Capitolul I

1. Caracterizare generala
Istoria ciocolatei incepe cu doua mii de ani in urma , cand cultura arborelui de cacao era
practicata in America de Sud. Ciocolata contine peste 30 % grasimi, 15 % proteine, restul fiind
diverse arome, conservanti, lapte si alti compusi, praful de cacao fiind aproximativ 30 %.
Lecitina, o fosfolipida, este nelipsita caci usureaza alunecarea particulelor de cacao si micsoreaza
vazcozitatea.
Cu o crestere semnificativa în ultimii doi ani, piata româneasca a ciocolatei este împartita
între patru mari jucatori, care domina toate segmentele de pret. În ciuda unor strategii distincte,
acestia nu reusesc sa ofere suficienta diversitate unui public nu foarte cunoscator, dar care îsi
redescopera treptat apetitul.
Cele mai cautate de consumatori sint tabletele de ciocolata care reprezinta 70% din piata.
Comparativ cu alte dulciuri, tabletele de ciocolata sint considerate a fi energizante de cei mai
multi consumatori, spun specialistii. Astfel, acestea sint vazute ca fiind potrivite dupa un efort
fizic sau psihic sau pentru a reface nivelul de energie. Pe de alta parte, aceste produse sint mai
potrivite decit altele pentru cei care doresc sa se rasfete sau sa manince ceva fin, rafinat.

2.Istoric promotional ciocolata Milka:

Povestea milka suna cam asa Philippe Suchard isi deschide propria ciocolaterie in
Neuenburg cam prin 1800 , si printr-un anunt publicitar face reclama pentru un nou desert
proaspat, “au chocolat fin de sa fabrique”, ceea ce inseamna in romana “ciocolata fina de casa”.
In 1820 isi extinde afacerea si cumpara o moara parasita dotand-o cu ceva ustensile rudimentare
iar Suchard putea produce 25-30 kg de ciocolata pe zi, pe care in prima faza a vandut-o sub
forma de tablete sau napolitane.

In 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondeaza prima fabrica de
ciocolata din Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu exceptia

1
ciocolatei lichide) nu ii fusese adaugat lapte, astfel incat acesta era o delicatesa inchisa la culoare
si amaruie. Abia in anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani
mai tarziu, in 1901 „Legenda Mov” vede lumina zilei, cand numele marcii „Milka” este
inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o
vacuta si o vedere panoramica a Alpilor. Numele „Milka” reprezinta, de fapt alaturarea primelor
silabe ale cuvintelor lapte (Milch) si cacao (Kakao) in limba germana.
In anul 1901 „Legenda Mov” vede lumina zilei, cand numele marcii „Milka” este
inregistrat la biroul de marci de pe langa curtea regala din Berlin.
In anul 1973, apare primul spot publicitar cu vacuta mov, pentru care agentiei Young
& Rubicam i-a fost decernata medalia de aur de catre Art Directors Club.
Din 1973, vacuta Milka a fost protagonista unui numar de 100 spoturi televizate.In
anul 1994, Kraft Foods International si-a deschis o filiala si in Romania prin cumpararea a 82%
din actiunile SC Poiana Produse Zaharoase SA Brasov, pentru suma de 4,4 milioane USD.
Astfel, reteta celebra, imbunatatita dea lungul unui secol si jumatate a ajuns si in
Romania, fiind folosita pentru prepararea mai multor produse ,un loc de frunte avandu-l
ciocolata Milka creata special pentru consumatorul autohton.

Dispunand de o mare o putere financiara si de o foarte buna notorietate de marca,firmei

transnationale Kraft Foods (aceasta denumire a fost adoptata in anul 2000 pentru toate filialele si
regiunile Kraft Foods International pentru a stabili o viziune si o identitate comuna) i-a fost usor
sa se implanteze in Romania .

3.Politica de promovare.
In conditiile actuale ale dinamismului economico – social, prezenta cu succes a unei
firme pe piata este din ce in ce mai dificila. Concurenta este foarte puternica in marea majoritate
a domeniilor de activitate, astfel incat pentru a supravietuii si a se dezvolta, firma trebuie sa-si
cunoasca bine piata pe care actioneaza. Pentru a realiza acest lucru, firma trebuie sa comunice cu
piata,trebuie sa-si informeze potentialii clienti despre existanta ei, despre modalitatiile in care
produsele si/sau serviciile pe care le ofera pot intra in posesia acestora.
Faptul ca politica promotionala, concretizata in activitati promotiinale concrete, este o
componenta cu un rol din ce in ce mai mare in cadrul mixului de marketing determina
necesitatea studierii mai atente si mai amanuntite a continutului si rolului acestei politici.

