Sunteți pe pagina 1din 15

Probleme de dezvoltare a gîndirii logice

La o bancă, suma de 3500 lei era repartizată în 12 săculețe care conțineau o anumită sumă de lei,
astfel încît să poată plăti cu ele intacte, orice sume(firește, care nu depășește pe cea totală). Pe
opt dintre aceste săculețe era scrisă suma ce o conține fiecare: 1, 2, 4, 32, 64, 256, 1024, 1453 lei.
Ce sumă era în fiecare dintre celelalte săculețe pentru ca plata preconizată să fie posibilă.
Această problemă am rezolvat-o cu elevii din clasa a V-a la tema ,,Pătratul unui număr
natural’’. La această problemă elevii trebuiau să-și dea seama și să observe că toate numerele
date sunt puteri ale numărului 2, în afară de 1453.

Crearea exercițiilor după o anumită structură, de asemenea, dezvoltă capacitatea elevului de a


gîndi, și mai ales, face apel la cunoștințele acumulate anterior. Am propus elevilor din clasa a
VI-a la tema ,,Ordinea efectuării operațiilor’’ următoarea sarcină:
 Utilizînd paranteze, creaţi un exerciţiu cu numere întregi, astfel încît rezolvarea lui să
solicite efectuarea succesivă a operaţiilor:
adunarea, împărţirea, înmulţire şi ridicare la putere.
 Plasaţi parantezele drepte şi rotunde,astfel încît să obţineţi o propoziţie adevărată.

16 x(- 2)³-44-78-30=-124

La tema ,,Propoziţii adevărate şi propoziţii false” am rezolvat următoarea problemă:


Într-o familie sunt patru fete. Fiecare dintre ele cîntă la un alt instrument şi cunoaşte o altă limbă
străină. Astfel:
 1) Andreea cîntă la chitară;
 2) Fata care vorbeşte franceza cîntă la vioară;
 3) Cea care cîntă la pian nu este Laura;
 4)Marina nu ştie germana;
 5)Andreea ştie spaniola;
 6) Cristina nu cîntă la vioară şi nu vorbeşte engleza;
 7) Laura nu ştie franceza;
 8) Marina nu cîntă la nai;
 9) cea care cîntă la pian nu ştie spaniola;
La ce instrument cîntă Laura şi ce limbă cunoaşte?
Această problemă a stîrnit curiozitatea elevilor pentru a afla ce limbă cunoaşte Laura şi la ce
instrument cîntă ea.

La fel de interesante pentru copii sunt problemele de capacitate. De exemplu :


 Putem oare lua din robinet 4 l de apă, avînd la dispoziţie numai vase cu capacitatea de 3 l
şi de 5 l?
Aceste tipuri de exerciții şi probleme fac ca elevul să-și mobilizeze capacitățile, pe care le
posedă, antrenîndu-le și mai mult.

Direcţii de perspectivă

Pentru a realiza o educație de calitate, în perspectivă


îmi propun următoarele:
 Să fiu permanent la curent cu toate schimbările şi modificările implementate la
matematică la nivel de ţară;
 Să studiez particularităţile de vîrstă ale elevilor, pentru a colabora cu ei în procesul de
învăţare şi formare;
 Să creez condiţii optime la lecţii pentru dezvoltarea atenţiei, gîndirii logice, memoriei,
creativităţii elevilor;
 Să învăţ elevii să înveţe;
 Să particip activ la diverse seminare;
 Să modernizez continuu procesul educaţional prin utilizarea TIC în cadrul orelor, axat pe
formarea de competenţe şi centrat pe elev;
 Să stimulez interesul elevilor pentru obiectul matematica;
 Prin activitatea la lecţii să educ personalităţi.

Rezultatele învățării depind în mare măsură de existența unor motive suficient de


puternice, care să orienteze și să susțină activitatea elevilor. Toate rezultatele, însă, nu
sînt un produs numai al eforturilor și al măiestriei profesorului, ci și al străduinței
elevului.

Dinamica rezultatelor elevilor din clasa a VI-a.


