Organizarea Şi Funcţionarea CNCFR "CFR" REGIONALA IAŞI

CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................1
CAPITOLUL I.....................................................................................................................2
Organizarea şi funcţionarea CNCFR “CFR” REGIONALA IAŞI...............................2
I.1. Scurt istoric...........................................................................................................3
I.2. Infiinţarea CNCFR “CFR” SA.............................................................................3
I.3. Obiect de activitate................................................................................................4
I.4 Structura organizatorică..........................................................................................5
I.5. Structura de personal.............................................................................................9
I.6.Funcţionalitatea CNCF “CFR” SA.......................................................................10
I.7. Relaţiile CNCF”CFR” SA. cu mediul exterior....................................................14
I.8. Structura şi evoluţia prelevărilor obligatorii de la CNCF”CFR” IAŞI în perioada
2001-2004..................................................................................................................17
CAPITOLUL II..................................................................................................................20
Aşezarea, calculul şi realizarea veniturilor bugetare la CNCF”CFR” REGIONALA
IAŞI................................................................................................................................20
II.1 Metodologie şi proceduri prezente în cuantificarea previzională a obligaţiior
bugetare......................................................................................................................20
II.2. Realizarea veniturilor bugetare.........................................................................22
II.3. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe profit.............................................25
II. 4. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe salarii...........................................38
II. 5. Aşezarea, calculul şi virarea TVA.....................................................................45
II.6. Aşezarea şi calculul taxalor vamale...................................................................53
II. 7. Aşezarea şi calculul accizelor...........................................................................56
II. 8. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe clădiri..........................................64
II. 9. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe teren.............................................73
II. 10. Aşezarea, calculul şi virarea taxei pe mijloacele de transport.........................77
II. 11. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat........80
II. 12. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondul de şomaj..........................85
II. 13 Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la asigrările de sănătate...................88
II. 14 Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondurile speciale........................92
Bibliografie........................................................................................................................98
FUNDAMENTAREA ŞI REALIZARE VENITURILOR BUGETARE LA COMPANIA NAŢIONALA DE CĂI FERATE “CFR”
REGIONALA IAŞI
CAPITOLUL I.
Organizarea şi funcţionarea CNCFR “CFR” REGIONALA IAŞI
Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul
acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al
societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi
influentat de curentele politice.
I.1. Scurt istoric.
La 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume, între
Liverpool şi Manchester.
La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oraviţa-Baziaş, în lungime de 62,5 km,
numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul
de astăzi al României.
I.2. Infiinţarea CNCFR “CFR” SA
Compania Naţională de Căi Ferate "CFR"- S.A. s-a înfiintat la 1 octombrie 1998
în baza Hotărârii de Guvern Nr. 581/1998, prin reorganizarea Societăţii Naţionale a
Căilor Ferate Române.
Societatea Naţională a Căilor Ferate Române se reorganizează, prin divizare, în1:
 Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” –cu statut de societate comercială, care
are, în principal, ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare şi a
patrimoniului auxiliar feroviar.
 Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “CFR-Marfă” – cu statut de
societate comercială care are în principal, ca obiect de activitate, efectuarea
transportului feroviar public de mărfuri.
1
Ordonanţa de urgenţă nr. 12/ 1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR.
2
REGIONALA IAŞI
 Societatea Naţională de Transport Călători “CFR-Călători”- cu statut de societate

comercială, care are în principal, ca obiect de activitate, efectuarea transportului
feroviar public de călători.
 Societatea de Administrare a Activelor Feroviare “SAAF”- cu statut de societate
comercială, care are în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de
active rezultate din divizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.
 Societatea de Servicii de Management Feroviar „ S.M.F.”- cu statut de societate
comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor
financiar- contabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice.
Motivul divizarii SNCFR în cinci companii distincte a fost punerea sistemului
feroviar din România pe baze comerciale.
Aceasta implică o gestiune eficientă a veniturilor şi costurilor, atât în
admnistrarea infrastructurii, cât şi în operarea comercială a trenurilor.
CFR este persoana juridică română şi are statut de societate comercială pe
acţiuni. Capitalul social iniţial al CFR este de 1.287.991.500.383 lei şi se constituie prin
preluarea, corespunzător obiectului său de activitate, a unei părţi din patrimoniul
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, în baza balanţei de verificare şi a situaţiei
patrimoniului, întocmite la data de 30 iunie 1998. Capitalul social iniţial este subscris şi
integral vărsat de statul român, în calitate de acţionar unic, care îşi exercită drepturile şi
obligaţiile prin Ministerul Transporturilor.
Scopul CFR SA este realizarea de profit, prin gestionarea pe principii comerciale
a infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţia operatorilor de transport
feroviar, pe baza contractului de acces, precum şi desfăşurarea altor activităţi specifice,
necesare realizării obiectului său de activitate.
I.3. Obiect de activitate
CNCF “CFR” desfăşoară activităţi de interes public naţional, în scopul realizării

transportului feroviar public şi al satisfacerii nevoilor de apărare a ţării şi are în principal,
ca obiect de activitate:
3
REGIONALA IAŞI
 Gestionarea infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţia operatorilor de

transport feroviar, în condiţiile legii.
 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanţă cu
standardele europene,în scopul asigurării compatibilităţii şi interoperabilităţii cu sistemul
de transport feroviar European.
 Conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul activităţilor de
exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare.
 Exploatarea comercială a patrimoniului feroviar.
Elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente
dintre staţii, liniile ferate de primire-expediere din staţii, liniile ferate de evitare, aparatele
de cale, poduri, tuneluri, viaducte, alte lucrări de artă, lucrări geotehnice de protectie şi
consolidare , plantaţiile de protecţie de-a lungul liniilor ferate precum şi instalaţiile fixe
de siguranţă şi conducere operativă a circulaţiei trenurilor şi liniile electrice de contact cu
substaţiile de tracţiune electrică.
Principala marfă pe care o vinde este capacitatea de trafic a reţelei feroviare.
Clienţii principali sunt cei doi operatori feroviari CFR - Călători şi CFR - Marfă. Aceşti
operatori plătesc pentru aceasta tariful de acces pe infrastructură.
Compania are ca sarcina intretinerea infrastructurii feroviare la parametrii
de functionare, astfel ca operatorii feroviari sa o poata folosi conform nevoilor lor.
Aceasta implica intretinerea liniilor, a instalatiilor de semnalizare, telemecanizare si
automatizare.
I.4 Structura organizatorică
Pe primul nivel, din punct de vedere ierarhic, se află Directorul regional, pe

următoarul nivel ierarhic fiind poziţionate diviziile: tehnică, linii, instalaţii, trafic,
patrimoniu, economică şi resurse umane. Fiecare divizie are în subordine diferite servicii
4
REGIONALA IAŞI
şi birouri care gestionează informaţiile primite din teritoriu şi răspund de buna

funcţionare a activităţii.
Divizia economică este cea răspunzătoare de fundamentarea şi realizarea

veniturilor bugetare. Ea primeşte informaţiile de la celelalte divizii şi servicii, care la
rândul lor primesc informaţii din teritoriu, adică de la staţiile CFR din celelalte judeţe ale
Moldovei .
5
FUNDAMENTAREA ŞI REALIZARE VENITURILOR BUGETARE LA COMPANIA NAŢIONALA DE CĂI FERATE “CFR” REGIONALA IAŞI
COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR”

REGIONALA IAŞI
ORGANIGRAMA
DIRECTOR
REGIONAL
CONSILIER
DIVIZIA DIVIZIA DIVIZIA DIVIZIA ECONOMIC SERVICIUL RESURSE DIVIZIA

TEHNICA LINII INSTALATII TRAFIC UMANE PATRIMONIU
SERVICIUL SERVICIUL
SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL CONTABILITATE CENTRU CALIFICARE EXPLOATARE
SERVICIUL RK LINII INSTALATII CIRCULATIE PATRIMONIU
INVESTITII ELECTRICE
BIROUL
SERVICIUL SERVICIUL CONTABILITATE BIROUL FOND
LUCRARI SERVICIUL ACCES LOCATIV
SERVICIUL TERASAMENT TEHNICO INFRASTRUCT
ORGANIZARE ECONOMIC URA BIROUL
TEHNIC DECONTARI SERVICIUL
DEZVOLTARE SERVICIUL INTRETINERE
MECANIZARE BIROUL COMPARTIME PATRIMONIU
GESTIUNE NTUL SERVICIUL
ENERGIE MERSURI DE CONTRACTE
BIROU ACHIZITII BIROUL ELECTRICA SI TREN BIROUL
PUBLICE CADASTRU CONTRACTE EVIDENTA SI
SERVICIUL GESTIONARE
COMPARTIME FINANCIAR MIJLOACE FIXE
BIROUL COMPARTIME NTUL INSTRUI
TEHNICO NTUL RE SI
ECONOMIC INSTRUIRE SI CONTROL SERVICIUL SERVICIUL
CONTROL BUGET ANALIZA GOSPODARIRE
INDICATORI PATRIMONIU
6
REGIONALA IAŞI
ORGANIGARAMA – DIVIZIA ECONOMICA
Director regional
Sectorul economic
Contabil şef
Serviciul Serviciul contracte Serviciul Serviciul

contabilitate PHARE-ORACLE financiar buget, analize
compensări indicatori
Biroul
contabilitate
Biroul
decontări
buget
Biroul Biroul financiar

prelucrări date contabiliate
7
REGIONALA IAŞI
I.5. Structura de personal.
CNCF”CFR” SA are cca. 3200 de angajaţi. Aceştia au fost încadraţi în funcţie în

condiţiile legii, pe bază de concurs sau examen dar şi prin alte forme de selecţie.
Personalul angajat are dreptul la concedii de odihnă şi medicale dar şi la zile
libere în cazuri de urgenţă. Salariul personalului cuprinde: salariul de bază, care se
stabileşte în raport cu pregătirea, competenţa, răspunderea şi complexitatea sarcinilor
funcţiei ocupate; sporuri la salariul de bază; adaosuri; premii pentru obţinerea unor
rezultate deosebite în activitatea individuală.
Structura de personal este evidenţiată în tabelul de mai jos.
Nr. Structura de Clasa de Coeficientul Salariul de Studii Nr. Vârsta

Crt. personal salarizare de baza angajati (ani)
ierarhizare brut
1. Personal 1-5 1- 1,274 3200000- medii 500 22- 45

necalificat 3566000
2. Personal din 6 - 35 1,306 – 2,746 3658000- medii 900 22- 48

activitatea de 7688000
exploatare
Personal din
3. activitatea de
circulatie a
marfurilor, 6- 18 1,306- 1, 786 3658000- medii 500 24-50
alimentatie 5001000
publica si
turism
Personal din
4. activitatea de 13- 21 1,506- 1,940 4258000- medii 200 28- 35
informatica 5435000
Personal din
5. activitatea de 14- 23 1,602- 2,002 4486000- medii 300 27- 44
transport auto 5606000
8
REGIONALA IAŞI
Personal- medii si
6. functii de 2- 41 1,184- 3,394 3316000- superioare 500 25-48
specialitate si 9504000
administrativ
7. Personal- medii si
functii de 21-46 1,941- 6,511 5435000- superioare 300 30-45
conducere 18230000
I.6.Funcţionalitatea CNCF “CFR” SA.
Funcţionalitatea Companiei reiese din implicarea, răspunderile, competenţele

salariaţilor din cadrul diviziei econimice care întocmesc sitaţiile lunare a dotoriilor către
bugetul de stat , bugetele locale şi alte bugete şi fonduri. Funcţionalitatea va fi redată sub
forma fluxurilor informaţionale ce urmează.
Fluxuri informaţionale.
1. serviciul resurse umane, împreună cu toate celelalte divizii care alcătuiesc