2
 Definirea conceptului de promovare nu este un lucru tocmai simplu.Foarte multe
activitati pot fi uneori considerate ca facand parte din sfera promovarii cand, de fapt, ele nu isi
gasesc locul acolo, acest lucru determinand aparitia unor definitii incomplete.Termenul de
promovare isi are originea in cuvantul latinesc” promovare”
care inseamna a misca inainte
Cea mai apropiata definitie de aceste prezentari de dictionar este ceadata de Stanley,
”promovare este orice comunicatie care are drept scop sa deplaseze inainte un produs, un
serviciu sau o idee in cadrul unui canal de distributie”.

3
 Capitolul II

STRATEGIA DE PROMOVARE
1. Elaborararea strategiei de promovare
Strategia de promovare a apărut din nevoia găsirii unui raport optim între eforturi şi
rezultate, în strânsă legătură cu strategia globală a întreprinderii.
Strategia promoţională urmăreşte găsirea unui dozaj corespunzător al diferitelor variabile
promoţionale, pentru ca acţiunea lor conjugată să ducă la cele mai bune rezultate. Strategia
promoţională a firmei abordează piaţa şi mediul în care îşi desfăşoară activitatea în calitatea sa
de agent comercial, ca actor de piaţă, care are ceva de oferit, ceva de vândut.
Strategia promoţională manevrează tehnicile de promovare şi le combină în mixuri
promoţionale, perfect adaptate întreprinderii, obiectivelor, resurselor de care se dispune, pietei.
Strategia promoţională se individualizeză prin :
• obiective de comunicare urmărite,
• un buget specific de promovare,
• alegerea mediilor de comunicare,
• alegerea mesajelor,
• stabilirea mixului de promovare cu tehnicile aferente,
• execuţia acţiunilor de promovare,
• controlul comunicării şi ajustarea procesului de comunicare.
Implementarea strategiei de promovare
Implementarea strategiilor promoţionale necesită adoptarea setului de decizii privind
organizarea şi desfăşurarea unor activităţi practice. Aceste activităţi alcătuiesc mixul
promoţional, parte a strategiei de marketing a întreprinderii.
Organizarea activităţii promoţionale se face în funcţie de mai multe considerente, fie în
interiorul firmei interesate, fie în exteriorul acesteia. Evoluţia poziţiei activităţilor promoţionale
din cadrul firmei a urmat, în general, aceeaşi traiectorie cu evoluţia marketingului. Forma cea
mai răspândită este cea a funcţiei de promovare, care se regăseşte în compartimentul de
marketing.

4
 Cel mai întâlnit criteriu de organizare a compartimentului de marketing este cel al
funcţiilor, situaţie în care compartimentul de marketing cuprinde mai multe diviziuni. Cele mai
întâlnite diviziuni sunt:
a) comunicare şi promovare;
b) cercetări de marketing;
c) servicii de marketing;
d) distribuţie.

2. Tehnicile promotionale
1. Publicitatea
Definim publicitatea că fiind orice formă de prezentare şi promovare nepersonală a unor
idei, bunuri sau servicii, plătită de un sponsor bine precizat.
Deoarece există multe forme şi utilizări ale publicităţii, este dificil să se facă generalizări
referitoare la calităţile sale distincte ca şi componentă a mixului promoţional. Totuşi, pot fi
remarcate următoarele calităţi ale acesteia:
a) Prezentarea publică: Caracterul său public conferă produsului căruia i se face
reclamă un fel de legitimitate şi, totodată, sugerează că oferta referitoare la produsul respectiv
este standardizată.
b) Puterea de influenţare: Reclama este un mijloc de comunicare influent, care permite
vânzătorului să repete un mesaj de foarte multe ori. Publicitatea pe scară largă făcută de un
anumit vânzător spune ceva pozitiv despre mărimea, puterea şi succesul acestuia.
c) Expresivitatea sporită: Publicitatea oferă ocazia de a se realiza o prezentare a firmei
şi produselor ei, prin intermediul utilizării artistice a textului tipărit, a sunetului şi a culorii.
d) Caracterul impersonal: Publicitatea nu poate fi tot atât de insistentă ca un agent de
vânzări al unei firme. Auditoriul nu se simte obligat să fie atent sau să-i răspundă în vreun fel.
Publicitatea este capabilă doar de un monolog, nu de dialog cu auditoriul. Publicitatea poate fi
utilizată atât pentru a crea o imagine pentru un cât şi pentru a impulsiona