Motto:"Menirea unui profesor nu este să creeze elevi asemeni imaginii lui, ci să ajute elevii să
îşi creeze propria lor imagine"
/ Anonim /
 NUME, PRENUME: Chelari Rodica
 STUDII:
 de cultură generală în școala medie din s.Oniţcani, 2000;
 Colegiul Pedagogic „ Alexei Mateevici”, oraşul Chişinău, 2005, Specialitatea:
„Pedagogia învăţămîntului primar”;
 Universitatea de Stat din Tiraspol, Facultatea:„Fizică /Matematică, Specialitatea:
„ Matematică”, 2008
 ACTIVITATEA PROFESIONALĂ
 2007-2014 profesor de matematică
 2012-2014 profesor de matematică şi educaţie plastică
 RECALIFICĂRI, STAGII ŞI BURSE: martie-aprilie: cursuri de formare
continuă la Institutul de Formare Continuă or.Chişinău
 FUNCŢII DEŢINUTE ÎN CARIERA DIDACTICĂ:
 Coordonator al Catedrei “Arte, Tehnologii şi Sport” (2012-2014)
 Membru al Consiliului Metodic (2012-2014

Participări la seminarele teoretico-practice raionale cu tematica:


 „Unele cerinţe faţă de organizarea procesului educaţional la matematică.
Proiectarea didactică de lungă şi scurtă durată”(19.10.2007, Gim. Paşcani)
 „Proiectarea şi organizarea învăţării din perspectivele educaţiei centrate pe elev”
(28.11.201, LT „Nicolae Donici” Dubăsarii Vechi)
 „Evaluarea – componentă indispensabilă a procesului educaţional centrat pe
elev”(30.03.2012,Gim. Slobozia – Duşca )
 „Motivarea elevilor pentru învăţarea şi formarea de competenţe prin strategii
didactice interactive la lecţiile de matematică” (30.11.2012 lLT Jevreni)
 ,,Evaluarea şi evidenţa progresului şcolar – factor prioritar în sporirea calităţii
rezultatelor elevilor, realizării eficiente a curriculumului la matematică”
(03.03.2013,Gim. Hîrtopul Mare)

Argumente în favoarea solicitantului gradului didactic:


2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională
“Perfecţiunea înseamnă muncă” / P.A.Valery/
Participări la seminarele teoretico-practice locale cu tematica:
 ”Strategii optime pentru recunoașterea propriilor stiluri de învățare”23.01.2014
 ”Abordarea sistemică de formare a competențelor la elevi” 12.11.2013
 ” Particularități ale procesului educațional din perspectiva educației incluzive”
01.10 2013
 ”Teoria inteligențelor multiple bază pentru diversificarea și individualizarea
parcursului școlar” 31.01.2013
 ”Succesul evaluării constă în evaluarea bazată pe succes” 19.11.2012

 Studierea literaturii de specialitate în problematica “Stimularea interrelaţionării elevilor


în cadrul orelor de matematică prin aplicarea strategiilor interactive”;
 Studierea experienţei avansate a colegilor de la catedră prin asistenţe la ore, analiza
produselor curriculare elaborate de profesorul cu experienţă etc.
 Participarea la concursul local ”Pedagogul Anului” la care am ocupat locul II (2013)
Ore demonstrative:
 în clasa a VI-a cu subiectul „Operaţii cu mulţimi” (07.02.2013)
 în clasa a VIII-a cu subiectul „Rezolvarea ecuaţiilor de gradul II, forma
completă”(19.03.2013)
 în clasa a VI-a cu subiectul „Adunarea fracţiilor” (27.11.2013)
 în cadrul ședinței catedrei în clasa a V-a cu subiectul „Lecţie de sinteză: Adunarea,
scăderea şi compararea numerelor zecimale.” (28.02.2013 )
 în cadrul ședinței catedrei în clasa a VI-a cu subiectul „Mărimi direct
proporţionale. Regula de Trei simplă” (25.02.2014)
2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt
Roluri asumate:
 Şef de catedră “Arte, Tehnologii şi Sport” pe parcursul a 2 ani;
 Membru al Consiliului metodic, timp de 2 ani.
 Diriginte la clasa a V-a (2013-2014)
 Comunicare în cadrul consiliului metodic “Crearea unui sistem de evaluare care ar
contribui la creșterea calității procesului educațional ” 24.10.2013 ;
 Comunicare în cadrul consiliului profesoral cu abordarea subiectului „Eşecul
şcolar–consecinţă a neprofesionalismului didactic?” 27.11.2012 ;
 Comunicare „Lucrul cu elevii cu CES” la consiliul profesoral, 28.02.2013;
 Notă informativă cu subiectul „Analiza controlului caietelor la limba şi literatura
română” în cadrul inspecţiei frontale la limba şi literatura română (05.11-
30.11.2012);
 Informaţie cu tema :„Asigurarea didactică şi tehnică a cabinetului de limbi străine”,
în cadrul controlului frontal la limba engleză ( 10-21 februarie 2014) .
 Elaborarea curriculum la decizia școlii la disciplina „Matematica distractivă”, clasa
V-a (anul de studii 2013-2014)
Activităţi extracurriculare şi extraşcolare demonstrative:
 Activitate extraşcolară „Călătorie în ţara matematicii” în clasa a V-a (20.11.2013)
 Lecţie demonstrativă la dirigenţie cu subiectul „Emoţii şi sentimente” în clasa a V-a
(16.12.2013)
 Activitate extraşcolară „Tinerii matematicieni” în clasa a VIII-a (28.03.2013)