structura organizatorică, transmit serviciului contabilitate- biroul contabilitate-
situaţia privind personalul angajat şi datele pentru calculul salariilor. În cadrul
serviciului contabilitate se verifica corectitudinea datelor şi apoi se stabileşte
fondul de salarii.
2. serviciul contabilitate transmite serviciului financiar cererile de finanţare pentru
plata salariilor.
3. divizia tehnică transmite serviciului contabilitate situaţia privind clădirile,
terenurile şi mijloacele de transport pentru a calcula obligţiile faţă de bugetele
locale.
4. după stabilirea exactă a obligaţiilor de plată către BS, BL, BAS, BASS şi alte
bugete, biroul contabilitate transmite datele biroului decontări bugete .
5. biroul decontări bugete transmite serviciului financiar situaţia contribuţiilor
obligatorii către BS, BL , BAS, BASS, în vederea decontării acestor obligaţii.
9
REGIONALA IAŞI
6. divizia patrimoniu trimite serviciului contabilitate datele privind obligaţiile către

bugetul de stat, documentele privind TVA-ul, situaţia şi starea clădirilor, a
mijloacelor de transport şi a terenurilor din subunităţile teritoriale: Bacău, Roman,
Suceava, Vatra Dornei, Botoşani, Vaslui,etc.
7. divizia patrimoniu trimite serviciului contracte, evidenţa tuturor contractelor
încheiate la nivelul subunităţilor în care CNCF “CFR” SA apare atât ca furnizor
căt şi ca beneficiar.
8. serviciul contracte colaborează cu serviciul financiar şi cu serviciul buget, analize,
indicatori dar şi cu serviciul contabilitate atât pentru a stabili corectitudinea
datelor din contracte, cât şi pentru a realiza plata facturilor pe bază de contracte.
9. serviciul buget, analize indicatori repartizează pe subunităţi indicatorii
economico-financiari şi urmăreşte încadrarea acestora în nivelul programat.
10. diviziile tehnică, instalaţii, linii şi trafic, transmit serviciului contracte situaţia
privind contractele încheiate de acestea cu furnizorii de RK, furnizorii activităţii
de exploatare etc.
11. serviciul resurse umane transmite servicilui contabilitate , informaţii , date şi
modificări cu privire la fondurile speciale şi alte prevederi privind personalul
angajat şi neangajat.
12. serviciul contabilitate trimite la centrala CNCF”CFR” SA, la Bucureşti, datele şi
informaţiile necesare calculării impozitului pe profit şi decontării acestuia cu
bugetul de stat.
10
Functionalitatea CNCF”CFR” SA. Regionala Iasi. Implicare, raspunderi, competente.
Serviciul 1. Divizia 1. Divizia

resurse umane tehnica 10. instalatii
10.
11. 3.
2.
8.
1.
Serviciul Serviciul contracte

8. Serviciul Serviciul bugete, CNCF”CRF”
contabilitate 8. PHARE-ORACLE financiar analize indicatori SA
compensari
BUCURESTI
Biroul Biroul 5.
contabili decontari
tate
4. bugete
12.
12. 10.
6. 1.
1.
10.
1.
Divizia Divizia linii Divizia trafic
patrimoniu 7.
9.
11
REGIONALA IAŞI
I.7. Relaţiile CNCF”CFR” SA. cu mediul exterior.
Fluxuri informaţionale.
1. furnizorii cu care CNCF “CFR” SA. Regionala Iaşi şi unitătile din subordine au
încheiat contracte, furnizează materii prime, materiale, utilităţi, prestează servicii,
etc. şi trimit, prin intermediul diviziilor, facturile pentru serviciile efectuate.
Facturile ajung la serviciul contabilitate şi sunt luate în evidenţă, apoi transmise
serviciului financiar spre decontare.
2. după ce au fost întocmite, ordinele de plată, pentru achitarea facturilor primite de
la furnizori sunt depuse la banca unde Compania îşi are deschis cont de
disponibil.
3. banca BANC POST, pe baza ordinelor de plată primite, virează, din contul de
disponibil, contravaloarea facturilor, către băncile furnizorilor .
4. compania oferă servicii clienţilor cu care are încheiate contracte şi trimite acestora
facturile intocmite pentru serviciile prestate, spre decontare. Principalii clienţi
sunt CFR-Marfă şi CFR-Clienţi care circulă pe infrastructura feroviară, plătind
companiei o taxă de utilizare a infrastructurii (TUI).
5. clienţii vor efectua plata serviciilor oferite de companie în contul deschis la banca
BANC POST.
6. primăria municipiului Iaşi şi primăriile municipiilor şi oraşelor în care se află
unităţile din subordine, trimit companiei înştiinţări privind modificările referitoare
la impozitele şi taxele locale, hotărâri ale consiliilor locale, etc.
7. CNCF”CFR” SA. intocmeşte ordine de plată, foi de vărsământ pentru depunerea
numerarului din caserie, etc., pe care le depune la bancă pentru plata obligaţiilor:
plata pe carduri a salariilor personalului angajat; plata impozitelor şi taxelor către
bugetele locale ale municipiului Iaşi şi municipiilor şi oraşelor în care se află
unităţile din subordine, presupunând că şi acestea au conturi deschise tot la
12
REGIONALA IAŞI
unităţile BANC POST; decontarea contribuţiilor şi impozitelor obligatorii către

BS, BAS, BASS şi alte fonduri speciale;
8. banca BANC POST vireză către Trezoreria statului, sumele privind impozitele şi
contribuţiile obligatorii la BS, BAS, BASS, din contul de disponibil al companiei.
9. banca trimite companiei extrasele de cont. Pe baza acestora, serviciul financiar
întocmeşte situaţia operativă privind încasările şi plăţile efectuate în/din contul
deschis la BANC POST.
10. relaţiile societăţii cu Adminisrtaţia Financiară constau în obligaţiile societăţii de a
preleva la dispoziţia statului impozite şi taxe, obligatia societăţii este de a vărsa la
termen veniturile bugetare. La nivelul societăţii, referitor la impozitul pe profit se
întocmeşte declaraţia de impunere a imozitului pe profit, aceasta include datele
necesare justificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit. Referitor la
imozitul pe salarii, la Administraţia Financiară, se depune o dare de seama privind
calculul, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la Bugetul de Stat. Pentru
TVA societatea intocmeşte şi depune Decontul TVA la Administraţia Financiară a
municipiului Iaşi. Impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport,
clădiri, terenuri, presupun realizarea de către Administraţia Financiară a calculului
obligaţiei de plata în baza situaţie mijloacelor de transport din proprietate, a
calădirilor.
11. dupa stabilirea obligatiei de plata Administratia Financiara inapoiaza o instiintare
ce cuprinde impozitele datorate către BS, BAS, BASS şi impozitele si taxele
locale de plata.
13
RELAŢIILE CNCF “CFR” SA. CU MEDIUL EXTERIOR
Primariile Municipiilor si
Oraselor in care se afla Primaria Municipiului Iasi
unitatile din subordine
6. 6.
CLIENTI 4. CNCF”CFR” SA 1. FUNIZORI

Regionala IASI.
10. 7. 9. 2.
11. 5. 3.
Banca Bancile
BANC POST furnizorilor
8.
ADMINISTRAŢIA
FINANCIARĂ TREZORERIA
STATULUI
14
REGIONALA IAŞI
I.8. Structura şi evoluţia prelevărilor obligatorii de la CNCF”CFR” IAŞI în

perioada 2001-2004
Nr Prelevări Categ. de
crt obligatorii impozit 2001 2002 2003 2004
Impozitul pe
salarii 60.521.874.140 105.832.630.596 146.900.619.548 155.233.890.786
Impozitul pe
profit 79.234.099.322 80.988.453.149 78.098.344.678 82.455.098.067
Prelevări
1. obligatorii TVA
către 208.079.683.594 233.519.573.584 213.625.080.361 236.876.900.234
bugetul de
stat Alte venituri
bugetare 14.083.053.658 61.913.938.426 65.112.500.000 69.344.455.211
2. TOTAL
rd.1 - 361.918.710.714 482.254.595.755 503.736.544.587 543.910.344.298
Impozitul pe
clăiri 745.822.928 1.946.572.189 4.707.730.849 5.233.479.122
Impozitul pe
Prelevări
terenuri 15.312.561 49.902.630 54.138.122 63.989.540
obligatorii
3. către Taxa pe mijl.
bugetele de transport 175.848.032 240.884.875 370.989.629 390.677.654
locale
Alte impozite
şi taxe 365.543.444 393.463.960 424.901.067 476.878.532
4. TOTAL rd.
3 - 1.302.526.965 1.430.074.393 5.557.759.667 6.165.024.848
5. Prelevări Contrib. la
către asig. Sociale 433.884.078.083 653.049.104.210 714.119.303.327 779.322.988.000
bugetele de stat
asigurărilor Contrib. la
sociale de fondul de 49.091.300.412 68.754.482.454 71.411.415.651 83.421.980.666
stat şomaj
6. TOTAL
rd.5 - 482.975.378.498 721.803.586.664 785.530.718.978 862.774.968.666
7. Prelevări
către Contrib. către
asigurările asigur. de 65.915.334.082 96.932.218.912 100.355.553.832 112.667.989.127
de sănatate sănătate
8. TOTAL rd.
7 - 65.915.334.082 96.932.218.912 100.355.553.832 112.667.989.127
9. Contrib. la
fd. pt.
Prelevări handicapaţi 6.859.092.000 11.655.892.000 21.991.642.000 32.765.897.566
către neangajaţi
fonduri
Contrib. la
speciale
fondul risc de
accident 31.019.232.522 35.626.648.581 39.070.280.845 42.998.512.632
10. TOATL rd.
9 - 37.878.324.522 47.282.540.581 61.061.922.845 75.764.410.198
15
REGIONALA IAŞI
11. TOTAL rd.

2+rd.4 - 949.990.274.781 1.349.703.016.305 1.456.242.499.909 1.601.282.737.137
+rd.6+ rd.
8+ rd 10
Ponderea fiecărei categorii de impozit in totalul veniturilor bugetare plătite de

CNCF”CFR”
%
Nr.crt. Prelevări obligatorii Categ. de 2001 2002 2003 2004
impozit
Impozitul pe
salarii 6,37 7,84 10,08 9,7
Impozitul pe
profit 8,34 6 5,36 5,14
Prelevări obligatorii
1 către bugetul de stat
TVA 21,90 17,3 14,66 14,8
Alte venituri
bugetare 1,48 4,58 4,47 4,33
Impozitul pe
clăiri 0,07 0,14 0.32 0,33
Impozitul pe
terenuri 0,0016 0,0036 0,0037 0,0039
2 Prelevări obligatorii
către bugetele locale Taxa pe mijl. 0,0185 0,017 0,025 0,024
de transport
Alte impozite
şi taxe 0,038 0,029 0,03 0,029
Contrib. la
Prelevări către asig. Sociale 45,67 48,38 49,03 48,7
3 bugetele asigurărilor de stat
sociale de stat Contrib. la
fondul de 5,16 5,09 4,9 5,2
şomaj
Prelevări către Contrib. către
4 bugetul asigurărilor asigur. de 6,93 7,18 6,89 7,03
de sănatate sănătate
Contrib. la
fd. pt. 0,72 0,86 1,5 2,04
Prelevări către fonduri handicapaţi
5 speciale neangajaţi
Contrib. la
fondul risc de 3,26 2,63 2,68 2,7
accident
16
REGIONALA IAŞI
Analizând tabele de mai sus se observă că în fiecare an, din cei observaţi,
cuantumul obligaţiilor fiscale creşte intr-o măsură mai mare sau mai mică. Acest lucru se
datorează creşterii de la un an la altul a bazei de impozitare, a cotelor dar şi a altor factori.
Creşterea impozitului pe salarii se datoreză creşterii, în primul rând, a numărului
de salariaţi dar şi datorită creşterii salariilor angajaţilor.
În cazul impozitului pe profit, deşi în mărime absolută se constată o creştere în
fiecare an a acestuia, in mărime relativă lucrurile stau altfel. Ponderea impozitului pe
profit in totalul veniturilor bugetare scade in fiecare an deşi profiturile sunt crescătoare.
Explicaţia constă în faptul că, creşterea cuantumului acestui impozit este devansată de
creşterea celorlalte impozite şi taxe.
În cazul TVA, la fel ca şi în cazul impozitului pe profit, deşi se resimte o creştere
în mărime absolută, ponderea acestuia în totalul obligaţiilor scade annual. Se mai observă
ca TVA are o pondere destul de ridicată in totalul veniturilor bugetare, comparativ cu alte
impozite şi taxe.
În cazul impozitelor şi taxelor plătite către bugetele locale, se observă o creştere a
acestora atât în mărime absolută cît şi in mărime relativă. Aceasta deoarece CNCF”CFR”
a achiziţionat in fiecare an, clădiri, terenuri şi mijloace de transport, dar şi datorită
modificărilor aduse cotelor de impunere de către autorităţile locale.
Din datele furnizate de table se observă ca cea mai mare pondere in total obligaţii
fiscale o are contribuţia la asigurările sociale de stat, datorită cotelor mari de impunere
dar şi datorită bazei de impozitare (fondul de salarii.)
Contribuţia la fondul pentru handicapaţi neangajaţi inregistrează deasemeni un
trend crescător, datorită creşterii numărului de salariaţi si a venitului minim pe economie.
Acestea fiind spuse, se poate constata un grad înalt al fiscaliţăţii la nivelul
Companiei, însă să nu uităm că CNCF”CFR” este o Companie in care statul este acţionar
unic.
17
REGIONALA IAŞI
CAPITOLUL II.
Aşezarea, calculul şi realizarea veniturilor bugetare la CNCF”CFR”
REGIONALA IAŞI
II.1 Metodologie şi proceduri prezente în cuantificarea previzională a obligaţiior