5
2. Promovarea vânzărilor
În vreme ce publicitatea oferă un motiv de a cumpăra, promovarea vânzărilor oferă un
stimulent de a cumpăra.
Deşi instrumentele folosite la promovarea vânzărilor – cupoane, concursuri, recompense
şi altele de acest fel – sunt foarte diverse, ele au, totuşi trei caracteristici distincte:
a) comunicarea: ele captează atenţia consumatorului şi, de obicei, îi oferă acestuia
informaţii care l-ar putea orienta către produsul respectiv;
b) stimulentul: ele încorporează o oarecare concesie, ispită sau contribuţie care au o
anumită valoare pentru consumator;
c) invitaţia: ele includ o invitaţie clară de a încheia tranzacţia pe loc.
Firmele folosesc instrumentele de promovare a vânzărilor pentru a obţine o reacţie mai
puternică şi mai rapidă din partea consumatorilor. Promovarea vânzărilor poate fi utilizată pentru
a prezenta ofertele de produs şi pentru a impulsiona vânzările
3. Forţa de vânzare
Forţă de vânzare (sau vânzarea personală) înseamnă ansamblul persoanelor care
reprezintă firma şi care au ca sarcină principală stabilirea de contacte cu potenţielii clienţi şi
vânzarea produselor, în această categorie fiind incluşi vânzătorii, agenţii de vânzări,
reprezentanţii, delegaţii comerciali.
Forţa de vânzare este, din punctul de vedere al costurilor cel mai eficient instrument
destinat folosirii în etapele târzii ale procesului de cumpărare, mai ales pentru determinarea
preferinţei, convingerii şi acţiunii cumpărătorului
4. Publicitatea directă
Publicitatea directă încearcă să comprime publicitatea, promovarea vânzărilor şi vânzarea
personală într-un singur instrument pentru a realiza vânzarea fără utilizarea unui intermediar.
Persoana care a intrat în contact cu o reclamă – prin intermediul unui catalog, al poştei, al
apelurilor telefonice, al revistelor, ziarelor, al televiziunii sau al radioului – poate lansa o
comandă prin intermediul unui număr telefonic gratuit sau poate lansa comanda prin poştă.

6
 Deşi publicitatea directă se prezintă sub mai multe forme – poşta directă, tele-vânzarea,
vânzarea electronică şi aşa mai departe – ea are câteva caracteristici distincte:
a) nu este publică: în mod normal, mesajul este adresat unei anumite persoane şi nu
ajunge la altele;
b) este individualizată: mesajul poate fi individualizat, astfel încât să fie adresat fiecărui
consumator;
c) este în permanenţă actualizat: mesajul poate fi realizat foarte repede pentru a fi
dirijat către un anume individ.

5. Relaţiile publice
Relaţiile publice reprezintă un ansamblu de programe (conferinţe de presă, interviuri,
expoziţii, alte manifestări publice) destinate să promoveze sau să protejeze imaginea unui
produs, a unui serviciu, a unei idei, a unui loc, a unei persoane sau a unei organizaţii.
Influenţa exercitată de relaţiile publice se bazează pe cele trei caracteristici distincte ale sale:
a) gradul înalt de credibilitate: ştirile şi reportajele par mai autentice şi mai credibile
decât reclamele;
b) lipsa reticienţei publicului: relaţiile publice pot realiza contacte cu clienţii potenţiali
care s-ar putea să evite agenţii de vânzări şi publicitatea. Mesajul ajunge la cumpărători mai
degrabă ca o ştire, decât ca o comunicare referitoare la vânzări.
c) prezentarea: relaţiile publice, ca şi publicitatea, au posibilitatea de a realiza
prezentarea unei firme sau a unui produs. Specialiştii în marketing tind să subestimeze relaţiile
publice sau să utilizeze acest instrument doar ca pe ceva secundar. Şi aceasta cu toate că un
program de relaţii publice bine gândit şi coordonat cu celelalte elemente ale mixului promoţional
poate fi extrem de eficient.

