintre factorii tehnologici furajarea are influenţa cea mai mare asupra
producţiei de lapte. Producţia realizată este în corelaţie directă cu
11
aportul de substanţe nutritive, întrucât laptele este sintetizat la nivelul
glandei mamare, pe baza nutreţurilor provenite din nutreţurile
consumate. În acelaşi timp, prin raţia administrată trebuie să se asigure
desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi dezvoltarea produsului de
concepţie. Modul de hrănire a vacilor influenţează, în mare măsură,
eficienţa economică în exploatare, întrucât peste 60 % din cheltuielile
anuale într-o fermă sunt reprezentate de costul furajelor.

Pentru exteriorizarea capacităţii productive în practica hrănirii vacilor

se impune respectarea unor principii, care concură la valorificare
superioară a nutreţurilor şi deci la obţinerea unor producţii mari de lapte:

• Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi de calitate bună –

adică, la întocmirea balanţei furajere se are în vedere efectivul de
vaci din fermă, modul de repartiţie a fătărilor, dezvoltarea corporală a
vacilor, starea fiziologică şi producţia de lapte planificată, urmărind ca
pe tot parcursul anului să se asigure raţii echilibrate în substanţe
nutritive şi care să satisfacă din punct de vedere cantitativ necesarul
de hrană.
• Numărul de tainuri- se stabileşte în funcţie de nivelul productiv şi
nutreţurile care alcătuiesc raţia. La vacile cu producţie mare de lapte
se recomandă administrarea nutreţurilor de volum în trei tainuri, iar la
cele cu producţii mijlocii sau scăzute în două tainuri. Concentratele se
administrează progresiv până ce animalele nu mai răspund prin
producţie.
• Programul de administrare a tainurilor – se recomandă ca tainurile să
se dea la intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe
condiţionate favorabile unei digestii mai bune a furajelor.
• Igiena furajelor – nu se administrează furaje alterate.
• Succesiune de administrare a furajelor - fibroase – concetrate –
suculente (siloz, semisiloz, sfeclă) – fibroase; durata hrănirii 4 – 10
ore/zi.
• Asigurarea în raţie a nivelului optim de celuloză
• Forma fizică de administrare a nutreţurilor – influenţeză cantitatea de
lapte dar mai ales procentul de grăsime din lapte:

Concentratele sub formă granulată reduc risipa. Dacă nu este
posibilă granularea se vor administra sub formă de uruială
mare.

12

Fibroasele se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni
mai mari.

Nutreţul însilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm)
reduce timpul de rumegare, secreţia salivară şi măreşte
aciditatea în rumen.
• Organizarea furajării – se face pe grupe tehnologice de vaci, în
funcţie de nivelul productiv şi starea lor fiziologică, folosind o
raţie de bază care se suplimentează cu concentrate, în raport
cu cerinţele fiecărei grupe tehnologice.
• Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se facă treptat,
pentru a permite diferitelor tipuri de simbionţi ruminali să se
adapteze la noua sursă de hrană.
• Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentru
odihnă şi rumegare.
• Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru funcţiile
vitale ale organismului şi pentru sinteza laptelui. Se recomandă
ca vacile să aibă acces liber la apă, folosind adăpătoare
automată.
Cerinţele nutriţionale, la vacile care realizează în faza de lactaţie
15-25 kg lapte/zi constau în următoarele:

- conţinut ridicat în SU (1,46 kg SU/100 kg greutate vie şi 0,47 kg

SU/litru lapte) şi coeficient de încărcare redus (1,7 SU/100 kg greutate
vie şi 1,10 kg SU/UNL pentru producţia de lapte);

- conţinutul în celuloză să reprezinte 20% ;

- concentraţia ridicată în energie (1,10 UNL/100 kg greutate vie şi

0,44 UNL/l lapte);

- conţinut ridicat în săruri minerale (4,5- 5 g Ca şi P/100 kg

greutate vie) precum şi 5 g ClNa/100 kg greutate vie, 2 g ClNa/l lapte;

- conţinut ridicat în vitamine, în special A (10 mii U.I./100 kg

greutate vie) şi D (1000 U.I./100 kg greutate vie)

- raporturile optimale dorite sunt: - cel nutritiv – 1/4,5

- energo-proteic – 1/125

13
 - concentraţia în energie de 1,05
UNL/kg SU

- raportul Ca/P – 1/1,2

Cerinţele nutriţionale diferă în funcţie de greutate şi producţia

de lapte.