bugetare
În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de

calcul prezente, în general, în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care
susţine elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele trebuie să fie riguroase şi
bazate pe certitudini care ţin, în principal, de dimensiunile şi caracteristicile „ materiei ”
de aşezare a obiectului de venit bugetar. La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de
utilizat care exprimă cel mai bine sursa de formare a fiecărui venit ăn parte potrivit cu
ipotezele în care se găseşte obiectul de impunere. 2
Fundamentare veniturilor bugetare declanşează răspunderi la toţi cei implicaţi în
procesul bugetar în conformitate cu prevederile din actele normative în materie fiscală.
Actele normative pot fi grupate în două categorii:
 Acte normative institutoare sau de bază;
 Acte normative completatoare ( complementare, în plan matodologic);
În aceste acte normative sunt reflectate anumite noţiuni ori elemente care
definasc ceea ce înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule
previzionale cât şi în execuţie. Reprezentative, cu privire la veniturile bugetare sunt:
subiectul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnică de calcul, înlesnirile le plată, termenul
de plată, drepturile şi obligaţiile plătitorilor.
2
Ştefura A. Gabriel, -“Procesul bugetar în România (interpretări şi semnificaţii financiar-juridice)”,
Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2005, pag. 69-70.
18
REGIONALA IAŞI
Elementele tehnice ale impozitelor:3
 Obiectul impozitului reprezintă elementul concret asupra căruia se aşează şi

calculează un impozit. Obiectul unui impozit poate să îl constituie veniturile,
profitul, bunurile, serviciile.
 Subiectul impozitului desemnează persoana fizică sau juridică prevăzută prin
lege să plătească impozitul le buget. Subiectul impozitului mai are obligaţia să
declare veniturile sau bunurile dobândite, să ţină evidenţa lor şi să calculeze
impozitul. Subiectul mai este cunoscut şi sub denumirea de contribuabil.
 Plătiorul impozitului reprezintă persoana fizică sau juridică care are obligaţia
să plătească impozitul către buget la un anumit termen. De fapt, plătitorul
impozitului esteeste subiectul impozabil, dar uneori plătitorul poate fi o altă
persoană decât subiectul imozabil. De exemplu, în cazul impozitului pe
salarii, subiectul impozabil îl constituie persoana fizică care realizează
venituri sub formă de salarii, iar plătitorul este persoana juridică care plăteşte
salarii şi care are obligaţia să calculeze, să reţină impozitul şi să-l vireze la
bugetul de stat.
 Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică din al cărei venit se
suportă impozitul. Spre deosebire de impozitele directe la care subiectul este
şi suportatorul impozitului, în cazul impozitelor indirecte impozitul este
suportat de persoana care cumpără bunurile şi serviciile impozabile.
 Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul. În cazul
impozitului pe venit, sursa o reprezintă venitul realizat de persoana respectivă.
Prin urmare, în acest caz, sursa impozitului coincide cu cu obiectul
impozitului. În cazul impozitelor pe avere, de regulă, sursa impozitului este
reprezentată de venitul obţinut pe seama averii respective.
 Unitatea de evaluare are menirea să măsoare obiectul impozabil. În cazul
impozitului pe venit, unitatea de evaluare o reprezintă unitatea monetară în
care se exprimă venitul. Unitatea de evaluare poate fi reprezentată de unităţi
3
Voinea, Gheorghe; Ştefura, Gabriel; Boariu, Angela; Soroceanu, Mircea;-„ Impozite, taxe, contribuţii”
Editura Junimea, Iaşi, 2005, pag. 28-30.
19
REGIONALA IAŞI
de măsură naturale, ca de exemplu: m² pentru construcţii, arii pentru terenuri;

capacitatea cilindrică a motorului, pentru mijloacele de transport; kg, litru,
bucată pentru unele impozite indirecte.
 Cota de impunere reprezintă impozitul ce revine unei unităţi de impunere.
Impozitul poate fi stabilit în sumă fixă pe unităţi de măsură naturale (de
exemplu, impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii) sau în
cote procentuale. Acestea din urmă pot fi: prporţionale, progresive şi
regresive.
 Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul
la bugetul statului sau la bugetele locale. Termenele de plată depind de
mărimea şi natura veniturilor şi de momentul realizării lor. Neplata
impozitului până la termenul stabilit antrenează obligaţia contribuabilului de a
plăti dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în funcţie de mărimea
impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.
 Asieta cuprinde totalitatea măsurilor adoptate de organele fiscalecu privire la
stabilirea subiectului impozitului, identificarea obiectului impozabil, stabilirea
mărimii impozabile, determinarea cuantumului impozitului şi perceperea
acestuia.
II.2. Realizarea veniturilor bugetare
Realizarea veniturilor bugetare este concepută global, pornind de la o limită

minimă, sigur de îndeplinit, limită rezultată din evaluarea, mai întâi a materiei impozabile
posibile în anul de plan.
Legislaţia finanţelor publice subliniază ca norme generale importante în realizarea
veniturilor bugetare următoarele:
 Lista impozitelor, taxelor, contribuţiilor, precum şi determinarea ( prin
calcule) este aprobată prin legea bugetară în fiecare an;
 Nici un impozit, taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise
în buget şi încasate dacă nu au fost stabilite prin lege;
20
REGIONALA IAŞI
 Este interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire (de
contribuţii directe sau indirecte) în afara celor stabilite prin lege;
 Toate drepturile dobândite de stat referitoare la încasarea veniturilor,
depturi ce revin direct sau indirect bugetului în perioada anului respectiv
aparţin exerciţiului bugetar corespunzător acestuia;
 Orice venit neîncasat până la 31 decembrie, se încasează în contul
bugetului pe anul următor;
 Încasarea de venituri care nu au fost specificate în lista aprobată prin legea
bugetară se consideră întâmplătoare, neprevăzute sau instituite după
votarea bugetului public.
În continuarea celor menţionate mai sus, apar importante în plan fiscal,
modalităţile de vărsare şi plată unde iniţiativa revine contribuabililor şi organelor fiscale,
în funcţie de structura veniturilorbugetare datorate.
Calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului de venit bugetar care este şi
plătitor presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vărsarea
în conutrile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezorerie Finanţelor Publice. Aici
s-ar încadra ca venituir bugetare: TVA ( întocmirea lunară a decontului de plată a TVA,
unde apar calculele specifice de rambursare din partea organului fiscal); accizele (lunar,
prin calculul obligţiei băneşti de către plătitori); impozitul pe profit (prin implicarea
plătitorilor); obligaţiile băneşti la frontieră.
Metoda menţionată mai sus este prezentă în calculul multor venituri bugetare.
Răspunderea de a calcula şi vărsa venitul revine subiectului plătitor.
Metoda stopajului la sursă este folosită în practica execuşiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget
trece de la subiect la o terţă persoană, plătitorul.
Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor Publice prin:
 Virarea dispusă de persoanele juridice
 Plata în numerar, direct, la caseriile unităţilor operative ale trezoreriei
precum şi încasarea prin agenţi fiscali.
Urmărirea şi controlul veniturilor bugetare presupune existenţa unor metode,
tehnici şi proceduri în care se verifică elementele informaţionale din evidenţe cu privire
21
REGIONALA IAŞI
la aşezarea şi perceperea lor. Se disting mai multe forme ale controlului : documentar (cu
privire la informaţiile din „dosarul” contribuabilului); efectiv (la sediul şi domiciliul
contribuabilului); încrucişat asupra situaţiei fiscale personale; inopinant (cu prezentarea
organului fiscal la contribuabil şi verificarea materiei impozabile).
22
REGIONALA IAŞI
II.3. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe profit
CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE:
- Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit;

- Lege nr. 189 din 17 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994
privind impozitul pe profit;
- Lege nr. 294 din 5 iunie 2001 pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
6/2000 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe
profit ;
- Ordonanta de urgenta nr. 6 din 18 februarie 2000 privind modificarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;
- Ordonanta de urgenta nr. 139 din 14 septembrie 2000 pentru completarea art. 5
din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;
- Ordonanta de urgenta nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;
- Hotarare nr. 402 din 19 mai 2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia
de calcul al impozitului pe profit;
- Hotarare nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul al impozitului pe profit;
- Hotarare nr. 1394 din 27 decembrie 2000 pentru modificarea Instructiunilor privind
metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
402/2000
- Ordin nr. 53 din 22 ianuarie 2003 pentru aprobarea modelului si continutului
formularului "Declaratie privind impozitul pe profit";
- Ordin nr. 264 din 9 februarie 2004 privind modul de calcul al dobanzilor aferente
sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit la data de 25 ianuarie a
23
REGIONALA IAŞI
anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de

impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale;
-Ordin nr. 957 din 22 iulie 2002 privind stabilirea termenului de depunere a Declaratiei
privind impozitul pe profit pentru exercitiul fiscal 1 ianuarie - 30 iunie 2002 .
- Legea nr. 571/03.2005 privind Codul Fiscal;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg
nr.571/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002;
- Ordin 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de
aplicare a Ordinului.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane:

 persoanele juridice române;
 persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
 persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;
 persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română;
 persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate
juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine
şi se varsă de către persoana juridică română.
Scutiri de la plata impozitului pe profit
 trezoreria statului;
 instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
45/2003 privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
 persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
 fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
24
REGIONALA IAŞI
 cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt
utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
 cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru
veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în
anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de
cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de
cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice
cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească,
obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate;
 instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru
îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
 asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute
din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru
îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii
Sfera de aplicare a impoziului pe profit:

 în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
 în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul
unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent;
25
REGIONALA IAŞI
 în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care

desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra
părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
 în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil
aferent acestor venituri;
 în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără
personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile
persoanei fizice rezidente.
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor
de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice
care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe
profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din
veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri
realizate.
Calculul impozitului pe profit
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă
şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
Venituri neimpozabile
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
 dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele
primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă
persoana juridică română deţine minimum 25 % din titlurile de participare la
persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se
încheie la data plăţii dividendului;
26
REGIONALA IAŞI
 diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele
juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a
investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data
transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare,
precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin
titlurile de participare;
 veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se
anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;
 veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
 veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate
prin acte normative.
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.
Cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri:
 cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
 cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile
efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
 cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli
profesionale sau riscuri profesionale;
 cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ
în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în
cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi
demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu
scopul stimulării vânzărilor;
27
REGIONALA IAŞI
 cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi

şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul
curent şi/sau din anii precedenţi;
 contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de
credit;
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă;
 cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
 cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau
noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale
informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul
curent şi/sau din anii precedenţi, precum şi în situaţia în care acesta se află
înăuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;
 cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
 cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,
obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
 cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
 pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenţă a
creanţelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor,
pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenţei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu
impozitul pe profit;
 suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
28
REGIONALA IAŞI
pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în

exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi
indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizează
pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice;
 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra fondului de
salarii realizat. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru
naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare
a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe,
creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor
de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine,
baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le
au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând:
transportul la şi de la locul de muncă al salariaţilor, cadouri în bani sau în natură
oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate
salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă pentru salariaţii proprii şi
pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru
salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de
intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi
centre de plasament;
 perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita
prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
 cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele
decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m);
 cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
 cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
29
REGIONALA IAŞI
 amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;

 cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii;
 cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit
legii;
 cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute
de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenţa
nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în
baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite
de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice
cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de
autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Cheltuieli care nu sunt deductibile:
 cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi
impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi
cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi
juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
 amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate
către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau
majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice
încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt
cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat
prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorările de întârziere şi
30
REGIONALA IAŞI
penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevăzute în contractele

comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile, nu intră sub incidenţa
prevederilor prezentei litere;
 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă,
dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;
 cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor
sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin
reţinere la sursă;
 cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele
generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la
preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;
 cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document
justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau
intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;
 cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru
dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de
distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de
societate sau asociere;
 cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de
diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung,
cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 20, cu excepţia
celor prevăzute la art. 20 lit. d);
 cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
 cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului,
care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
31
REGIONALA IAŞI
 alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la

angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
 cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în
scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care
privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în
desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în
cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c).
În această situaţie, contribuabilii, care scot în evidenţă clienţii neîncasaţi, sunt
obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor
respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după
caz;
 cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Termenul de plată:
Plata impoziului pe profit se efectueaza timestrial pana la data de 25 inclusiv a primei

luni din trimestrul urmator, cu excptia:
 Bancii Nationale a Romaniei – persoanelor juridice romane;
 Sucursalele din Romana a bancilor – persoane juridice straine;
Care efectueaza plata lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei care se
calculeaza impozitul pe profit. Impozitul pe profit si proftul se se calculeaza si
evidentiaza trimestrial cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor
Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data
de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Contribuabilii care cefectueaza plati trimestrial platesc in contul impozitului pe profit
pentrul trimestrul IV, osuma egala cu mpozitul calculat si evidentiat in trimestrul III.
32
REGIONALA IAŞI
Contibuabilii care au definitivat pana la 15 februarie inchiderea exercitiului financiar

anterior , depun declaratia de impunere definitivasi platesc impozitul pe profit aferent
anului fiscal inheiat pana la data de 15 februarie innclusiv a anului urmator
Contribuabilii care au obligatia de depune declaratia anuala de impozit pana la
trimestrul prevazul pentru depunerea situatiilor financiare.
Declaraţia
Odata cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna
si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care
cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in
aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru
transportulinternaţional
Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului destat. Ca
excepţie, impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile datorate de
regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele
datorate de societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari
majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Elementele tehnice ale impozitului pe profit sunt redate în tabel.
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea Cota de Termenele

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului de impunere de plată
evaluare
data de 25
Profitul inclusiv a
impozabil Profitul Moneda primei luni
realizat în CNCF”CFR” CNCF”CFR” CNCF”CFR” obţinut de naţională 16% urmatoare
cursul BUCUREŞTI BUCUREŞTI BUCUREŞTI Companie ROL trimestrului
exerciţiului pentru care
financiar se
calculeaza
impozitul
33
REGIONALA IAŞI
Exemplu de calcul al impozitului pe profit.

Venituri totale: 74.570.850.000 lei
Cheltuieli totale: 38.720.956.800 lei
Venituri neimpozabile: 0
Cheltuieli nedeductibile:
 cheltuieli cu amenzi şi penalităţi de întârziere: 27.680.000 lei
 cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor constatate lipsă sau degradate:
39.725.000 lei
Profitul impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale - Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile
Profitul impozabil = 74.570.850.000 - 38.720.956.800 - 0 + 27.680.000 + 39.725.000
Profitul impozabil = 35.917.298.200 lei
Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16%

Impozitul pe profit = 35.917.298.200 * 16% = 5.746.767.712 lei
Profit net = Profit brut - Impozitul pe profit = Venituri totale - Cheltuieli totale -
Impozitul pe profit
Profit net = 74.570.850.000 - 38.720.956.800 - 5.746.767.712
Profit net = 30.103.125.488 lei
34
REGIONALA IAŞI
Flux informaţional – impozit pe profit
CNCF „CFR”
IAŞI
Balanţe de
verificare
Extras
de cont
CNCF „CFR”
BUCUREŞTI
Ordin de
plată
Declaraţia de
impunere privind
impozitul pe
profit in 2 Banca
exemplare BANC POST
ADMINISTRAŢIA
FINANCIARĂ
TREZORERIA
FINANŢELOR
PUBLICE
35
REGIONALA IAŞI
II. 4. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe salarii
- Lege nr. 35 din 7 martie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
122/1999 pentru modificarea anexei nr. VII/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care
ocupa functii de demnitate publica;
- Lege nr. 557 din 17 octombrie 2001 privind respingerea Ordonantei Guvernului nr.
6/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii
67 din 10 noiembrie 1999 pentru modificarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care
ocupa functii de demnitate publica;
- Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru
impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001;
- Decret nr. 232 din 6 aprilie 2004 privind promulgarea Legii pentru respingerea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe
salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate in
Romania in cadrul unor acorduri de imprumut;
- Hotarare nr. 611 din 13 iulie 2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea
veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum
si a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global
impozabil realizat in anul 2000;
- Hotarare nr. 613 din 27 iunie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea
veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II al anului 2001;
- Ordin nr. 1 din 3 ianuarie 2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea
veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual
36
REGIONALA IAŞI
pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;
- Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru
impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta
Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001.
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg
nr.57/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002;
- Ordinal 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de
aplicare a Ordinului.
Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului :
 persoanele fizice rezidente;
 persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România;
 persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în
România;
 persoanele fizice nerezidente care obţin venituri
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe venit, se aplică următoarelor venituri:
 în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România,
venituriloro bţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
 în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai
veniturilor obţinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din
categoriile de venituri prevăzute la art. 41;
 în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă
prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil
sediului permanent;
 în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate dependentă în
România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
37
REGIONALA IAŞI
 în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39

lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce
corespund categoriei respective de venit.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt următoarele:

a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.
Cota de impozitare
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii este de 16%.
Deduceri salariale
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut
de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 2.500.000 lei;

- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse
intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata
de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste
30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
38
REGIONALA IAŞI
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se

calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
Fişele fiscale
Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele

fiscale.
Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele anterior, pe intreaga

durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe
intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru
fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.
Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
Termen de plată
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de

a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri,
precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei
pentru care se platesc aceste venituri.
Declaraţia
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa:
Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa
calculeze, sa retina si sa vireze impozitul retinut la sursa si sa depuna o declaratie privind
calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal
competent, pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.
Fac exceptie de la termenul prevazut, platitorii de venituri din activitati
independente, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, pentru care depunerea
declaratiei se efectueaza pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru
anul fiscal expirat.
39
REGIONALA IAŞI
Plata impozitului pe salariu

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se
calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent
ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITULUI PE SALARII
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea de Cota de Termenele de

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului evaluare impunere plată
data de 25
Salariile inclusiv a lunii
obţinute de Salariatul Venitul Moneda urmatoare
angajaţii care obţine CNCF”CRF” Salariarul realizat de naţională celei pentru
CNCF”CRF” venitul Iaşi angajat ROL 16% care se platesc
Iaşi aceste
venituri.
Exemplu de calcul al impozitului pe salarii
Salariu de încadrare: 10.526.700 lei
Spor vechime : 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei
Indemnizaţie de conducere: 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei

Deţine două persoane în întreţinere
Salariul brut = 10.526.700 + 1.052.670 + 1.052.670 = 12.632.040 lei
Deducerea personală = 4.000.000 lei
40
REGIONALA IAŞI
CASS = 9,5% * 12.632.040 = 1.200.044 lei

CAS = 6,5% * 12.632.040 = 821.083 lei
CFŞ = 1% * 10.526.700 = 105.267 LEI
TOTAL CONTRIBUŢII = 2.126.394.
Salariul impozabil= Salariul brut – (Deducerea personală + Contribuţii )
Salariul impozabil = 12.632.040 – (4.000.000 +2.126.394 ) = 6.505.646 lei
Impozitul pe salariu = Cota de impunere * Salariul impozabil
Salariul impozabil = 16% * 6.505.646 = 1.040.903 lei
Salariul net = Salariul brut – Contribuţii - Impozitul pe salariu
Salariul net = 12.632.040 - 2.126.394 - 1.040.903 = 9.464.743 lei
41
REGIONALA IAŞI
Fluxul informaţional – impozit pe salarii
Puncte de lucru
Fişe de
pontaj, foi
colectoare
de prezenţă
Serviciul
resurse umane
Situaţii
privind
salariaţii
Serviciul financiar –
contabil Extras
de cont
Decl. privind
calculul şi Ordin Banc - Post
reţinerea de
impozitului pe plată
salarii
Trezoreria
Administraţia finanţelor
financiară publice
42
REGIONALA IAŞI
II. 5. Aşezarea, calculul şi virarea TVA
- Lege nr. 76 din 3 mai 1999pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
33/1998 cu privire la modificarea si completarea art. 6 din Ordonanta Guvernului nr.
3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata;
- Lege nr. 157 din 7 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1999
pentru completarea prevederilor alin. 1 al art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992
privind taxa pe valoarea adaugata;
- Lege nr. 547 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata;
- Legea nr. 345 din 2002 privind tax ape valoare adaugata din Monitorul Oficial nr.
371/01.06.2002;
- Ordonanta nr. 2 din 20 ianuarie 1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr.
- Ordonanta de urgenta nr. 208 din 15 noiembrie 2000 privind scutirea de taxa pe
valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute in
anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul
Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale;
- Ordonanta de urgenta nr. 215 din 29 decembrie 1999 privind modificarea si completarea
unor reglementari referitoare la taxa pe valoarea adaugata;
- Hotarare nr. 598 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.
- Ordin nr. 95 din 14 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 3 la Normele
metodologice cu privire la modul de atestare a suspendarii platii taxei pe valoarea
adaugata la organele vamale conform art. 25 lit. D.b) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor nr. 566/2000;
- Ordin nr. 256 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului
formularului "Decont de taxa pe valoarea adaugata";
43
REGIONALA IAŞI
- Ordin nr. 257 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului
formularului "Decont special de taxa pe valoarea adaugata";
- Ordin nr. 527 din 9 aprilie 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului
ministrului finantelor publice nr. 1.849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate
cu regim special, comune pe economie, si a Ordinului ministrului finantelor publice nr.
171/2004 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile, comune pe economie,
privind taxa pe valoarea adaugata;
- Ordin nr. 565 din 21 aprilie 2000 privind documentatia necesara contribuabililor
inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pentru rambursarea taxei pe valoarea
adaugata;
- Ordin nr. 728 din 7 iunie 2002 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile,
comune pe economie, privind taxa pe valoarea adaugata.
Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice.
Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor
libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de
continuitate.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în
aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt
prestate în calitate de autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare:
a)telecomunicaţii;
b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de
aceeaşi natură;
c)transport de bunuri şi de persoane;
d)servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
44
REGIONALA IAŞI
f)activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;

g)depozitarea;
h)activităţile organelor de publicitate comercială;
i)activităţile agenţiilor de călătorie;
j)activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri
asemănătoare.
Sfera de aplicare
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă,
astfel cum este definită la art. 127 alin. (1);
d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice prevăzute la art. 127 alin. (2).
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde şi importul de bunuri.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a)pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c),
din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor
ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile
direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b)preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul
livrării, pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) şi (5). Dacă
bunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziţie sau preţul de cost se ajustează, astfel cum
se prevede în norme;
c)suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de
servicii pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (3).
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:
a)impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată;
b)cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
45
REGIONALA IAŞI
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:

a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori
direct clienţilor;
b)sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu
se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de
leasing;
d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează
acestuia;
f)taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile
publice locale prin intermediul prestatorilor.
Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele
situaţii:
a)dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial,
înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b)în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c)în situaţia în care reducerile de preţ, prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate
după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului
ulterior livrării sau prestării;
d)contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza
falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară
falimentul;
e)în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circulă prin facturare.
46
REGIONALA IAŞI
Baza de impozitare pentru import

