1.

Date generale

NUME: Chiseliţa
PRENUME: Lilia
DATA NAŞTERII: 01.02.1979
SEXUL: Feminin
CETĂŢENIA: Republica Moldova
STAREA CIVILĂ: Căsătorită, doi copii
DOMICILIUL: mun. Chişinău, com. Stăuceni, str.Unirii 20 ap.338
Tel: 069789992(personal)
STUDII: 1996- 2001 Universitatea de Stat din Tiraspol
1994-1996 Şcoala medie din Cuizăuca, r-nul Rezina

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

2010-2014 profesor de matematică LT "M. Sadoveanu" mun.Chişinău

2014-prezent profesor de fizică şi matematică LT "Dragoş-Vodă" com. Stăuceni

STAGII DE FORMARE

07.11.2016-19.11.2016-Cursuri de specializare, Institutul de Formare Continuă

01.10.2016-28.10.2016-Cursuri de formare continuă ,Institutul de Formare
Continuă
ABILITĂŢI

Cunoaşterea calculatorului
Limbi străine: limba franceză(începător), limba engleză( începător),limba
rusă(avansată)

1
 2.Argumente în favoarea solicitantului gradului didactic
2.1 Preocupările pentru dezvoltarea profesională
"Performant este omul care se perfecţionează mereu pe
sine şi învaţă necontenit pe alţii şi de la alţii" (N .Iorga)
În calitate de profesor conştientizez faptul, că problema autoinstruirii
permanente este de o importanţă deosebită.
a) Nivel individual
Studierea literaturii de specialitate din domeniile: psihopedagogice-
psihologia copilului, psihologia inteligenţei multiple, motivaţia, cercetarea
pedagogică; metodica predării matematicii în cercetarea aspectelor motivaţionale
la predarea matematicii, evaluarea cunoştinţelor şi capacităţilor la orele de
matematică; de specialitate în activitatea cu elevii cu CES şi cu elevii dotaţi şi
pregătirea lor pentru concursurile la obiect; metode moderne de predare/învăţare.
b) Nivel de catedră
• Prezentarea orelor demonstrative:24.10.2014- clasa VI-a "A" cu subiectul "
Adunarea numerelor întregi cu semne diferite"; 28.03.2016- clasa VII-a "B"
cu subiectul "Înmulţirea şi împărţirea rapoartelor algebrice"; 13.01.2017- clasa
V-a "C" cu subiectul " Adunarea fracţiilor cu numitori diferiţi"; 13.01.2017-
clasa VIII-a "B" cu subiectul "Noţiunea de ecuaţie de gradul întâi cu două
necunoscute .Graficul. Panta dreptei";25.01.2017-clasa VII-a "B" cu subiectul
"Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuaţiilor şi/sau sistemelor de ecuaţii"
• Membru al comisiei metodice " Matematică şi Ştiinţe"
• Membru al comisiei de verificare a registrelor şcolare.
• Asistenţe la membrii catedrei de "Matematică şi Ştiinţe"
c) Nivel instituţional
• Participări la seminarele instructiv-metodice
• Asistări la consiliile profesorale
• Participări la consiliile metodice
• Realizarea activităţilor extracurriculare în colaborare cu profesoara de
matematică Patrașcu Rodica: 13.01.2017 - cu subiectul "Maratonul
intelectualilor" şi 26.01.2017 - cu subiectul "Magia matematicii" cu
participarea elevilor claselor a VI-a şi VII-a.
• Organizarea anuală a olimpiadei locale la matematică.
• Asistări la lecțiile publice în cadrul comisiei metodice „Matematică și Științeˮ
din care fac parte.
d) Nivel municipal
• Participarea la seminarul municipal instructiv-metodic cu tematica: "Evaluarea
realizării competenţelor curriculare la matematică:accente teoretice şi
tehnologice practice" realizat în incinta L T " Traian"
• Participarea la organizarea Concursului Internaţional de matematică
"Kangourou",L T "Dragoş-Vodă".
2
 • Participarea sistematică la reuniunile metodice la matematică.
e) Nivel naţional
• Participarea la cursurile de formare continuă la specialitatea matematică
realizate în cadrul Institutului de Formare continuă.
2.2 Implicarea în activitatea instituţiei de învăţământ
În calitate de cadru didactic m-am implicat şi am participat la nivelul şcolii în
activităţi cultural-artistice , precum şi în activităţi extracurriculare cum ar fi:
"Maratonul intelectualilor" cu participarea elevilor clasei a VI-a; "Magia
matematicii" cu participarea elevilor clasei a VII-a.
• În fiecare an am prezentat câte o lecţie demonstrativă în cadrul comisiei
metodice.
• Membru al comisiei metodice "Matematică şi Ştiinţe"
• Membru al comisiei de verificare a registrelor şcolare.
• Membru al comisiei de observatori la susţinerea examenelor de absolvire a
claselor a 9-a.
• Organizez şi desfăşor anual olimpiada internă la matematică.
• Particip la seminarele instructiv-metodice în cadrul instituţiei.
• Implicarea în diferite discuţii cu psihologul şcolii, diriginţii de clase, părinţi în
scopul motivării necesităţii formării personalităţii active, tolerante,responsabile,
inteligente în procesul de instruire a noilor generaţii.
• În calitate de diriginte mă implic în procesul de autoinstruire al elevilor menit
să le dezvolte personalitatea, capacitatea de lucru în echipă, capacitatea de
comunicare, de a-i orienta în carieră şi de a le cultiva gustul pentru frumos.
Menţin şi dezvolt relaţii armonioase şi de parteneriat cu părinţii.
• Am fost membru a comisiei de observare la examenele de absolvire clasei a IX,
pe parcursul ultimilor doi ani.
• Am participat la toate ședințele consiliului profesoral, având uneori și
prezentări de comunicări.
• Am organizat ședințe cu părinții cu diverse tematici, de exemplu: „Încrederea
în sineˮ, „Motivarea elevilor pentru a învățaˮș.a.