Greut. Prod. SU UN UNL PBD PDI Ca P Sare Caroten

Kg l kg g g g g g mg

15 14,5 12,5 12,0 1200 1093 70 55 55 300

500 20 16,0 15,0 14,4 1500 1343 85 65 65 375

25 17,0 17,0 16,8 1800 1593 100 75 75 450

20 18,0 16,8 15,6 1620 1442 95 75 75 405

600 25 19,5 18,7 18,0 1920 1692 110 85 85 480

30 21,0 21,2 20,4 2220 1942 125 95 95 555

Nutreţurile indicate. Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă,

trifoi) sau amestecuri de leguminoase şi graminee (borceaguri) recoltate
şi conservate în condiţii optime, în cantitate de:

- 4-7 kg/cap/zi fân leguminoase

- 2-4 kg/cap/zi fân de graminee
- 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SU
nutreţ combinat cu:

- 35 % porumb
- 15 % orz
- 15 % şrot de floarea soarelui
- 15 % şrot soia
- 15 % tărâţe grâu

14
 - 5 % amestec mineral:
40 % carbonat Ca

30 % făină oase

17 % sare

13 % premix pentru vaci

Concentratele trebuie să acopere 60-70 % din valoarea nutritivă a

raţiei.

Calcularea raţiei:
Este indicat să se facă pe baza programelor asistate de calculator,
necesitând:
- estimarea valorii nutritive a nutreţului;
- calculul normelor de hrană;
- calculul optimizat al raţiilor individuale sau colective;
- analiza şi stabilirea eficienţei raţiilor.

3.2 Norme de hrană pentru taurine

Prod.
Greut (l)
UFL/ PDI Ca SU
Categoria corp. sau P (g) UIDL
UFC (g) (g) (g)
(kg) s.m.z
. (g)

Vaci lapte 550 15,00 11,3 1090 97 53,75 14,1 14,9

Juninci + viţele 450,0 500,0 5,4 459,0 28,0 23,0 11,3 11,3
18-20 luni

Viţele 12-18 luni 395,0 300,0 4,3 367,0 22,0 20,2 9,8 6,5

Viţele 6-12 luni 251,0 800,0 4,4 410,0 29,0 17,0 6,3 4,0

Viţele 3-6 luni 150,0 800,0 3,2 329,0 22,0 13,0 3,6 3,5

Viţele 0-3 luni - 6 l lapte x 90 zile = 540 l lapte

- 8,5 kg fân
- 120 kg concentrate

15
Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine

Conţinut/kg

Felul nutreţului SU
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Preț/
(kg)
kg

Sfeclă furajeră 130, 0,15 8,0 11,0 2,5 1,5 0,60 0,3
0

Porumb siloz 250, 0,23 13,0 16,0 3,0 2,0 1,22 0,4
0

Fân natual 850, 0,65 65,0 71,0 6,0 3,0 1,08 0,3
0

Fân de trifoi 850, 0,51 92,0 76,0 13,0 2,5 1,09 0,4
0

Fosfat dicalcic - - - - 240, 180, - 1,65

0 0

16
 Valoarea nutritivă a amestecului concentrat

Conţinut/kg
Felul nutreţului SU
% UFL PDIN PDIE Ca P
(kg)

Porumb 31,0 0,31 0,39 25 37 0,9 1,08

Orz 30,0 0,30 0,34 24 30 - -

Tărâţe grâu 20,0 0,20 0,17 17 17 - 3

Prot fl.soarelui 15 0,15 0,13 37 19 0,5 2

Amestec
vitamino- 4,0 0,4 - - - 6 4
mineral

Total/kg 100 1,0 1,0 103 103 7,0 1,0

Preț concentrat/kg 2 RON

Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 550 kg,

producţia medie de lapte 15 l/zi

Specificare UFL PDI Ca P SU UIDL

(g)
(g) (g) (g)

Cerinţe pentru 5,0 395,0 36,0 27,0 16,0 14,0

întreţinere

Cerinţe pentru producţie 6,6 695 61 26,75 - -

TOTAL 11,3 1090 97 53,75 14,1 14,9

17
 3.3.STABILIREA NECESARULUI DE FURAJE

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 37 305 11285 1576,85 58343,45

