oare.2. Hartie.

Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofi
etc., fotocopii de la birou. Pastrati hartiile pentru reciclat uscate, iar atunci cand leduceti la centrul de
reciclare ambalati-le in hartie si legati-le cu sfoara.3. Ambalaje de plastic. Pet-uri, pungi de plastic,
recipienti de detergenti. Ambalajele trebuie triate – pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel, cele
normale in alt fel. Se gasesc foarte greu centre stradale care sa le recolteze.4. Cutii de metal. De la
bauturile racoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfarsit.5. Uleiul de motor si
anvelopele. Uleiul de motor este foarte toxic, nu il aruncati in canalizare!6. Bateriile auto, acumulatorii
etc. Continutul acestora este deosebit de toxic. Este ideal sa incercati sa gasiti un centru de reciclare.7.
Cartusele de la imprimantele laser si inkjet. Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru imprimante
au serviciu de reciclare a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani!Ce nu se poate recicla
Materialele ceramice Spray-uri Ambalajele materialelor toxice (de exemplu, de la anumite vopseluri)
Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia de fax Partile metalice atasate magnetilorCateva aspecte
relevante privind reciclareaPET-urilor• 20 butelii de PET de 2 litri cantaresc circa 1 kg. • 5 butelii de 2 litri
sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare.• 20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru
umplutura unei jachete de iarna.• 20 butelii de 2 litri sunt necesare pentru fabricarea unui filtru.• 35
butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit.• 60 butelii de 2 litri sunt necesare
pentru 1 mp de carpeta.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorIn ce consta afacerea?Afacerea
consta in colectarea si procesarea acestor deseuri, rezultatul fiind fulgi sau

flexuri de polietilena care constituie materia prima pentru realizarea granulelor de plastic din care se
fabrica diverse obiecte si ambalaje. In Romania exista 270 de societati capabile sa colecteze, sa
prelucreze si unele chiar sa recicleze deseurile din mase plastice.Dintre acestea, 80% se ocupa doar de
colectare si procesare si doar 20% au si posibilitatea de reciclare, obtinand granule sau chiar diverse
produse. Cele mai multe unitati se afla concentrate in zona Bucuresti-Ilfov, iar alte regiuni, precum
Teleormanul de exemplu, nu dispun nici macar de o firma de colectare.Pentru demararea activitatii sunt
necesare urmatoarele dotari: a) un camion pentru aducerea deseurilor de la producatori si de la cei care
le colecteaza – 12.000 de euro b) o moara care macina deseurile, din care rezulta fulgii, care costa in jur
de 18.000 de euro la mana a doua c) un motostivuitor pentru transportul balotilor de deseuri, a sacilor si
a containerelor cu flexuri – in jur de 3.500 de euro. In afara acestor utilaje, este necesara construirea sau
inchirierea unei hale de depozitare si procesare de cel putin 150 mpsi a unui teren betonat de cel putin
500 mp pentru depozitarea deseurilor, precum siutilaje de cantarire, transport si manipulare a
deseurilor. Indeplinirea acestor conditii asigura obtinerea autorizatiei de functionare. Astfel, o suma
rotunda pentru a putea lansa o afacere de colectare si reciclare a deseurilor ar fi de cel putin 50.000 de
euro. Iar pentru realizarea unei activitati complete de colectare, procesare si reciclare a deseurilor din
plastic, este nevoie si de achizitionarea unei instalatii pentru obtinerea de granule, pretul mediu al unei
astfel de instaltii la mana a doua fiind in jur de 40.000 de euro.Un PET are patru componente: 1)
recipientul in sine, din polietilena tereftalata (de aici si numele); 2) dopul, din polietilena de inalta
densitate; 3) eticheta, care poate fi din hartie sau material plastic si 4) adezivul. Fiind insa destul de
voluminos, el trebuie presat cu un utilaj special pentru a fi transportat si depozitat cu usurinta, de aceea
dopul se scoate si se colecteaza separat.Un PET de doi litri cintareste 50 grame, deci sunt necesare 20 de
bucati pentru a face un kilogram, adica cca 20.000 de bucati pentru 1 tona, pentru care se incaseaza cca
300 de lei. De asemenea, recipientele trebuie sa fie sortate pe culori: transparent, albastru, verde si
maro. Apoi se spala, se indeparteaza etichetele si adezivul, pentru a se obtine un produscat mai pur si se
usuca. Abia in acest moment ele sunt macinate intr-o moara speciala, dincare rezulta fibre PET. In urma
reciclarii se obtine materie prima secundara care, in combinatie cu granulele de polietilena veritabila,
poate fi folosita doar pentru realizarea unor produse sau ambalaje din plastic in scop nealimentar.
Pentru ambalarea produselor alimentare, trebuie realizata o fata interioara a ambalajului, din materie
prima care nu a mai fost folosita. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorEtapele activitatii: •
Colectare PET-uri• Sortare (sunt selectate doar ambalajele din polietilena tereftalata)• Macinare (in
urma acestei etape rezulta fulgi de PET)

• Curatare fulgi (se sufla aer pentru indepartarea murdariilor si a resturilor de etichete, se spala in apa
cu diverse solutii de curatare pentru eliminarea adezivului)• Clatire• Uscare• Ambalare fulgi si livrare la
companiilor producatoare de mase plastice. PET-urile colectate initial reintra astfel in circuit.Reciclarea
se poate face de un numar limitat de ori, materialul pierzandu-si proprietatile initiale pe parcursul
procesului de reciclare, lucru datorat particulelor de murdarie, contaminarii si modificarilor care apar la
nivel molecular. Din acest motiv, la fiecare reciclare se adauga cantitati mici de materii prime brute
pentru a imbunatati calitatea produsului finit. Pentru obtinerea unui kilogram de PET este nevoie de
energie si de aproximativ doua kilograme de petrol.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-
urilorStiati ca...• …sticla PET a fost patentata in 1973 de catre Nathaniel Wyeth? • …prima sticla PET a
fost reciclata in 1977? •… in 1978, producatorii au redus greutatea unei sticle de doi litri cu aproximativ
29%, de la 68 grame, la 48 grame ? • …PET-ul reciclat poate fi folosit pentru a fabrica noi produse:
covoare, mochete, material pentru tricouri, incaltaminte, pulovere si jachete, genti, umplutura pentru
haine de iarna sau saci de dormit si chiar jucarii ? • …recicland o tona de sticle de PET se economisesc
aproape 6,8 metri cubi spatiu de depozitare in gropile de gunoi?• …recicland o sticla de plastic se
economiseste suficienta energie pentru ca un bec de 60W sa functioneze timp de 6 ore? • …cantitatea
de PET-uri reciclata la nivel european este de cca 320.000 de tone pe an?Legea romana nu prevede
obligativitatea reciclarii deseurilorIn Romania, spre deosebire de tarile din Vest, reciclarea ambalajelor
PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu, compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane
de pe piata, prin intermediul distribuitorilor. De asemenea, in Germania, Italia sau Franta, cei care nu
separa gunoiul menajer de PET sunt amendati. Sticlele PET nefiind degradabile, statul roman ar trebui sa
impuna producatorilor o taxa pentru colectarea ambalajelor. Acest lucru ar urma sa fie reglementat
printr-un act normativ caresa implice si administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe
gunoiul menajer de sticlele PET. Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante, parcuri, primariile
ar trebui sa amplaseze saci sau alt tip de pubela speciala pentru sticlele din plastic, care sa fie livrate
fabricilor de reciclare.Potrivit datelor adunate de Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor din
cadrul Ministerului Industriei, gradul de recuperare a deseurilor din plastic din Romania este de