7
 CAPITOLUL III

1.Mediul de marketing al firmei

a. Macromediul :
Macromediul brandului Milka este influentat de urmatorii factori:
Factorii socio-culturali: Ciocolata Milka se adreseaza tuturor persoanelor, mai putin
celor care au probleme de sanatate (diabet zaharat), bebelusilor si copiilor foarte mici, indiferent
de sex, ocupatie, venituri, religie. In ceea e priveste religia exista anumite restrictii in perioada
postului la ortodoxi nu poate fi consumata ciocolata cu lapte.
Factori economici: Deoarece pretul ciocolatii Milka variaza intre 5 RON si 60 RON
aceasta poate fi cumparata de persoane cu venituri medii si mari.
Factori tehnologici. Odata cu dezvoltarea tehnologiei s-au creat noi moduri de satisfacere
a nevoilor clientilor, cel mai bun exemplu este imbunatatirea ofertei de produs si inovarea
portofoliului. Rebranding-ul a vizat si portofoliul de praline Milka (I love Milka), care a suferit
o transformare la nivel de design de ambalaj, in linie cu noua imagine a brand-ului.
Factorii legislativi:Mediul legislativ in domeniul ciocolatei este reglementat de
Ordinul 335/714/31din 14 mai 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul,o
riginea, fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate
consumului uman, care a intrat in vigoare la 18 septembrie 2004. Ciocolata Milka corespunde
acestei norme legislative.

b. Micromediul:
Componentii principali care fac parte din micromediu sunt :consumatorii,
nonconsumatorii, concurentii directi, concurentii indirecti, furnizorii si intermediarii. Din
intreaga populatie a Romaniei se detaseaza o anumita fractiune care formeaza consumatorii
produselor vizate si anume tabletele de ciocolata Milka, cealalta formand nonconsumatorii
acestora

Consumatorii tabletelor de ciocolata Milka sunt reprezentati de persoanele de sex

femininsi de sex masculin care prefera ciocolata simpla ( Milka Lapte din Alpi,Milka Ciocolata
Alba, Milka Happy Cows) sau ciocolata cu diferite arome si umpluturi( Milka Alune de padure,
Milka Alune si Stafide, Milka Iaurt si Capsuni, MilkaFrisca ); precum si altele.

8
 Ciocoata Milka se adreseaza unei piete tinta reprezentata de consumatori de toate
categoriile din mediul urban cu venituri peste medie.In cazul tabletelor de ciocolata Milka,
nonconsumatorii absoltisunt persoanele care nu consuma si nici nu vor consuma vreodata acest
produs.
Nonconsumatorii relativi sunt cei care nu consuma inca tablete de ciocolata Milka,dar
care vor putea deveni in timp consumatori. De exemplu, persoanele care tin cura de slabire nu
consuma foarte des produsul. Acest produs nu intra in aria lor de interes, insa cu timpul vor
consuma in momentul in care vor fi incluse in gama produse cu un continut caloric scazut.

Concurentii directi: Milka concureaza direct cu Poiana Senzatii (Kraft), Heidi sau
Anidor (Supreme Chocolat), pe un segment tot mai competitiv datorita importurilor fara taxe din
Uniunea Europeana.

Concurentii indirecti: sunt reprezentati de firmele care produc praline de ciocolata,

batoane de ciocolata ,napolitane cu ciocolata :Kandia , Nestle.

Furnizori: Cel mai important furnizor de ciocolata Milka pe piata din Romania este
reprezentat de fabrica Poiana Produse Zaharoase de la Brasov, achizitionata de Kraft Foods
International la inceputul anului 1994. Sortimentele care nu sunt fabricate la Brasov
sunt importate din fabrica Kraft Foods International din Austria.

Intermediarii:Pe piata ciocolatei Milka rolul cel mai important il au comerciantii cu

amanuntul.Astlel Milka este comercializata in hipermarketuri precum MetroCash&Carry,Selgros
Cash&Carry, supermarketuri ca Billa, Fidelio, Kaufland, Cora,Gima, in magazine alimentare,
benzinarii dar si pe site-uri de cumparaturi on-line.

