Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Suceava

Specializarea Management
Anul:2

Coca-Cola Company Vs.

Pepsi-Co. Inc

Indrumator:Ghiuta Ovidiu
Student:Leonte Mihai
 COCA COLA vs PEPSI COLA

Coca-Cola este unul dintre cele mai puternice branduri la nivel mondial, cunoscut
probabil in toate colturile lumii, de catre aproape toti locuitorii planetei. Ca sa dezvolte
un brand awerness competitiv, Coca-Cola a trebuit sa investeasca mult in imagine sa,
inca de la inceputurile companiei.
Prin 1886, doctorul John Pemberton a preparat celebra bautura pe baza unei retete
numai de el stiuta, numele de Coca-Cola fiindu-i sugerat de catre bunul sau prieten,
Frank Robinson. Nici nu era foarte complicat de gasit un nume sugestiv, din moment ce
bautura racoritoare continea extract din nuca de cola si urme extrem de mici de cocaina.
Frank s-a ocupat si de fontul actual, pe care l-a inscriptionat pentru prima oara pe o
sticla. Investitia fusese de aproximativ 70$, iar primele venituri incepand cu mai 1886 de
numai 50$, asadar primul an reprezenta de fapt pierdere pentru Pemberton. Putin mai
tarziu, un om de afaceri renumit, Asa Candler, cumpara formula de la John pentru
2,300$ si porneste campanii publicitare agresive, inregistrand imediat cresteri in profit
de pana la 4000%. Probabil ca fara mintea lui Candler, lucrurile nu ar fi stat tocmai asa
in prezent, cand se consuma peste un miliard de bauturi pe zi.
Mai tarziu, agentia McCann-Erickson s-a ocupat cu grija de promovarea brandului,
facandu-l cunoscut pretutindeni. Practic, aproape ca nu exista restaurant in lume fara
Coca-Cola. Melodia "I'd Like to Buy the World a Coke", difuzata initial la radio si apoi
la TV, a avut un impact urias asupra publicului, ramanand una dintre cele mai de succes
reclame din toate timpurile.
Coca-Cola are mai multe sortimente printre care: Diet Coke Caffeine-Free, Cherry
Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke si editiile speciale cu lamaie si chiar cu cafea.
Numele marcii precum si aroma vine de la frunzele de coca, decocainizate (sau nu?),
si de la boabele de cola, uleiul de portocala, de vanilie si zaharul in amestec. Compania
care detine aceasta miraculos de chimicalizata bautura , este cea mai mare consumatoare
de extract natural de vanilie din lume.
Culmea sau nu, Coca-Cola bea multa lume… chiar daca se stie ca nu e sanatoasa; la o
adica cui ii pasa… o viata avem… sunt chestii mult mai nesanatoase pe care le
consumam.

PepsiCo. Company Inc.

 Desi PepsiCo Inc. este o companie relativ “tanara”, fiind fondata in 1965, drumul
urmat a facut sa devina unul dintre cei mai mari producatori de bauturi racoritoare din
lume.
Cu marci care au aproape 100 de ani, PepsiCo Inc. a devenit o companie a mileniului
III.
Meritul companiei este acela ca, odata patrunsa intr-o anumita zona, a “zguduit” piata
“alimentelor de mana a III-a”, lucru valabil nu numai in cazul bauturilor racoritoare, dar
si in cel al restaurantelor si fast-food-urilor. Marcile si talentul staff-ului au fost armele
care au adus succesul companiei.
Cea mai veche parte a colosului PepsiCo Inc. format la ora actuala din mai multe
companii ce au fuzionat, a fost descoperita in anul 1890. Un farmacist pe nume Caleb
Bradham, nu numai ca a dezvoltat si realizat formula unei bauturi racoritoare de succes,
ci a si formulat teoretic, pentru ca apoi sa puna in practica, o serie de elemente de
marketing, ce s-au dovedit a fi o veritabila coloana vertebrala a unei companii de succes.
De la acest inceput redus ca amploare, Pepsi – Cola a urmat un traseu plin de sicanele
unei competitii acerbe, devenind in zilele noastre, o adevarata “senzatie” internationala.
Compania Pepsi – Cola a intrat in peste 190 de tari si acopera ceva mai putin de un sfert
din industria mondiala de bauturi racoritoare.Campaniile publicitare de succes,
ambalajul convenient, impreuna cu noile produse si puterea marcilor i-au adus pe cei de
la Pepsi, in postura de lideri in lanturile de super-magazine si vanzarile en-gross.