doar 7%, fata de o medie europeana de 25%, acest tip de deseuri avand de altfel cel mai mic procent de
recuperare dintre toate celelalte tipuri de deseuri (cupru – 39%, aluminiu – 33% hartie si carton –
23%).Autorizarea activitatilor de colectare si reciclare a deseurilorSocietatile comerciale care vor sa
obtina autorizatia de achizitie a deseurilor neferoase reciclabile trebuie sa indeplineasca cumulativ o
serie de conditii prevazute in normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului
nr.11/2001 elaborate de Ministerul Industriei si Resurselor. Unele dintre aceste conditii le-am
enumerate deja: sa detina in proprietate, sau in chirie, atat platforme betonate de cel putin 500 mp, cat
si spatii de depozitare inchise (hale) de cel putin 150 mp, mijloace de cantarire, de manipulare, transport
intern si transport marfa. De asemenea, societatile respective trebuie sa aiba cel putin 30 de angajati
incadrati cu contract individual de munca, pe perioada nedeterminata.Societatile care solicita autorizatia
de achizitie a deseurilor neferoase vor depune la registratura Ministerului Industriei un dosar cu
urmatoarele documente obligatorii: • cerere-tip• certificatul constatator original emis de Registrul
Comertului, din care sa rezulte datele de identificare ale solicitantului, capitalul social, obiectul de
activitate si punctele de lucru declarate • copie dupa codul fiscal• autorizatie de mediu (copie) pentru
fiecare punct de lucru• autorizatia de protectie a muncii (copie)• extras din balanta analitica a
mijloacelor fixe la sfarsitul lunii precedente• declaratia de impunere pe anul in curs si situatia
personalului angajat pe perioada nedeterminata la finele lunii precedente, vizata de inspectoratul
teritorial de munca.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorSubventie redusa la
jumatateFirmele care recicleaza deseurile de ambalaje de plastic (PET) primesc 0,4 lei pentru fiecare
kilogram, in baza unor contracte de finantare incheiate cu Administratia Fondului pentru Mediu.Pentru a
beneficia de suma mentionata, firmele beneficiare trebuie sa dovedeasca faptul ca ambalajele de plastic
au fost prelucrate si transformate, prin reciclare, in materie primasecundara sub forma de fulgi, granule
sau alte produse. Suma va fi utilizata numai pentru plata deseurilor de ambalaj achizitionate de la
firmele autorizate si care colecteaza, la randul lor, ambalajele de la populatie. "Prin acest circuit
financiar, cei 0,4 lei platiti pentru colectarea deseurilor ajung in buzunarul cetateanului care preda
deseurile PET la centrele de colectare", precizeaza Executivul. Pana de curand, suma oferita pentru un
kilogram de deseuri de plastic era de 0,96 lei. Guvernul justifica scaderea cuantumului acestei sume prin
faptul ca si taxa de mediu platita de producatorii si importatorii de bunuri ambalate a fost micsorata de
la 1 leu pe kilogram la 0,5 lei pe kilogram. Taxa de mediu se plateste numai daca obiectivele anuale

de valorificare si reciclare nu sunt indeplinite. Pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de

ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii, Guvernul a alocat din Fondul de mediu, pentru 2008, 18
milioane de lei (180 de miliarde lei vechi).Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorDe stiut:• In
2007, americanii au baut aproape 50 de miliarde de PET-uri cu apa, dar au reciclat doar 23% din
cantitatea de ambalaje rezultata. Aceasta inseamna ca 8 din 10 PET-uri au ajuns la gropile de gunoi;• In
SUA, apa imbuteliata costa intre 1 si 4 $ galonul (3,8 litri). 90% din aceasta suma inseamna butelia, dopul
si eticheta;• Conform datelor Beverage Marketing Corp, in 1976 un american a consumat in medie 6litri
de apa imbuteliata. In 2007, consumul a ajuns la 107 litri; • Pentru producerea ambalajelor PET
consumate de americani intr-un an e necesara o cantitate de 1,5 milioane de barili de petrol. Cam cat
consuma 100.000 de automobile;• In 2007, americanii au cheltuit pea pa imbuteliata 16 miliarde $. Mai
mult decat pe iPod-uri sau bilete de cinema;• PET-urile au nevoie de 700 de ani pana sa inceapa sa se
descompuna;• Daca toti locuitorii New York-ului ar renunta pentru o saptamana la apa imbuteliata, s-ar
evita aruncarea a 24 de milioane de PET-uri in gropile de gunoi.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea
PET-urilorFactori de risc1. Dotari obligatorii pentru depozitare si productieCea mai importanta problema
care ar putea impiedica functionarea afacerii o constituie indeplinirea cerintelor legale privind dotarile
necesare depozitarii deseurilor si masinile cu care acestea se transporta. Trebuie deci sa va asigurati ca
dispuneti de suficiente fonduri pentru inchirierea unei hale si a unui teren betonat de productie si
depozitare. Astfel de locatii sunt destul de usor de gasit, in special in cadrul uzinelor si fabricilor de stat,
care dealtfel sunt obligate, potrivit legii, sa inchirieze sau chiar sa vanda activele nefolosite
intreprinderilor mici si mijlocii. De altfel, majoritatea intreprinzatorilor care se ocupa cu reciclarea
deseurilor din plastic au inchiriat spatii si hale nefolosite apartinand unor intreprinderi de stat, la preturi
foarte avantajoase, 1-2 euro/mp, in functie de locatie si de dimensiuni. Un alt factor de risc cu care s-ar
putea sa va confruntati este gasirea unor cantitati suficiente de deseuri din plastic. Pentru colectarea
acestor materiale cu o arie de raspandire extrem de larga, mai ales in cazul sticlelor PET, este nevoie de
cheltuieli destul de importante, mai ales pentru transportul acestora. De asemenea, nu exista in prezent
nici un sistem organizat de colectare separata a deseurilor din plastic, astfel ca pentru inceput este
recomandabil sa va orientati spre sursele primare de producere a deseurilor, cum ar fi fabricile care
produc ambalaje si alte produse din

