ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHU DRAGOMIR” BRĂILA

STR. CALEA GALAŢI, NR. 61

Curriculum la decizia şŢ colii

OpţŢional inţegraţ la nivelul ariilor curriculare:

Limbaă şŢ i comunicare
EducaţŢie fizicaă şŢ i şporţ
Arţe
Ţehnologii

CLASA A ÎÎÎ-A
AN SŢ COLAR 2015—2016
 

PROF ÎÎNV. PRÎMAR

ŢŢ UŢŢ UÎANU ALÎNA
ARGUMENT

În gura poporului se află pururea vie sublima sorginte a oricărei literaturi.

Aşa aprecia B. P. Haşdeu nesecatul izvor al folclorului românesc. Maeştri ai limbii
artistice ca Neculce, Eminescu ori Sadoveanu şi-au clădit opera pe creaţia
poporului anonim, plăsmuitorul desăvârşit al rostirii.
Frumuseţea folclorului literar trebuie simţită şi preţuită de copii, de la o cât
mai fragedă vârstă. Am propus ca temă de studiu pentru opţional „Sunt român şi
bine-mi pare!”, sperând să menţin treaz interesul elevilor pentru cântecul popular,
de care, în mod regretabil, se îndepărtează tot mai mult tineretul. Am mizat pe
faptul că, deşi mici ca vârstă, elevii clasei a III-a posedă un bagaj consistent de
elemente ce aparţin folclorului copiilor: cântece-numărătoare, cântece-formulă,
jocuri propriu-zise cântate sau ritmate. De la valorificarea folclorului copiilor
pornind, îi putem orienta pe aceştia spre cunoaşterea unor elemente de folclor
românesc.
Am conceput programa cu sprijin necondiţionat pe exemple concrete de
activităţi practice, cu precizarea că limbajul aparent dificil se adresează cu
precădere învăţătorilor, singurii în măsură să aleagă căile cele mai scurte şi mai
sigure către inima copiilor.
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

1.1. Să cunoască semnificaţia noţiunii de „folclor”şi sfera de întindere a

domeniului folcloric
- Valorificarea cunoştinţelor elevilor referitoare la credinţe, superstiţii,
povestiri, cântece şi proverbe culese din bătrâni;
- Cântece şi jocuri aparţinând folclorului copiilor: numărători, „frământări de
limbă”, „cântece de luare în râs”, jocuri de cuvinte, cântece, formule de
invocare a forţelor naturii etc.;
- Realizarea unui minidicţionar explicativ al unor termeni ce ţin de folclor;

1.2. Să ia cunoştinţă de caracterele creaţiei populare: colectiv, oral, anonim,

sincretic, variabil (fără definiţie, pe bază de exemple concrete)
- Audierea unor variante ale aceleiaşi creaţii populare;
- Conversaţii pe marginea unui text audiat (în echipă);
- Jocuri de copii, ghicitori şi numărători muzicale în variante diverse;

1.3. Să cunoască mediile de creaţie populară, acele laboratoare unde ia naştere

cântecul popular: şezători, stâni, furcării etc.
- Exerciţii de familiarizare cu specificul unei şezători;
- Simulări de situaţii (fragmentar), prin valorificarea experienţei proprii
(nunta, descântecele etc.)
- Conversaţii pe marginea specificului unor obiceiuri tradiţionale (în grup);
1.4. Să se familiarizeze cu principiile şi metodele culegerii de folclor
- Întocmirea unei liste cu culegători de folclor renumiţi, precum şi cu
informatori tip, dotaţi, cunoscuţi în zona natală;
- Jocuri de rol, tip „De-a cercetătorul şi informatorul”;
- Exerciţii de dialog, interviuri, convorbiri de simulare a culegerii de folclor;

1.5. Să ia contact, pe cât posibil în mod direct, cu păstrătorii locali ai creaţiei

folclorice
- Întocmirea fişei informatorului, care să cuprindă: locul şi data culegerii,
numele, sexul, locul, vârsta informatorului, de unde „a prins” cântecul,
înclinaţiile sale, repertoriul pe care îl posedă;
- Simularea unor situaţii de intervievare a „informatorului”;