Porumb
37 305 11285 3538 130906
siloz

Sfeclă
37 305 11285 2671,8 98856,6
furajeră

Concentrate 37 305 11285 1326,76 49089,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 8 60 480 310,2 2481,6

Porumb
8 60 480 696 5568
siloz

Sfeclă
8 60 480 525,6 4204,8
furajeră

Concentrate 8 60 480 26 2088

18
Stabilirea necesarului de furaje pentru juninci

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
5 181 905 12398,5 61992,5
porumb

Fân natural 5 181 905 1810 9050

Concentrate 5 181 905 787,35 3936,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Fân trifoi 5 181 905 217,2 1086

Porumb
5 181 905 760,2 3801
siloz

Concentrate 5 181 905 579,2 2896

19
Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 6 – 12 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
8 181 1448 1049,8 8398,4
porumb

Fân trifoi 8 181 1448 289,6 2316,8

Concentrate 8 181 1448 376,49 3011,84

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
7 181 1267 1375,6 9629,2
porumb

Fân
7 181 1267 724 5068
natural

Fosfat
7 181 1267 5,43 38,01
dicalcic

20
Stabilirea necesarului de furaje pentru vițele19-20 luni

Efectiv Nr. zile Cantitate Total

Nutreţ Nr. zile
mediu furajate kg/cap furaj

Siloz
2 59 118 808,3 1616,6
porumb

Fân natural 2 59 118 118 236

Concentrate 2 59 118 51,33 102,66

SUPRFAŢA NECESARĂ ASIGURĂRII BAZEI FURAJERE

Cantitatea Productivitatea Suprafaţa

Furaj
necesară (t) medie (t/ha) necesară (ha)

Fân natural 14,354 6 2,39

Fân trifoi 64,23 5 12,85

Porumb siloz 154,5 30 5,15

Porumb 63,6 25 2,54

Sfeclă
30,918 90 0,34
furajeră

21
 TOTAL 23,27

Cap.4 Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă

Condiţiile principale necesare pentru reuşita exploatării:

dimensionarea fermelor la o mărime optimă (minim 35 vaci de preferat
100-400 vaci) în funcţie de condiţiile locale; formarea grupelor
tehnologice de vaci de maximum 50 capete, în funcţie de starea
fiziologică şi nivelul productiv (recomandăm: vaci în prima sută de zile
de lactaţie, vaci în a doua sută de zile de lactaţie, vaci cu peste 200 zile
de lactaţie, vaci în repaus mamar); idividualizarea vacilor prin sistemul
unitar codificat de individualizare; ecornarea viţeilor în primele două luni
de la fătare cu electrocauterul; popularea fermei cu material biologic
corespunzător sub aspectul potenţialului productiv, aptitudinilor pentru
mulsul mecanic şi rezistenţa la îmbolnăviri; dotarea tehnică cu utilaje şi
instalaţii specifice, cu mare fiabilitate, evitând improvizaţiile; personal
muncitor calificat prin şcolarizare; cantităţi suficiente de furaje de
calitate corespunzătoare; organizarea judicioasă a reproducţiei astfel
încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu gestaţie confirmată 55% şi
vaci în lactaţie de 85%; reforma anuală la vaci să nu depăşească 20%
încât după prima lactaţie să se elimine vacile care nu se pretează
acestui sistem de întreţinere; manifestarea competenţei fermierului, care
trebuie să urmărească în permanenţă modul de desfăşurare a
proceselor tehnologice, a respectării disciplinei tehnologice deoarece
deficienţele de această natură au consecinţe neplăcute asupra eficienţei
fermei.

Vacile vor fi distribuite în două adăposturi, în funcţie de performanţa

productivă, câte 50-55 capete în fiecare adăpost. La demaraj, cele 35 de
capete pot fi cazate într-un adăpost. Fiecare adăpost este prevăzut cu
cei patru pereţi şi uşi largi glisante care comunică cu padocul. Accesul
vacilor în padoc este permis numai pe timp favorabil şi pentru a avea

22
acces la sala de muls. În adăpost se desting trei zone funcţionale : de
odihnă, de furajare şi de circulaţie (mişcare).

Zona de odihnă este prevăzută cu spaţiu individualizat de odihnă.