plastic. De aici puteti sa obtineti deseuri chiar si gratis, daca nu aveti concurenta, avand asigurata o
cantitate sigura la termene precise.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilor2. O marfa cautata
doar la exportO a treia problema ar fi absenta unor clienti pentru marfa produsa, adica fie flexurile de
polietilena rezultate in urma macinarii, fie granulele de plastic care constituie materia prima pentru
realizarea produselor din acest material. Problema este determinata de faptulca in Romania exista putini
producatori care dispun de tehnologia necesara folosirii acestor deseuri, chiar daca acestea sunt foarte
cautate de firmele straine, fiind cu aproximativ 50% mai ieftine decat materia prima originala, la calitati
comparabile. Pentrugasirea unor clienti externi, preferabili dealtfel celor interni, intrucat este vorba de
export,caz in care obtineti si unele scutiri de taxe, puteti recurge la baza de date a asociatiilor
profesionale si la firmele cu experienta din Romania, precum si la cele din strainatate.Idei de afaceri:
Colectarea si reciclarea PET-urilorFactori de succes1. Procurarea unor cantitati mari de deseuri din cat
mai putine surseColectarea si reciclarea deseurilor este o activitate extrem de simpla, pentru care nu
este nevoie de nici o specializare, succesul depinzand in principal de capacitatea de a gasi si a colecta
materialele din plastic. Tehnologia de prelucrare a acestora este extrem de simpla,iar materia prima
rezultata este foarte cautata de producatorii de mase plastice. Pentru ca deseurile din plastic sunt
extrem de ieftine, iar uneori chiar nu costa nimic pentru a le colecta, principalele cheltuieli de productie
constau in transportul acestora, inchirierea spatiului de depozitare si cele de productie. Pentru a fi siguri
ca activitatea va avea profit, trebuie doar sa va asigurati ca strangeti o cantitate suficient de mare de
deseuri dintr-unul sau mai multe locuri apropiate, pentru a umple un camion obisnuit, in care incap
aproximativ doua tone de deseuri din plastic. Aceasta presupune semnarea unor contractecu
producatori de mase plastice care elimina cantitati mari de deseuri, precum si cu firmele de salubrizare
care colecteaza deseuri de la institutiile si locurile publice in care se consuma cantitati mari de ambalaje
din plastic.2. Colectarea sticlelor PET de la populatieO modalitate de succes pentru strangerea sticlelor
PET de la populatie ar putea consta in colaborarea cu administratiile locale sau chiar cu firmele sau
persoanele care se ocupa cu curatenia in blocuri, care ar putea strange cantitati importante de sticle
goale in niste saci speciali. Colectarea sticlelor PET fiind acum aproape inexistenta, inceperea unui
programeficient de acest tip ar avea mare succes, dat fiind cantitatea extrem de mare a acestui tip de
ambalaje existente mai ales in marile orase.

Tipuri de mase plasticeExista cca 50 de tipuri de mase plastice, dintre care cele mai uzuale sunt:1.
Polietilen tereftalat (PET/PETE/PETP)Proprietati: Claritate (transparenta), rezistent, durabil, solid, bariera
pentru gaz si umiditate, retine carbonatarea, rezistent la caldura.Produse: • Butelii (sticle) plastic bauturi
nealcoolice, apa, suc, bere, sifon (apa carbogazoasa), sos picant (ketchup) si ulei. Borcane unt de
arahide, muraturi, jeleu si gem(dulceata). Film (folie) si tavi pentru alimente preparate la cuptor, curele
(benzi, chingi) de legat si containere alimentare sau nealimentare.• Fibre, saci pentru pastrare si
transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele (benzi,
chingi) de legat, lana tocita, butelii (sticle, flacoane), jachete scamosate, folie pentru retentia solului,
filtre.Observatii: Pentru reciclare, spalati si aplatizati containerele din PET (puteti lasa etichetele, nu insa
capacele); nu reciclati sticle de produse petroliere (ulei de motor, de exemplu), de pesticide sau
ierbicide.2. Polietilena de mare densitate (HDPE)Proprietati: bariera pentru umiditate, rigiditate,
rezistenta, durabilitate, rezistenta la chimicale, permeabil la gaz, usor de procesat si usor de
prelucrat.Produse: • Butelii (sticle) de lapte, apa, suc, cosmetice, sampon, detergent lichid pentru vesela
si lenjerie, inalbitor, recipiente iaurt si margarina, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci si sacose•
Butelii (sticle, flacoane) colorate de detergent lichid pentru vesela si lenjerie, balsam de rufe, sampon,
ulei de motor si butelii (sticle, flacoane) transparente de lapte si apa; tevi, cosuri, navete, ghivece de
flori, margini (borduri) de gradina, folie si placi, lazi de gunoi (reciclare), mobilier din plastic (scaune,
banci), casute pentru caini, produse lumber (compozit plastic si lemn), dale, masa picnic, cutie postala,
garduri, containere, lazi pentru compost, granule.Observatii: Rezistenta chimica il face potrivit pentru
ambalaje casnice si produse chimiceindustriale ca detergenti si inalbitori. Butelia cu pigment (colorant)
are o mai buna rezistenta la crapare decat cele fara pigment.3. Policlorura de vinil (PVC)Proprietati:
Versatilitate, claritate (transparenta), usor de amestecat, rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi,
ulei si chimicale, caracteristici de curgere si proprietati electrice stabile.Produse: • Ambalaje
transparente alimentare si nealimentare, tuburi medicamente, izolatiifire si cabluri, folie si placi,
produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre;
butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica.• Ambalaje, legatura pentru foi
detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli, panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si
placi, dale si rogojini, stergatoare de