 Organizarea expoziţiilor : am organizat expoziţii de postere la matematică în cadrul


săptămînii catedrei “Matematică şi Ştiinţe” împreună cu elevii claselor a V -VIII-a;
 Participarea împreună cu clasa la festivalul „Toamna de aur” şi “Revelion”;
 Activități de voluntariat: participarea împreună cu clasa la amenajarea izvorului
“Popei”, în cadrul activităţii „Apa - Izvorul Vieţii” (2014);
 Parteneriate:menţin şi dezvolt relaţii armonioase de parteneriat cu părinţii clasei la
care sunt diriginte şi cu părinţii elevilor care îi învăţ la disciplină, încercînd să
soluţionăm împreună problemele ce apar în procesul de instruire.
2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt
Pentru promovarea imaginii favorabile a Liceului Teoretic Oniţcani pe parcursul
activităţii didactice am realizat următoarele acţiuni:
 am pregătit elevi pentru participarea la Olimpiada de matematică etapa raională şi
la concursul internaţional de matematică Kangourou;
 am moderat în aprilie 2011 activitatea extracurriculară „Erudit Cafe” concurs
între clasele a XII-U şi a XII-R, desfăşurată în cadrul seminarului teoretico-practic
raional la matematică;
 am participat la Concursul internaţional de artă plastică „N.N.Toniţa” ediţia a X-a
din Iaşi (2013) la care eleva clasei a VII-a Zolotco Valeria a obţinut diplomă de
menţiune;
 am prezentat o lecţie demonstrativă, în cadrul seminarului teoretico-practic raional
cu directorii adjuncţi în clasa a VI-a cu subiectul „Oră de sinteză integrativă la
capitolul Rapoarte şi Proporţii” (1 aprilie 2014);
 comunicare în cadrul întrunirii metodice raionale cu subiectul „Mediatizarea
bunelor practici de implementare a tehnicilor moderne în realizarea eficientă a
curriculumului şcolar şi realizarea standardelor educaţionale” (03.01.2014).

3. Îmbunătăţirea continuă a competenţelor profesionale


Motto “Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg”.
Ținînd cont de curriculumul modernizat la matematică (treapta gimnazială), scrisorile
metodice la disciplină, ghidurile de implementare a curricumului modernizat și seminarele
teoretico-practice realizate în raion am lucrat asupra temei individuale de cercetare:
„Stimularea interrelaţionării elevilor în cadrul orelor de matematică prin aplicarea
strategiilor interactive”. Premisa învăţării prin cooperare este aceea conform căreia
subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în
moduri variate şi complexe, învăţând, în acelaşi timp, mai temeinic decât în cazul lucrului
individual. Tehnicile de învăţare prin cooperare implică strategii de atribuire a unor roluri
active copiilor, pentru ca aceştia să se sprijine reciproc în procesul de învăţare,
comunicând, relaţionând cu ceilalţi.
 Obiectivele cercetării vizează căile şi modalităţile care vor conduce la provocarea
învăţării, la organizarea unei lecţii de predare-învăţare-evaluare captivante şi în
acelaşi timp, a activiza elevii, a-i atrage în munca de investigare a noului.
 Probleme: se poate ca elevilor să le placă matematica şi totuşi să continue să creadă
că rezolvarea de probleme înseamnă întotdeauna găsirea soluţiei corecte utilizând
aceeaşi cale de rezolvare; unii elevi pot încerca diverse metode pentru rezolvarea
problemelor, dar nu se mai opresc să reflecteze asupra soluţiilor găsite. Alţii sunt
interesaţi de problemele mai deosebite.

