Stadiile dezvoltării inteligenței :


• stadiul inteligenţei senzorio-motorii (0 −18 luni/2 ani);

• stadiul preoperaţional (2 − 7/8 ani);

• stadiul operaţiilor concrete (7/8 − 11/12 ani);

• stadiul operaţiilor formale (11/12 - 15/16 ani).

 1. Stadiul inteligenţei
senzorio-motorii

Este caracterizat prin:

• Stimulare senzorială și motorie

• Relație subiect-obiect

Principale achiziție:
• Permanența obiectului
 2. Stadiul inteligenţei
preoperatorii:

Substadiul gândirii simbolice şi preconceptuale
(2−4 ani)

Substadiul gândirii intuitive (4−7 ani).

 1. substadiul gândirii simbolice si preconceptuale ( 2-4 ani )


imitatia amanata limbajul

imaginea mentala
desenul
jocul simbolic

2. substadiul gandirii intuitive ( 4-7 ani )

conceptualizare in crestere

inteligenta ramane in mod constant prelogica

Substadiul gândirii simbolice şi preconceptuale:


 funcție simbolică: - limbaj
- imagine mentală
- joc simbolic

 preconcepte și transducție (raționament preconceptual)

 
Exemplu de joc simbolic sub
formă de joc de de rol
In ce consta substadiul gândirii intuitive ?

Controlul judecatilor se realizeaza prin intermediul „reglarilor intuitive”.


Piaget – identifică următoarele caracteristici ale gândirii in perioada
preoperatorie. Aceste caracteristici reprezintă limitări ale gândirii intuitive.

Egocentrismul-copilul percepe lumea doar prin propria perspectiva,el neputand

confrunta punctul sau de vedere cu al altuia.
Ireversibilitatea - incapacitatea copilului de a face operații mentale intr-un sens
și apoi in sens contrar.
Centrarea - orientarea către o singură trăsătură şi ignorarea celorlalte
Animismul – lucrurilor le este atribuita viață si intenții
Artificialismul – credința copilului ca totul a fost creat de om si pentru om
Amestecul realului cu imaginarul
Limite ale gândirii
preoperaționale

egocentrismul
 amestecul realului
cu imaginarul

centrarea
ireversibilitatea
Exemplu pentru egocentrism


 3. Stadiul operaţiilor concrete

Cele mai importante achiziții concrete sunt:

• Reversibilitatea - copilul poate concepe ca fiecărei acțiuni ii corespunde o acțiune

inversa, care permite revenirea la starea anterioara.

• Conservarea – înțelegerea ca anumite caracteristici de baza ale unui obiect, precum

greutatea,volumul, rămân constante indiferent de formele pe care le ia un obiect.

• Operații de seriere – abilitatea de a aranja entități în șiruri diferite, pe baza anumitor

criterii. Ca urmare a acestei operații apare conceptul de număr.

• Clasificare - abilitatea copiilor de a sorta obiecte pe seama unor caracteristici

comune.
Reversibilitatea – în jurul vârstei de 8 ani


Conservarea – substanței (8 ani)
- greutății (9-10 ani)
- volumului (11-12 ani)
 Conservarea


substantei: 8
ani

Reversibilitatea
gandirii

Conservarea Conservarea
greutatii: 9-10 volumului:
ani 11-12 ani

 ”Operațiile sunt acțiuni interiorizate, reversibile și
coordonate în structuri totale.”


 Gruparea realizează echilibrul dintre asimilarea
lucrurilor la acțiunea subiectului și acomodarea
schemelor subiective la modificările lucrurilor.
4. Stadiul operaţiilor formale

 Caracteristici ale gândirii:
 Reversibilă
 Logică
 Abstractă

 Principalele achiziţii
 Dubla reversibilitate (coordonarea reversibilităţii prin inversiune cu
cea prin reciprocitate)
 Raţionamentul ipotetico-deductiv (analiza consecinţelor care decurg
în mod necesar din premise – logica propoziţiilor)
 Se caracterizează prin:

 eliberarea relațiilor de ordine și a clasificărilor de
legăturile lor concrete, intuitive

 structurile operatorii se dezvoltă

 substituirea manipulării reale sau imaginare a

obiectelor cu enunțuri verbale
Structurile operatorii ale inteligenţei nu sunt înnăscute,
pun în evidenţă o construcţie reală, realizată în trepte.