Ea este amplasată în lungul unuia din pereţii longitudinali ai adăpostului.
Zona de odihnă este reprezentată de un pat continuu din cărămidă
acoperită cu un strat de ciment sau din ciment cu granulit. Patul de
odihnă este compartimentat prin grilaj metalic în cuşete individuale, ale
căror dimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime şi 1,1-1,15 m lăţime.
Lungimea cuşetei poate fi reglată în funcţie de vârstă şi rasă, pe o
distanţă de până la 60 cm, cu o bară metalică montată la partea
anterioară a cuşetelor (grebăn), astfel încât vacile din cuşetă să fie
obligate să defece pe zona de mişcare. Se menţine, astfel, curat patul
de odihnă. Ca aşternut se vor folosi covoare de cauciuc. De menţionat,
că în această zonă vor fi amenajate şi două boxe folosite ca maternitate
sau la necesitate, ca izolator. O a treia boxa, cu acces liber pentru
animale, va asigura distribuirea dozată a concentratelor după
performanţele productive a vacilor. Buncărul pentru dozarea automată a
concentratelor va fi amplasat în exterior, în dreptul boxei respective.

Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un

perete longitudinal al adăpostului, cu o lăţime de 3,5-4 m. În zona de
furajare este delimitat prin vopsire un spaţiu, pentru administrarea
furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare.
Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care
individualizează locul de furajare, evitând deranjul reciproc. În timpul
furajării vacile pot fi contenţionate la iesle printr-un sistem de blocare
colectivă. Transportul furajelor în adăpost se va face cu remorca
tehnologică astfel încât în maximum o oră toate animalele vor fi furajate.

Zona de mişcare este situată între zona de odihnă şi cea de

furajare, mai jos cu 20 cm decât prima. Zona de mişcare va avea o
lăţime de 3,5 m, cu pardosea continuă din beton, care micşorează
incidenţa afecţiunilor podale şi reduce umiditatea din adăpost. În zona
de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare cu nivel constant, unul
la 50 vaci respectiv dispozitivul de autopansaj (şi 1-2 amplasate în
padoc). Padocul va asigura un spaţiu de 8 m2 pe cap de animal şi va
avea o copertină pentru prodecţia animalelor în caz de intemperii.

23
 Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-100 lucşi respectiv 4,5
2
W/m .

ADĂPAREA se realizează cu adăpătorile izoterme OASIS

deosebit de rezistente în cele mai vitrege condiţii de exploatare (mediu
coroziv, variaţii de temperatură) care vor asigura necesarul de apă
pentru un adăpost de 55 capete vaci. De menţionat că aceste adăpatori
nu necesită încălzire electrică ceea ce duce la un cost scăzut de
exploatare şi se întreţin foarte uşor. Se vor folosi adăpători OASIS cu
două clapete (capacitate maximă 40 capete vaci) şi OASIS cu o clapetă
(capacitate maximă 20 capete vaci ) pentru a asigura necesarul de apă
la un adăpost de vaci si respectiv câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă
la fiecare boxă pentru adăpostul de tineret.

EVACUAREA DEJECŢIILOR se realizează cu plugul raclor tip

DM (delta), acţionat hidraulic, prin culisarea unei şine profil U,
implementată în aleia de beton cu o lăţime de 3,5 m. Plugul raclor DM
are o lăţime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de acţionare de 2,2
Kw, adâncimea spaţiului de lucru de 20 cm (diferenţa de nivel dintre
paturile de odihnă şi aleea de mişcare) şi necesită un spaţiu pentru
amplasarea sistemului de acţionare de 1,8 m. Pentru prevenirea
suprasolicitării plugului, se recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în
intervalul de 24 de ore în vedrea curăţirii aleii. La capătul adăpostului va
fi un canal transversal de colectare a dejecţiilor de unde vor fi împinse în
bazinul colector. Acest sitem este aplicat atât în adăposturile pentru vaci
cât şi în adăpostul pentru tineret compartimentat pe catgorii de vârstă.
De asemenea padocul va fi prevăzut cu un canal de colectare şi
evacuare a dejecţiilor.

CURĂŢAREA ONGLOANELOR se face cel puţin o dată pe an şi

ori de câte ori este nevoie, pentru a evita apariţia unor afecţiuni podale şi
reforma animalelor înainte de a atinge vârful producţiei. Animalul este
contenţionat pe platforme cu propulsie sau simple şi cu un bisturiu
special se curăţă fiecare membru.