Dintre metodele moderne specifice învăţării active care pot fi aplicate cu succes la orele de
matematică fac parte: brainstormingul, metoda mozaicului, metoda cubului, turul galeriei,
ciorchinele, etc.
 Aplicînd metoda brainstorming la rezolvarea unei probleme de geometrie la clasa a
VIII-a în care se aplică teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui Pitagora şi
funcţiile trigonometrice,
am observat că stimulează participarea activă a tuturor elevilor şi crează posibilitatea
contagiunii ideilor.
 Am aplicat metoda mozaic-ului la predarea criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10 şi 3
la clasa a VI-a, după care am observat următoarele avantaje: stimularea încrederii
în sine a elevilor; dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă; dezvoltarea
gândirii logice, critice şi independente; optimizarea învăţării prin predarea
achiziţiilor altcuiva, ceea ce duc la formarea competenţelor specifice matematicii.

 Metoda cubului am aplicat-o la tema: Paralelogramul, paralelograme particulare:


dreptunghiul, pătratul, rombul - Clasa a VIII-a, Utilizînd metoda cubului am
observat următoarele avantaje: permite diferenţierea sarcinilor de învăţare;
stimulează gîndirea logică; sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii)
 Turul galeriei - este o metodă interactivă de învăţare bazată pe colaborarea între
elevi, care sunt puşi în ipostaza de a găsi soluţii de rezolvare a unor probleme. Se
foloseşte cu succes împreună cu metoda cubului.
 Aplicarea metodei ciorchinelui la recapitularea unităţii de învăţare „Mulţimi” –
clasa a V-a, cu ajutorul căreia elevii colaborează cu plăcere, comunică şi totodată
solicită gîndirea lor, deoarece ei trebuie să treacă în revistă toate cunoştinţele în
legătură cu un termen-nucleu.
Utilizarea acestor metode antrenează elevii într-o continuă participare şi colaborare, creşte
motivarea intrinsecă deoarece li se solicită să descopere fapte, să aducă argumente pro şi
contra. Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de ceilalţi şi sunt eliminate
motivele de stres iar emoţiile se atenuează.

Direcţii de perspectivă
Pe parcursul următorilor 5 ani propun să-mi îmbunătaţesc 4. următoarele competenţe:
 Identificarea şi aplicarea strategiilor şi tehnologiilor didactice în formarea
competenţelor specifice matematicii;
 Elaborarea planificărilor pentru a susţine activitatea de învăţare a elevilor;
 Elaborarea unor sarcini de lucru provocatoare, interesante, de natură să stimuleze
dezvoltarea intelectuală a elevilor;
 Folosirea resurselor de instruire şi a TIC în procesul de învăţare;
 Participarea la activităţi de spijinire a echipelor de lucru în cadrul unor proiecte;
 Acordarea atenţiei diferitelor stiluri de învăţare şi nevoi ale elevilor (elevi dotaţi
elevi cu CES);
 Stabilirea şi menţinerea parteneriatelor cu elevii în procesul de învăţare;
 Interacţiunea eficace cu părinţii şi alţi factori interesaţi;
 Cooperarea cu colegii în realizarea diverselor activităţi;
 Promovarea dezvoltării profesionale continue prin urmarea cursurilor de
perfecţionare pentru a fi la curent cu toate schimbările ce au loc în sistemul de
învăţămînt;
 Împărtăşirea cunoştinţelor profesionale, a experienţelor şi abilităţilor.
Profesia de cadru didcatic este foarte importantă  pentru  societate. De el depinde într-o
măsură foarte mare viitorul fiecărui copil.

5. REZULTATELE ELEVILOR
 În continuare prezint rezultatele progresului şcolar anual la aceeaşi clasă timp de 3
ani:

anul 2010- 2011- 2012-


de studii 2011 2012 2013
Clasa Clasa Clasa a
Rezultate a VI-a a VII- VIII-a
a
Nota 6,71 6,70 6,73
medie
Calitatea 33,3% 30% 31,57%

Reuşita 100% 100% 100%

Analizînd rezultatele, observăm în clasa a VII-a comparativ cu clasa a VI-a un mic regres a
notei medii de 0,01, a calităţii un regres de 3,3%, reuşita rămînînd constantă 100%, iar în
anul de studii 2012-2013 se observă un progres la nota medie anuală de 0,3, calitatea
denotă un progres de 1,57%, reuşita constantă. Acest lucru ne demonstrează faptul că
demersul didactic realizat aduce un aport pozitiv.
Următorul tabel şi diagramă reprezintă rezultatele elevilor clasei a V-a la evaluarea iniţială
în comparaţie cu rezultatele anuale ale aceleiaşi clase. Cercetînd performanţele elevilor în
cadrul evaluării iniţiale observăm că nota medie anuală denotă un progres de 0,3, calitatea
creşte cu 17,63%, reuşita are un progres de 5,9%.