picioare, dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii cabluri, semnale de
trafic, furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii (sticle, flacoane) pentru detergent vase,
geamuri; dale, tigle, articole instalatii (tevi, fitinguri), denivelari pentru viteza, capace (canale) pentru
drumuri de acces industriale.4. Polietilena de mica densitate (LDPE)Proprietati: Usor de procesat,
rezistent, durabil, flexibil, usor de lipit (la cald), bariera pentru umezeala.Produse: • Pungi (sacose)
alimentare pentru paine si produse congelate, pungi (sacose) pentru lazi/cutii haine, butelii (sticle,
flacoane) comprimate pentru miere, mustar. De asemenea, este folosita pentru producerea capacelor
flexibile si este folosita in aplicatii cu fire si cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi
pentru alimente, tevi si canalizari (rigole).• Invelitori de transport, cutii de gunoi, dale, mobilier, folie si
placi, containere compost, butelii (sticle, flacoane) de suc natural de lamaie, cutii de mustar, articole
plastic-lemn (cherestea gard, etc.).5. Polipropilena (PP)Proprietati: Rezistenta, durabila, rezistenta la
caldura, chimicale, grasimi (unsori) si ulei, bariera umezeala. Punctul inalt de topire face ca produsele sa
fie rezistente pentru umplerea cu lichide calde.Produse: • Butelii (sticle, flacoane) pentru ketchup,
containere iaurt si margarina/unt, tuburi, flacoane de medicamente, aplicatii textile ca covoare, sfoara,
snur, franghie (funie,corzi), navete rigide si componente auto.• Carcase baterii auto, semnalizari lumina,
cabluri baterii, perii maturi, stergatoare gheata,palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat,
granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri.6. Polistiren (PS)Proprietati: Versatil, izolator,
claritate (transparenta), usor de prelucrat, punct relativ scazut de topire.Produse: • Ambalaje de
protejare, containere, capace, pahare, sticle (butelii, flacoane) si tavi, carcase CD, aplicatii de servire a
alimentelor, tavi de expunere a carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite.•
Termometre, comutatoare lumina, izolatii termice, cartoane oua, orificii de ventilatie, tavi, rigle, rame,
ambalaje, cesti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte) diverse. Idei de afaceri:
Colectarea si reciclarea PET-urilorIn fiecare zi, iesenii arunca 25 de tone de ambalaje de tip
PETwww.ziaruldeiasi.ro

In fiecare zi, un iesean arunca cel putin o sticla PET la gunoi. Zilnic se string 25 de tone, iar anual 9.000
de tone. Din aceasta cantitate, doar una infima este recuperate, restul zace la marginea orasului. In
prezent, nici o asociatie de proprietari din Iasi nu sorteaza deseurile, desi societatea Salubris acorda, in
cazul in care s-ar realiza acest lucru, o reducere de 10% a tarifului pentru strangerea gunoiului.
Reciclarea s-ar putea transforma,si in Iasi, intr-o afacere foarte profitabila. O tona de sticle PET se vinde
la export cu 550-600 de dolari, iar din 5 sticle reciclate se pot face fibre pentru un tricou.600 de dolari
tona de fulgiDar ce este acest PET? Oficial, PET (Polietilentereftalat ) este materia prima obtinuta din
titei crud si gaze naturale, din care se produc, de obicei, sticle pentru bauturi. Neoficial, PET-ul este
inamicul numarul doi al mediului, dupa noxele eliminate in atmosfera. Ajunsa in mediu, o sticla PET se
biodegradeaza in 1.000 de ani, in timp ce unui cotor de mar ii trebuie doar 3 luni.In tarile din Europa de
Vest exista un intreg sistem de reciclare. Buteliile PET sint colectate de la agentii economici si de la
populatie, sortate si transformate in noi bunuri. Din deseurile PET se produc fulgi curati care pot fi
exportati ca atare (la un pret de 550-600 dolari tona) sau vinduti in tara, sub forma de fibre sau aliaje,
industriilor prelucratoare. De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obtine captuseala pentru o
jacheta de iarna, iar 35 de sticle ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile
reciclate se pot obtine folii pentru izolarea acoperisurilor, componente pentru industria auto, pentru
corpurile de iluminat si altele.Subventii pentru cei care colecteazaToate acestea ar fi posibile cu putina
vointa si citeva investitii. Mai mult, Statul chiar sprijina reciclarea si ofera o subventie de 0,4 lei pe
kilogram celor ce vor dori sa colecteze acest tip deseuri. In momentul de fata, o singura firma din Iasi
poseda o instalatie de reciclare a PET-urilor. La Terom instalatia dateaza de dinainte de 1989.
"Noicolectam sticle fara capac si fara guler pe care le luam de la populatie cu 0,8 lei pe kilogram, insa
pina acum lumea nu se prea inghesuie sa le vinda. La noi aceste sticle sint transformate in fibre pe care
le vindem in tara, unor producatori de mochete, confectii si nu numai. De asemenea, incercam sa ii
educam pe cei mici, prin programe scolare sa devina mai responsabili. Am mers deja la Scoala Mihail
Sturza de unde am colectat 60 kilograme de PET-uri, iar scoala a cistigat si 50 de lei", ne-a spus Vasile
Ciobanu, responsabil la Terom in problema deseurilor colectate.Cautam parteneriRemat se ocupa
deocamdata doar cu colectarea deseurilor de tip PET. "Noi nu avem instalatii de reciclare efectiva. Din
aceasta cauza vindem firmei Green Tech din Buzau toate siclele colectate. Din punctul asta de vedere nu
e o afacere foarte profitabila, pentru ca cei din Buzau ne dau doar 100 dolari pe tona, ceea ce este
foarte putin. Sintem dispusi sa incepem un parteneriat cu orice firma care ar avea o instalatie de acest
fel. Noi le colectam, iar ei le vor recicla", a spus Constantin Comanescu, proprietarul Remat.
Lipsa de educatie si de vointaIn fiecare an, din cele aproximativ 200.000 tone de deseuri colectate de
Salubris, 4,2 %, adica aproape 9.000 tone, sint PET-uri. In zona Podul de Piatra s-au amplasat containere
de gunoi pentru categorii de deseuri: sticla, plastic, hartie etc. Cu toate acestea, deseurile colectate din
acel punct sint ori in cantitati foarte mici ori, ori nu sint sortate pe categorii. Foarte multe asociatii de
locatari nu stiu ca Salubris ofera o reducere lunara de 10 % la factura totala pentru gunoi daca folosesc
containerele ecologice oferite gratuit."Este teribil ce se intimpla. Iesenii, si romanii in general, nu
constientizeaza faptul ca aceste sticle se degradeaza abia in 1.000 de ani si daca am fi isteti le-am putea
refolosi si am scapa de multe probleme. Nici asociatiile de locatari nu se inghesuie sa ia de la noi, gratuit,
containere ecologice. Asociatiile de locatari nu trebuie sa faca decit doua lucruri: sa vina sa ne ceara
containerele ecologice gratuite si in fiecare luna sa puna sticlele de plastic intr-un container si celelalte
deseuri in altul. E foarte simplu. Daca vor face acest lucru vor avea o reducere a facturii cu 10%", ne-a
declarat Dorinel Zeciu, director Salubris.Din cele aproximativ 1.042 de asociatii de locatari din judetul
Iasi, mai putin de 20 au cerut aceste containere ecologice. Insa nici una nu a reusit sa le folosesca cum
trebuie. "Foarte multi ieseni nu au inteles cum trebuie folosite si au aruncat in containere tot felul de
gunoiaie, desi ar fi trebuit sa puna intr-un container doar deseurile din plastic si in altulrestul. Desi traim
intr-un oras universitar, Iasul sufera de mare lipsa de educatie si de vointa", ne-a spus Ioan Rata,
presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari din toata Moldova.Idei de afaceri: Colectarea
si reciclarea PET-urilorLegislatie in domeniu• Legea protectiei mediului nr. 137/1995• Hotarare nr. 162
din 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor • Hotarare nr. 856 din 16 august 2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor • Hotararea guvernului nr. 210 /2007 pentru modificarea si completarea
unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului • Ordonanta de
urgenta nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile • Hotarare nr.
166 din 12 februarie 2004 pentru aprobarea proiectului dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor
de ambalaje pet postconsum in vederea reciclarii • Ordonanta de urgenta nr. 195 din 22 decembrie
2005 privind protectia mediului • Ordin nr. 1147 din 12/10/2002 aprobarea normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri •
Hotarare nr. 1357 din 27 noiembrie 2002 pentru stabilirea autoritatilor publice responsabile de controlul
si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri • Ordin nr. 867 din 30 septembrie 2002
privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui
depozit si pe lista nationala