Pepsi-Cola a avut o crestere solida a volumului in toate canalele majore. Prin Lipton
si Tropicana Pepsi detine si numarul unu in vanzarea de ice-tea si sucuri naturale.
Strategia companiei Pepsi-Cola a fost, si inca este, aceea de diversificare a portofoliului
de produse, nerezumandu-se insa numai la bauturi racoritoare, ci pentetrand orice
ramura care poate sa o ajute sa detina suprematia pe plan mondial in aceasta industrie.
Aceasta este ratiunea care face ca Pepsi sa aiba ramuri in industria de snack food, cel
mai mare producator de snack chips fiind o parte a companiei PepsiCo.
Aparuta in 1932, Frito Company a fuzionat in 1961 cu H.W. Lay Company
devenind Frito-Lay, Inc. Compania Frito-Lay a avut un succes fenomenal fiind pe
departe lider autoritar in productia de “snack chips”, devenind cel mai puternic nume din
industria de specialitate de pe mapamond. In portofoliul de produse al celor de la Frito-
Lay se gaseau 9 din cele mai vandute 10 tipuri de “snack chips” din lume. Similar cu
branduri populare precum Coca-Cola si Pepsi, productia masiva si sitemele de distributie
au facut din Frito-Lay un colos care s-a dezvoltat rapid pe plan international. Dupa
fuziunea de succes dintre Pepsi-Cola si Frito-Lay, noua PepsiCo. a patruns pe piata
restaurantelor “fast-food”.
Pizza Hut, Inc., preluat in 1977, a fost primul lant de restaurante “fast-food” care a
intrat in portofoliul PepsiCo Company. Mai tarziu, au fost achizitionate si Taco Bell si
Kentucky Fried Chicken. Cu mai mult de 29.000 de unitati Pizza Hut, Taco Bell si KFC
au impreuna mai multe restaurante decat orice alt competitor. Putem spune ca brand-
urile PepsiCo Company le-au propulsat in pozitia de lider in categoriile lor, cu vanzari
de peste 20 de miliarde de dolari.
Datorita succesului in lanturile de “fast-food-uri”, PepsiCo a elaborat o noua strategie
pentru afacerile pe care le detine in acest domeniu. Acasta noua strategie include
separarea restaurantelor de afacerile sale in domeniile “snack-foods” si bauturi
racoritoare, si sa adopte un mod de a conduce si promova aceste restaurante independent
ca un centru al unei afaceri separate.
Desi faptul ca a fost o companie unde diversificarea si specializarea in “brand-uri” a
reprezentat cheia esentiala a succesului, exista si un alt aspect important care a contribuit
la pozitia pe care se afla astazi PepsiCo., si anume angajatii sai, Donald M. Kendall,
unul dintre co-fondatorii PepsiCo, isi foloseste cei 49 de ani de experienta prezidand
inca compania ca si director executiv. Experienta este roata esentiala care pune in
miscare angrenajul PepsiCo. Strategia de promovare, conditionand promovarea
produselor de promovarea companiei a fost si elementul care a facut ca PepsiCo. sa
castige loialitatea angajatilor sai. Desigur, cu riscul de a parea malitios pot spune ca
beneficiile de care dispun angajatii companiei au fost deasemenea esentiale in castigarea
loialitatii .

Istoric
Coca-Cola Pepsi

1885 - John Pemberton inventeaza 1898 - Caleb Bradham

“French Wine Coca”
1886 - este vandut primul produs
1886 - apare primul mesaj
publicitar-"Delicios! Racoritor!"
14 sticle vandute pe zi
1892 - Asa G.Chandler preia afacerea
1896 - Imprastie imaginea Coca Cola pe
tot globul
1899 - Incepe distributia si imbutlierea
1915 – Se cauta un nou tip de sticla
Cresterea de 150% aduce noi investitori
Urmeaza miscarile strategice ale Coca
Cola
1965 - are loc prima extindere în afara
zonei clasice de activitate, bauturile
racoritoare. PepsiCola se uneste cu Fritto-
Lay din Dallas, Texas-, formând PepsiCo.
Inc.
1975 Pepsi a facut o campanie foarte bine
gandita numita ~Pepsi Challenge~
În 1989 Pepsi introduce o noua aroma,
Pepsi cu aroma de Zmeura
În 1995, Pepsi colaboreaza cu Starbucks,
celebru lant de cafenele, si lanseaza
Mazagram, o bautura carbogazoasa din
cafea.
În 1996, cu Pepsi World, PepsiCo
Devine unul dintre cele mai vizitate si
copiate site-uri.
 Cifre
43% cota de piata in U.S.A 31% cota de piata U.S.A.
41% cota pe piata mondiala 37% cota pe piata mondiala
opereaza in 195 de tari opereaza IN 190 de tari
$52 miliarde in totalul activelor

Structura companiei
Divizata in doua sectoare Divizata in trei sectoare
Nord American si International Snack Foods, Bauturi racoritoare, si
Produce doar sirop, sucuri si baze pentru Restaurants
bauturi. Subdiviziuni in sectorul International
Sistem de imbuteliere local si propriu. Sistem de imbuteliere local si al
companiei.

Planurile de marketing
Caracteristica esentiala: simplitatea Planurile de marketing ale Pepsi le
1925 – “Toata lumea o adora" urmeaza pe cele ale Coca-Cola
1971 – “As vrea sa-i cumpar lumii o Coca- Lanseaza prima cutie de cola spatiala
Cola" Multe sponsorizari in foarte multe
1982 – “Coca cola este…" evenimente
Logo si sticla identice de la inceput Ideea de baza in promovare - tanara
Idee de baza in promovare - calea Generatie
americana Achizitoneaza lanturi de restaurante
Sponsorizeaza olimpiadele Anii 90 aduc conceptul
"o pauza care improspateaza" in timpul “GENERATIONEXT"
celui de al doilea razboi mondial
achizitioneaza studiourile Columbia

“Pepsi Co.” si “The Coca-Cola Company” sunt doi dintre cei mai mari si mai
vechi actori pe piata bauturilor racoritoare carbonatate. Diferantele dintre aceste doua
companii gigant, conflict cunoscut si sub denumirea de “Razboiul Cola”, sunt regasite
undeva la inceputul anilor ’60 cand dominatia companiei Coca Cola a fost umbrita de
puternica ascensiune a marcii Pepsi-Cola. Mediul competitional dintre cei doi rivali a
capatat o concurenta intensa, sustinuta si de publicitatea facuta in jurul lui, determinand
ambele companii sa stabileasca si sa implementeze schimbari strategice pentru a capata,
fie si temporar, un avantaj competitiv.
Rivalitatea a dezvoltat si stimulat cresterea continua intr-o industrie despre care
cei mai multi economisti au prezis la inceputul anilor ’70 ca a ajunsese deja la o limita a
maturitatii ei. Ratiunile care au determinat aceste previziuni s-au bazat pe faptul ca o
dezvolatare ulterioara a industriei era conditionata de numarul limitat de persoane care
pot consuma bauturi racoritoare in mod regulat. Mai mult, atat Pepsi cat si Coca Cola
ofereau in acel moment, conform specialistilor, un numar limitat de produse care
“aratau identic, aveau acelasi gust si faceau acelasi tip de spuma”(252”).
Cele doua companii, au continuat competitia dintre ele, au lansat noi strategii, cum
ar fi modificarea produselor, noi forme de promovare si noi preturi, carora li s-au
adaugat schimbari fundamentale in propriul lor sistem de distributie, elemente ce au
condus la o expansiune continua si rapida in ceea ce priveste cifra lor de afaceri.
Previzionand si raspunzand cerintelor mediilor economice, politice, sociale si
tehnologice, Pepsi si Coca Cola au inovat cu succes activitatea lor de marketing,
distributie si dezvoltare a produselor.
“Razboaiele Cola” au oferit un impuls suficient pentru cele doua companii facandu-le
sa orienteze catre pietele internationale, dar, mai ales, pentru a le aborda pe acestea in
mod diferit, cu scopul de a creste volumul vanzarilor.