Rezultate evaluarea Nota


iniţială medie
anuală
Nota medie7,46 7,76

Calitatea 41,17% 58,8%


Reuşita 94,11% 100%

 Deşi învăţarea este o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus în


înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, utilizarea strategiilor didactice
interactive dau o notă mai personală muncii, asigurînd o participare mai vie, mai
activă, susţinută de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă, ceea ce duce la
transformarea elevului în stăpânul propriei dezvoltări şi formări.

Brainstorming
 Etape:
 Alegerea sarcinii de lucru. Problema este scrisă pe tablă.
 În triunghiul ABC cu şi AD ^ BC, D Î BC se cunosc BD = 8 cm şi BC = 32 cm.
Aflaţi AB, DC, AD, AC, şi .
 Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, a tuturor ideilor legate de rezolvarea
problemei. Sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice.
 Cereţi elevilor să propună strategii de rezolvare a problemei. Pot apărea, de
exemplu, sugestii legate de realizarea unei figuri cât mai corecte. Lăsaţi elevii să
propună orice metodă le trece prin minte!
 Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă). Anunţarea unei pauze pentru aşezarea
ideilor (de la 15 minute până la o zi).
 Notaţi toate propunerile elevilor. La sfârşitul orei, puneţi elevii să transcrie toate
aceste idei şi cereţi-le ca pe timpul pauzei, să mai reflecteze asupra lor.
 Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
etc.Pentru problema analizată, cuvintele-cheie ar putea fi: teoremele învăţate la
relaţiile metrice în triunghiul dreptunghic, precum şi funcţiile trigonometrice.
 Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior.
Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei.
 Puneţi întrebări de tipul: Cine este BD, dar BC pentru triunghiul ABC? Cum
putem afla cateta AB? Dar proiecţia DC?
 Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, etc.
 Ca urmare a discuţiilor avute cu elevii, trebuie să rezulte strategia de rezolvare a
problemei. Aceasta poate fi sintetizată sub forma unor indicaţii de rezolvare de
tipul:
 construim triunghiul;
 aplicăm teorema catetei, teorema înălţimii şi teorema lui Pitagora;
 aplicăm funcţiile sinus sau cosinus.