de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri • Ordonanta de urgenta nr. 78 din 16 iunie
2000 privind regimul deseurilor • Hotarire nr. 155 din 8 martie 1999 introducerea evidentei gestiunii
deseurilor si a catalogului european al deseurilor • Ordin nr. 118 din 2 martie 2004 pentru aprobarea
procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul romaniei• Ordin nr. 880
din 20 decembrie 2004 procedura de raportare a datelor referitoare le ambalaje si deseuri de ambalaje
• Ordin nr. 338 din 13 august 2004 pentru aprobarea procedurii si criteriilor de autorizare pentru
persoanele juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deseurilor de ambalajeIdei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorFirme
care activeaza in domeniul reciclarii ambalajelor din plasticSurse: www.green-report.ro,
www.adevarul.ro, www.business-adviser.ro1. Greentech S.A., din Buzau a fost infiintata in 2002. Are 240
angajati si este specializata in reciclarea PET-urilor postconsum si utilizarea pulberilor rezultate pentru
fabricarea foliilor, buteliilor de plastic sau chiar a obiectelor de imbracaminte. Greentech S.A. lucreaza in
prezent cu mai mult de 100 de colectori ai ambalajelor din plastic tip PET si are o capacitate lunara de
procesare de peste 1.200 tone. Conform datelor oferite de Greentech S.A., plasticul se afla printre cele
mai putin reciclate materiale din Romania, cei mai activi reciclatori fiind cei din Mures si Craiova, la polul
opus fiind situate judetele Cluj si Constanta."Am inceput activitatea de productie in 2003”, spune
Cristinel Dobrota, director general al fabricii „Desi de procesat puteam procesa 1.200 de tone de
deseuri, nu foloseam capacitatea la maximum pentru ca nu aveam de unde sa colectam o asemenea
cantitate dedeseuri. Am inceput prin a colecta in jur de 150 de tone, deci 10% din capacitatea de
procesare. Aceasta situatie a tinut tot anul 2003, in aceasta perioada lucrand in pierdere. In prima parte
a lui 2004, am inceput sa procesam pana la 300 de tone, deci ajungeam pana la 20%. Dar abia in a doua
jumatate a anului 2004, cand a venit programul de finantare de la Fondul pentru Mediu, cand se platea
o anumita suma pentru fiecare kg de PET reciclat de la persoane fizice, am primit un balon de oxigen."
Pe langa lipsa materiei prime, o alta problema a reprezentat-o calitatea acesteia. "Din cantitatea
colectata inregistram pierderi de 25%-30%. Diferenta era data de murdaria din si de pe sticle, eticheta,
dopul, dar in special murdaria. Ganditi-va ca o sticla de 2 litri are 57 de grame. Sa zicem ca o aruncam pe
jos, in praf. Cateva grame se vor lipi de ea, iar asta poate inseamna cateva procente bune: 7-8% poate
chiar 10%. Sau poate fi vorba despre lichidul care ramane in sticla – iarasi cateva procente. Cumulat se
poate ajunge si pierderi de 30%. Deci din 1.200 de tone, raman aproximativ 850-900 de tone de materie
prima secundara obtinuta din PET reciclat", povesteste Cristinel Dobrota.

Problema de fond este ca grosul deseurilor se gaseste in gunoiul menajer. Iar in lipsa unuisistem de
colectare selectiva (plastic, hartie, sticla), adunarea din gropa de gunoi nu este oafacere pentru
reciclatori. Teoretic, fiecare administratie locala este obligata sa aiba pus la punct un sistem de colectare
selectiva. Practic insa, sunt putine sanse ca primariile sa investeasca in aceste sisteme, atata timp cat nu
sunt constranse. In prezent, numai 1,3 milioane de romani au acces la un sistem de colectare selctiva, in
21 de localitati. Colectarea selectiva a deseurilor ar fi primul pas, si poate cel mai important, pentru
desfasurarea fara probleme a activitatii de reciclare. Cristinel Dobrota: "Dar un om obisnuit, constiincios,
care ar vrea sa recicleze, din pacate nu poate sa o faca. Pentru ca desi presupunand ca ar depozita
selectiv gunoiul, vine masina de la salubrizare care pune tot gunoiul intr-un loc. Iar ca sa mergem cu
sacosa de gunoi la un centru de colectare, cel putin un kilometru, nu este convenabil pentru nimeni si
nici nu are nimeni timp. Nu putem spune ca asteptam ca oamenii sa vina cu gunoiul la un centru. Noi ar
trebui sa avem grija ca la fiecare bloc, in fiecare zona unde exista tomberoane de gunoi, sa punem cosuri
pentru fiecare tip de material reciclabil (de regula sunt patru: plastic, hartie, biodegradabil si sticla) si,
prin metode coercitive, sa-i si fortam pe unii dintre ei. Intr-o tara din Vest, daca nu se face selectiv
colectarea,adica daca nu ai pus deseul biodegradabil la deseuri biodegradabile, sau cel reciclabil la cele
reciclabile, ramai cu gunoiul in fata casei sau, daca este luat, trebuie sa platesti mult mai mult. Omul ar
trebui sa stie ca daca amesteca deseul reciclabil cu gunoiul de la bucatarie si il duce la cosul de gunoi, nu
vine salubritatea sa i-l ia. Sau daca il ia, in loc sa plateasca 10 lei, trebuie sa plateasca 500 de lei."„Din
2003 exista la Fondul pentru Mediu o taxa care se plateste de producatori pentru introducerea pe piata
a ambalajelor de plastic, vreo 5.000 de lei vechi pentru fiecare kg. Dar Fondul pentru Mediu este o
institutie de stat. Banii pe care ii colecteaza sunt distribuiti unde considera Guvernul, nu neaparat in
activitati care sa dezvolte ecologia. In Europa, institutia care gestioneaza fondurile de mediu le
redirectioneaza astfel incat sa implineasca strict scopul pentru care au fost colectati acesti bani. De
exemplu, banii care vin de la producatorii de ambalaje se duc in dezvoltarea sectorului de colectare si
reciclare a acestor ambalaje. In acele tari, acest sistem chiar functioneaza si da rezultate. La noi, in
Romania, sistemul nu prea functioneaza, as putea spune chiar ca se fac colectare si reciclare de plastic,
de PET in speta, aproape integral prin eforturi private". "Acum, in Romania, as putea spune ca exista
afaceri mult mai profitabile decat reciclarea. Eu, daca ar fi sa o iau de la capat acum, m-as orienta catre
alta afacere. In 2005 am avut o cifra de afacere de 200 de miliarde de lei vechi, adica vreo 6 milioane de
euro, si un profit de vreo 200.000 de euro. In 2006, am avut o cifra de afaceri de 310 miliarde de lei
vechi, vreo 9 milioane si ceva de euro, cu profit de vreo 200 si ceva de miide euro. Asta nu o poti numi
afacere profitabila."Greentech preia sticle PET presate in baloti (cu etichete, dopuri, nesortate pe culori
si nespalate), la pretul de 120 $, fara TVA. Transportul este in sarcina Greentech. Societatile care nu au
in dotare presa pentru balotat PET-uri pot sa o cumpere sau sa o inchirieze de la firma.