Strategii manageriale pentru a mentine imaginea brand-ului

Pe o piata unde produsul in sine, ambalajul si gustul raman in mod virtual de

nedistins si aproape constant neschimbate, recunoasterea marcii devine un factor esential
care poate afecta pozitia competitiva a Pepsi si Coca Cola. Diversitatea campaniilor
publicitare este un instrument puternic si cu un grad inalt de influenta in ceea ce priveste
atragerea consumatorilor si fidelizarea lor catre un anumit brand. Imaginea companiei
Coca Cola a fost si este atat de bine stabilita incat poate fi identificata cu insasi cultura
americana.
Companiile care s-au ocupat de promovarea Pepsi si Coca Cola au construit o
imagine identificand produsele cu valori si atitudini sociale. Sloganuri precum “Coke
Adds Life” si “Have A Pepsi Day” introduc in mod implicit sau explicit mai multe
intelesuri care asociaza cumpararea unei anumite bauturi racoritoare cu valorile sociale
ale perioadei respective .
La fel de greu de diferentiat ca si propriile lor produse, strategiile de marketing ale
companiilor Coca Cola si Pepsi au fost creionate pe coordonate aproape identice. Ce doi
giganti si-au promovat produsele atat in spatiul american cat si in cel international,
folosindu-se de campanii publicitare care se bazeaza pe imagini pline de culori vii,
mesaje normale ce capata conotatii specifice, persoane atragatoare, design-uri
interesante ale sticlelor si jingle-uri contagioase.
Schimbarile de fete din managementul Pepsi si Coca Cola, au facilitat formarea unei
imagini a brand-ului determinata de propriul lor stil si de ceea ce vad ca o atitudine si un
mod de apropiere de un avantaj competitional. Stilul si atitudinea sunt elementele care
creaza deosebirea dintre Pepsi Cola si Coca Cola.
Coca-Cola şi Pepsi sunt două brand-uri rivale care au luptat încă de la începuturi
pentru supremaţia în industria băuturilor răcoritoare. Şi pentru că un brand se defineşte
şi prin logo, putem observa la acest nivel o evoluţie interesantă, care defineşte astăzi
ambele firme. Cu toţii ştim scrisul curbat folosit în logo-ul Coca-Cola şi l-am putea
recunoaşte din prima secundă. La fel se întâmpla şi cu bulina roşie-alb-albastră a celor
de la Pepsi. Imaginea de mai jos prezintă evoluţia logo-urilor Pepsi şi Coca-Cola în
decursul a peste 100 de ani de existenţă.

Obiectivul campaniilor publicitare ale Coca Cola a fost de a pozitiona strategic

imaginea produsului propriu in mintea oamenilor cu scopul de a-i maximiza gradul de
acceptare in randul acestora. Aceasta strategie a fost, intr-un fel sau altul, corelata cu
schimbarea valorilor sociale tipice oricarei perioade a civilizatiei. “Incercarea de a tine
pasul cu fiecare generatie si era a fost un factor important in publicitatea pentru Coca
Cola.

Compania se straduieste sa nu fie nici prea in spate nici prea departe de timpul sau;
produsul a fost intotdeauna pozitionat acolo unde trebuia sa-i fie locul, fiind identificat
cu orice era”. Odata cu schimbarea periodica a valorilor sociale este observata si o
schimbare, complementara a temelor de baza din reclamele pentru produsul Coca Cola.
De exemplu, prima intrare pe piata a Coca Cola a conturat imaginea unui produs
medical, ce a dominat chiar si eventuala sa abordare ca o bautura racoritoare. Sloganul
era focalizat pe efectul curativ al Coca-Cola: “Coca-Cola revives and sustains’ “ Coca
cola revigoreaza si mentine”, “Satisfies the thirsty and helps the weary”, “Satisface pe
cel insetat si il ajuta pe cel istovit”.
In anii ’60, televiziunea, radioul si forta amenintatoare de care dadea dovada Pepsi, a
determinat o crestere in intensitate a anunturilor publicitare ale Coca-Cola. Reclamele
publicitare pentru Coca-Cola au continuat sa identifice imaginea produsului cu viata si
cultura americana. Campaniile companiei s-au focalizat catre un segment larg de
consumatori folosind sloganul “Things Go Better with Coke”, “Lucrurile merg mai bine
cu Coca-Cola”. Coca-Cola a realizat o apropiere puternica care o face disponibila
oriunde, oricand si oricui.
Increderea Coca-Cola in dominatia sa internationala s-a erodat de-a lungul timpului,
lucru care poate fi sesizat si in umbra unor slogane publicitare precum “No Wonder
Coke Tastes the Best”, “Nu-i de mirare ca Coca Cola are un gust mai bun”, cu o
puternica conotatie afectiva vis-à-vis de produsele competitorilor sai.
In timp ce sloganurile Coca-Cola s-au focalizat intotdeauna pe produsul propriu zis,
reclamele celor de la Pepsi, au subliniat pe diferite planuri secundare insasi consumatorii
produsului. Mai degraba decat sa se orienteze catre fiecare piata, Pepsi si-a focalizat
campaniile publicitare pe mediul demografic. Pepsi a prevazut si manipulat “atractia in
masa” a tinerei generatii catre bauturile racoritoare si in 1961 a “divulgat” lumii un
slogan care s-a dovedit un elixir al succesului la vremea respectiva: “Now, It’s Pepsi, for
Those Who Think Young” (“Acum, este Pepsi pentru cei care gandesc tinereste”).
Succesul campaniei a fost atat de mare incat cresterea vanzarilor companiei le-a depasit
pe cele ale principalului contra-candidat, Coca-Cola.
Strategiile de marketing au inceput sa capete dimensiuni din ce in ce mai expansive si
au devenit din ce in ce mai complexe, odata cu dezvoltarea continua a industriei
bauturilor racoritoare.
In 1976, Pepsi a introdus in campaniile sale asa numitul “Pepsi Challenge”
(“Competitia, Concursul Pepsi ”), de fapt o miscare care a atacat direct lunga si
puternica dominare a Coca-Cola Company. Coca-Cola a raspuns acestei provocari
printr-o substantiala reducere a pretului la produsele sale. Campania Pepsi a
interschimbat imaginea celor doua branduri: Pepsi s-a dovedit un pretendent de succes la
imaginea preponderent calitativa a Coca-Cola, in timp ce aceasta din urma a preluat
imaginea definita de ideea de “tocmeala”, de strategia de ”chilipir” tipica celor de la
Pepsi. Pepsi a raspuns cu o agresiva politica de reducere a preturilor la propriile produse
si Coca-Cola progresiv si-a adaptat preturile la aceasta valoare impusa de cel mai
puternic concurent al sau.