Mozaicul
 Etape:
 Împărţirea clasei a VI-a în 4 grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia
primind câte o fişă de învăţare notată cu câte o literă (A, B, C, D). Fişele cuprind părţi
ale unui material, ce urmează a fi înţeles şi discutat de către elevi.
 Propuneţi lecţia „Criterii de divizibilitate cu 2, 5, 10 şi 3” – clasa a VI-a
 Prezentarea succintă a subiectului tratat. Explicarea sarcinii de lucru şi a modului în
care se va desfăşura activitatea.
 În cazul analizat, subiectul analizat este „Criteriile de divizibilitate cu 2, 5, 10 şi 3”.
 Regruparea elevilor, în funcţie de litera fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii
care au litera A vor forma un grup, cei cu litera B vor forma alt grup ş.a.m.d.
 Aşadar, unul dintre grupurile de „experţi” va fi format din toţi elevii care au primit,
în cadrul grupului iniţial de 4, Criteriul de divizibilitate cu 3.
 Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit fiecărui grup de experţi. Elevii
citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda
ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar.
 Elevii din fiecare grup decid cum vor „preda”. Ei pot folosi exemple numerice, texte
în vorbirea curentă, simboluri matematice.
 Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt
neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa
întrebări şi celorlalţi membrii din grupul expert pentru secţiunea respectivă.
 În fiecare grup, sunt astfel „predate” cele patru criterii de divizibilitate, cu exemple.
În acest fel, fiecare elev devine responsabil atât pentru propria învăţare, cât şi
pentru transmiterea corectă şi completă a informaţiilor. Este important să
monitorizaţi această activitate, pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.
 Trecerea în revistă a materialului dat prin prezentare orală cu toată clasa / cu toţi
participanţii.
Metoda cubului şi turul galeriei
 Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea
 - de enumerat paralelogramul și paralelogramele particulare studiate;
 - de definit paralelogramul, paralelograme particulare : dreptunghiul, pătratul,
rombul.
 - de realizat reprezentarea în plan a figurilor geometrice studiate ;
 - de identificat elementele acestora.
 Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri între
paralelogram, dreptunghi, pătrat și romb.
 Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor asocia fiecărei figuri geometrice
studiate formula de calcul pentru arie și componente plane ale unor obiecte din
jurul lor.
 Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze
diferite descompuneri în triunghiuri a paralelogramului și a paralelogramelor
particulare. Se vor realiza desene corespunzătoare în care se vor pune în evidenţă
toate triunghiurile, prin markere sau carioci colorate.
 Elevii ce vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de analizat şi justificat în
scris valoarea de adevăr a unor propoziţii , ce vor conţine şi chestiuni „capcană”.Li
se poate cere să realizeze şi scurte demonstraţii sau să descopere greşeala dintr-o
redactare a unei rezolvări. Exemplu: Argumentați în scris valoarea de adevăr a
următoarelor propoziții:
 1. Paralelogramul cu diagonalele perpendicular este romb.
 2. Dreptunghiul cu diagonalele perpendicular este pătrat.
 3. Rombul cu un unghi drept este dreptunghi.
 4. Paralelogramul cu un unghi drept este pătrat.
 5. Diagonalele rombului sunt perpendiculare.
 Elevii din grupa verbului „aplică” vor avea un set de întrebări grilă în care vor
aplica formulele pentru calculul perimetrului și ariei figurilor studiate in contexte
variate.
 Pentru evaluarea activităţii, după expirarea timpului de lucru (20-25 minute), am
aplicat metoda „turul galeriei”. Materialele realizate au fost expuse în 6 locuri
vizibile. Elevii din fiecare grup şi-au prezentat sarcina de lucru şi modul de
realizare a ei, după care au acordat note materialelor realizate de celelalte grupe,
urmând ca eu să discut împreună cu ei obiectivitatea notelor acordate şi să corectez
eventualele erori.
Progresul scolar

  2010-     2011-     2012-     2013-  


2011 2012 2013 2014
clasa media calitatea clasa media calitatea clasa media calitatea clasa Media calitatea
V 6,7 36,4 V 7 33,9 V 7,5 69,24 V 7,2 60
VI 6,8 38,5 VI 7,2 51,8 VI 7,3 57,89 VI 7,6 69,81
      VII 7 40,8 VII 7,5 50 VII 7,6 60
            VIII 7,2 53,33 VIII 7 36,8
IX 6,69 35,5             IX 6,6 33,3
X 7,2 40,8 X 7,05 40,5            
XI 7 37,7 XI 7,75 41,8 XI 7,07 38,09      
      XII 7,27 43 XII 8,07 50 XII 7,03 26,3

  6,87 37,7   7,21 41,9   7,47 50,31   7,17 47,7

Nota medie si calitatea la obiectul


matematica pe cinci ani:

Anul Nota medie Calitatea


2010 6,8 38,8
2011 6,82 38,91
2012 6,91 41,2
2013 7,17 47,7
2014 7,47 50,31
  7,03 43.38

Rezultatele comparative din 2010 faţa de 2014 sînt în creştere.


Sa mărit nota medie cu 0.3
Calitatea 2.64%.