1.6. Să cunoască locuri purtătoare şi păstrătoare ale folclorului românesc

- Vizite şi drumeţii la domiciliul unor păstrători de folclor cunoscuţi, la muzee
de etnografie şi folclor;
- Exerciţii de valorificare a informaţiilor primite prin intermediul emisiunilor
folclorice transmise prin mass-media;

1.7. Să audieze şi să citească creaţii reprezentative aparţinând folclorului literar

- Exerciţii de citire a unor texte cu respectarea întocmai a stilului de
interpretare folosit de creator;
- Audierea unor creaţii folclorice literare: balada, basmul, legenda, snoava,
folclorul copiilor;
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe marginea unor texte cunoscute;
- Interpretarea unor fragmente (vocal sau prin dramatizare);
1.8. Să surprindă elementele de tradiţie, cărora li se subordonează, în folclor,
creatorul anonim
- Selectarea pe text a elementelor de tradiţie
- Identificarea în creaţiile folclorice specifice zonei a unor elemente de tradiţie
respectate şi în prezent;
- Jocuri didactice de asociere a unor fragmente din creaţia populară cu un
obicei sau o tradiţie;

1.9. Să recepteze cântecul liric ca pe cea mai autentică creaţie populară

românească, ce exprimă toată gama sentimentelor unui popor
- Identificarea sumară a sentimentelor exprimate în cântece lirice, precum şi a
tematicii acestora;
- Interpretarea unor creaţii aparţinând liricii populare: doine, strigături,
cântece de leagăn, de cătănie, de înstrăinare etc.;
- Exerciţii practice de horă cu strigături dinainte pregătite;

1.10. Să cânte după auz melodii populare, manifestând grijă la dicţie, frazare,
nuanţare şi specificul exprimării populare
- Interpretare vocală de cântece populare accesibile, în grup şi individual, cu
sau fără acompaniament;

1.11. Să interpreteze producţii din folclorul obiceiurilor, al datinilor şi al

cântecelor rituale, raportate la anotimpuri
- Jocuri şi improvizaţii muzicale pe suport folcloric;
- Audiţii de cântece populare româneşti;
 - Jocuri dramatice cu sau fără măşti, corespunzătoare teatrului popular şi
dramei religioase desfăşurate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi An Nou;
- Colinde şi urări interpretate la sărbătorile de iarnă;
- Jocul păpuşilor (confecţionate de elevi) pe teme folclorice;
- Jocuri de rol pe seama ceremonialului nunţii şi al morţii (fragmentar);
- Cântece şi jocuri din folclorul copiilor, monologuri şi dialoguri pe aceste
teme;
- Dans popular, îmbinat cu alte activităţi în cadrul unor spectacole ocazionale;

1.12. Să execute, în grupuri de lucru, produse simple inspirate din folclor

- Activităţi în grup de realizare a unor produse simple, de inspiraţie folclorică:
păpuşi, măşti etc.;

1.13. Să verbalizeze acţiunile desfăşurate în timpul lucrului în grup

- Jocuri didactice, teatru de păpuşi pe teme de folclor, dramatizări ale unor
fragmente din basme îndrăgite, recitări, jocuri de rol.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Noţiuni teoretice generale
 Definirea folclorului
 Caracterele creaţiei populare. Mediul de creaţie populară (pe baza
exemplificărilor din producţii ale folclorului, cunoscute de elevi)
 Culegerea folclorului. Cercetători şi informatori. Creaţii folclorice specifice
zonei
2. Creaţii populare reprezentative pentru folclorul literar
 Creaţii ale genului epic (fără denumiri): balada, basmul, legenda, snoava,
proverbe, zicători, ghicitori
 Genul liric (fără denumiri): doina, cântecul de leagăn, strigăturile, bocetul
 Folclorul copiilor
3. Interpretarea unor creaţii folclorice
 Melodia şi dansul popular
 Folclorul obiceiurilor: teatrul popular, drama religioasă, colinde şi urări de
Anul Nou
4. Produse de inspiraţie folclorică
 Confecţionarea păpuşilor din linguri de lemn, cu costume variate sau în port
popular, destinate teatrului de păpuşi
 Realizarea unor compoziţii (personaje din basme, măşti pentru Anul Nou)
utilizate în reprezentaţiile de teatru popular
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
S1: Cunoaşterea unor aspecte ale folclorului local
S2: Surprinderea în folclorul local a unor vechi elemente tradiţionale respectate şi
astăzi
S3: Interpretarea vocală a unor cântece populare specifice zonei
S4: Dramatizarea unor piese sau fragmente din creaţia folclorică
S5: Confecţionarea, individual sau în grup, a unor produse de inspiraţie folclorică
S6: Descoperirea unor soluţii de utilizare a produselor realizate