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în
vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă taxele
vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată,
datorate pentru importul de bunuri.
Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la primul
loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost
cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc de destinaţie a
bunurilor îl reprezintă destinaţia stipulată în documentul de transport sau orice alt
document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România.
Cotele de impozitare. Cota standard şi cota redusă
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19 % şi se aplică asupra bazei

de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9 % şi se aplică asupra bazei de
impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente
de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
publicităţii;
c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrările de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
.
Termenul de plată
Persoanele impozobile inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata trebuie
sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare
inclusive, decontul privind taxa pe valoarea adaugată. Persoanale obligate la taxa pe
47
REGIONALA IAŞI
valoare adaugata trebuie sa achite taxa pe valoare adaugata potrivit decontului intocmit,
pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare.
Termenul de PRESCRIPTIE, este de 5 ani, timp in care organele de control au
dreptul sa urmareasca si sa oblige agentii economici sa plateasca taxa datorata.
Plata TVA
Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata
datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul
special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora.
Elementele tehnice ale TVA:
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea Cota de Termenele de

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului de impunere plată
evaluare
Produsele şi
serviciile CNCF”CFR” CNCF”CFR” Consumatorii Preţul Moneda 19% data de 25
achiziţionate Iaşi Iaşi de produse şi produselor naţională inclusiv, a
şi livrate de servicii şi ROL lunii
CNCF”CFR” serviciilor 9% urmatoare
Iaşi
Exemplu de calcul al TVA
Livrări - 900.000.000 lei TVA 19% 171.000.000 lei
- 300.000.000 lei TVA 9% 27.000.000 lei
- 200.000.000 lei scutite de TVA
Achiziţii - 350.000.000 lei TVA 19% 66.500.000 lei
- 150.000.000 lei cu drept de deducere TVA 19% 28.500.000
- 250.000.000 lei fără drept de deducere TVA 19% 47.500.000
- 100.000.000 lei scutite de TVA
48
REGIONALA IAŞI
TVA colectata = 900.000.000 * 19% + 300.000.000 * 9%
TVA colectata = 198.000.000 lei
TVA deductibil = 350.000.000 * 19% + 150.000.000 * 19%
TVA deductibil = 95.000.000 lei
900.000.000 + 300.000.000
Prorata = * 100 = 85,71 %
900.000.000 + 300.000.000 + 200.000.000
TVA de dedus = 66.500.000 + 85,71 % * 28.500.000 = 90.927.350 lei
TVA aferent achiziţiilor = 95.000.000 + 19% * 250.000.000 = 142.500.000 lei
142.500.000 - 90.927.350 = 51.572.650 lei – remanenţa TVA – trecută pe cheltuieli şi
suportată de Companie.
TVA de plată = TVA colectata - TVA deductibil
TVA de plată = 198.000.000 - 90.927.350 = 107.072.650 lei
49
REGIONALA IAŞI
Flux informaţional TVA
Furnizori Clienţi
- facturi fiscale;
- chitante; - facturi fiscale;
- aviz de insotire - chitante fiscale;
Jurnal de Jurnal de
achizitii Note vanzari
contabile
Centralizat
or lunar
Birou
contabilitate
TVA
TVA colectat
deductibil
Birou
financiar
TVA de TVA
recuper de
at plată
Decont de
TVA
Ordin
de
plată
Banc - Post Extras

de
cont
Administraţia Trezoreria
Financiară Finanţelor
publice
50
REGIONALA IAŞI
II.6. Aşezarea şi calculul taxalor vamale
- Acordul European si Acordul Intermediar cu Comunitatile Europene;

- Acordul de comert liber cu tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb;
- Legea nr. 144/1997 privind Codul vamal al Romaniei;
Hotararea Guvernului nr. 626/1997 privind aprobarea regulamentului de aplicare a
Codului vamal al Romaniei;
- Hotararea Guvernului nr.170/2001 privind organizarea si functionarea Directiei generale
a Vamilor;
- Decizia nr. 633/24.03.2001 pentru aprobarea normelor tehnice pentru realizarea
supravegherii si controlului ulterior vamal;
- Ordonanta de Urgenta nr. 188/06.11.2000 pentru modificarea articolului nr. 23/1993
privind tariful vamal de import al Romaniei;
- Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor nr.636/17.05.2000 privind
modificarea deciziei 374/2000;
- Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor pentru aprobarea
Normelor privind procedura de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de import si de
perfectionare activa.
Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate în sistemele fiscale în

contextul dezvoltării schimburilor economice internaţionale, pentru ca în societatea
modernă ele operează numai asupra mărfurilor care tranzitează graniţele ţării.
Obiectul Taxelor vamale îl reprezintă bunurile care se schimbă pe plan internaţional, atât
în cazul operaţiunilor de import-export, cât şi a tranzitului de mărfuri pe teritoriul
naţional.
51
REGIONALA IAŞI
Baza de calcul
Valoarea in vama pentru marfurile importate care consta fie: in pretul de import
fie valoarea unica in vama stabilita prin ordinal ministrului finantelor
Cota de impozitare
Se exprima procentula si sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei
vamale de import
Liberul de vamă
Se poate acorda si cu caracter provizoriu, pet imp de pana la 30 de zile, daca se depune o
garantie cu valoarea taxelor vamale garantate.
Modul de calcul
Valoarea in vama reprezinta valoarea care constituie baza de calcul a taxelor
vamale prevazute in Tariful vamal de import al romaniei.
La valoarea in vama in masura in care au fost efectuate dar nu au fost incluse in
pret, se adauga:
 Cheltuielile de transport a marfurilor importate pana la frontiera romana;
 Cheltuielile de incasare, de descarcare si de manipulare, conexe transpotrului
marfurilor din import aferente parcursului extern;
 Costul asigurarii pe parcursul extern.
 Transformarea in valuta nationala in vama se face la cursul de chimb stabilit si
comunicat de B.N.R.
Valoarea in vama se determina si se deduce de importator,care este obligat sa depuna
biroul vama o declaratie pentru valoarea in vama insotita de facturi sau alte acte de plata
a marfii si a cheltuielilor pe parcursul exterm aferent.
De la plata taxelor vamale sunt scutite bunurile:
 Bunurile de origine romana
 Bunurile reperate in strainatatesau bunurile care le nlocuiesc pe cele
necorespunzatoare calitativ returnate partenerilor externi in perioada de
gratie;
52
REGIONALA IAŞI
 Bunurile de import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi

nerambursabile precum si din programele de cooperare stiintifiva si tehnica
acordate Romaniea de guvernele straine, de organisme internationale si de
organizatii non-profit si de caritate, destinate unor activitati non-profit.
 Mostrele fara valoare comerciala, materiale publice de reclama si
documentare;
 Bunurile din import destinate a fi utilizate de asociatiile familiale si unitatile
din sectorul mestesugaresc, agricol, a industriei mici in cadrul unor programe
si actiuni de ajutorare si dezvoltare a activitatilor finantate de guverne straine
in baza unor acorduri incheiate cu Romania.
Bunurile scutite pot fi utilizate doar in scopurle in care au fost importate, in caz
contrar importatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile vamale , la valoarea in
vama din monentul intrarii in tara a bunirilor.
CNCF” CFR” nu plăteşte taxe vamale, doarece nu realizează importuri de bunuri şi
servicii.
53
REGIONALA IAŞI
II. 7. Aşezarea şi calculul accizelor
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de

stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a)bere;
b)vinuri;
c)băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d)produse intermediare;
e)alcool etilic;
f)produse din tutun;
g)uleiuri minerale.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
a)orice ieşire a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b)orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c)orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim
suspensiv;
d)utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie
primă;
e)orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu.
Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din
antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi
conform prevederilor din norme, către:
a)un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele produse
accizabile;
b)o altă ţară.
54
REGIONALA IAŞI
Produse accizabile
Bere
În înţelesul prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC
2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice,
încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică
mai mare de 0,5% în volum.
Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hi, se aplică accize
specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hi.
Fiecare agent economic producător de bere are obligaţia de a depune la organul
fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie
a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care
le deţine.
Beneficiază de nivelul redus al accizelor toţi agenţii economici mici producători
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt agenţi economici producători de
bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt
agent economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor
fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt agent economic
producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic
producător de bere.
În situaţia în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de
nivelul redus al accizelor, îşi măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi
capacităţi sau extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care
este înregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula şi va
vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi de producţie,
începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a
acesteia.
Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi
consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
55
REGIONALA IAŞI
Vinuri
Vinurile sunt:
a)vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu
excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:
1.au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
2.au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în
volum, au fost obţinute fără nici o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare.
b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204
21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care:
1.sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau
care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3
bari;
2.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
(2)Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de
către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri
(1) Băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:
a)alte băuturi fermentate liniştite care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care
nu sunt prevăzute la art. 170, ca şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu
excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit.
b), şi a produsului prevăzut la art. 169, având:
1.o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum;
2.o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi
la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b)alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile: NC 2206 00 31; 2206
00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 170 şi
care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor
56
REGIONALA IAŞI
sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de
3 bari, şi care:
1.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum;
2.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
(2)Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,
fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu
condiţia să nu fie vândute.
Produse intermediare
(1)În înţelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au
o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în volum, şi
care se încadrează la codurile: NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră sub incidenţa
art. 169-171.
(2)se consideră produse intermediare şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art.
171 alin. (1) lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care
nu rezultă în întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la
art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum şi
care nu rezultă în întregime din fermentare.
Alcool etilic
În înţelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezintă:
a)toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt
încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse
b)produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la
codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
c)ţuică şi rachiuri de fructe;
d)brice alt produs, în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase potabile.
Produse din tutun
(1)În înţelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt:
a)ţigarete;
b)ţigări şi ţigări de foi;
57
REGIONALA IAŞI
c)tutun de fumat:
1.tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;
2.alte tutunuri de fumat.
(2)Se consideră ţigarete:
a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în
sensul alin. (3);
b)rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla
mânuire neindustrială;
c)rulourile de tutun care se pot înfăşură în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
d)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile
prevăzute la lit. a), b) sau c).
(3)Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, după cum urmează:
a)rulourile de tutun care conţin tutun natural;
b)rulourile de tutun care au un înveliş exterior din tutun natural;
c)rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea
normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv
muştiucul, dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca:
1.învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit;
2.masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame;
3.învelişul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă
de axa longitudinală a ţigării.
d)rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare
normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv
filtrul, dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca:
1.masa unitară a ruloului, excluzând filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3
grame
2.circumferinţa ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub
34 mm.
58
REGIONALA IAŞI
e)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile
de la lit. a), b), c) sau d) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun
reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.
(4)Se consideră tutun de fumat:
a)tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi
fumat fără prelucrare industrială;
b)deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la
alin. (2) şi (3);
c)orice produs care conţine parţial alte substanţe decât tutunul, dacă produsul respectă
criteriile de la lit. a) sau b).
(5)Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în ţigarete:
a)tutunul de fumat, aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din
greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;
b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de
tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat
vânzării pentru rularea ţigaretelor.
(6)Se consideră alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat
fin.
(7)Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca
două ţigarete - atunci când are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 9
cm, fără să depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând filtrul şi
muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.
Uleiuri minerale
(1)În înţelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt:
a)produsele cu codul NC 2706 00 00;
b)produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99
11; 2707 99 19;
c)produsele cu codul NC 2709 00;
d)produsele cu codul NC 2710;
e)produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul şi propanul, pure din punct de vedere
chimic, dar fără gazul natural;
59
REGIONALA IAŞI
f)produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fără produsele de la 2712 90 11
şi 2712 90 19);
g)produsele cu codul NC 2715 00 00;
h)produsele cu codul NC 2901;
i)produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41
00; 2902 42 00; 2902 43 00 şi 2902 44 00;
j)produsele cu codurile NC 3403 11 00 şi 3403 19;
k)produsele cu codul NC 3811;
l)produsele cu codul NC 3817 00.
(2)Uleiurile minerale pentru care se datorează accize sunt:
a)benzină cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 şi 2710 11 59;
b)benzină fără plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 şi 2710 11 49;
c)motorină cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 şi 2710 19 49;
d)păcură cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 şi 2710 19 69;
e)gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 până la 2711 19 00;
f)gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
g)petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;
h)benzen, toluen, xileni şi alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC
2707 10; 2707 20; 2707 30 şi 2707 50.
(3)Uleiurile minerale, altele decât cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dacă sunt
destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant.
Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului
pentru încălzit sau carburantului echivalent.
(4)Pe lângă produsele accizabile prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat,
pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final
al carburanţilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevăzut pentru
benzină cu plumb.
(5)Orice hidrocarbură, cu excepţia cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte
hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare
sau utilizată pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral
echivalent.
60
REGIONALA IAŞI
(6)Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu

este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie.
Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în special,
pentru propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.
La CNCF”CFR” nu se calculează şi nuse vireză nici un fel de accize
61
REGIONALA IAŞI
II. 8. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe clădiri
- Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994
privind impozitele si taxele locale;
- Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind
impozitele si taxele locale;
- Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind
- Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor
metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si
taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002;
- Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile
impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru
amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile
in anul fiscal 2005;
- Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea
impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;
- Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru
colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;
- Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003
privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile
de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale .
Plătitorii de impozit pe clădiri
Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual
impozit pentru acea clădire..
62
REGIONALA IAŞI
Scutiri
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
1.clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al
unei unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru
activităţi economice;
2.clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de
arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt
folosite pentru activităţi economice;
3.clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt
4.clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
5.clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
6.clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia incintelor care sunt
7.clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;
8.construcţiile şi amenajările funerare din cimitire, crematorii;
9.clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit
legii;
10.clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă
de moştenitori legali sau testamentari;
11.oricare dintre următoarele construcţii speciale:
a)sonde de ţiţei, gaze, sare;
b)platforme de foraj marin;
c)orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică, staţie
de transformare şi de conexiuni, clădire şi construcţie specială anexă a acesteia, post de
63
REGIONALA IAŞI
transformare, reţea aeriană de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi

acesteia, cablu subteran de transport, instalaţie electrică de forţă;
d)canalizaţii şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene;
e)căi de rulare, de incintă sau exterioare;
f)galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ;
g)puţuri de mină;
h)coşuri de fum;
i)turnuri de răcire;
j)baraje şi construcţii accesorii;
k)diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru intervenţii la apărarea împotriva
inundaţiilor;
l)construcţii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de
îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare
aferente canalelor;
m)poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri;
n)reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor
şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare;
o)terasamente;
p)cheiuri;
q)platforme betonate;
r)împrejmuiri;
s)instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare;
t)construcţii de natură similară stabilite prin hotărâre a consiliului local
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
 În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea
unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
 Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi
cuprinsă între 0,5% şi 1%, inclusiv.
 Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor
legale în vigoare.
64
REGIONALA IAŞI
 În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea

amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
 În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în
vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în
contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare;
 În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 şi care
după această dată nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită
de consiliul local între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii,
până la data primei reevaluări, înregistrată în contabilitatea persoanelor
juridice.
 În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se
aplică următoarele reguli:
a)impozitul pe clădire se datorează de proprietar;
b)valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este
valoarea clădirii inregistrată în contractul de leasing financiar
Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică
aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată
integral pe calea amortizării.
Plata impozitului
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de
către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Indexarea
-In cazul oricarui impozit sau taxa locala care consta intr-o anumita suma in lei sau care
este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza anual
pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei
depaseste 5%.
65
REGIONALA IAŞI
- Sumele indexate se initiaza in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul

Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, emisa pana la data de
30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.
- In perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2005 si 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra
mijloacelor de transport, se majoreaza prin hotarare a Guvernului, in conformitate cu
angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana.
Politica in domeniul transporturilor, in luna aprilie a fiecarui an cuprins in perioada, la
propunerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cu avizul
Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei si Internelor
Controlul
În realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:
a) controlul prin sondaj, care consta în activitatea de verificare selectiva a documentelor
si operatiunilor semnificative în care sunt reflectate, modul de calcul, de evidentiere si de
plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat;
b) controlul inopinat, care consta în activitatea de verificare faptica si documentara, în
principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de încalcare a
legislatiei fiscale, fara anuntarea în prealabil a contribuabilului;
c) controlul încrucisat, care consta în verificarea documentelor si operatiunilor
impozabile ale contribuabilului în corelatie cu cele detinute de alte persoane.
Obligatia de colaborare a contribuabilului
- Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta

este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate
documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante
din punct de vedere fiscal.
- La începerea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane
care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de
acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru
obtinerea de informatii.
66
REGIONALA IAŞI
Dreptul contribuabilului de a fi informat
-Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra

constatarilor rezultate din inspectia fiscala.
-La încheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va purta o discutie finala cu contribuabilul
asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale.
- Data, ora, locul si problematica discutiei vor fi comunicate contribuabilului în timp util.
- Contribuabilul are dreptul sa prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la
constatarile inspectiei fiscale.
Plata impozitului pe clădiri
Dispozitii privind efectuarea platii
- Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al

altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.
- Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa
sau alte obligatii fiscale, inclusiv dobânzi si penalitati de întârziere.
- În cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:
a) în cazul platilor în numerar, data înscrisa în documentul de plata eliberat de organele
sau persoanele abilitate de organul fiscal;
b) în cazul platilor efectuate prin mandat postal sau prin decontare bancara, data la care
bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice,
confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora.
Ordinea stingerii datoriilor
- Plata obligatiilor fiscale se efectueaza în urmatoarea ordine:

a) obligatii fiscale cu termene de plata în anul curent;
b) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în
ordinea vechimii, pâna la stingerea integrala a acestora;
c) dobânzi, penalitati de întârziere aferente obligatiilor fiscale datorate si neachitate la
data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pâna la stingerea integrala
a acestora
d) obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.
67
REGIONALA IAŞI
În situatia în care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor fiscale, conform

prevederilor, creditorul fiscal va proceda la stingerea obligatiilor fiscale pe care le
administreaza, în conformitate cu ordinea de plata reglementata de prezentul codul
privind procedura fiscala, si va înstiinta despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de
la data efectuarii stingerii.
Compensarea
- Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu
creantele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, pâna la
concurenta celei mai mici sume, când ambele parti dobândesc reciproc atât calitatea de
creditor, cât si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.
-Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ-teritoriale se sting prin
compensarea cu creantele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale,
pâna la concurenta celei mai mici sume, când ambele parti dobândesc reciproc atât
calitatea de creditor, cât si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.
- Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de
restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.
- Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget,
urmând ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, în
urmatoarea ordine:
a) bugetul de stat;
b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru împrumuturi externe;
c) bugetul asigurarilor sociale de stat;
d) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
e) bugetul asigurarilor pentru somaj.
Restituirea de sume
Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:
a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;
b) cele platite în plus fata de obligatia fiscala;
c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
68
REGIONALA IAŞI
f) cele stabilite prin hotarâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente
potrivit legii;
g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire,
precum si cautiunea depusa ,dupa caz, în temeiul hotarârii judecatoresti prin care se
dispune desfiintarea executarii silite.
- În cazul restituirii sumelor în valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, în
lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationala a
României, de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti prin care
se dispune restituirea.
- Daca debitorul înregistreaza obligatii fiscale restante, se vor restitui numai dupa
efectuarea compensarii potrivit prezentului cod.
- În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decât obligatiile fiscale
restante ale debitorului, se va efectua compensarea pâna la concurenta sumei de
rambursat sau de restituit.
- În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma
reprezentând obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pâna la
concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului
- Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se
datoreaza dupa acest termen dobânzi si penalitati de întârziere.
- Nu se datoreaza dobânzi si penalitati de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de
amenzi, dobânzi si penalitati de întârziere stabilite potrivit legii.
Pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata impozitelor si taxelor restante se
datoreaza dobânzi.
Exemplu de calcul al impozitului pe clădiri
Valoarea de inventar a clădirii = 209.990.725.000 lei
Cota de impunere = 5%
Impozitul pe clădire = Valoarea de inventar a clădirii * Cota de impunere
Impozitul pe clădire = 209.990.725.000 * 5% = 10.499.536.250 lei / an
Impozitul pe clădire / trimestru = 10.499.536.250 / 4 = 2.624.884.063 lei / trimestru
69
REGIONALA IAŞI
Elementele tehnice ale impozitului pe clădiri
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea Cota de Termenele de

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului de impunere plată
evaluare
Clădirile datele de 15
deţinute în cuprinsă martie, 15
proprietate CNCF”CFR” CNCF”CFR” CNCF”CFR” Veniturile m² între 5% şi iunie, 15
de Iaşi Iaşi Iaşi obţinute de 10%, septembrie şi
CNCF”CFR” CNCF”CFR” inclusiv. 15
Iaşi Iaşi noiembrie,
inclusiv.
Flux informaţional - Impozitul pe clădire

Fişa mijlocului fix
Valoarea de inventar
Serviciul Mărimea impozitului de plată

financiar-
contabil
Declaraţia privind
stabilirea impozitul
pe clădiri Ordin de Extras
plată de cont
Direcţia
impozite şi
taxe locale Banc Post
Trezoreria
Finanţelor
Fublice
70
REGIONALA IAŞI
II. 9. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe teren
in anul fiscal 2005;
colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale ;
de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale;
71
REGIONALA IAŞI
Contribuabilii
Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru
acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.
Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru
a)terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
b)orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu
personalitate juridică;
c)orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d)orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizată
provizoriu sau acreditată;
e)orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
f)orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
g)orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face parte
din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând
suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;
h)orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât
durează ameliorarea acestuia;
i)terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură
sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi
navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea
apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele
folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru
exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în
care nu afectează folosirea suprafeţei solului;
j)orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie, terenurile aferente
infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare
aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare;
72
REGIONALA IAŞI
k)terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri

principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor
reprezentând zone de siguranţă;
l)terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
m)terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în
lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
n)terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia celor
folosite pentru activităţi economice.
Calculul impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a
terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
Plata impozitului
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de
către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Elemente tehnice ale impozitului pe teren
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea Cota de Termenele

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului de impunere de plată
evaluare
Terenurile Sume fixe datele de 15
deţinute în Veniturile stabilite de martie, 15
proprietate CNCF”CFR” CNCF”CFR” CNCF”CFR” obţinute de ha autorităţile iunie, 15
de Iaşi Iaşi Iaşi CNCF”CFR” locale în septembrie şi
CNCF”CFR” Iaşi funcţie de 15
Iaşi mai multe noiembrie,
criterii inclusiv.
73
REGIONALA IAŞI
Exemplu de calcul al impozitului pe teren

Suprafaţa terenului= 725 m²
Zona C
Rangul III
Cota de impunere = 1.425 lei / m²
Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului * Cota de impunere
Impozitul pe teren =1.033.125 lei / an
Impozitul pe teren / trimestru = 1.033.125 / 4 = 258.281 lei / trimestru
Flux informaţional - Impozitul pe teren
Titlu de proprietate Fişe referitoare la suprafaţa

liberă şi cea construită
Serviciul
financiar Mărimea
contabil impozitului
Declaraţie Ordin de Extras

privind plata plată de cont
impozitului pe
teren
Banc Post
Direcţia
impozite şi
taxe locale
Trezoreria
Finanţelor
Fublice
74
REGIONALA IAŞI
II. 10. Aşezarea, calculul şi virarea taxei pe mijloacele de transport
in anul fiscal 2005
colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;
de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale .
Plătitorii
Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie
inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport In cazul
75
REGIONALA IAŞI
unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra
mijlocului de transport se datoreaza de locator.
Scutiri
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
a)autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu
handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b)navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
c)mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d)mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri
în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.
Calculul taxei pe mijloacele de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de

transport,. În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracţiune
mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcţie de capacitatea
cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma
corespunzătoare .
Plata taxei pe mijloacele de transport
Taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, până la
datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de
până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. În cazul unui mijloc de transport
deţinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte integral în
momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al
autorităţii de administraţie publică locală.
Elementele tehnice al taxei pe mijloacele de transport
76
REGIONALA IAŞI
Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea de Cota de Termenele de

impozitului impozitului impozitului impozitului impozitului evaluare impunere plată
Mijloacele datele
de transport Sume fixe de 15 martie,
deţinute în CNCF”CFR” CNCF”CFR” CNCF”CFR” Venituri Capacitatea stabilite 15 iunie, 15
proprietate Iaşi Iaşi Iaşi obţinute cilindrică a de septembrie şi
de din motorului autorităţile 15 noiembrie,
CNCF”CFR” activitate locale inclusiv.
Iaşi desfăşurată
Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport
Automobil mixt cu capacitate cilindrică de 2200 cm³.