9
c. Analiza Swot:

Puncte forte:

· Experienta acumulata de-a lungul activitatii in domeniu.

· Gama larga de servicii oferite clientilor nostrii.

· Renumele pe care il are in Romania si peste granite fiind recunoscuta drept una dintre
companiile de top din centrul si estul Europei.

· Pachete de produse si servicii pe care companiile concurente nu le pot oferi.

· Siguranta oferita clientilor datorita companiilor reasiguratoare.

Puncte slabe:

· Lipsa personalului capabil sa vanda produsele si serviciile companiei

· Lipsa unui program de pregatire a angajatilor.

· Campanie slaba de promovare a companiei si produselor in mass-media.

· Servirea slaba care poate duce la pierderea clientilor

Oportunitati:

· Produse si servicii relative noi pe piata autohtona.

· O modalitate sigura de a crea un profit sigur peste ani.

· Imposibilitatea persoanelor de a-si acoperi cheltuielile in cazul unui accident.

· Interlegatura dintre sistemul bancar si cel al asigurarilor de viata, bancile oferind credite
clientilor deja asigurati.

Amenintari:

· Neincrederea potentialilor clienti in serviciile oferite de companie.

· Concurenta ridicata pe acest segment de piata.

10
2.Strategia de pozitionare a brandului Milka

Milka este un brand de prestigiu al Kraft Foods International, situandu-se in

segmentul premium al pietei ciocalatei din Romania si reprezintand cel mai vandut produs.Milka
este brandul cu cea mai rapida crestere de pe piata, triplandu-si cota in ultimii 3 ani, conform
datelor Kraft.
In ceea ce priveste strategia de pret, Milka utilizeaza strategia pretului liniei
de produse, care are in vedere maximizarea vanzarilor sau profiturilor la nivelul intregului
portofoliu.
Pretul ridicat al ciocolatei Milka se justifica prin faptul ca produsul este perceput
ca purtator de prestigiu, cumparatorii cautand produse cu pret mare pentru a-si crea un statut
social distinctiv.
Astfel pentru majoritatea tabletelor Milka de 100 grame pretul mediu este de 3,50RON
exceptie facand Milka Luflee si Milka Diet la care se practica un pret de 4,0 RON si respectiv
5,30 RON. Acestea au preturi diferite de restul liniei de produse datorita calitatilor superioare
pe care le prezinta. O alta diferentiere a pretului apare ca urmare a gramajului astfel tabletele de
250 de grame au pret de 8,4 RON.
Primele 5 branduri de dulciuri pe baza de ciocolata (dupa cota de piata) : Poiana , Milka ,
Primola ,Laura ,Kandia .
Milka dispune de calitate superioara a tabletelor de ciocolata oferite, vanzarea este de
obicei personalizata, iar prezentarea si promovarea produsului si a marcii este din ce in ce mai
buna.

3. Strategia promotionala a brandului :

In cadrul campaniei de promovare a ciocolatei Milka , atat in faza de strategie cat
si de implementare , s-a utilizat reclama Tv; o componenta de outdoor special cu elemente 3D
tranzitul (inclusiv microbuze), indoor metrou, publicitatea in retelele de benzinarii si internetul.
Majoritatea reclamelor ciocolatei Milka surprind imaginea Muntilor Alpi, un peisaj
mirific in care sunt italnite personajele care cu multa dragoste si atentie se preocupa
de ciocolata cea mai fina : vacuta Milka, marmota si ursul. Dupa ce, in prima campanie

11
publicitara au aparut multe alte obiecte de culoare mov – brazi de Craciun, baloane etc – vacuta
mov va ramane, peste ani, emblema marcii Milka. Aceasta se incadreaza perfect in imaginea
marcii, intruchipand finetea laptelui dinAlpi. „In Alpi, aerul este mai curat, apa este mai pura si
iarba mai verde. De aceea vacutele dau cel mai bun lapte. Din cel mai bun lapte, se produce cea
mai buna, cea mai fina ciocolata”.

Aceasta sintagma a deschis calea vacutei mov din Alpi, si de atunci este esenta
reclamelor Milka.Promovarea vanzarilor cuprinde grupul de tehnici pe care marketerii il
folosesc pentru a stimula cumpararea imediata. Ele sunt folosite pentru sustinerea produselor de
larg consum. Aceste tehnici includ esantioane gratuite, cupoane, rambursari, tombole,concursuri,
premii, timbre comerciale, expozitii comerciale, pachete cu premii, reduceri temporare de
pret.Dintre acestea, Milka a folosit tombola, concursuri, premii si programul pro-causa.