Persoanele fizice si societatile comerciale care doresc sa se lanseze in activitatea de colectare se pot
adresa direct societatii. Adresa: Buzau, Str. Aleea Industriilor; nr.17, Tel:0238-725759 ; 725.769 Fax:
0238-725.796 E-mail: Greentech@lpi.ro2. Genial Company din Oltenita a deschis, de cativa ani, o moara
de PET-uri. Are o capacitate de 500 de tone pe luna, dar incarcarea nu este mai mult de 60-70%. Firma s-
a implicat mai mult in activitatea de reciclare mase plastice, incepand cu anul 2006, acoperind si
domeniul reciclarii de mase plastice de tip LDPE, HDPE si PP. A reusit astfel sa recicleze aproape toate
tipurile de deseuri de mase plastice, largindu-si si diversificandu-si capacitatea de reciclare, in urma
achizitionarii unei linii de reciclat materiale plastice de tip PE (polietilena), a unei instalatii de produs
granule din PE si uneiinstalatii de reciclare si spalare cu apa calda. "Pentru ca nu gasim suficienta
materie prima colectata in zona, suntem nevoiti sa mergem in toata tara. N-ar fi o problema atat de
mare, daca am gasi macar materie prima de calitate. Sticlele murdare, colectate de la groapa de gunoi,
inseamna pierderi pentru noi. Asa ajungem ca, in final, costurile cu materia prima sa fie aproape 60%,
ceea ce este foarte mult pentru orice afacere", spune Robert Popescu, directorul de marketing. Totusi,
firma a investit 4,5 milioane de euro in modernizarea liniei de productie pentru reciclarea peturilor,
foliei si bidoanelor de plastic. Societatea beneficiaza de o suprafata totala 30.000 mp, din care betonata
21.000 mp si aproximativ 4.170 mp constructii. Genial Company poate colecta lunar peste 500 de tone
sticle PET si 300 detone de deseuri de PE care sunt transformate, prin procesare, in aproximativ 400 de
tone fulgi PET spalati, respectiv 250 de tone de granule reciclate din PE. Robert Popescu: "In acest
moment, desi parerea generala este cu totul alta, reciclarea in Romania nu este o activitate profitabila
datorita faptului ca materia prima vine foarte murdara, nefiind aplicat principiul colectarii selective."3.
SC. Green PET Prod SRL, infiintata in 2004 in Bucuresti, se confrunta si ea cu lipsa deseurilor si cu
dezinteresul autoritatilor locale. Daniela Tudorache, director de marketing, explica: "In desfasurarea
acestei activitati de colectare direct de la populatie intampinam o serie de obstacole si, cand spun asta,
ma refer direct la relatia dintre noi, ca societate privata, si autoritatile locale care nici macar nu vor sa
auda de o altfel de colaborare privind activitatea de colectare selectiva a deseurilor, in afara de
colaborarea pe care o au cu societatile de salubritate care au castigat licitatia in sectorele Capitalei. Noi,
ca societate, am inaintat adrese tuturor Primariilor de sector, iar raspunsul lor a fost negativ in
sustinerea acestei activitati sau a lipsit cu desavarsire. Consider ca in ceea ce priveste colectarea
selectiva a deseurilor in Romania si pana ne vom alinia noi tarilor europene va mai trece ceva timp. O
solutie privind aceasta problema cred ca ar fi una extrema, Primariile ar trebui sa aplice amenzi celor
care nu doresc sa participe in sustinerea acestei activitati.."In ciuda dificultatilor, Daniela Tudorache este
totusi optimista: "Compania a reusit totusi,pe durata anului 2005, sa recicleze si sa valorifice aproximativ
1.350.000 kg de deseuri PET postconsum, iar pe durata anului 2006, 1.480.000 kg. In tara noastra,
colectarea