2.3 Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de

învăţământ
Şcoala a fost şi va rămâne cel mai important factor în formarea unei personalităţi.
Imaginea şi prestigiul unei şcoli sunt date de calitatea celor care o slujesc şi de
reuşitele celor care i-au călcat pragurile în calitate de elevi. Pentru promovarea
imaginii Liceului Teoretic „Dragoș-Vodăˮ din com. Stăuceni, pe parcursul anilor
2014-2017 am realizat un şir de acţiuni:
• Am organizat și desfășurat în anul de studii 2015-2016 Concursul Internațional
de matematică „Kangourouˮ.
• Am participat la seminarul instructiv-metodic, desfășurat în cadrul Liceului
Teoretic „Traianˮ la data de 05.12.2014, subiectul fiind "Evaluarea realizării

3
 competenţilor curriculare la matematică: accente teoretice şi tehnologice
practice"
• Am participat la seminarul instructiv-metodic pentru diriginţii de clasă,
subiectul fiind:"Modalităţi de ghidare în carieră" la data de 02.11.2016
• Particip cu elevii la concursul de sector la matematică, anul acesta obţinând
locul III la sector,elevul clasei a VIII-a Vulpe Andrei.
• Permanent sunt în procesul de autoinstruire, care îmi permite să particip la
activități la nivel curricular cât și extracurricular.

3. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale

„Trebuie să dăm problemei o formă care să facă
întotdeauna posibilă rezolvarea eiˮ
(Niels Henrik Abel)
Astăzi se afirmă cu tot mai multă convingere că, fundamentul culturii
moderne îl constituie matematica, că indiferent de domeniul în care activează
omul modern, trebuie să posede o bună pregătire matematică pentru a soluționa
multiplele și variatele probleme ale vieții.
Matematica nu este o simplă tehnică de folosit într-un singur domeniu
limitat, ci unul din modurile fundamentale ale gândirii umane. Existența umană,
viața, presupun activitatea gândirii care este stimulată și ajutată în mare măsură de
matematică.
Noțiunea de problemă, ca moment inițial al activității de gândire, este una
din noțiunile fundamentale ce străbate aproape întreaga psihologie a gândirii.
Acolo unde nu există o problemă sau o întrebare, o sarcină sau o dificultate, unde
nimic nu trebuie căutat de rezolvat, acolo lipsește finalitatea gândirii.
Pedagogul matematician G. Polya considera că scopul predării matematicii:
de a-i face pe tineri să gândească și mijlocul îl reprezintă rezolvarea de către elevi
a problemelor care cer un anumit grad de creație, de nerutinare.
Rezolvarea de probleme poate fi privită ca un proces prin care elevul descoperă
problema ca o combinație de reguli învățate anterior și o poate aplica pentru a
ajunge la o soluție.
Rezolvarea problemelor de matematică contribuie la clasificarea,
aprofundarea și fixarea cunoștințelor învățate la acest obiect de studiu, dar și cere
elevilor eforturi de gândire care să fie îndreptate spre un anumit scop, care necesită
orânduirea judecăților într-o anumită ordine, fapt ce determină formarea unei
gândiri logice, coerente.
Pentru rezolvarea problemelor trebuie adoptată o anumită strategie care
urmărește firul logic al conexiunilor din problemă și o tactică corespunzătoare
cuprinzând verigile elementare prin care se realizează rezolvarea.
În baza acestora mi-am propus să cercetez tema: „ Implementarea strategiilor
didactice e dezvoltare a competenţei de a rezolva probleme în cadrul lecţiilor de
matematicăˮ, având ca scop să formez și să dezvolt creativitatea elevilor la
rezolvarea problemelor. Pentru aceasta mi-am propus următoarele obiective:
• Studiul literaturii metodice de specialitate privind problematica cercetării.
4
 • Evidențierea unor strategii didactice la rezolvarea problemelor.
• Utilizarea celor mai eficiente strategii didactice la rezolvarea problemelor.
• Dezvoltarea capacităților de explorare/investigare și rezolvare de probleme.