Astazi, reclamele celor de la Pepsi si Coca Cola sunt mai agresive ca niciodata. Oare
care se intrevede intr-un orizont foarte apropiat, face ca tema reclamelor Coca Cola,
tema atribuita produsului lor amiral sa se concentreze pe autenticitate, senzatia de
racoritor si un gust unic. Pepsi, detinand locul doi in maratonul industriei bauturilor
racoritoare, introduce tactici mult mai agresive pentru a tine pasul cu Coca Cola.
De exemplu reclamele pentru Coca Cola au un grad de implicare emotionala mult
mai mare decat cele de la Pepsi, care recent au inlocuit tiparul lor clasic, cu unul nou in
care apare o fetita de 6 ani si jumatate care cumpara o sticla de Pepsi cu vocea unui
barbat matur.

Diversificarea

Bataliile pentru a penetra puternic piata, pentru a avea vanzari si cote de piata cat
mai substantiale s-au intensificat, dar desi campaniile publicitare ale celor doua
companii au adus o recunoastere nationala a brand-urilor, cat si o constientizare
continua, nu au putut aduce cresteri semnificative ale vanzarilor; fie Pepsi castiga o cota
de piata detinuta de Cola, fie viceversa, singura satisfactie era cea de a detine numarul
unu in industria de specialitate. Campaniile publicitare deci, devenind o arma
insuficienta pentru un razboi atat de mare, trebuiau sustinute si de altceva. Urmatoarea
mutare strategica, valabila pentru ambele companii a fost diversificarea portofoliului de
produse pe piata alimentelor si bauturilor, pentru a capta o cota de piata si mai mare pe
piata bauturilor racoritoare carbonatate.
In anii ’60, a rasarit pe piata bauturilor racoritoare o noua “stea”, ce s-a bucurat de o
mare populatitate si anume bautura racoritoare dietetica. Coca Cola a introdus bautura
racoritoare dietetica Tab, iar Pepsi a raspuns peste un an cu Diet Pepsi. Tab a castigat
insa o cota de piata mult mai mare decat Diet Pepsi datorita strategiei companiei Coca
Cola de a proteja echitatea brandului, mai degraba de a risca “diluarea” acestuia, asa
cum a procedat Pepsi.
Ambele companii si-au diversificat ulterior portofoliile de produse prin “intrarea” pe
piata bauturilor racoritoare necarbonatate.
In 1960 Coca-Cola a preluat Minute Maid Company, urmata, patru ani mai tarziu, de
Duncan Foods, un producator de ceai, cafea si ciocolata fierbinte. Sprite, TABB,
Mellow Yellow, Rablin’ Root Beer, si Mr. Pibb sunt deasemenea introduse dupa scurt
timp.Pepsi a preluat Lipton si Tropicana si a devenit liderul mondial in vanzarile de “ice
tea” si cel mai important producator de bauturi racoritoare. Strategia de diversificare a
celor de la Pepsi-Cola nu a fost limitata doar de piata bauturilor. Au patruns adanc si in
industria “snack food”.
 In 1965, Pepsi a fuzionat cu Frito-Lay si a format PepsiCo. Aceastra strategie de
diversificare concentrica a oferit companiei Pepsi sinergii semnificante deoarece atat ea
cat si contra-candidata sa detineau un target similar de consumatori, strategii de
marketing si sisteme de distributie asemanatoare. A fost miscarea ca are facut ca Pepsi sa
preia mult din cota de piata a Coca Cola.

Management-ul si angajatii

Atat Pepsi, cat si Coca-Cola isi controleaza la nivel empiric angajatii. Cu alte cuvinte
mediul in care acestia isi dezvolta activitatea se focalizeaza cu preponderenta pe munca
individuala, decat pe cea de echipa. Angajatii trebuie sa depaseasca un anumit barem si
sa aiba performante buna, si vor fi compensati cu diferite “bonus-uri”, in cazul
companiei Pepsi, cu rambursarea taxelor de scolarizare si un program de cumparare in
rate de autoturisme. Totusi, ambele companii subliniaza rezultatele angajatilor mai
degraba decat inovatiile acestora
Acest “employee environment” se dovedeste destul de bun pentru cei doi lideri pe
piata bauturilor racoritoare, deoarece produsul principal este simplu si nu necesita multa
inovatie sau munca de echipa. Intr-o industrie cu o rata de crestere lenta precum cea a
bauturilor racoritoare, managementul trebuie sa se focalizeze in obtinerea loialitatii
consumatorilor si nu in conditiile de munca ale angajatilor.