selectiva si reciclarea PET-urilor postconsum reprezinta o activitate de inceput, dar statisticile indica un
consum lunar de butelii PET in crestere, atat prin cresterea consumului, cat si prin largirea gamei de
produse a producatorilor. Coreland acest lucru cu intentia noastra de a dezvolta un sistem de colectare
eficient, estimam o crestere lunaraa achizitiei si implicit a vanzarilor, deci a profitului societatii noastre.
Proiectul propus denoi sustine colectarea selectiva a deseurilor, avand ca scop final reciclarea acestora,
astfelincat, la ora actuala, am initiat colaborarea cu diverse societati comerciale, scoli, asociatiide
locatari, hoteluri, restaurante si alte institutii publice privind separarea deseurilor pe categorii.
Colectarea se face in recipienti pe care i-am pus la dispozitia colaboratorilor nostri, noi avand
resposabilitatea colectarii de la sediul acestora a deseurilor de tip PET."4. Interplast, Giurgiu. Bogdan
Iancu, directorul firmei, a inceput afacerea de colectare si vindere a deseurilor din materiale plastice in
februarie 2001, la putin timp dupa ce a cunoscut, intamplator, un specialist german in domeniul
reciclarii, care conduce o puternica firma din Germania. Pana in acel moment, Bogdan Iancu nu stia
nimic despre reciclarea materialelor plastice, dar norocul lui a fost ca stia limba germana, pe care a
invatat-o dupa mai multi ani de munca in Germania. „Insa nu este nevoie sa fii specialist ca sa-ti dai
seama ca in Romania piata reciclarii plasticului este in fasa, iar o investitie de acest gen este sigura si
profitabila”, spune el. Astfel ca dupa ce s-a asigurat ca afacerea este pe maini bune, germanul s-a intors
dupa scurt timp in Romania cu utilajele, banii si know-how-ul necesar pentru inceperea imediata a
muncii. Investitia a fost de aproximativ 300.000 DM (la vremea aceea), din care 100.000 DM au costat
utilajele, iar restul au fost investiti in inchirierea unei hale de productie de aproximativ 400 mp, o
suprafata betonata de 1.000 mp pentru depozitarea deseurilor si un camion pentru transportul
deseurilor. Activitatea este relativ simpla. Dupa colectarea deseurilor, acestea se spala, manual sau cu
ajutorul unei masini speciale. Deseurile spalate se pun apoi in uscator, dupa care se toaca cu un tocator
special pentru diferite tipuri de deseuri din plastic, in functie de duritatea lor, fiind transformate in fulgi
care se ambaleaza in saci sau conteinere. „Aceasta este o investitie medie, avand in vedere faptul ca
utilajele sunt la mana a doua, iar firma are doar patru angajati”, spune Bogdan Iancu. Avand totul
asigurat pentru inceperea afacerii, singurul lucru care ramanea de facut era sase aprovizioneze cu
deseuri din plastic, aceasta fiind de fapt si cea mai mare problema a firmei. Pentru ca nici in Giurgiu, nici
in Bucuresti, nici in alte orase mari din tara nu exista un sistem modern de colectare a deseurilor pe
categorii de materiale, singura alternativa a ramas procurarea deseurilor rezultate in urma activitatii
producatorilor de mase plastice. O solutie care este dealtfel si mult mai convenabila, atat in privinta
costurilor, cat si a timpului redus de colectare, dat fiind ca toate deseurile se afla intr-unulsau cel mult 3-
4 locuri. In plus, deseurile luate direct de la producatorii de mase plastice sunt curate, nemaivand nevoie
sa fie spalate. Alt avantaj consta in faptul ca multi producatori ofera gratuit deseurile, fiind bucurosi sa
scape de ele fara sa fie nevoiti sa cheltuie bani pentru transportul lor la gunoi, sau chiar pentru masuri
ecologice de reciclare. De asemenea, exista posibilitate de a achiziona deseuri din PVC (tevi sau mobilier
din
plastic), care sunt de 10 ori mai scumpe decat sticlele PET. Se paote spune, asadar, ca inexistenta unui
sistem de colectare a deseurilor din plastic de la populatie i-a fost benefic lui Bogdan Iancu, el fiind
nevoit sa se indrepte spre producatorii de mase plastice, a caror marfa este mai buna calitativ, mai
valoroasa si care uneori nu costa nimic. „Problema este insa ca numarul acestor fabrici de mase plastice
este limitat, cu toate ca productia obiectelor si ambalajelor abia acum incepe sa ia avant sila noi”,
adauga el. „Chiar daca acum am ajuns sa producem si sa vindem lunar un coteiner de 20 de tone de
deseuri, daca am gasi suficiente deseuri am putea sa vindem chiar si 50 de conteinere in fiecare luna”,
spune directorul Interplast. Astfel ca acum el este nevoit sa pregateasca si alte metode de colectare a
deseurilor, in special a sticlelor PET de la populatie. In lipsa unui sistem organizat la nivel central de catre
municipalitate, s-a gandit sa colaboreze direct cu locatarii blocurilor si cu femeile care se ocupa de
curatenie, carora leva distribui saci in care sa se colecteze doar sticle din plastic. Bogdan Iancu crede ca
acest sistem are sanse de reusita, pentru ca exista foarte multe ambalaje din plastic care searunca.
Extinderea firmei este insa o necesitate, iar gasirea unor noi resurse de deseuri este o conditie principala
pentru acest lucru.5. Esox Prodimpex S.R.L., Caracal, si-a inceput activitatea ca producator de PET-uri,
dar dupa cinci ani s-a reorientat in doua noi directii. „Am inceput sa producem si proformele din care se
produc, prin suflare, sticlele din plastic tip PET", spune Emanuel Staicu, directorul comercial al firmei.
“Productia de proforme este o activitate mult mai eficienta decat fabricarea de sticle PET, din doua
motive: spatiul de depozitare si de transport este mult mai mic, profitul fiind astfel mult mai mare, iar pe
de alta parte producatorii importanti de bauturi au inceput sa-si construiasca propriile instalatii de
productie a ambalajelor PET, in detrimentul firmelor care produc acest tip de ambalaje. De asemenea,
producerea de proforme este o afacere deosebit de profitabila, investitia putandu-se realiza extrem de
repede, in mai putin de un an, pentru ca aceste utilaje au o capacitate de productie foarte mare iar
cererea este pe masura. In prezent, Romania importa peste 70% din volumul total de proforme necesar
pentru producerea ambalajelor PET, ceea ce spune totul despre perspectiva acestei afaceri”, adauga
Emanel Staicu. A doua directie de orientare a firmei o reprezinta reciclarea acestui tip de ambalaje.
„Toata tara este plina de PET-uri. Calatoresc mult in multe orase si pot spune ca sunt impresionat in mod
negativ de faptul ca toate raurile si cimpurile sunt pline de sticle goale din plastic.” Firma a inceput un
proiect de colectare a deseurilor, insa activitatea merge destul de greoi, intrucat depinde in mare
masura de sprijinul autoritatilor locale, acestea fiind dezinteresate de problema. Extinderea activitatii
firmei in domeniul reciclarii ar fi destul de avantajoasa, intrucat exista deja majoritatea dotarilor
necesare – halele si suprafetele betonate de depozitare si camioanele de transport – singura
investitiefiind utilajele de reciclare. Firma Esox a incheiat un contract cu o firma producatoare de utilaje
pentru reciclare, cu scopul de a achizitiona un asemenea utilaj nou, care costa peste 1,5 milioane de
dolari. Acesta are capacitatea de a recicla 1 tona de deseuri din plastic pe ora, adica aproximativ 720 de
tone pe luna. Proiectul de reciclare este deja inregistrat si depus la nenumarate