Medii si suporturi publicitare

Promovarea ciocolatei Milka este facuta de obicei prin intermediul spoturilor publicitare
de la TV. Alte medii folosite sunt afisajul, presa, internetul. Se folosete publicitatea de
reamintire, corporativa si comerciala, de tip rational.

Mesajul care se doreste transmis este bazat pe o argumentatie emotionala : faptul ca cei
de la Milka se straduiesc sa fie mereu la inaltime inovand continuu si oferind cele mai bune
rezultate ale muncii lor,mottoul lor fiind:" Cea mai fina placere!".Acest mesaj emotional este
transmis in asa fel incat influenteaza si emotional publicul astfel ciocolata de cea mai buna
calitate este adusa in reclama de catre "marmote dragute " , "ursi pusi pe glume " si laptele cel
mai bun ce vine direct din Muntii Alpi de la "vacutele mov".

Mesajului ii sunt asociate imagini ale ciocolatei si ingredientelor folosite insotite de

specificarea ca acestea sunt de calitate superioara, atent selectionate. In spoturi apar si imagini
ale"vacutelor mov" precum si ale marmotelor care provin din Muntii Alpi animale care sunt
asociate cu profesionisti pasionati de ciocolata. Fabricarea ciocolatei este facuta cu atentie,
pasiune, inventivitate.Milka doreste sa isi mentina imaginea creata, aceea de producatori ai unei
ciocolate de calitate superioara provenita din Austria in Muntii Alpii , mereu inovativi.

12
 Pentru promovarea ciocolatei Milka s-a ales ca tehnica promotionala si esantionul
gratuit (sampling) prin care producatorii sau distribuitorii le ofera posibilitatea consumatorilor
de a testa produsele fara ca acestia sa suporte vreo cheltuiala. Scopurile campaniei de sampling
sunt: sa incurajeze consumarea ciocolatei Milka intr-un anumit mod si sa atraga cumparatori ai
marcilor concurente. Distribuirea are loc intr-un punct fix si constituie calea pentru punerea
produsului in mainile clientilor potentiali.

Aceasta distribuire este insotita si de o scurta demonstratie ,in care se stimuleaza si

implicarea consumatorului.Punctul fix este amplasat in hypermarketurile din fiecare oras din
Romania: Gima, Kaufland, SelgrosCarrefour şi Metro unde exista un trafic ridicat de persoane ce
fac parte din piata teoreticaa ciocolatii Milka.In vederea realizarii programului de sampling,
specialistii vor crea 1 200 000 de ciocolati Milka-tester aceasta cicolata va avea acelasi ambalaj
dar va avea ungramaj mai mic de 20g, de asemenea si ambalajul va fi pe masura.

II Obiective

Obiectivul direct al firmei Kraft Foods ,Romania este de a creste vanzarile cu

30% pentru brandul Milka, in linie cu evolutia din perioada anterioara, in perioada 6 mai-5 iunie
2009.

Obiectivul promotional adiacent este ca prin campania publicitara, sa se contureze si sa

se diferentieze brandul Milka, sustinut nu doar printr-un mesaj de campanie original, ci si prin
abordarea unor canale media neconventionale.Punerea in practica a campaniei urmareste sa
transforme 40% din clienti ai concurentei sinon-consumatori relativi in clienti proprii
si sa acopere toate cele trei dimensiuni alerelatiei brand – consumator, si anume notorietate,
devotament si implicare, intr-o manieraatractiva si inovativa.

13
4.Plan operational:

14
CAMPANIE PROMOTIONALA CU PREMII
“E OK sa ciocolata si mii de premii”

15
Organizatorul campaniei promotionale cu premii “E OK sa ciocolata si mii de premii” (denumita
in continuare „Promotia”) este Mondelez Romania S.A. („Organizatorul”).

Durata si locul de desfasurare a Promotiei

Promotia este organizata si desfasurata pe intreg teritoriul Romaniei. Promotia va incepe pe data
de 01 octombrie 2014, ora 00:00:01 si va dura pana la 30 noiembrie 2014, ora 23:59:59.