O imagine de ansamblu

Amenintarea noilor companii ce patrund pe piata nu este un factor esential in politica

manageriala a celor doua companii. Din moment ce Pepsi si Coca-Cola controleaza
agregat aproape monopolistic piata, orice “nou-venit” are toate sansele de a fi efectiv
“zdrobit”. Dupa cum am enuntat mai devreme, cheia succesului pare sa fie publicitatea.
Exista pe piata extraordinar de multe produse racoritoare, si despre multe putem spune
ca nici macar nu am auzit. Singurul lucru care pare sa conteze pentru consumator este
“brand-ul”. Consumatorii si atasamentul fata de un brand fac parte din aceeasi ecuatie pe
aceasta piata. Noii intrati pur si simplu nu dispun de resurse financiare suficiente pentru
a fi competitivi in acest razboi cu costuri in crestere al publicitatii. Practic nici
neasteptata intrare a celor doua companii pe piata apei minerale imbuteliate nu a socat
consumatorii. Un motiv posibil este acela ca nu a fost la fel de puternic mediatizata,
precum alte produse pe care companiile le detin in portofoliul lor.
Amenintarea substituentilor este cea mai reala insa. Industria bauturilor racoritoare
carbonatate este foarte puternica, dar consumatorii nu sunt atasati de un anumit brand.
Eventuali substituenti pentru Coca-Cola si Pepsi exista nu numai pe aceasta piata dar si
pe cea a ceaiului, sucurilor necarbonatate, laptelui si ciocolatei calde. Deoarece Coca
Cola si Pepsi controleaza 40% din intreaga piata a bauturilor, face ca ambii colosi sa
treaca foarte usor peste pierderile aparute datorita fluctuatiilor sezoniere.
 Un alt element-cheie in ceea ce priveste amenintarile pe aceasta piata este puterea de
cumparare a consumatorului. Rivalitatea dintre Pepsi si Coca-Cola a facut ca aceasta
industrie sa fie una cu o rata de crestere destul de scazuta, iar rolul managementului s-a
conturat in special in a raspunde cat mai promt schimbarilor de atitudine si cererilor
consumatorilor, pentru a nu intra sub lumina obscura a pierderi unor cote de piata
importante, ce se vor orienta cu preponderenta catre celalalt concurent important.
Mai mult, consumatorii pot sa schimbe un produs cu un altul care sa le satisfaca
dorintele, si acest lucru la un pret foarte mic.
Puterea de impunere in negociere a furnizorilor este o amenintare mica, din moment
ce atat Pepsi cat si Coca-Cola au propriile lor companii de imbuteliere de mai bine de 20
de ani. Inainte de anii ’80 Pepsi si Coca-Cola fabricau doar siropul concentrat efectiv,
care apoi era transportat si imbuteliat de un distribuitor. Ambele companii au constatat
ca detinau un control superficial al promovarii produsului, al pretului si al strategiei
complexe de piata pentru brand-ul lor.
In anii ’80, Pepsi si Coca-Cola si-au transformat sistemul de distributie. Rivalitatea
dintre cei doi giganti necesita implementarea continua de noi strategii. Aceste noi
strategii elaborate de Pepsi si Coca-Cola pentru a se confrunta cu mediul economic aflat
in continua schimbare, nu puteau avea succes fara ca cele doua companii sa isi schimbe
sistemul de distributie din retele de imbuteliatori independenti la sisteme de imbuteliere
proprii. Aceasta transformare s-a dovedit esentiala atat pentru Coca-Cola, cat si pentru
Pepsi, deoarece le-a facilitat introducerea de noi produse si noi forme de promovare,
mediatizare, si mai ales noi preturi.