fonduri de finantare, atat ale statului roman, cat si cele care apartin de Uniunea Europeana. Protectia
mediului inconjurator fiind una dintre prioritatile comunitare, exista numeroase fonduri care asteapta sa
finanteze societati romanesti, care din pacate fie nu stiu sa profite de aceasta oportunitate, fie nu sunt
suficient de serioase. Acest lucru este determinat de faptul ca reciclarea deseurilor din plastic este o
activitate de pionierat in Romania, dezvoltarea ei fiind influentata in mare masura de implicarea
companiilor straine cu experienta in reciclare.„Se vorbeste mult despre fondurile de mediu de care
dispune statul roman, dar ca sa ajungi la ele este foarte greu. In acest moment, pentru mine este clar ca
acest proiect il voi pune in practica cu fonduri de la o banca si in nici un caz cu cele care vin pentru
mediu sau pentru IMM-uri, pentru ca este foarte greu sa ai acces la acestea”, spune Alina Firescu,
directorul firmei Esox.6. La statia de sortare a societatii MM Recycling din Constanta, ajung zilnic
aproximativ 120 de tone de deseuri menajere, dintre care 15% sunt reciclabile „Lunar, se prelucreaza la
noi cam 250 de tone de materiale plastice”, precizeaza Florin Demaroiu, directorul firmei. “Cat profit
avem, nu va pot spune, dar este. O tona de granule de PET, care se folosesc la injectiile navelor, se
valorifica la 1000 de dolari tona. Foliile de plastic, pe care le obtinem din prelucrarea ambalajelor de
plastic, se vand cam cu 1.500 de dolari pe tona.”MM Recycling valorifica deseurile din mase plastice
astfel : 1. PET-urile se introduc intr-o instalatie de reciclare de inalta tehnologie cu o productivitate de
7t/zi. Instalatia se alimenteaza cu o banda transportoare ce adduce ambalajele PET in masina de tocat cu
prespalare, iar fulgii rezultati intra in 3 etape succesive de spalare si uscare pentru ca in final printr-un
sistem de transport cu ciclon sa fie stocati in ambalajele de tip BigBag. Fulgii, ca materie prima
secundara, sunt incarcati si depozitati in BigBag-uri de standard international (2 metri cubi) in vederea
expedierii catre valorificatori din domeniul textilelor. Calitatea fulgilor se verifica prin sondaj. De
asemenea, instalatia automata de tocat ambalaje PET separa dopurile pe care le spala si letoaca, acestea
valorificandu-se la randul lor. 2. Ambalaje LDPE sunt reciclate printr-o instalatie ecologica de inalta
tehnologie cu o capacitate de lucru de 10 t/zi, rezultand granule LPDE care sunt de asemenea ambalate
in BigBag-uri in vederea expedierii catre valorificatori.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-uril

Detalii produs

Separatorul ECS este un echipament pentru separarea unui flux de material in doua sau mai multe
fractiuni. Separatorul de metale neferoase ECS este bazat pe curentii turbionari (Foucault) generati de
un camp magnetic rotativ. Curentii indusi in metalele neferoase creaza o forta de respingere capabila sa
arunce materialul din fluxul de materiale inerte.

SORTATOR CU CICLON

Sortatorul cu ciclon separa fractiunile usoare de fractiunile grele prin utilizarea efectului de vartej
interior ascendent creat in interiorul separatorului. Se utilizeaza in special pentru separarea fractiunilor
usoare si a prafului din granulele sau macinatura de materiale plastice.

SEPARATORUL BALISTIC

Separatorul balastic este un agregat pentru clasificarea unui flux de material la intrare in mai multe
fractiuni. Separatorul balastic reuseste sa combine clasificarea pe marimi si forme. Masina care este pe
un singur nivel, separa un flux de material in doua fractiuni, dupa cum urmeaza: fractiunea cu materiale
grele (lemn, cutii de conserve, otel selectat, parti de mase plastice masive, etc) si fractiunea cu materiale
usoare plate (folii, textile, hartie, carton).

Fiecare sita are posibilitatea sa fie ajustata din punct de vedere al unghiului. In functie de aplicatie,
suprafata sitelor este proiectata cu diverse perforatii. Datorita ajustarii unghiului (unghiul de inclinatie si
structura sitelor) separatorul este adaptabil pentru materialele de la intrare.

Posibilitatile de utilizare ale separatorului pentru materiale grele sunt foarte versatile, iar integrarea
rapida in diferitele configuratii mai mari sau mai mici ale instalatiei este de asemena un avantaj
important al acestei masini.

Datorita simplelor si diverselor posibilitati de ajustare, masina este adaptata pentru alimentarea cu
diverse materiale.

Recomandate pentru :

- sortarea de materiale usoare de ambalare si clasificarea fractiunilor de polimeri.

- trierea si separarea materialelor problematice, in uzinele de procesare a combustibililor.

- clasificarea fluxurilor de material ca prim pas al separarii in cadrul tratarii mecanice a deseurilor
reziduuale.

SORTATOR CU DISCURI

Sortatorul cu discuri este constituit din mai multi arbori antrenati de un motoreductor. Pe fiecare arbore
sunt amplasate discuri hexagonale sau de alta forma care se intrepatrund cu cele de pe arborii alaturati.
Distanta dintre discuri determina marimea materialului care se elimina prin cadere printre discuri, restul
materialului fiind antrenat spre inainte.

Se utilizeaza pentru sortarea materialelor cu forma 2D (cartoane, placi, etc.) de cele cu forma 3D.

SORTATOR CU VIBRATIE

Sita cu vibratie se bazeaza pe una sau mai multe site, actionate de un sistem cu excentric care
propulseaza materialul cu dimensiuni mai mari decat ale gaurilor sitei spre inainte, materialul cu
dimensiuni mici cade prin gaurile sitei.
In functie de aplicatie, suprafata sitelor este proiectata cu diverse perforatii. Posibilitatile de utilizare ale
sitei cu vibratie sunt foarte versatile, iar integrarea rapida in diferitele configuratii mai mari sau mai mici
ale instalatiei este de asemena un avantaj important.

Nu este recomandata pentru materiale care au tendinta de a infunda sita.

SORTATORUL ROTATIV

Sortatorul rotativ separa materialul plastic, inaintea macinarii sau dezintegrarii, de materialele
infestante ca nisip, pietris, bucati de metal, dopuri de sticla, etc.

Separatorul este constituit dintr-un tambur cu gauri si cu o spirala interna, care prin miscarea rotativa,
impinge materialul inainte. Fractiunile mari traverseaza nederanjate tamburul. Fractiunile mici trec prin
gaurile tamburului si sunt descarcate pe la partea inferioara.

Are multiple intrebuintari. Se utilizeaza cand este necesara separarea la uscat a unei cantitati mari de
materiale uscate.