Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S Mitocondria, Re, Golgi
S Mitocondria, Re, Golgi
structurat sub forma unor cisterne si tubului, cu numeroase anastomoze. Fata lui
citoplasmatica pate sa prezinte ribozomi atasati.
Functia lui prinipala este de a produce molecule esentiale organizari si functionarii celului.
Lumenul sau este echivalent spatiului extracelular si aare un diametru de 30-60nm , este
continuu si poate realiza anastomoze si cu anvelopa nucleara.
La omogenizare celulara reticulul se dezintegreaza in sturcturi veziculare alaturi de mb
celulara si complexul golgi, si se poate separa prin centrifugare diferentiata obtinand vezicule
ce contin doar REN si REG, care se pot separa prin centrifugare in gradient de densitate.
Tipuri: zonele structurate sub forma de cisterne prezinta ribozomi atasati fetei
citoplasmatice= REG
Zonele structurate sub forma de tubuli = REN
Functiile REN
1. Pe metabolismul lipidic
a) Sinteza glicerofosfatilor
Glicerofosfatii reprezinta cea mai mare parte a lipidelor plasmatice(70%). Vom
exemplifica sinteza fosfatidil colinei, pornind de la acetil CoA si glicerol 3 fosfat
sinteza acidului fosfatidic in prezenta acil transferazelor. Acidul ramane in
foita interna a bistratului
eliminarea fosfatului din acid sub actiunea fosfatidil fosfatazei cu obtinerea
diacilglicerolului
formarea PC prin agaugarea fosfocolinei de pe citidil difosfocolina. Etapa
catalizata de colinofosfotransferaza.
Formarea acidului fosfatidic este importanta deoarece mentine precursorii in celula,
altfel acestia ar putea difuza si se pierd din celula.
Exista situatii cand celula nu trebuie sa sintetizeze noi gliceorfosfati deoarece acestia
pot sa treaca unii in altii:
- La nivelul RE
- PE->PC (fofatidiletanolamin Nmetil transferaza)
- PC-> PE sau PS (prin reactii la nivelul capului hidrofil)
- La nivelul mitocondriei
- PS->PE (fosfatidilserin decarboxilaze)
Cum ajung glicerofosfatidele de pe mb interna la suprafata daca misccarile de flip flop ale
lipidelor sun foarte rare?
La mivelul RE exista 3 enzime SCREMBLAZE (le transfera de pe o parte pe alta). FLOPAZE(
fata interna-fata externa) si FLIPZA( externa –interna).
Scremblazele se pare ca intervin in procesul prin care PC apre pe foita externa, semn al
apoptozei celulare si al bolilor cu risc crescut cardiovascular.
Distributia lipidelor la celelalte membrane se face astfel:
- prin difuzie laterala pt anvelopa nucleara
- constitutiv pentru mb celulara
- prin transportori pentru celelalte endomembrane
b)Sinteza colesterolului
Colesterolul are ca precursori Acetil CoA rezultat in urma beta oxidarii mitocondriale a ac grasi.
In citopasma este transformat in HMGCoA. Enzima cheie HMGcoA reductaza celulra
transforma HMGcoA in ACID MEVALONIC-> SCUALEN->Colesterol.
Colesterolul rezultat are mai multe posibilitati
- biosinteza membranara
- sinteza hormonala
- alchilare si depozitare
- vehiculare in lipoproteine .
c)TAG
La nivelul reticulului endoplasmatic exista aparatul necesar sintezei TAG, si hidrolizei lor la
nevoie
d)Sinteza lipoproteinelor
Lipidele neutre se acumuleaza in lumenul REN, iar pe masura ce creste volumul acestora se
vor despinde formand un organit independent acoperit de membrana. La formarea
liprpoteinelor RER joaca un rol important prin sinteza apoproteinelor.
Alte functii mportante alre REN sunt detoxifierea celulara (complexul cit.P450/NADH-
cit450 reductaza) si depoziarea intracelulara a Ca
FUNCTIILE RER
a)Biosinteza proteica
La nivelul citoplasmatic incepe sinteza proteica. REG trebuie sa capteze poliribozomii
implicati in sinteza proteinelor lui de interes.