Lupta pentru piete

Daca ar fi sa descriem afacerea “cola” in cat mai putine cuvinte am putea zice ca ea
este actul de a comercializa concentratul ce transforma apa acidulata in sirop. Motivele
pentru care este agreat acest tip de afacere sunt ca vanzarea concentratului necesita un
capital minim ,castigurile sunt maxime,necesita o reinvestitie minima, si aduce un profit
enorm..
Egaland sau chiar surclasand alte embleme culturale americane precum jeans-ii,
filmele, dramele TV si lanturile de restaurante fast-food, bauturile racoritoare americane,
impamantenite ca “softdrinks” domina fara drept de apel segmentului lor de piata, pe
plan international, dupa cum reliefeaza un studiu al New York Beverage Marketing
Corporation. Dintre cele 30 de miliarde de cutii de bauturi racoritoare vandute in lume in
anul 1998, mai mult de 50% au fost marci vandute de Coca-Cola,in timp ce 20,6
procente au fost marci ale PepsiCo, a subliniat acelasi studiu.
Desi Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia si Europa de Vest au reprezentat
dintodeauna segmentul dominant al pietei internationale de bauturi racoritoare si
evolutia lor a capatat un trend daca nu descendent, atunci cel putin stagnat, ele raman
piete importante atat pentru Coca-Cola cat si pentru Pepsi. Totusi, Europa de Est,
Mexicul, Arabia Saudita, China si India au intrat in lumina reflectoarelor, ca piete cu un
imens potential. Atat Coca-Cola, cat si Pepsi au format diferite “joint ventures” cu
companiile locale de imbuteliere, acolo unde “apele” pana acum necunoscute s-au
dovedit pline de resurse.
Privind imaginea de ansamblu pe care ne-o ofera piata mondiala a bauturilor
racoritoare se observa ca PepsiCo. a suferit imense pierderi in razboiul cu compania
Coca Cola, pierzand clienti in favoarea acesteia pe fiecare piata de desfacere importanta
din mediul extern. Compania s-a luptat dintotdeauna pentru suprematie in aceste teritorii
dar in ultimul timp a pierdut contracte cheie in Rusia si Venezuela. Chiar si pe teritoriul
american Pepsi este depasit.. Segmentul de piata de 31% al companiei Coca Cola este
cel mai ridicat in ultimii 20 de ani (dupa rapoartele Maxwell Customer). Acesta este un
moment crucial in cel mai dur razboi corporational.
Intr-adevar amandoua companiile vand apa indulcita dar strategiile lor nu au mai
fost, in ultima vreme atat de asemanatoare cum se putea observa pana in anii ‘80.
In ultimii ani ele au ales directii total diferite. In timp ce Pepsi si-a diversificat din
ce in ce mai mult contractele cu restaurante si baruri, Coca Cola s-a concentrat asupra
bauturilor racoritoare . Din punct de vedere valoric ele nu sunt pur si simplu deosebite;
putem spune mai degraba ca fiecare reprezinta sunt reflectia in oglinda a celeilalte. Coca
Cola genereaza 71% din castiguri pe piete internationale ; pe cand 71% din profitul
Pepsi este acumulat pe piata americana.
Toate profiturile Coca Cola deriva din comercializarea bauturilor racoritoare
.Rivalul sau are un grad inalt de diversificare – la Pepsi doar 41% din profit depinde de
bauturile racoritoare .
Compania Coca Cola care este de 2 ori mai profitabila decat Pepsi, are 480 000
angajati si este a treia companie ca marime din lume dupa General Motors si Wal-Mart.
In ultimii 20 de ani Pepsi coduce in departamentul bauturilor dietetice iar campania
promotionala a companiei denunta ideea potrivit careia consumatorii prefera gustul
bauturilor Pepsi in defavoarea celorlalti substituenti. De-a lungul anilor ‘80 Pepsi s-a
dovedit mai antreprenoriala, a lansat o strategie de promovare de succes folosind
celebritati in promovarea bauturilor Pepsi cum ar fi angajarea lui Michael Jackson
pentru a face reclama produsului companiei.
Diferenta dintre abordarea pietei este, dupa specialisti, aceea ca in timp ce Pepsi a
folosit promovarea prin reclame tv atunci, Coca-Cola a investit metodic de-a lungul
timpului miliarde de dolari in infrastructura bauturilor racoritoare .
Ca urmare pe termen lung se vede diferenta. Coca Cola nu numai ca poate sa se
declare numarul 1 in Rusia, unde odata Pepsi detinea suprematia , dar nu cu multa vreme
in urma Coca Cola a intervenit luand suprematia si in Venezuela.In acest caz prin
achizitionarea a 50% din actiunile unei fabrici de imbuteliere apartinad lui Pepsi si care
asigura un profit de 400 milioane $ pe an , Coca Cola a scos practic Pepsi din afaceri
peste noapte .”Infrangerea” de la Caracas este una cu atat mai dureroasa pentru Pepsi
mai ales ca proprietarii erau unii dintre cei mai fideli si respectati clienti ai companiei.
Acest caz arata coampania Coca Cola ar face orice pentru a-si volumul
international .De cate ori Pepsi isi va deschide o noua filiala Coca Cola va fi pe pozitie
atacand. Pentru a identifica mai bine situatia de pe piata venezueleana am apelat la un
cotidian local, si am preluat ceea ce poate unii vor considera de fapt o variatie literara
specifica unei telenovele. Ratiunea care a condus la sublinierea acestui fragment este
aceea ca pentru prima oara avem de-a face cu o victorie zdrobitoare a companiei Coca-
Cola, in dauna celor de la Pepsi, pe unul dintre, poate cele mai solide terenuri ale
acestora. Este poate cea mai grava greseala de management din istoria PepsiCo.