Strategii de rezolvare a problemelor

O definiție simplă a noțiunii de strategie de rezolvare de probleme este:
“un ansamblu de reguli de selectare și combinare a regulilor extrase din volumul de
cunoștințe.” Strategia stabilește în același timp şi ordinea de prioritate a folosirii
acestora, precum si modificarea sau operarea în alt mod a lor. Mai putem spune ca
strategia indică pașii necesari reducerii golului. Procedeele euristice determina
linia directoare a rezolvării problemei, adică strategia, iar detaliile, verigile prin
care se realizează rezolvarea, definesc tactica. Strategia si tactica sunt cele doua
elemente esențiale ale unui plan de rezolvare a unei probleme. În rezolvarea
problemelor distingem planuri sistematice (complete) si planuri euristice
(probabiliste). Planul complet presupune o explorare sistematica a tuturor
posibilităților, astfel ca după un număr finit de pași să se ajungă la rezultat. Acestui
plan îi corespunde o strategie completă sau algoritmica. În principiu, un plan
algoritmic, conduce sigur la soluție, dar de obicei numărul pașilor este mare. În
cazul unui plan euristic, recurgem la procedee prin care scurtăm activitatea de
căutare și reducem numărul de încercări, verificând doar ipotezele cu probabilitatea
de aplicabilitate cea mai mare.
În general, o strategie algoritmica reprezintă o înlănțuire secvențială de etape
desfășurate sistematic intr-o ordine prestabilită, standard, și care conduce în mod
cert la rezolvarea unei probleme. Strategiile de tip algoritmic își au rostul lor în
rezolvare: cunoscând anumite relații între necunoscute și datele problemei, acest
fapt ne scutește de descoperiri repetate.
De exemplu la tema: „Adunarea și scăderea numerelor naturaleˮ,analiza
problemei: Într-un autobuz erau 29 de călători. La prima stație au coborât 7, la a
doua stație au urcat 14. Câți călători sunt acum în autobuz?
Întrebarea 1: Câți călători erau la început în autobuz?(Răspuns:29 călători)
Întrebarea 2: Ce s-a întâmplat la prima stație?(Răspuns: Au coborât 7 călători)
Întrebarea 3: Asta înseamnă că în autobuz vor rămâne mai mulți sau mai puțini
călători? (Răspuns:….mai puțini)
Întrebarea 4:Prin ce operație vom afla câți călători vor rămâne în autobuz, după
ce au coborât 7? (Răspuns:….prin scădere)
Întrebarea 5:Cum?( Răspuns: Din numărul călătorilor care erau la început
scădem numărul călătorilor care au coborât 27-7=22)
Întrebarea 6:Ce s-a întâmplat la a doua stație? ?( Răspuns:…au urcat 14
călători.)
Întrebarea 7: Asta înseamnă că în autobuz vor fi mai mulți sau mai puțini
călători? ( Răspuns:….mai mulți.)
Întrebarea 8: Prin ce operație vom afla câți călători sunt după ce au urcat 14?
( Răspuns:…prin adunare: numărul călătorilor care erau în autobuz îl adunăm cu
numărul călătorilor care s-au urcat, 22+14=36)