Teoria piagetiană este, din acest punct de vedere, o

teorie constructivistă.
 
I. Stadiile pe care le-a propus Piaget pentru
dezvoltarea inteligentei au constituit
nucleul unui număr important de cercetări
care erau destinate sa aprecieze validitatea
si existenta stadiilor de dezvoltare si
caracteristicile acestora.
 
O parte din aceste cercetări au arătat limitele
de vârsta preconizate de Piaget ca fiind
stadiile de învățare pot sa varieze in funcție
de: mediul social si cultural, dotarea
intelectuala, experiența elementara sau de
educația grupului cercetat.
 
 Sunt numeroase studii transculturale care susțin teoria lui
Piaget conform căreia stadiile dezvoltării cognitive sunt
aceleași pentru copii din diverse tari si culturi.

ex: au fost elaborate probleme de conservare pentru copiii

intre 7 si 11 ani in Tanzania, Sierra Leone si Kenya si s-a
constatat ca in toate aceste culturi vârsta medie la care
copiii sunt capabili sa rezolve probleme de conservare este
foarte apropiata de cea a copiilor din Europa si America de
Nord. (cf. A. Birch, 2000, p. 107).
 Poate ca cea mai consistenta a fost opinia lui Piaget conform
căreia copiii aflați in stadiul de dezvoltare preoperational sunt
incapabili de conservare.


 Obiectul unor cercetări a fost acela de a vedea daca un copil in
mod evident incapabil de conservare poate fi determinat cu
ajutorul unei instruiri speciale sa realizeze aceasta operație la o
vârstă mai mica decât cea ilustrata in conservarea spontană.

 Rezultatele cercetărilor au permis formularea unei concepții mai

optimiste decât cea a lui Piaget, cu privire la posibilitatea
accelerării dobândirii capacitații de conservare.
 Chiar si o serie de reprezentanți ai scolii piagetiene (B. Inhelder,
M. Sinclair, M. Bovet) au admis ca învățarea dirijata poate
accelera, cel puțin intr-o măsura limitată dezvoltarea.
 Stadiul operațiilor formale a fost mai puțin verificat spre
deosebire de stadiile preoperationale si operațiilor
concrete, deoarece nu au existat decât puține cercetări
pentru verificare.

 Putinele cercetări au constatat capacitatea copiilor de a
rezolva probleme ce implica atribute ale stadiului
operațiilor formale (gândirea ipotetico-deductiva) la
vârste mult mai mici decât cele preconizate de Piaget.
Succesele precoce ale copiilor in rezolvarea acestor
probleme reflecta capacitatea de a face astfel de
raționamente cu condiția utilizării judicioase a suportului
empiric.

 Lewis si Keating au arătat ca tipul de gândire abstract ce

apare in stadiul operațiilor formale nu este dobândit de
toți indivizii.
O critică frecventă care se face la adresa teoriei piagetiene
este aceea ca, acordând un rol important activității
subiectului, este neglijat un factor esențial al dezvoltării si
anume influentele sociale

Cercetările psihologului rus L.S Vigotski si ale psihologului
american J. Bruner aduc in discuție rolul contextului social,
cultural si familial, al educației in stimularea dezvoltării
cognitive a copilului. In ciudat criticilor făcute teoriei lui
Piaget, trebuie sa reținem însa ca marea majoritate a studiilor
îl omagiază pentru contribuția sa la înțelegerea dezvoltării
cognitive a copilului.