MODALITĂŢI DE EVALUARE
 Realizarea unor portofolii, desene, mape, albume foto, postere, minidicţionar
folcloric etc.
 Organizarea unor concursuri şi dramatizări
 Realizarea unor expoziţii tematice
 Pregătirea şi susţinerea unor spectacole
 Prezentarea unor texte culese pe teren

BIBLIOGRAFIE
1. Emilia Comişel -„Folclorul copiilor”-Editura Muzical,Bucureşti,1982
2. Iordan Petrescu-„Dicţionarul folcloriştilor”-Editura Litera,Bucureşti,1984
3. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
* „De s-ar vinde dor cu dor” – folclor muzical din jud. Brǎila – Ed. Centrul de
Creaţie Brǎila 2003
* „La fântânǎ-n Bǎrǎgan” – folclor muzical din zona Brǎilei - Brǎila, 2009
( selecţie realizatǎ de : prof. Paraschiva Moise)
Dişciplina: OpţŢional inţegraţ la nivelul ariilor curriculare: Limbaă şŢ i comunicare, EducaţŢie
fizicaă şŢ i şporţ, Arţe, Ţehnologii
Nr. Ore / şaă pţ.: 1 ore
An şŢ colar: 2015 - 2016

“SUNŢ ROMAÎ N ŞÎ BÎNE-MÎ PARE!”

Curriculum la decizia şŢ colii

UNITATEA COMPE
DE TENŢE
CONŢINUTURI NR. PERIOA OBSER
ÎNVĂŢARE SPECIFI
ORE DA VAŢII
CE

NoţŢiuni 1.1; 1.2; ● Definirea folclorului 4 16.09-

ţeoreţice 1.3; 1.4; ● Caracţerele creaţŢiei populare. Mediul 7.10
generale 1.5; 1.6; de creaţŢie popularaă (pe baza
exemplificaă rilor din producţŢii ale
folclorului, cunoşcuţe de elevi)
● Culegerea folclorului. Cerceţaă ţori şŢ i
informaţori. CreaţŢii folclorice şpecifice
zonei
CreaţŢii 1.1; 1.2; ● CreaţŢii ale genului epic (faă raă 6 14.10-
populare 1.3; 1.5; denumiri): balada, başmul, legenda, 25.11
reprezenţaţi 1.7; 1.8; şnoava, proverbe, zicaă ţori, ghiciţori
1.9; 1.13 2 17-
ve penţru
24.02
folclorul
liţerar ● Genul liric (faă raă denumiri): doina, 3 4-18.05
caâ nţecul de leagaă n, şţrigaă ţurile, boceţul
● Folclorul copiilor 4 13.01-
3.02

Înţerpreţare 1.3; 1.8; ● Melodia şŢ i danşul popular 5 25.05-

a unor 1.9; 22.06
creaţŢii 1.10;
1.11; ● Folclorul obiceiurilor: ţeaţrul popular, 3 2.12-
folclorice
1.13 drama religioaşaă , colinde şŢ i uraă ri de 16.12
Anul Nou
Produşe de 1.6; 1.8; ● ConfecţŢionarea paă puşŢ ilor din linguri 3 2-16.03
inşpiraţŢie 1.11; de lemn, cu coşţume variaţe şau îân porţ
folcloricaă 1.12; popular, deşţinaţe ţeaţrului de paă puşŢ i
1.13
● Realizarea unor compoziţŢii (perşonaje 4 23.03-
din başme, maă şŢ ţi) uţilizaţe îân 13.04
reprezenţaţŢiile de ţeaţru popular