5
Întrebările trebuie să fie precise, în contextul conţinutului să fie exprimate simplu
şi clar. Ele trebuie să vizeze un răspuns unic.
Exista însă numeroase situații, mai ales în problemele de demonstrat, în care
regulile concrete de rezolvare nu sunt cunoscute de elev, nefiind încă descoperite.
“Un bun rezolvitor de probleme se apropie de soluția unei probleme pe cale
euristică și abia apoi o prezintă algoritmic.” Este o strategie bună şi în același timp
economică.
De altfel, acestea sunt funcțiile euristicii – disciplina care reunește procedeele
menite să conducă la descoperire și invenție.
Dar de fiecare dată când se analizează strategiile de rezolvare a problemelor ele nu
sunt nici pur standardizate, nici pur euristice, dar uneori pot fi, cu precădere,
euristice sau algoritmice, În funcție de natura situației problematice, de aceea între
limitele extreme ale algoritmului si euristicului se interpun o gamă întinsă de forme
intermediare, mixte.
Deoarece cunoașterea este un proces și nu un produs, elevul trebuie învățat să
participe la procesul care face posibilă crearea de cunoștințe,sa gândească el însuși
matematic, să privească fenomenele într-o ierarhie a învățării. Dacă sunt asigurate
condițiile interne necesare rezolvării problemei, elevul este capabil sa rezolve în
funcție de indicațiile furnizate și de capacitatea sa intelectuală. Aceste condiții sunt
următoarele:
1. alăturarea regulilor care urmează sa fie îmbinate pentru a ajunge la soluție;
2. actualizarea regulilor aferente, prin îndrumări verbale sub forma unor întrebări
cu rol de a stimula această actualizare;
3. dirijarea gândirii pe anumite direcţii, atât prin îndrumări verbale furnizate din
exterior, cât şi prin „autoinstrucţiuni”.
Îndrumările verbale cu rol de corectare a rezultatelor trebuie sa fie exprimate
(traduse) în acelaşi mod utilizat de elevi în încercările lui de rezolvare a
problemelor (activ, iconic, simbolic).
Așadar, este foarte important pentru desfăşurarea procesului rezolutiv ca
elevul să-şi adreseze lui însuşi îndrumări, adică “autoinstrucţiuni” . Astfel de reguli
de autoinstruire sunt numite strategii (sau reguli) supraordonate, care ne indica
modalităţi de combinare a regulilor extrase din volumul de cunoștințe. Strategiile
care ghidează rezolvarea problemelor sunt “independente” de conţinut, se refera la
modul general de comportare a elevului indiferent de ceea ce studiază el. Exemple
de astfel de strategii sunt furnizate de metodele şi procedeele euristice aplicate
direct sau apelate prin întrebări care au şi rol mobilizator şi de menţinere a unei
tensiuni benefice rezolvării problemelor. Aceste îndrumări verbale se transmit de
obicei prin conversaţie euristica, metoda care determina elevii “la investigaţie prin
efort personal de căutare în sfera informaţiilor existente deja în mintea lor”
“profesorul trebuie sa ajute, dar nici mult şi nici prea puţin, astfel ca elevului să-i
revină o parte raţională din muncă.” În privinţa tipurilor de întrebări pe care
profesorul le pune în sprijinul elevului, acestea se clasifica în mai multe moduri.
În cadrul conversației euristice predomină cele două tipuri de întrebări:
- de verificare a memoriei:

6
a) de tip reproductiv: “ce este?”, “ce ați avut?”
b) de tip reproductiv-cognitiv: “care este?”, “ce?”, “când?”
- de stimulare a gândirii: “ce ne spune…?”, “cum aplicăm?”, “la ce ne este util/ă?”.
O altă clasificare a tipurilor de întrebări, este următoarea:
- întrebări convergente: îndeamnă la analize, comparaţii, sinteze corespunzătoare
unei gândiri de acelaşi tip;
- întrebări divergente: exersează gândirea pe traiectorii originale;
- întrebări de evaluare: necesită emiterea de judecaţi de valoare, de anticipare.
Exemplu de rezolvare a unei probleme: Un dreptunghi şi un pătrat au perimetre
egale. Ştiind că aria pătratului este egală cu 81 cm şi că dreptunghiul are lăţimea
egală cu 7 cm, să se determine lungimea dreptunghiului.
IPOTEZA:
Î1:Ce cunoaştem din ipoteză?(R:....că un dreptunghi şi un pătrat au perimetrele
egale, adică Pp=Pd)
Î2:Ce cunoaştem despre aria pătratului? (R: Aria pătratului este egală cu 81 cm2)
Î3:Ce cunoaştem la dreptunghi? (R:......lăţimea dreptunghiului egală cu 7 cm)
Î4:Ce trebuie de determinat? (R:......lungimea dreptunghiului)
REZOLVARE:
Î5: Ce ne spune ipoteza?(R: Ştim că perimetrul pătratului este egal cu perimetrul
dreptunghiului Pp=Pd(1) )
Î6:Care sunt formulele de calcul pentru perimetrul pătratului şi perimetrul
dreptunghiului?( R: Pp=4∙lp, iar Pd=2∙ (Ld+ld) )
Î7: Cum putem scrie relaţia (1)?(R:......o putem scrie astfel: 4∙lp= 2∙ (Ld+ld) (2))
Î8: Cum putem aduce această relaţie la una mai simplă?(R:....împărţim relaţia la
2, obţinem: 2∙lp=Ld+ld)
Î9: Ce ne spune ipoteza despre lăţimea dreptunghiului? (R: Cunoaştem că ld=7 cm)
Î10: La ce ne este utilă?(R: Înlocuim în relaţie, obţinem: 2∙lp=Ld+7(3))
Î11: Câte informaţii am folosit până acum? (R: Am folosit două informaţii)
Î12: Ce informaţie a mai rămas în ipoteză ? (R: În ipoteză a mai rămas A p=81
cm2)
Î13:La ce ne este utilă această informaţie? (R: Ştiind aria pătratului putem afla
latura lui.)
Î14: Adică? (R: Ap=81 cm2, dar Ap=lp2, ceea ce înseamnă că lp=9 cm )
Î15: Cum putem aplica această informaţie? (R: Înlocuim în relaţia (3), obţinem:
Ld+7=2∙9, Ld=18-7, Ld=11 cm.)
RĂSPUNS: 9cm
La rezolvarea problemelor de fiecare dată îndrum elevii singuri să pună
aceste întrebări şi evident să răspundă, dezvoltându-le independenţa în gândire şi
acţiune. Matematica școlară este privită de mulți, inclusiv și de mine, ca o
excelentă gimnastică a minții care ordonează si disciplinează gândirea, chiar daca
de cele mai multe ori în orele de matematica nu se rezolvă probleme cu
aplicabilitate directa în practica, ci problemele rupte de realitate, care servesc parcă
doar pentru a înainta în tainele matematicii. „A ști sa rezolvi o problema este o
îndemânare practică – o deprindere – cum este înotul, schiul, cântatul la pian care
7
se poate învăța prin imitare si exercițiu.” Formarea deprinderilor ține de însușirea
unor automatisme. Din punct de vedere metodic apare contradicția între trebuința
de a face multe exerciții pentru formarea acestor deprinderi si grija de a nu cădea în
rutina. Aceleași manevre ale gândirii (descompunerea problemei, verificări pe
parcurs etc.) se fac în viteză si în mod „inconștient”. Exerciții si probleme analoage
pentru repetarea metodei sau procedeului (pentru imprimarea în memorie),
gradarea dificultăților în mod excepțional (variații mici în primele etape,
diferențieri mari în ultimele), probleme „contrare” (care sa vehiculeze
contraexemple), probleme combinate care fac legătura între capitolul care se
exersează și alt capitol în care rezolvările sunt deja deprinse, toate acestea converg
spre un program de formare a deprinderilor.
Concluzia importanta este că strategiile care ghidează rezolvitorul sunt
esenţiale în rezolvarea problemelor, indiferent de conţinutul problemei: „Pentru a fi
un adevărat rezolvitor de probleme, elevul trebuie să-şi fi însuşit o mulţime de
deprinderi intelectuale organizate.”

4. Direcţii de perspectivă
Valoarea principală a educației constă în formarea atitudinii pozitive a
copilului față de lumea înconjurătoare.
Orientările noi în programele curriculare permit a educa o personalitate
creativă și receptivă la mediul înconjurător.
În calitate de cadru didactic îmi asum din start responsabilitatea spre deschideri
noi, formare continuă, depășirea obstacolelor pentru schimbare care este un
beneficiu pentru elevi.
În perspectiva activității educaționale, voi tinde spre eficiență, inovație, spre
formarea unei personalități competente, capabile să se adapteze rapid la
schimbările produse de progresul lumii contemporane
Pentru a asigura rezolvarea treptată a acestor probleme planific să urmez:
• Cursuri de perfecţionare;
• Implicări în diferite proiecte;
• Voi continua să organizez diferite activităţi instructiv-educative şi să mă
implic în cele organizate în liceu, în activitatea catedrei metodice şi a
consiliului metodic din instituţia în care activez;
• În cadrul secţiei metodice voi continua să particip în cercetarea şi analiza
problemelor actuale în predarea matematicii, împreună cu colegii de
specialitate;
• Voi participa la seminarele şi întrunirile organizate pentru o colaborare şi
cooperare cu colegii în procesul de realizare a politicilor educaţionale;
• Voi participa la ședințele consiliului administrativ, metodic și cel profesoral
din cadrul instituției;
• Voi pregăti elevi pentru participare la concursuri și olimpiade la matematică.
Profesia de cadru didactic este foarte importantă pentru societate. De el
depinde într-o măsură foarte mare viitorul fiecărui copil.