24
SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI

Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului

în sistem liber, pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni, 12-
18 luni, juninci. În primele trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în cuşti
individuale care sunt constituite din două zone, cuşcă propriu-zisă şi
padocul. Cuşca asigură locul de odihnă pentru viţei. Cuştile sunt
confecţionate din lemn sau poliester armat cu fibră de sticlă, cu
dimensiunile de 1,5 m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4 m înălţime. În cuşcă,
indiferent de sezon, se aşterne un strat gros de paie, care se
împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3 luni. Sub
cuşti se pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea
rapidă a apei provenită din ploi. Pe peretele frontal al cuştii se găseşte o
deschidere, prin care viţelul are acces liber în padoc. Padocul asigură 2
m2 şi poate fi confecţionat din grilaj metalic, lemn sau plasă de sârmă, în
care se amplasează găleata pentru lapte, jgheab pentru concentrate şi
grătarul pentru fân. Aceste cuşti, pentru a fi protejate împotriva curenţilor
de aer, mai pot fi amplasate sub o copertină protectoare sau un adăpost
semideschis cu doar trei pereţi. La depopulare, din cuşcă se evacuează
aşternutul, se dezinfectează cu var şi se lasă în repaus biologic.

Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în

patru boxe, a câte 10 – 15 capete, pentru celelalte categorii de vârstă,
inclusiv juninci (viţele confirmate gestante). El va fi prevăzut, pentru
fiecare boxă, cu câte un padoc. De asemenea, este compartimentat pe
cele trei zone: de odihnă, furajare şi mişcare. Zona de odihnă, este cu
spaţiu comun confecţionat din cărămidă acoperită la suprafaţă cu un
strat de ciment şi delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu
înălţimea de 20 cm. În zona de odihnă se asigură un spaţiu de 4 m2 pe
cap de animal iar ca aşternut se va folosi covorul de cauciuc. Zona de
mişcare va avea o lăţime de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor tip
DM (delta), pentru evacuarea dejecţiilor. Sistemul pentru evacuarea
dejecţiilor este identic cu cel din adăpostul de vaci. Zona de furajare va
avea 3,5 – 4 m pentru a permite distribuirea furajului cu remorca
tehnologică. Furajele, în amestec, vor fi administrate direct pe
pardoseala de ciment a zonei de furajare, delimitată printr-o culoare
verde. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care

25
individualizează frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp
favorabil, se recomandă ca furajele să fie administrate în padoc, ieslea
fiind amplasată sub copertină. Pentru adăpare se vor folosi adăpătorile
OASIS cu o clapetă, câte una la fiecare boxă.

Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-70 lucşi respectiv 2,5

W/m2

4.2 Organizarea mulsului

Mulgerea mecanică asigură o eficienţă economică mult sporită,

reduce considerabil efortul fizic şi determină obţinerea unui lapte
cantitativ şi calitativ superior. Pentru reuşita mulgerii mecanice, sub
aspect tehnologic şi al eficienţei economice, se impune ca în fermă să
se asigure anumite condiţii: calificarea mulgătorilor prin şcolarizare;
vacile să se preteze la mulsul mecanic respetiv să aibă ugerul bine
dezvoltat, cu o simetrie funcţională şi viteză de muls bună; dotare
tehnică corespunzătoare, efective mai mari de vaci pe fermă şi
respectarea cerinţelor privind aplicare mulsului mecanic.

Mulgerea în săli de muls se practică la întreţinerea nelegată şi se

realizează într-o construcţie specială, prevăzută cu mai multe încăperi:
sala de muls propriu-zisă, padocul de aşteptare, sala de răcire şi
păstrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum. Padocul de aşteptare
comunică direct sau prin culoare cu sala de muls şi adăpostul de vaci.
Pardoseala acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita alunecarea
şi asigură cca.1,5 m2 pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţa
de cel mult 18 m faţă de adăpostul vacilor.

În sălile în care mulgerea vacilor se face în grup poate să existe un

aparat de muls la fiecare stand sau un aparat la două standuri. Numărul
de standuri care revine pe un aparat de muls influenţează eficienţa
muncii, valoarea investiţiilor iniţiale şi calitatea mulgerii. Intensitatea
iluminării în sala de muls va fi de 5,6 W/m2 .