3. Îmbunătăţirea continua a performanţelor profesionale


Indicatorul de performanta vizat: 1.Motivatia elevilor pentru invatarea si formarea a
competente-elor prin stategii didactice interactive .
Obiective: -Cunoasterea capacitatilor individuale de dezvoltare fiecarui elev.
-Valorificarea in cadrul proiectarii si desfasurarii procesului educational a celor mai
pertinente srategii educationale centrate pe elev.
-Identificarea strategiilor educationale centrate pe motivatia elevului de a invata.
Actiuni intreprise: -Elaborarea proiectelor zilnice in contextul realizarii pedagogiei
competentelor
-Selectarea materialului didactic relevant pentru motivarea si formarea subcompetentelor
la matematica.
-Asistarea la orele demonstrative prezentate de colegii din raion la seminarele de
matematica si la colegii de catedra din liceu
-Elaborarea materialelor didactice in conformitate cu capacitatea individuala ale fiecarui
elev
Rezultate acumulate: -Am complectat portofoliul cu strategii educationale centrate pe elev
specifice disciplinei Matematica
-Am elaborat materiale didactice ce motiveaza elevul in cadrul fiecarei ore
-A crescut interesul elevului pentru studierea disciplinei matematica
-Elevii se implica activ in procesul de invatare
-S-au dezvoltat abilitatile de colaborare ajutor reciproc si responsabilitate fata de ceea ce
fac in cadrul orei
Dovezi: -Planurile de lunga durata, Proiectele didactice zilnice, Portofoliu didactit, Teste de
evaluare, Rezultatele demonstrate de elevi la evaluarile formative si summative, Participari
la olimpiadele locale si rationale, Participarea la concursul “Kangourou”
Concluzii: Strategiile interactive contribuie nemijlocit la motivarea si implicrea elevilor in
activitate
Elevii pot selecta si analiza continuturile
- Pot derectiona activitatea la studierea independentei si la autoevaluare
-Orele de matematica solicita valorificarea unor metode active participative
-Pentru valorificarea potentialului elevului este oportun de desfasurat diverse activitati
inclusive extrascolare
-Folosirea la maximum a materialelor didactice

Îmi perfecţionez activitatea profesinală prin:


-am participat la şedinţele catedrei.
-am participat la şedintele consiliului metodic la nivel de instituţie.
-am participat la şedinţele consiliului profesoral.
- am participat la seminarele raionale
- am organizat siminarul metodic la nivel de raion in Liceul teoretic Hirtopul Mic la
20.03.2009 cu tema seminarului “Realizarea conexiunii transdisciplinare în cadrul orelor de
matematică”.
- am promovat cursurile de perfectionare la matematică.

2.3 Dovezi despre implimentarea rezultatelor formării continuie în proectarea şi


desfaşurarea demersului didactic.
În activitatea educatională pe care o desfăşoară un loc aparte îi revine proiectării, deoarece
prin elaborarea proectării didactice imi coordonez paşii pentru realizarea unei învăţări
eficiente.
În scopul de a desfăsura cît mai calitativ ora realizez proectarea zilnica în baza unui
algoritm şi corelez urmatorii paşi:
 identific obiectivele în corelatie cu competenţele specifice matematice;
 analizez resursele educaţionale (nivelul clasei, volumul de informaţii, materialele
didactice);
 elaborez strategiile (tipul de lecţie, formele de organizare, metodele);
 elaborez instrumentele de evaluare.

2.4 Dovezi despre implicarea în activitatea institutiei de învăţămînt.


Roluri accumulate:
 membrul al comisiei de examine;
 participarea activă in activitatea catedrei ştinţelor exacte;
 desfăşor activitati de pedagogizare a părinţilor;
 menţin şi dezvolt relaţii armonioase de parteneriat cu parinţii;
 colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate (biserica, biblioteca săteasca,
casă de cultură);
Parteneriate
Dezvolt şi menţin relaţii armonioase de parteneriat cu parinţii;
desfăşor activităţi de pedagogizare a parinţilor:
- tema de acasa - izvor nesfîrsit de cunostinte;
colaborez cu partenerii educationali din comunitate (asistentul social, politistul de sector,
biblioteca sateasca, casa de cultura

2.5. Dovezi denspre contributia personală la prestigiul si imaginea unitatii de invăţămînt.


Pentru promovarea imaginii favorabile a liceului teoretic Hirtopul Mic pe parcursul
celor cinci ani de activitate profesionala am realizat un sir de actiuni:
20.03.2009 am prezentat o ora demonstrativa in clasa-a VIII cu subiectul: “Rezolvarea
problemelor cu ajutorul ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii”, in cadrul seminarului teoretico-
practic la matematică din raion cu tema: “Realizarea conexiunii transdisciplinare la lectiile
de matematica”.
26.11.2013 am prezentat ora educativă pentru seminarul raional la care au participat toţi
directorii adjuncţi pe partea educativă: “Munca şi importanţa ei pentru respectful de sine”.