8
 5.Rezultatele elevilor
Matematica este considerată „Regina Ştiinţelor”, ea ordonează gândirea şi
contribuie la dezvoltarea multilaterală a personalităţii. Sunt conştientă în
permanenţă de faptul că numai prin pregătire sistematică şi profundă în specialitate
poate fi asigurată actualitatea informaţiei de la lecţie. Oamenii deferiţi au obiective
diferite, prin urmare şi modalităţile lor de realizare sunt diferite. Deoarece
dezvoltarea competenței de a rezolva probleme la matematică pentru mine este un
obiectiv principal, fiind dat faptul că majoritatea testelor implică rezolvări de
probleme, iar prin problemele rezolvate se face controlul însușirii teoriei, pentru
compararea rezultatelor am luat rezultatele unor teste.
În scopul obținerii unui tablou real care reflectă reușitele elevilor realizez
diverse metode și tehnici de evaluare atât tradiționale cât și moderne. Reușitele
elevilor sunt date de notele obținute în urma activităților desfășurate de ei
(activitatea la ore, notele obținute la diverse tipuri de evaluări). Totdeauna respect
obiectivitatea în aprecierea elevilor și motivez de ce anume am pus astfel de
calificativ. Implic și elevii să se autoaprecieze.

Tabelul 1. Dinamica rezultatelor şcolare la matematică în clasa a VI-a „Bˮ

Rezultatele elevilor nota medie % calității % reușitei
Evaluarea dată de DL, cl. a V-a
2015-16 7,03 39,13 86,96
Totalurile sem. I, cl. a VI-a 6,67 22,72 100
Evaluarea dată de DL, februarie cl. a
VI-a 2016-17 7,15 42,1 100

100

80

60

40

20

0
evaluarea dată de totalurile sem. I evaluareadată de DL
DL 2015-16 2016-17

nota medie % calității % reușitei

Diagrama 1: Rezultatele clasei a VI-a „Bˮ

9
 Analizând rezultatele obținute, pot constata că rezultatul este satisfăcător,
deoarece reușita elevilor este 100%, a crescut nota medie și procentul calității a
evaluării din luna februarie anul curent față de evaluarea din anul precedent. În
ceea ce privește notele sem. I anul curent nu este o creștere, deoarece notele nu
mai sunt rotunjite.
Tabelul 2. Dinamica rezultatelor şcolare la matematică, a evaluărilor inițiale
în clasa a VIII-a pe parcursul ultimilor trei ani
Rezultatele elevilor în decurs de
3 ani nota medie % calității % reușitei
Evaluarea inițială, cl. a VI-a
2014-15 6,36 32 90,16
Evaluarea inițială, cl. a VII-a
2015-16 6,54 25 91,67
Evaluarea inițială, cl. a VIII-a
2016-17 6,65 30,77 90,38

100
90
80
70
60 nota medie

50 % calității
40 % reușitei
30 % eșecului școlar
20
10
0
evaluarea inițială evaluarea inițială evaluarea inițială
2014-15 2015-16 2016-17

Diagrama 2: Rezultatele evaluărilor inițiale a elevilor clasei a VIII-a pe parcursul

ultimilor trei ani de studii

Conform datelor graficului de mai sus vizând analiza rezultatelor obținute la

evaluările inițiale pe parcursul a celor trei ani de studii, a elevilor clasei a VIII-a,
îmi permit să constat că nota medie este puțin în creștere și procentul reușitei
aproape constant.
Muncesc mult pentru a forma la elevi abilități și competenți teoretice și
practice, în corespundere cu cerințele curriculumului, însă sunt elevi care se
pregătesc sistematic de lecții, având o reușită mai bună, dar sunt și elevi care nu se
pregătesc sistematic, având rezultate nesatisfăcătoare și au nevoie de a munci mai
mult.
10