Menţionăm că în condiţiile noastre este nevoie şi de un generator

de curent în caz de avarie pentru a evita eventualele probleme în timpul
mulsului.

26
 În cazul nostru vom folosi o sală de muls TIP BRĂDULEŢ cu
animale dispuse simetric şi oblic în unghi de 300 faţă de aleea de
serviciu care separă cele două rânduri de standuri. Capacitatea sălii de
muls este de 12 posturi respectiv 2 x 6 iar aleea de serviciu este situată
la cca. 85 cm sub nivelul standului vacilor, astfel încât ugerul este
poziţionat la nivelul mâinilor mulgătorului. Standul este echipat cu sistem
de retragere automată a unităţii de muls ACR/MPC inclusiv sistemul
computerizat pentru managementul cirezii ALPRO. Sistemul include
porţile de ieşire şi de intrare a animalelor din stand. Lăţimea unui stand
de muls este de 0,9 – 1 m. Standul asigură o creştere a profitului
fermierului prin reducerea stresului animalelor din timpul mulsului,
asigurând totodată şi confortul necesar mulgătorilor, o inspectare uşoară
a animalelor în timpul mulsului, o ataşare şi detaşare facilă a aparatelor
de muls de pe ugerul animalelor.

Generatorul de vacuum este compus din pompa de vacuum BVP

1300 şi asigură un debit de vacuum de 1300 litri pe minut, la o valoare a
vacuumului de 0,42 bari. Pompa este acţionată de un motor electric prin
inermediul curelelor trapezoidale.

Regulatorul de vacuum are o unitate de percepere (senzor) şi de

reglare a nivelului vacuumului. Senzorul sesizează nivelul de vacuum
actual şi pune în funcţiune, pentru a menţine valoarea dorită.

Reţeaua de vacuum este alcătuită din ţeavă de PVC, etanşarea la

îmbinări fiind asigurată cuinele de cauciuc.

Unitatea de muls este alcătuită din manşoanele de muls, carcasele

exterioare, colectorul de lapte şi tubulatura pentru legătura cu sistemul
de vacuum.

Receptorul de lapte este confecţionat din oţel inoxidabil iar

curăţarea se realizează simultan cu spălarea conductelor de lapte.

Instalaţia automată de spălare C100 asigură pe lângă funcţiile de

bază şi dozarea automată a detergentului, cu pompa de dozare ED200
cât şi golirea completă a instalaţiei printr-un robinet automat de golire.

Ţevile de lapte şi ale instalaţiei de spălare sunt realizate din oţel

inoxidabil, asigurând o curgere corespunzătoare a laptelui până în tancul
de răcire, cât şi o spălare eficientă a întegii instalaţii de muls.
27
 Sistemul computerizat ALPRO stochează toate datele referitoare
la animale. El cuprinde: antenele de poartă, procesorul ALPRO pentru
stocarea bazei de date, protecţia sistemului contra suprapresiunii
electrice, antena de identificare a animalelor în afara grajdului, 90 de
transpondere pentru identificare vacilor în standul de muls, benzile cu
care se ataşează aceste transpondere la gâtul animalului, 35 de
dispozitive pentru depistarea vacilor în călduri.

Tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui, DXCE 6000 l, cu instalaţie

de spălare automată pentru 4 mulsori include: automat de spălare T100,
sistem de dozare a detergenţilor, un agregat de răcire trifazic 3 x 400
V/50Hz. Datorită izolaţiei de 50 mm asigură păstrarea foarte eficientă a
laptelui răcit.

Dimensiiunile de gabarit ale automatului de spălare: lăţimea 500

mm, înălţimea 1020 mm, masa totală 30Kg. Consumul energetic:
rezistenţă electrică pentru încălzirea apei – 3 x 4,3 Kw = 12,9 Kw/380-
415 V/3faze/50-60 Hz. Temperatura maximă a apei 90 0 C . Presiunea
maximă a apei în reţea 10 bari iar cea minimă 1 bar. Apa caldă va avea
temperatura de cca. 90 grade. Necesarul de apă este de 180 litri apă
fiartă şi 160 litri apă rece (clătire iniţială plus clătire finală).