Coca-Cola si Pepsi in Romania

Dupa miscarile sociale din 1989, viitorul Romaniei era destul de nesigur. Incepand cu
domnia lui Vlad Tepes, poate chiar mai devreme, Romania a fost vazuta din afara ca
fiind una dintre zonele Europei printre cele mai bantuite de conflicte. Dupa colapsul
comunismului la sfarsitul deceniului al IX-lea specialistii o evidentiaza ca avand
economia cea mai putin dezvoltata dintre toate tarile foste comuniste.
Din cauza pietei slab dezvoltate si a lipsei unui plan de dezvoltare economica bine pus
la punct, Romania prezenta un potential ridicat de risc pentru investitorii de talia Coca-
Cola (economiile in tranzitie constituie un risc prin insasi natura lor din cauza
nesigurantei asociate procesului de reforma).
In momentul in care Coca-Cola a intrat pe piata romaneasca legea investitiilor straine
fusese adoptata. Firma nu a beneficiat de conditii speciale, ci doar de de deja prevazute
in legea investitiilor. Acesta lege nu prevedea stimulente in sine ci anula majoritatea
piedicilor in calea investiilor internationale, spre exemplu scutirea de taxe vamale a
utilajelor importate, scutirea pentru o perioada de doi ani a importurilor de materii prime
si consumabile, precum si exceptarea firmelor straine de la plata impozitului pe profit
pentru o perioada de cinci ani. Firmele straine neavand dreptul de a poseda terenuri,
Coca-Cola a facut rost de terenuri prin concesii pe 99 de ani si prin formarea de firme
mixte cu persoane juridice romane.
Asemeni multor companii transnationale, Coca-Cola nu a luat prea serios in calcul
posibilitatea de a investi in Romania inaintea revolutiei din 1989, insa spre deosebire de
competitori, a anticipat potentialul pietei la scurt timp dupa revolutie si a inceput sa
investeasca la scurt timp dupa caderea regimului Ceasusescu. In perioada in care a avut
loc revolutia piata bauturilor racoritoare era dominata de sucuri de calitate inferioara
produse de intreprinderi de stat si de Pepsi, care opera gratie unui aranjament ce-i
permitea sa ofere concentrat fabricilor de stat.
Coca-Cola a fost cel mai mare investitor in Romania in primii doi ani de tranzitie,
peste tot simbolul sau rosu-alb simboliza renasterea capitalismului, trecand de la stadiul
de produs de contrabanda la cel de simbol al statutului social.
Dupa revolutie numarul micilor chioscuri, expresie a liberei initiative, a crescut
exponential, majoritatea oferind spre vanzare bunuri de rulaj mare precum tigari, bauturi
alcoolice si bauturi racoritoare, Coca-Cola fiind una din vedete din punct de vedere al
incasarilor.
Produsele unor firme de marca, mult rivnite inainte de 1990, de romanul obisnuit, au
invadat acum supermarket-urile, buticurile de cartier, chioscurile si unitatile de
alimentatie publica.
Calitatea, diversitatea si ambalajele racoritoarelor cu aroma occidentala au fost
principalele atu-uri cu care acestea au cistigat teren pe o piata lipsita de concurenta pina
atunci; putinele nume autohtone abia se gaseau in magazine, iar marcile straine
consacrate erau accesibile doar celor care calatoreau in afara granitelor tarii sau care
aveau acces in shop-uri. Apa carbogazoasa comercializata in celebrele sticle ”de
jumatate”, faimosul ”Cico” in sticle de 250 ml au fost inlocuite cu sucurile la dozator
sau in recipiente din plastic, purtind etichete cu design mai mult decit imbietor.
Explozia de marci, culori si arome aproape ca a bulversat deciziile de cumparare ale
romanilor care, treptat, au devenit reticenti fata de tot ce aparea pe piata racoritoarelor, o
parte dintre acestia raminind fideli unei singure marci existente pe piata.
Cu timpul, au disparut prin autoeliminare produsele de calitate indoielnica, astfel ca
pe piata romaneasca de bauturi racoritoare au ramas doar cei mai puternici din punct de
vedere financiar. In prezent, exista mai multe tipuri de bauturi racoritoare - carbonatate,
necarbonatate, naturale, dietetice.
Micii intreprinzatori au exploatat la maxim faptul ca produsele Coca-Cola erau un
magnet pentru consumatori, simplul fapt ca depozitau cateva lazi in fata chioscului ii
atragea irezistibil. Pentru multi dintre intreprinzatori Coca-Cola a reprezentat tranzitia
catre metodele moderne de conducere a afacerilor.
Raspandirea simbolului Coca-Cola a insemnat totodata si intarirea economiei de
piata romanesti. In 1994 zeci de mii de mici companii distribuiau si vindeau produse
Coca Cola.
Compania Coca-Cola a influentat in afara revigorarii comertului cu amanuntul si
multe aspecte ale comertului in general. Una din cele mai semnificative influente le-a
avut in sectorul publicitar, implementand si in Romania tehnicile sofisticate si de mare
succes ce le folosea pe plan mondial, spoturile sale devenind rapid standardul de calitate.
Un alt efect competitiv l-a avut in cresterea calitatii produselor, Coca-Cola incercand sa
foloseasca cat mai multe materii prime produse pe plan local spre a reduce la maxim
costurile, exigentele ei ducand la cresterea calitatii produselor furnizate de producatorii
locali.
Majoritatea efectelor calitative pe care le-a indus Coca-Cola in economia romaneasca
sunt in principal tehnologice, manageriale si organizationale (in special cunostinte in
domeniul distributiei precum si conceptul de servire a consumatorului, concept ce nu le
era familiar intreprinderilor de stat.
Prezenta Coca-Cola pe piata romaneasca a dus la cresterea competitivitatii pe mai
multe cai. A obtine statutul de furnizor pentru Coca-Cola insemna o garantie a calitatii
produselor firmei respective, ducand la cresterea cifrei de afaceri a acestora, ele fiind
vazute de partenerii de afaceri ca firme ce livreaza produse de calitate si la timp.
 Coca-Cola a introdus de asemenea pe piata romaneasca si livrarea regulata si gratis
pana la punctul de vanzare, fiind o sursa constanta si de incredere pentru fragilul sector
privat ce incepea sa-si ia avant.

Actorii de pe piata bauturilor racoritoare din Romania

Romania este a doua piata ca marime din Europa Centrala dupa Polonia, devenind
astfel un important camp de batalie pentru Coca-Cola si Pepsi. In anul 1965 cand si-a
construit prima fabrica de imbuteliere, Pepsi a devenit primul produs american produs si
comercializat in regiune. Pepsi a inceput sa produca inca de pe vremea comunismului,
iar in ultimii ani a decis sa-si reorganizeze si sa-si scolarizeze personalul. Pepsi a format
deasemeni o societate mixta cu o firma locala, Flora and Quadrant pentru fabrica din
Bucuresti, avand alte 5 fabrici in tara. Firma locala inchiriaza firmei Pepsi echipamentul
de productie si se ocupa in acelasi timp de distributia produselor.
Pepsi a mai cumparat si 500 de camioane romanesti cu care-si distribuie produsele
chiar si in alte tari. Pepsi isi produce sticlele pe plan local, investind in acest scop in
industria sticlei. Avand in vedere ca pretul unei sticle cu suc este sensibil egal (25 centi
bucata) unii consumatori romani prefera Pepsi din mai multe motive, principalele fiind:
aducerea pe Michael Jackson in concert, faptul ca era accesibil in trecut numai
nomenclaturii si nu in ultimul rand pentru ca este usor mai dulce decat Coca-Cola
(romanii fiind mari amatori de dulciuri).
Coca-Cola a inceput productia pe plan local in noiembrie 1991 dar a ajuns in scurt
timp sa-si depaseasca competitorul etern Pepsi. (volumul vanzarilor sale a crescut cu
99.2 % in 1992), rata fiind de 6 sticle de Coca-Cola pentru 5 de Pepsi. Coca-Cola si-a
adus echipamentele de afara in timp ce Pepsi le-a achizitionat din tara. Coca-Cola a adus
deasemeni doua firme de imbuteliat, printre care si Leventis Group, a investit 25 de
milioane de dolari in doua fabrici de imbuteliere acestea fiind de doua ori mai mari decat
fabrica Pepsi din Bucuresti. Coca-Cola are un pateneriat cu Ci-Co pe zona Bucuresti si
Brasov.
Concluzii in ceea ce priveste situatia din Europa de Est