3. Îmbunătăţirea continua a performanţelor profesionale


Indicatorul de performanta vizat: 1.Motivatia elevilor pentru invatarea si formarea a
competente-elor prin stategii didactice interactive .
Obiective: -Cunoasterea capacitatilor individuale de dezvoltare fiecarui elev.
-Valorificarea in cadrul proiectarii si desfasurarii procesului educational a celor mai
pertinente srategii educationale centrate pe elev.
-Identificarea strategiilor educationale centrate pe motivatia elevului de a invata.
Actiuni intreprise: -Elaborarea proiectelor zilnice in contextul realizarii pedagogiei
competentelor
-Selectarea materialului didactic relevant pentru motivarea si formarea subcompetentelor
la matematica.
-Asistarea la orele demonstrative prezentate de colegii din raion la seminarele de
matematica si la colegii de catedra din liceu
-Elaborarea materialelor didactice in conformitate cu capacitatea individuala ale fiecarui
elev
Rezultate acumulate: -Am complectat portofoliul cu strategii educationale centrate pe elev
specifice disciplinei Matematica
-Am elaborat materiale didactice ce motiveaza elevul in cadrul fiecarei ore
-A crescut interesul elevului pentru studierea disciplinei matematica
-Elevii se implica activ in procesul de invatare
-S-au dezvoltat abilitatile de colaborare ajutor reciproc si responsabilitate fata de ceea ce
fac in cadrul orei
Dovezi: -Planurile de lunga durata, Proiectele didactice zilnice, Portofoliu didactit, Teste de
evaluare, Rezultatele demonstrate de elevi la evaluarile formative si summative, Participari
la olimpiadele locale si rationale, Participarea la concursul “Kangourou”
Concluzii: Strategiile interactive contribuie nemijlocit la motivarea si implicrea elevilor in
activitate
Elevii pot selecta si analiza continuturile
- Pot derectiona activitatea la studierea independentei si la autoevaluare
-Orele de matematica solicita valorificarea unor metode active participative
-Pentru valorificarea potentialului elevului este oportun de desfasurat diverse activitati
inclusive extrascolare
-Folosirea la maximum a materialelor didactice

4. Directii de perspective
Sînt mereu în căutarea unor noi modalităţi de dezvoltare profesională: trainguri,
cursuri de perfecţionare, schimb de experienţă.
Astfel pentru urmatorii ani planific urmatoarele acţiuni:
- planific frecventarea cursurilor, seminarelor metodologice, traingurilor la nivel local,
raional in contextual identificării unor noi perspective, noi metodologii in domeniul
predarii matematice;
- voi pregati si desfăsura diverse activitati extraşcolare, extracurriculare cu elevii in scopul
dezvoltarii interesului pentru matematică ca obiect;
- voi trage o atentie mai mare situaţiei elevilor cu CES;
voi continua lucrul asupra proectării de lungă durată la matematică pe unitaţi de învăţare,
in clasele a V-IX;

ALTA
2. Argumente in favoarea performantelor obtinute
2.1 Preocuparile pentru dezvoltarea profesionala
In activitate mea didactica am fost preocupata de dezvoltarea profesionala proprie, astfel
incit am participat la:
 Sedintele catedrei;
 Training-uri metodologice;
 Sedinte ale consiliului profesoral;
 Seminare raionale, etc;

2.2 Implicarea in activitatea institutiei de invatamint


In activitatea de pedagog:
 Membru a comisiei interne scolare;
 Participarea in cadrul consiliului profesoral, metodic;
 Proiectarea decadei matematicii;
 Participarea activa la adunarile parintesti;
 Organizarea activitatilor cu caracter ecologic;
 Participarea la concursul “pedagogul anului”;

2.3 Contributia personala la prestigiul si imaginea unitatii de invatamint


 Participarea la concursul “Pedagogul anului”-etapa locala;
 Participarea la concursul “Olimpiada scolara”-etapa raionala, in 2009 eleva clasei a
IX-a Burlacu Anastasia a ocupat locul III, in 2014 Ratoi Victoria a ocupat pozitia 5
din 27.
4. Directii de perspectiva.
Pentru formarea si dezvoltarea subcompetentelor in curriculul si transmise in proiectul de
lunga durata, voi studia urmatoarele aspecte:
• Strategii si tehnologii optime de predare-invatare, evaluare;
• Prezentarea lectiilor demonstrative cu noi strategii si metode de organizare;
• Participarea la seminarele metodice, raionale;
• Solutionarea conflictelor elev-elev, elev-profesor, etc;
• Analiza nereusitei elevilor;
• Atentie sporita elevilor cu CES;
• Studierea literaturii de specialitate.

S-ar putea să vă placă și