2200 cm ³
Fracţine calculată = = 4,4 ≈ 5
500
Suma corespunzătoare mijlocului de transport cu capacitate cilindrică > de 2000 cm³ este
de 86.000lei / automobil
Taxa pe mijlocul de transport = 5 * 86.000 = 430.000 lei / an
Fluxul informaţional al taxei pe mijlocul de transport
Cartea tehnică a
mijlocului de
transport
Serviciul Mărimea taxei pe

financiar contabil mijlocul de transport
Declaraţia
privind taxa pe
Ordin Extras
mijlocul de
de plată de cont
transport
Banc Post
Direcţia
impozite şi
taxe locale Trezoreria
Finanţelor Fublice
77
REGIONALA IAŞI
II. 11. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat
CADRU JURIDIC DE ACTIUNE:
- Legea nr. 338/31.05.2002 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

49/2002 privind modificarea si completarea Lgii nr. 19/2002;
- Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 107/2003 pentru
modificarea si completarea Legii 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de
munca si boli profesionale;
- Legea 346/2002 privind asigurarea accidentelor de munca si boli profesionale
modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/24.10.2003 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 aprobata prin legea nr. 598/2003.
Plătitorii contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat
Contrubuabilii contributiei la asigurarile sociale sunt persoanele fizice sau

juridice care folosesc personal salariat sau strain, incadrat cu contract de muinca pe
durata determinata sau nedeterminata; persoanele asigurate in baza unui contract de
asigurare, incheiat cu directiile de munca si protectie sociala, asociatul unic sau asociatii
ce nu au incheiat contract de munca etc.
In sistemul public sunt contribulabili , dupa caz:
a) Asiguratii ce datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
b) Angajatorii;
c) Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii;
d) Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala , care administreaza
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;
Prin efectul legii, sunt asigurate obligatoriu:
a. Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de
munca ;
78
REGIONALA IAŞI
b. Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt
numite in cadrul autoritatii legislative, executive sau judecatoresti pe
durata mandatului;
c. Somerii.
Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii enemerati mai sus,
angajatii, precum si institutiile care efectueaza plata dreptului de somaj pentru somei,
prevazut mai sus; sunt obligate sa depuna in fiecare luna, la termenul stability de CNPAS
declaratia privind evedenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul
asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la Casa teritoriala de Pensii, in raza
careia se afla sediul angajatorului.
Cote de impunere
 Privind contributia individuala la asigurarile sociale datorate de angajat

este de 9,5% din salariul brut
 Privind contributia la asigurarile sociale a angajatoruluieste de 22% din
Fondul total de salarii.
Calculul contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat
Cotele de contributie de asigurari sociale sunt differentiate in functie de conditiile

de munca normele, deosebite sau speciale.
Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale datorata de asigurati si an gajatori
acestora se fac lunar de catre angajator
Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale pentru someri se fac lunar de catre
institutiile care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Baza de calcul lunară
79
REGIONALA IAŞI
Baza de calcul lunara a contribultiei individualde asigurari sociale in cazul asiguratilor o

constituie:
 Salariile individuale brute , reclizate lunar, inclusive sporurile si adaosurile,
reglementate prin lege sau prin contractul de munca si/ sau veniturile asiguratilor;
 Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care
poate fi mai mic de ¼ din salariul mediu brut lunar.
Baza de calcul lunara la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale o
constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati , precum si veniturile
brute lunare realizate de asigurati.
Aceasta baza de calcul nu poate fi mi mare decat produsul dintre numarul mediu al
asiguratilor din luna penrtu care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 3
salariimedii brute pe economie.
Nu se dotoreaza contributia de asigurari sociale a sumelor ce reprezinta:
 Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondul asigurarilor sociale sau din
fondul andajatorului care se platesc direct de acesta potrivit Legii nr. 19/2000;
 Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfaceriii contractlor
individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator;
 Diurnele de deplasare si indemnizatiile de transfer;
 Sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;
 Premii si alte drepturi exceptate prin legi specile;
Sumele exceptate de la plata cntributiei la asigurari sociale nu se iau in
considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale .
Contrbutia individuala de asigurari sociale datorate de asigurati se retine integral
din salariul sau venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de catre angajator
la Casa teritoriala de Pensii in raza teritoriului in care se afla sediul acesteia.
Termen de plată a contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat
 Data stabilita pentru plata drepturilor salarialepe luna in curs, in cazul

angajatotrilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de
data de 25 a lunii urmatoare celei care se datoreaza plata;
80
REGIONALA IAŞI
 Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor care efectueaza
plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de dat de 25 a lunii
urmatoare celei care se datoreaza plata;
 In situatia in care plata drepturilor salariale se face dupa dat de 25 a lunii
urmatoare clei care se datoraza contributia la asigurarisociale, termenul scadent
pentru plata contributiei este data de 25 a lunii urmatoare pe care se datoreaza
contributia.
In cazul in care data de 25 a lunii este nelucratoare, termenul scadent este prima zi
imediat lucratoare. Neplata contributiei la asigurari sociale genereaza dobanzi si
penalitati de intarziere , pentru ambele contributii.
Exemplu de calcul al contribuţiei la bugetul asigurărilor de stat
Salarul angajatului 12.632.040 lei

Total fond salarii brute 730.257.000 lei
Angajat =9,5 % * 12.632.040 = 1.200.044 lei
Angajator CNCF”CFR” Iaşi = 22% * 730.257.000 = 160.656.540 lei
81
REGIONALA IAŞI
Flux informaţional
Ordin Serviciul financiar contabil Extras

de de cont
plată
Statelor
de plata
Angajat Angajator
Salariu Fond de
brut salarii
Contributia angajatilor Contributia angajatilor

la asigurarile sociale la asigurarile sociale
Banc Post Declaratia de impunere privind

obligatia de plata la Fondul de
asigurari sociale
Casa Judeteana
Trezoreria
de pensii
Finanţelor
Fublice
82
REGIONALA IAŞI
II. 12. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondul de şomaj
- Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca ;
- Ordinul nr.110din 25.02.2002 pentru aprobarea Procedurii privind declararea lunara de
catre angajatori a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, din Monitorul
oficial nr.181/18.03.2002;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2002 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulrea ocuparii fortei de
munca;
- Hotararea de Guvern nr. 93/2004 pentru modificarea si completarea normelor
metodologice de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimulrea ocuparii fortei de munca .
Asiguratii pot fi:
 Cetatenii romani, ce sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania,
legal;
 Cetateni romani care lucreaza in strainatate legal;
 Straini, care pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania sunt
incadrati in munca sau realizeaza venituri legal.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurare pentru somaj si au dreptul sa
beneficieze de indemnizatiile de somaj conform legii.
Contribuabilii , in sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca, buugetul asigurarilor pentru somaj se constituie in principal din:
 Contributiile angajatorilor sau ale altor persoane juridice la care isi desfasoara
activitatea angajatii-considerate privind legea ca fiind assimilate
angajatorului;
 Contributiile individuale ale persoanelor pe care legea le defineste ca fiind
asigurate obligatoriu;
83
REGIONALA IAŞI
 Contributiile datorate de persoanele care incheiecontract de asigurare pentru

somaj.
Cotele de impozitare şi baza de calcul
Aceasta este diferita in functie de suportatorul contributiei la fondul de somaj astfel:
Pentru ANGAJATOR, baza de calcul este fondul total de salarii brute lunare;
Angajatorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru
defasurarea unor activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru
somaj in raport cu drepturile banesti platite acestora din fondul de salarii, daca acestea au
incheiat si un contract individual de munca.
Pentru ANGAJAT, baza de calcul o reprezinta salariul de baza brut lunar
corespunzator functieii indeplinite, la care se adauga dupa caz, indemnizatia de
conducere, salariul de merit si alte drepturi salariale, care fac parte din salariul de baza
sau, dupa caz, asupra veniturilor brute lunare realizate
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru
somaj, in cota de 3%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
asigurati. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la
bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar
brut.
Termenul de plata al contributie la Fondul de pensii este acelasi cu termenul de

virare a impozitului pe salarii si pe veniturile din activitati independente.
Alte personae fizice (asigurati), care realizeaza venituri agricole impozabile au ca
termen de plata sfarsitul trimestrului sau anului.
Exemplu de calcul al contribuţiei la fondul de şomaj
Salariul angajatului 10.526.700 lei
Total fond salarii de bază 890.324.000 lei
Contribuţia angajatului = 1% * 10.526.700 = 105.267 lei
Contribuţia angajatorului = 3% * 890.324.000 = 26.709.720 lei
84
REGIONALA IAŞI
Flux informaional
Serviviul financiar contabil

Ordin Extras
de de cont
plata
Statelor
de plata
Angajat Angajator
Salariu Fond de
de bază salarii

la fondul de şomaj la fondul de şomaj
Banc Post
Declaratia de impunere privind
obligatia de plata la Fondul de
şomaj
Trezoreria
Finanţelor Agentia Nationala de
Fublice Ocupare a Fortei de Munca
85
REGIONALA IAŞI
II. 13 Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la asigrările de sănătate
- Legea nr. 145 din 24.07.1997Legea asigurarilor sociale de sanatate din Monitorul
Ofinial nr. 178/31.07.1997;
- Ordinul Ministrului Sanataltii nr. 136 /03.03.1999 pentru modificarea ordinului
ministrului sanatatii nr.754/1998;
- Ordinul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr 331/24.05.2001 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de executare silita din Monitorul
official nr. 518/30.08.2001;
- Ordonanta de urgenta nr.180/26.10.2000 pentru modificarea si completarea legii
145/1997
-Ordinul nr.2465/03.13.2000 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice
de aplicare a Contractului-cadru… aprobat prin Hotararea Guvernului 399/2000;
-Normele metodologice din 19.07.2000 privind aplicarea Contractului-cadru privind
conditiile acordarii asistentei medicale si sistemului de asigurari sociale de sanatate
pentru 2000.
Contribuabilii
Potrivit Lg. 145/1997, cu odificarile ulterioare si completari, sunt supuse asigurarii in
mod obligatoriu:
 Cetatenii romani cu domiciliul inb tara;
 Cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania.
Inclusiv , potrivit legii mentionate anterior, mai sunt supuse in mod obligatoriu
asigurarii angajatorii si salariatii cu contract individual de munca.
Cota de impunere
Cota de impozitare difera dupa cum contribuabil este angajatorul sau salariat cu
contract individual de munca.
Angajatorul are obligatia sa retina sis a vireze Casei de Asigurari si Sanatate
contributia pentru asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% din Fondul de salarii ;
deasemenea retine si vireaza in numele salariatilor contributia pentru asigurarile sociale
de sanatate in cota de 6,5% din salariul brul al fiecarui salariat
86
REGIONALA IAŞI
Potrivit legii , in categoria veniturilor sociale brute se include si indemnizatiile cuvenite