Automatul pentru distribuirea concentratelor asigură distribuţia

individuală a furajelor concentrate fiecărui animal în lactaţie, în funcţie
de producţia de lapte zilnică. Distribuţia se poate face într-un număr de
porţii la alegerea fermierului, cu programarea intervalului dintre
administrări. Se poate utiliza pentru circa 60 de vaci în lactaţie, câte 30
vaci/staţie de ditribuţie. Include buncărul de stocare al concentratelor cu
un volum de 8 m3 . Sistemul se conectează la procesorul ALPRO.

Cap.5 Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei

chimice şi în acelaşi timp complet dat fiind faptul că conţine peste 100
de substanţe hrănitoare pentru om, dintre care 20 aminoacizi, 25
vitamine, 45 componente minerale etc.

28
 În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea
tuturor posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea
asigurării cantităţilor optime pentru hrănirea raţională a populaţiilor.
Pentru realizarea producţiilor de lapte planificate a se obţine este
necesar să se acţioneze în direcţia asigurării tuturor factorilor care
influenţează producţia de lapte (individuală şi totală):
• Se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în
tipul fiziologic respirator;
• Vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);
• Vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de
greutatea corporală (70% din greutate animalelor adulte);
• Respectarea repausului mamar de 60 zile;
• Asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;
• Aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea
ritmicităţii producţiei;
• Respectarea tehnologiei de muls;
• Asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;
• Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe
condiţionate;
• Reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;
• Respectarea tehnologiei de reproducţie a vacilor;

Valorificarea producţiei de lapte se face prin vânzarea acestuia la

S.C. Danone.S.R.L.
Cap.6 REZULTATELE
TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

CALCULUL PROFITULUI:
Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vaci de lapte

Vaci 83 capete ; Reformă anuală 20%; Pierderi prin mortalitate 0%; Natalitate 85%;
Pierderi prin mortalitate viței 5%

Lapte marfă:182096 litri/cap x 1,7 Ron =309563,2 Ron

Venituri

Vaci reforme(20-1)=19 x 550 kg(în viu)=10450 x 6,5 Ron =67925 Ron

Viței(22-5)=17 x 120 Ron =2040Ron

29
 Total venituri:309563,2+67925+2040=379528,2Ron

Fân natural 14354 kg X 0,3=4306,2Ron

Fân trifoi 64227,87X0,4=25691,15Ron

Porumb siloz 154501,6X0,4=61800,64Ron

Porumb 63609,1X1=63609,1Ron
Furaje

Sfeclă furajeră 103061,4x0,3=30918,42Ron

Concentrate 61125X2=122250Ron

Fosfat dicalcic 38,01X1,65=62,72Ron

Total:
Cheltuiei

4306,2+25691,15+61800,64+63609,1+30918,42+122250+62,72=303732,03
Ron/fermă/an

Fond salarii brute: 1 muncitor X 700 ron=700 Ron X 12 luni=8400 Ron

Asistență sanitar-veterinară: 25 Ron/cap/an X 83 cap.=2075Ron

Consum energie:3,78 KW/hl LapteX 1820,96=6883,23x 0,175=1204,57Ron

Consum carburant: 2,11 litri /hl lapte X 1820,86 hl/an =3842,01X2,9=11141,8Ron

Alte cheltuieli :90x 83=7470Ron

Amortismente:15000 Ron/An/ Fermă

Total cheltuieli: 303732,03+8400+2075+1204,57+11141,8+7470+15000=349023,4Ron

Costuri aferente producției unui litru de lapte: 349023,4:182096 litri=1,91 Ron

Beneficiu: 379528,2-349023,4=30504,8Ron

Impozit pe profit(16%)=4880,768Ron

Profit net=30504,8-4880,768=25624,032 Ron

Cap.7 Concluzii şi recomandări

Concluzii:

În urma analizei rezultatelor economice şi financiare se desprind

următoarele concluzii:

30
• Rasa Brună de Maramureş are un potenţial genetic în direcţia
produţiei de lapte mediu care poate fi pus în valoare prin
respectarea tehnologiei de exploatare;
• Cheltuielile cu furajele sunt destul de ridicate;
• Vânzarea viţeilor la vârsta de 3 luni asigură venituri mici;

Recomandări:

• Înlocuirea rasei Brună de Maramureş cu o altă rasă cu

potenţial genetic mult mai bun.
• Asigurarea bazei furajere din producţie proprie pentru
scăderea cheltuielilor cu furajul;
• Vânzarea viţeilor la vârsta de 14 luni cu o greutate de peste
450 de kg pentru a creşte profitul.

31