MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE IALOVENI

Gimnaziul „Alexandrina Rusu” Dănceni

Modalități de motivare a elevilor

la orele de matematică

Realizat: Lipovan Aliona,

profesoară de matematică
• NUME: Lipovan
• PRENUME: Aliona
• DATA NAȘTERII: 08.10.1979
• CETĂȚENIA: Republica Moldova
• STAREA CIVILĂ: Căsătorită, trei copii
• DOMICILIUL: s.Dănceni, raionul Ialoveni
STUDII
Instituție Perioada Specialitatea Calificarea

Universitate de Stat din 2000-2005 Matematică Matematică

Tiraspol

Colegiul pedagogic, 1995-2000 Pedagogia Învățător la clasele

or.Călărași învățământului primare
primar
Școala medie din satul 1986-1995 Studii gimnaziale
Țigănești, raionul Strășeni
 Motivația
În contextul procesului educațional, motivația
constituie baza învățării.
Motivația elevilor diferă în funcție de posibilele
combinații dintre multiplii factori:
- sensul și importanța pe care elevii o atribuie învățării;
- orientarea intereselor lor,
- nevoia ce îi pune în situația de a acționa;
- gradul de energie de care dispun pentru a realiza
învățarea;
- imaginea de sine și a celuilat.
 Motivația:
Intrinsecă - generată de însăși
individ
Extrinsecă - generată de alte
persoane
Controlul și dirijarea sistemului
motivațional specific activităților de
învățare reprezintă una dintre cele mai
dificile sarcini ale muncii profesorului,
în pofida amplelor teoretizări,
stimularea motivației elevului ramâne
o artă, care ține de maiestria și harul
didactic al profesorului.
În fața profesorului, care vrea să îi motiveze pe
elevi la ore, stau următoarele întrebări:
1. De ce este valoroasă această oră?
2. Ce legătură este între subiectul predat de alte
subiecte studiate de elev și care este conexiunea cu
capacitățile deja formate ale elevului?
3. Ce legătură este între subiectul predat și
experiența personală a elevului, interesele și
aspirațiile lui?
4. Ce va înțelege și va putea face în viitor elevul ca
urmare a acestei ore?
 DINTRE MULTIPLELE PROCEDEE UTILIZATE ÎN MOTIVAŢIA
ELEVILOR CELE MAI IMPORTANTE PAR A FI URMĂTOARELE:

motivarea prin crearea situaţiilor problemă;