pentru:
 Persoanele aflate in perioada de intrerupere a activitatii pentru cresterea
copilului, pana laimplinirea varstei de 2 ani a acestuia;
 Personalul care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de
intrerupere a activitatii.
Aplicarea cotelor de impozitare mentionate mai sus este valabila si:
o In cazul asiguratilor ce lucreaza pe baza de conventie civila de prestari
servicii,asupra veniturilor impozabile;
o Pentru liber-profesionisti, asupra asupra veniturilor impozabile;
o Pentru per. Fizice ce nu au calitate de angajat si care nu sunt liber-
profesionisti, asupra venitului agricol
o Asupra drepturilor de pensie , pensie suplimentara, ajutor de somaj,
ajutor de integrare profesionala si alocatii de sprijin;
o Asupra veniturilor impozabile asupra pers. care nu sunt nici salariate
sin u se incadreaza nici in una din sitatiile mentionate, dar care au
obligatia sa-si asigure sanatatea
Referitor la fondul de salarii aici se include suma veniturilor in bani si/sau natura
obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata în baza unui contract de munca
inclusiv sumele platite din acest fond pentru concediile medicale. Deasemenea in Fondul
de salarii se include indemnizatiile pentru activitatile desfasurate ca urmare a unei functii
de demnitate publica, drepturile de solda lunara, indemnizatii privind sporuri si alte
drepturi ale cadrelor militare numele primate de reprezentantii in adunarea generala a
actionarilor, in consiliul de administratie si comisia de cenzori, si alte drepturi si
indemnizatii de natura salariala acordate in bani si in natura de catre angajator.
Lunar, se mai aplica cota de impozitare de 7% si asupa ajutorului de somaj,
ajutorului pentru intrgrare profesionala sau alocatiei de sprijin.
87
REGIONALA IAŞI
Termen de plată
- Termenul de plata al contributie la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

este acelasi cu termenul de virare a impozitului pe salarii sip e veniturile din activitati
independente.
- Pensionarii si somerii platesc contributia lunar.
Alte personae fizice(asigurati) care realizeaza venituri agricole impozabile au ca termen
de plata sfarsitul trimestrului sau anului.
Fondul special de sanatate publica deschis la trezoreriile teritoriale; inn cazul nevirarii
la termenele stabilite a taxelor datorate se percep majorari de intarziere ic cuantumurile
stabilite pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat.
Plata contribuţiei la asigurările de sănătate
Se efectueaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna expirata, atat pentru
angajat cat si pentru angajator.
Contributiile pentru aceste categorii de personae se efectueaza :
 De catre bugetul de stat, pentru personele care satisfac serviciul military in termen
sau care executa o pedeapsa privata de libertate sau arrest preventive, sau care fac
parte din familii care beneficiaza de ajutor social.
 De catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele care se afla in
concediu medical in concediu pentru sarcina sau in concediu medical pentru
ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
Exemplu de calcul al contribuţiei la asigurările de sănătate
Salariul brut al angajatului 12.632.040 lei
Total fond salarii brute 730.257.000 lei
Contribuţia angajatului = 6,5 % * 12.632.040 = 821.083 lei
Contribuţia angajatorului = 7% * 730.257.000 = 51.117.990 lei
88
REGIONALA IAŞI
Flux informaţional
Ordin Extras
Serviviul financiar contabil
de de cont
plata
State
de plata
Angajat Angajator
Salariu Fond de
de bază salarii

la asigurările de sănătate la asigurările de sănătate
Declaratia de impunere privind

Banc Post obligatia de plata la bugetul
asigurărilor de sănătate
Trezoreria
Finanţelor Casa judeţeană de
Fublice asigurări de sănătate
89
REGIONALA IAŞI
II. 14 Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondurile speciale
II.14A. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondul pentru handicapaţi

neangajaţi
Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre

acestea se fac in conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari in
vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, in scopul
integrarii socio-profesionale a acestor persoane.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca in conditiile legii, de catre
persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor
profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract
individual de munca.
Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de
locuri de munca protejate, special organizate, in scopul eliminarii impedimentelor de
orice fel, prin asigurarea inlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.
Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz in care
persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de
la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate si al
produselor finite pe care le realizeaza.
Persoanele fizice sau juridice care angajeaza persoane cu handicap pot infiinta
unitati protejate, autorizate de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap.
Modul de autorizare a acestor unitati se stabileste in normele metodologice de aplicare a
prezentei ordonante de urgenta.
Unitatile protejate sunt unitati special organizate si amenajate potrivit cerintelor
persoanelor- cu handicap, in vederea desfasurarii activitatii acestor persoane, cu
eliminarea oricarui impediment.
90
REGIONALA IAŞI
Unitatile protejate vor fi sprijinite, atat la intiintare, cat si pe parcursul desfasurarii

activitatilor lor, de autoritatile administratiei publice locale, de inspectoratele de stat
teritoriale pentru persoanele cu handicap si de organizatiile eguvernamentale ale
persoanelor cu handicap sau care au activitati de protectie peciala a persoanelor cu
handicap.
Unitatile protejate pot fi:
a) agenti economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de
proprietate, care au cel putin 50% din numarul de angajati persoane cu handicap incadrate
cu contract individual de munca;
b) sectii, ateliere sau alte structuri fara persorialitate juridica din cadrul agentilor
economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si
cel putin 50% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract
individual de munca;
c) asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o
persoana cu handicap , precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii,
sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de
asigurari sociale prevazute de lege.
La inceputul fiecarui an calendaristic unitatile protejate au obligatia sa prezinte
inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap o informare care va
cuprinde datele necesare pentru a dovedi respectarea dispozitiilor legale referitoare la
functionarea unitatilor proteste si masurile intreprinse pentru realizarea adaptarilor si
inlesnirilor necesare pentru desfasurarea activitatii persoanelor cu handicap.
Unitatile protejate pot organiza cursuri de calificare la locul de munca pentru
persoanele cu handicap adulte, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, al
Ministerului Educatiei Nationale si al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu
Handicap.
Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti
agenti economici, care au un numar de cel putin 100 de angajati, au obligatia de a angaja
persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4% din
numarul total de angajati.
91
REGIONALA IAŞI
Persoanelor cu handicap angajate cu contract individual de munca li se asigura

toate adaptarile si inlesnirile necesare pentru inlaturarea oricaror impedimente in
activitatea pe care o desfasoara.
Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti

agenti economici, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la art.
42, au obligatia de a plati lunar la Fondul de solidaritate sociala pentru persoanele cu
handicap o suma egala cu salariul minim brut pe economie inmultit cu numarul locurilor
de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.
Exemplu de calcul al contribuţiei la fondul de solidaritate socială pentru

persoanele cu handicap:
Calculul contribuţiei la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu

handicap:
Compania are cca 3200 de angajaţi
Numărul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate:
3200 * 4 % = 128 persoane cu handicap
Contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap= Salariul

minim pe economie * Numărul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate
Contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap = 3100000 *

128 = 334.800.000 lei
92
REGIONALA IAŞI
Fluxul informaţional - Contribuţia la fondul de solidaritate socială pentru

persoanele cu handicap
Stat de
salarii
Serviciul financiar
contabil Mărimea
contribuţiei
Declaraţia
privind calculul Ordin Extras
şi virarea de de cont
contribuţiei plată
Banc - Post
Secretariatul de
stat pentru Trezoreria
pesoanele cu
handicap
93
REGIONALA IAŞI
II.14B. Aşezarea, calculul şi virarea contribuţiei la fondul de risc şi accidente de

muncă
Contribuabilii sunt persoanele juridice care desfăşoară activităţi ce presupun un

amunit risc pentru salariaţi.
Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu se

aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale

sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta, potrivit
legii;
b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor
individuale de muncă, al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru
cooperator;
c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de
autor;
d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de
lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;
e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Contribuţiile se colectează de fondurile teritoriale şi se virează către Fondul Naţional.
Termenele de plată a contribuţiilor de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale sunt:
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale chenzinal;
94
REGIONALA IAŞI
c) până la sfârşitul lunii pentru luna în curs

Contribuţia la fondul de risc şi accidente se calculeză prin raportare cotei de 0,5 %
la fondul de salarii.
Exemplu de calcul
Fondul de salarii = 890.324.000 lei
Contribuţia la fondul de risc şi accidente = 0,5 % * 890.324.000 = 4.451.620 lei
Flux informaţonal
Stat de salarii
Serviciul financiar Mărimea

contabil contribuţiei
Declaraţia
privind calculul
şi virarea Ordin Extra
contribuţiei de s de
plată cont
Banc - Post
Fondul
teritorial
Trezoreria
Fondul
naţional
95
REGIONALA IAŞI
Bibliografie
 G.A. STEFURA “PROCESUL BUGETAR IN ROMANIA”, ED. TIPO, IASI,
2004;
 GH. VOINEA,G.A. STEFURA, A. BOARIU, M. SOROCEANU “IMPOZITE,
TAXE SI CONTRIBUTII”,ED. JUNIMEA, IASI, 2005;
 CODUL FISCAL 2005
 ACTE NORMATIVE : LEGI, ORDINE ŞI ORDONANŢE
GUVERNAMENTALE
96

Organizarea Şi Funcţionarea CNCFR "CFR" REGIONALA IAŞI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea Şi Funcţionarea CNCFR "CFR" REGIONALA IAŞI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Organizarea şi funcţionarea CNCFR “CFR” REGIONALA IAŞI

I.1. Scurt istoric.

I.2. Infiinţarea CNCFR “CFR” SA

 Societatea Naţională de Transport Călători “CFR-Călători”- cu statut de societate

I.3. Obiect de activitate

CNCF “CFR” desfăşoară activităţi de interes public naţional, în scopul realizării

 Gestionarea infrastructurii feroviare şi punerea acesteia la dispoziţia operatorilor de

I.4 Structura organizatorică

Pe primul nivel, din punct de vedere ierarhic, se află Directorul regional, pe

şi birouri care gestionează informaţiile primite din teritoriu şi răspund de buna

Divizia economică este cea răspunzătoare de fundamentarea şi realizarea

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR”

DIVIZIA DIVIZIA DIVIZIA DIVIZIA ECONOMIC SERVICIUL RESURSE DIVIZIA

ORGANIGARAMA – DIVIZIA ECONOMICA

Serviciul Serviciul contracte Serviciul Serviciul

Biroul Biroul financiar

I.5. Structura de personal.

CNCF”CFR” SA are cca. 3200 de angajaţi. Aceştia au fost încadraţi în funcţie în

Nr. Structura de Clasa de Coeficientul Salariul de Studii Nr. Vârsta

1. Personal 1-5 1- 1,274 3200000- medii 500 22- 45

2. Personal din 6 - 35 1,306 – 2,746 3658000- medii 900 22- 48

I.6.Funcţionalitatea CNCF “CFR” SA.

Funcţionalitatea Companiei reiese din implicarea, răspunderile, competenţele

1. serviciul resurse umane, împreună cu toate celelalte divizii care alcătuiesc

6. divizia patrimoniu trimite serviciului contabilitate datele privind obligaţiile către

Functionalitatea CNCF”CFR” SA. Regionala Iasi. Implicare, raspunderi, competente.

Serviciul 1. Divizia 1. Divizia

Serviciul Serviciul contracte

I.7. Relaţiile CNCF”CFR” SA. cu mediul exterior.

unităţile BANC POST; decontarea contribuţiilor şi impozitelor obligatorii către

RELAŢIILE CNCF “CFR” SA. CU MEDIUL EXTERIOR

CLIENTI 4. CNCF”CFR” SA 1. FUNIZORI

I.8. Structura şi evoluţia prelevărilor obligatorii de la CNCF”CFR” IAŞI în

11. TOTAL rd.

Ponderea fiecărei categorii de impozit in totalul veniturilor bugetare plătite de

II.1 Metodologie şi proceduri prezente în cuantificarea previzională a obligaţiior

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de

Elementele tehnice ale impozitelor:3

 Obiectul impozitului reprezintă elementul concret asupra căruia se aşează şi

de măsură naturale, ca de exemplu: m² pentru construcţii, arii pentru terenuri;

II.2. Realizarea veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare este concepută global, pornind de la o limită

II.3. Aşezarea, calculul şi virarea impozitului pe profit

CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE:

- Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit;

anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane:

Sfera de aplicare a impoziului pe profit:

 în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care

 diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a

 cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi

pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în

 amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;

penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevăzute în contractele

 alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la

Plata impoziului pe profit se efectueaza timestrial pana la data de 25 inclusiv a primei

Contibuabilii care au definitivat pana la 15 februarie inchiderea exercitiului financiar

Plata impozitului pe profit

Elementele tehnice ale impozitului pe profit sunt redate în tabel.

Obiectul Subiectul Plătitorul Suportatorul Sursa Unitatea Cota de Termenele

Exemplu de calcul al impozitului pe profit.

Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16%