Regulamentul oficial al Promotiei

Regulamentul oficial al Promotiei este disponibil oricarui solicitant, in mod gratuit, pe intreaga
durata a concursului, in oricare dintre urmatoarele modalitati:

 in format electronic, prin accesarea website-ului www.orasultandretii.ro,

 in urma unei solicitari scrise trimise la adresa Organizatorului din Bucuresti, Cladirea
Novo

Park, Bd. Dimitrie Pompei nr. 6, etaj 2, la adresa de e-mail consumator@mdlz.com .De
asemenea, informatii detaliate privind organizarea Promotiei pot fi solicitate telefonic, la linia
telefonica 021.233.04.05 (tarif normal), de luni pana vineri, intre orele 09:00 - 17.00 (cu exceptia
sarbatorilor legale). Potrivit liberei decizii a Organizatorului, Promotia poate fi mediatizata in
scopul informarii publicului, inclusiv prin intermediul unor materiale publicitare si/sau cu rol
informativ.

16
Produsele participante

Prin Produse Participante se va intelege ca urmatoarele produse comercializate de catre

Organizator pe piata din Romania pe care sunt aplicate etichete promotionale participa la
Promotie:

Milka Caramel Crema 100g, Milka Caramel 100g, Milka Chocolate Dessert 100g, Milka Alune
100g, Milka Lapte 100g, Milka Extra Cacao 90g, Milka Happy Cows 100g, Milka Noisette
100g, Milka Alune si Stafide 100g, Milka Strawberry Yoghurt 100g, , Milka Zmeura 100g,
Milka Bubbly Lapte 100g, Milka Bubbly Ciocolata Alba 100g, Milka Oreo 100g, Milka Pretzel
100g, Milka Porumb 100g, Milka Orez expandat 100g, Milka TUC 87g, Milka LU 87g, Milka
Crispello Vanilie 140g, Milka Crispello Ciocolata 140g, I love Milka Nut Nougat 110g, Milka
ChocoBiscuit 150g, Milka Grains 168g, Milka Choco Cow 160g, Milka Choco Minis 150g,
Milka Cake & Choc 175g .

Eticheta promotionala este alcatuita din:

 fila in care sunt detaliate premiile promotiei;

 baza adeziva aflata in contact direct cu ambalajul produselor, pe care se afla tiparit un cod
unic alfanumeric, format din 8 caractere.

Ambalajul promotional (format din ambalajul tabletei si eticheta promotionala descrisa mai
sus si atasata pe acesta) in original trebuie pastrat integral pentru validarea premiilor.
Dupa data incheierii campaniei promotionale, produsele participante de scrise mai sus isi pierd
aceasta calitate, Organizatorii nemaiavand nicio responsabilitate si nemaiasumandu-si nicio
obligatie in legatura cu nicio circumstanta care ar putea eventual conduce publicul la concluzia
actualitatii ori continuarii campaniei promotionale. Produsele participante la promotie sunt
disponibile in limita stocului existent.

17
Premiile Promotiei

In cadrul Promotiei pot fi acordate urmatoarele

Valoarea neta totala a premiilor ce pot fi oferite in cadrul Promotiei este de 664819 lei
(fara TVA), La aceasta se va adauga impozitul pe venit.

Daca Organizatorul nu decide in mod expres altfel, niciunul dintre premiile Promotiei nu
poate fi inlocuit cu contravaloarea in bani a acestuia ori cu un alt bun sau serviciu si nici nu poate
face obiectul unei instrainari.

18
Incetarea / Intreruperea Promotiei. Forta majora

Promotia poate inceta inainte de implinirea perioadei prevazute in cazul producerii unui
eveniment ce constituie forta majora, inclusiv in cazul imposibilitatii Organizatorului, din motive
independente de vointa sa, de a asigura desfasurarea in bune conditii a Promotiei. Forta majora
inseamna orice eveniment care nu poate fi prevazut, controlat sau remediat de catre Organizator,
inclusiv imposibilitatea Organizatorului din motive independente de vointa sa si a carui aparitie
il pune pe acesta din urma in imposibilitatea de a-si indeplini obligatiile asumate prin
Regulament.

Promotia mai poate inceta inainte de implinirea perioadei stabilite ori poate fi suspendata
oricand in baza liberei deciziii a Organizatorului, cu conditia ca acesta sa comunice in prealabil o
astfel de situatie.

19