motivarea prin introducerea unor activităţi cu
caracter de joc;
motivarea prin utilizarea metodelor interactive și
TIC la ore;
motivarea prin crearea unei stări de competiţie sau
de cooperare;
motivarea prin menţionarea performanţelor şcolare
care urmează să fie atinse.
 Utilizarea problemelor şi a situațiilor problemă
Cele mai incitante pentru elevi par a fi acele probleme care se
prezintă sub forma unor situaţii de viaţă, sau sub forma unor
probleme practice, și mai puţin cele teoretice, abstracte. De
exemplu manualul de matematică clasa a V-a, a VI-a conține la
începutul fiecărei teme de studiu o activitate de cerecetare și
descoperire, unde elevii propun metode de rezolvare a problemei
astfel fiind inițializați în tema nouă și descoperind conținuturi,
reguli, soluții noi.
Practic să rezolvăm cu elevii la ore probleme din viața cotidiană:
calcularea perimetrului și ariei manualului de matematică, băncii,
peretelui clasei; volumului camerei personale, casei. Am efectuat
cu elevii aplicații în natură referitor la calculul perimetrului, ariei
unei suprafețe, înălțimii unui stâlp, construirea triunghiului
dreptunghic cu ajutorul unei funii, identificarea figurilor
geometrice în diferite configurații, descoperirea numărului π.
 Motivarea prin introducerea unor activități cu
caracter de joc
Jocul este asociat cu ideea de divertisment, de relaxare, de
afirmare a propriei persoane şi deaceea este acceptat cu
plăcere la orice vârste, cu condiţia ca el să presupună calităţi
individuale apreciate în perioada de vârstă când este
practicat. La lecțiile de matematică activitatea fundamentală
a elevilor este şi trebuie să rămînă - activitatea de învăţare.
Din multitudinea de jocuri cel mai des utilizez :
,,Alfabetul Matematic”(dezvoltarea limbajului matematic),
,,Geometria mută”, ,,Hop”(criterii de divizibilitate), ,,Ghici
cine sunt” (figuri,corpuri geometrice), ,,Schimbați poziția
unui chibrit”, anagramele, ,,Cine mai repede”, fișe-joc. ș.a.
 Motivarea prin utilizarea metodelor
interactive și TIC la ore
fac lecţiile mai interesante, sprijină elevii în înţelegerea
conţinuturilor pe care să fie capabili să le aplice în viaţa
reală, creşte motivaţia elevilor:
 diagrama Venn Poliedre, Corpuri rotunde clasa a
IX-a, Patrulatere clasa a VIII-a;
 metoda grafică (A sau F);
 metoda ciorchinelui la recapitularea capitolului
Mulţimi în cl. a V-a, Patrulatere în cl. a VIII-a;
 metoda cubului – în cadrul lecţiei de recapitulare la
capitolul „Poliedre”, clasa a IX-a;
 tehnica ,,scheletul de pește” - operații cu fracții și
rapoarte algebrice, operații cu polinoame.
 Motivarea prin crearea unei stări de competiţie sau
de cooperare
Pe parcursul a celor aproximativ 20 ani de activitate ca profesoară
de matematică am observat că rezultatele învățării sunt mai bune
atunci când învățarea se desfășoară prin colaborare:
• performanțe superioare și capacitate de reținere sporită;
• concentrare mai bună asupra învățării;
• motivație sporită pentru performanță și motivație intrinsecă
pentru învățare.
Prezint în continuare metode de învățare prin cooperare pe care le
utilizez în cadrul orelor de matematică:
 metoda mozaicul la predarea Criteriilor de divizibilitate cu 2, 5,
10 şi 3 la clasele a V-VI-a, Noțiunea de polinom în clasa a IX-a;
 tehnica masa rotundă - Proprietățile patrulaterelor clasa VIII-a,
Proprietățile radicalilor clasa a VII-a.
Motivarea prin menţionarea performanţelor şcolare
care urmează să fie atinse
Performanța reprezintă o acțiune al cărei efect este superior
nivelului comun și poate constitui chiar un record.
Este vorba de rezultatele învățării, aceasta reprezentând
performațele elevilor, la baza cărora stau numeroase motive. Se știe
că un elev mai motivat atinge performanțe mai ridicate decât unul
care este puțin motivat, ceea ce înseamnă că performanța este
nemijlocit determinată de motive.
Fiind profesoară cu experiență știu să disociez cele două extreme și
să adopt metode si procedee adecvate pentru a înlătura teama de
eșec la elevii cu performanțe slabe, prin acțiuni educaționale care
să-i încurajeze și să le mărească încrederea în capacitățile personale,
cum ar fi: lauda, încurajarea, evidențierea, încrederea în capacitățile
lor de a reuși, manifestarea de interes pentru reușitele obținute,
evitarea disprețului atunci când ei eșuiază, evitarea creării situațiilor
competitive în care ei nu pot decât să piardă.
 C O N C L U Z I I:
• Înțelegerea nevoilor personale și a obiectivelor învățării
asigură creșterea motivației;
• Stilul didactic al profesorilor influențează pozitiv
motivația în învățare;
• Participarea intensă la activitățile extrașcolare duce la
creșterea motivației în învățare;
• Accentul pus pe esențializarea, calitatea informațiilor în
actul de predare, și nu pe cantitatea conținuturilor de
predat determină dinamizarea pozitivă a motivației;
• Disciplinele predate în mod interesant, atractiv și care
au un suport practic-aplicativ influențează motivația în
învățare.
 Direcții de perspectivă
În următorii 5 ani de activitate didactică îmi propun să lucrez
asupra temei ,,Diferențierea și individualizarea în cadrul orelor
de matematică din perspectiva multiplelor inteligențe” punând
accent pe tratarea diferențiată a elevilor. Pentru început voi
propune elevilor diferite chestionare, pentru a determina tipul de
inteligență cunoscând caracteristicile individuale și psihologice
ale fiecăruia pentru a-l valorifica în opera de construcție a fiecărei
personalități. Cunoscând caracteristicile individuale ele fiecărui
elev, care se manifestă ca particularități ale vârstei și individuale,
voi putea proiecta seturi de sarcini corespunzătoare, precum și
seturi de indicații.
În acest mod voi asigura o pregătire individualizată și
diferențiată, prin forme de sprijin acordate elevilor, pentru a se
realiza fiecare la nivelul capacităților sale.
 În scopul creșterii calității în activitate, îmi propun
următoarele aspecte prioritare în formarea și dezvoltarea
profesională continuă:
 Participarea la conferințele didactico-științifice de specialitate
cu prezentarea și publicarea rezultatelor;
 Formarea profesională prin cursuri de formare continuă, prin
stagieri, participări la conferinţe, mese rotunde, ore publice la
nivel de instituţie, raion, republică;
 Pregătirea suplimentară a elevilor în vederea participării la
diferite concursuri şcolare;
 Utilizarea tehnologiilor informaţionale în cadrul lecţiilor de
predare-învățare-evaluare;
 Implicarea activă în crearea calităţii instruirii în instituţie şi
promovarea imaginii ei.
 Bibliografie:
1. Achiri I. Didactica matematicii. Chișinău: CEP USM, 2009.
2. Cartaleanu T., Cosovan O., Formare de competențe prin strategii didactice
interactive, PRO DIDACTICA, 2016
3. Materialele Conferinței Științifice Internaționale ,,Învățământul superior din
Republica Moldova la 85 de ani”, Volumul III Probleme actuale ale educației
științelor, UST, Chișinău, 2015.
4. Materialele Conferinței Științifico-practice Naționale cu participarea
Internațională, ,,Reconceptualizarea formării inițiale și continue a cadrelor
didactice din perspectiva interconexiunii învățământului modern general și
universitar”, UST, Chișinău, 2017
5. Materialele Conferinței Republicane a Cadrelor Didactice, UST, Chișinău, 2018
6. Materialele seminarului de formare profesională continuă pentru cadrele
didactice ,,Motivarea elevilor secolului XXI”, USM, Chișinău, 2019
7. Matematica. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Chișinău, 2010.
8. Popenici S., Fartusnic C. (2009) Motivația pentru învățare.
Surse electronice:
• www.pinterest.com
• www.didactic.ro
Vă mulţumesc!