Atat Coca-Cola, cat si Pepsi incearca sa isi faca produsele disponibile in cat mai
multe locatii din Europa de Est, insa la un cost pe care consumatorii sa fie doritori sa-l
plateasca.
Conceptele care devin importante in ceea ce priveste piata est-europeana sunt culoare,
vizibilitatea si atractivitatea produsului si calitatea oferita. Mai mult, disponibilitatea
(intelgand prin asta marirea productiei locale pentru a raspunde cererii din zona),
acceptabilitatea (sau construirea unei echitablitati a brand-ului) si abilitatea de a fi
permisiv ca pret (cu o valoare a pretului mai mare decat brand-urile indigene, insa
adaptat la conditiile locale) sut factorii cheie pentru Europa de Est.
 Ambele companii spera ca imaginea lor vestica si brand-ul arhicunoscut vor ajuta la
o crestere masiva a vanzarilor. Coca-Cola are o campanie si un mesaj universal, din
moment ce considera Europa Rasariteana drept o parte a lumii si implicit incearca sa nu
o trateze diferit.
Acum, este foarte dificil de spus cine a castigat sau cine va castiga in aceasta
“conflagratie corporationala”. Pepsi conducea in ceea ce priveste cota de piata cu 4 la 1
in 1992 in fosta Uniune Sovietica. Fara aceasta zona, Coca-Cola detine 17% din piata
mondiala in timp ce Pepsi are o cota de doar 12% din industria bauturilor racoritoare.
Deoarece ambele companii au intrat pe piata est-europeana de mai multi ani, elementul
principal din strategia lor este sa dezvolte piata din zona. Coca-Cola si Pepsi, se
“incaiera” tacit pe aceste piete, dar in final ambele vor iesi invingatoare.

Si poate cel mai important este faptul ca Europa de Est insasi, va fi cel mai mare
castigator, pentru ca va avea acces la cele mai bune bauturi racoritoare.

Concluzii de ansamblu

Desi pietele clasice vor detine in continuare ponderea profiturilor in industria de

specialitate, noul teren de batalie in razboiul bauturilor racoritoare carbonatate s-a mutat
in pietele in curs de dezvoltare din Europa de Est (Rusia, Romania, Republica Ceha,
Ungaria si Polonia), Mexic, Arabia Saudita si India.
Investitiile pe care Pepsi si Coca-Cola in aceste tari, nu numai ca vor conduce la o
crestere a vanzarilor lor in toata lumea, dar vor contribui si la dezvoltarea acestor
economii. Strategiile pe termen lung ale celor doua companii vor duce la o imbunatatire
a nivelului competitiei si eficientei, si, in acelasi timp, la o crestere a calitatii sistemelor
de distributie si productie din aceste tari.
Multe dintre problemele pe care aceste piete le ridica sunt de ordin economic,
politic, social, cultural, operational si de mediu, insa atat Coca-Cola cat si Pepsi par
dispuse sa lupte cu ele, cu scopul de a tranpune oportunitatile oferite de noile piete in
realitate

Pe scurt

Pepsi-Cola si Coca-Cola sunt recunoscute ca fiind doua din primele companii din
lume in domeniul marketingului. Ele au introdus o mare varietate de produse si moduri
de ambalare. Ele au contribuit enorm la cresterea rolului publicitatii, aducand-o la un
nou nivel. Coca-Cola si-a schimbat chiar si denumirea , devenind “Coke”. Acestea si alte
ajustari in industria de bauturi carbogazoase au rezultat din schimbarile majore in
stategia Pepsi-Cola si Coca-Cola. Aceste doua companii au adoptat si implementat
strategii prin care au schimbat complet mediul competitional, au stiut sa profite de el.
Desi Pepsi-Cola a atacat pozitia de lider a Companiei Coca-Cola, obtinand o cota
apropiata de Coke, atat Coke cat si Pepsi au avut de castigat de pe urma “razboaielor
Cola”. Lupta dintre ele a stimulat o crestere continua a industriei, pe care multi experti o
considerau ajunsa la maturitate.
Unul dintre aspectele des ignorate ale “razboielor Cola” este transformarea continua
a sistemelor de distributie ale Pepsi-Cola si Coca-Cola de la imbuteliere privata la filiale
de imbuteliere. Chandler a inaintat ipoteza potrivit careia companiile cu succes dezvolta
strategii pentru a profita de noile oportunitati. Si acele stategii determina, la randul lor,
structura organizatorica necesara pentru o implementare eficienta. Ipoteza confirmata de
schimbarile in sistemul de distributie al celor doua companii. Sistemul de imbuteliere
privata s-a dovedit a fi unic si eficient timp de mai multe decenii. Dar schimbarile
aparute au ridicat costurile de tranzactionare din fabricile societatii-mama si
imbuteliatorii privati. Astfel, pentru adaptarea la noul mediu competitional, trebuiau
efectuate schimbari in strategiile de produs si marketing. Si implementarea acestor
strategii a necesitat o cooperare stransa a sistemului de distributie . Prin urmare, Coke si
Pepsi au fost nevoite sa schimbe organizarea sistemelor lor de distributie pentru a
implementa eficient strategiile care au stimulat noul mediu competitional, deoarece
costurile relative de tranzactionare cu sistemele de imbuteliere privata erau prea mari si
in neconcordanta cu noul mediu. Astfel a crescut eficienta de pe urma careia
consumatorii au beneficiat de costuri mai mici.
Cat despre rivalitatea dintre cele doua se poate spune un lucru: Coca-Cola rulzzz….
de ce spun asta? Fiindca indiferent ce contine, merge cu absolut orice, cu alcool, cu
mancare, cu alte bauturi, cu orice ocazie, oriunde, si oricand. Si asta fara motiv, pentru
ca E ALWAYS Coca-Cola!