La nivelul capatului N terminal al proteinei in formare se gaseste o segventa semnal
recunoscuta de RER, care actioneaza prin intermediul Signal Responsive Particle ce se
prinde de proteina .
Aceasta particula va bloca sinteza proteica prin legarea la situsul A al ribosomului.
Complexul este recunoscut de un receptor membranar al RE. Dupa legare receptorul
preda intregul complex transloconului.
Transloconul prezinta un sit pentru acomodarea peptidului si un canal hidrofil prin
care proteina in formare este translocata in lumenul sau
Din momentul in care transloconul preia lantul, SRP este eliberat in citosol.
Prelucrarea proteinelor
Cuprinde 2 etape: modificari chimice la nivelul unor aminoacizi asistarea proteinelor pentru
impachetarea corecte.
Procesele de matruare care incep la nivelul RE se termina la nivelul ap. Golgi.
1)Modificari co traducere
a) Actiunea semnal peptidazei in clivarea peptidei semnal in functie de destinatia proteinei
b)Initierea glicozilarii proteielor
Este realizata de oligozaharid tranferaza care are ca substrat dolicil difosfo
oligozaharid.
Aceasta citeste lantul peptidic si ii grefeaza un oligozaharid(2GlcNAc,9manoze s 3
glucoze) azotuli asparaginei, care apare in conjunctura favorabila ASP-X-TYR, unde X
este orice aminoacid cu excepria PRO
Dolicil difofos oligozaharidul este sintetizat la nivelul RE cu mare consum ergetic, prin
adaugarea pas cu pas a glucidelor.
Dupa atasare, celula incepe sa “tunda” structura oligozaharidica incepand cu cele 3
glucose si o manoza.
APARATUL GOLGI:
Este un organit celular delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de
cisterne recurbate prezentand polaritate morfologica si biochimieca. Are rol cheie in procsele
de biogeneza a membranelor si in maturarea si in distribuirea moleculelor.
Numarul cisternelor este variabil. Acestea unt unite prin niste tubuli inretelati.
Ultrastructura:
a)fata convexa = fata cis orientata catre cisternele RE, din care inmuguresc vezicule= RE de
tranzitie
b)fata concava= fata trans
c)retea transgolgiana ce contine vezicule, tubuli inretelati si fragmente de cisterne din care
vor rezulta macrovezicule ce vor fi transmise destinatiilor lor finale
BIOSINTEZA LIZOZOMILOR
Cuprinde 2 etape:
1. marcarea enzimelor lizozomale
2. sortarea , segregarea moleculelor si vezicularea lizozomilor primari
B) Etapa a doua nu se cunoaste cu certitudine unde are loc, insa, cert este ca se elimina N-
acetilglucozamina si ramane eticheta de manozo 6 fosfat libera.
2.Sortarea
La nivelul reelei trans golgi exista receptori care vor recunoaste eticheta de manozo 6
fosfat. Proteinele se acumuleaza astfel in niste vezicule acoperite de CLATRINA.
Acestea evagineaza la un moment dat, eliminand clatrina si formand lizozomi primari.
Lizozomii primari fuzioneaza fie cu endozomii tarzii ( invaginari ale plasmalemei) => l
lizozomi secundari
Sau cu lizozomii secundari deja existenti, imbogatind bagajul enzimatic al acestora.
Cand are loc fuziunea, ph-ul acid din endozom va determina eliminarea receptorului M6P care
va fi recirculat
Transportul dintre RE si Ap. Golgi
Cuprinde mai multe etape:
1. Formarea veziculelor acoperite de COP1 la nivelul RE tranzitional
2. Traficul catre aparatul golgi
3. Sortarea la nivelul aparatului
4. Returul la RE
R. E tranzitional este un timp special de reticul ce prezinta pe membrana interna
ribozomi atasati iar la exterior vezicule. Veziculele sunt acoperite de Proteine precum
COPII. Prin eliberarea veziculelor in acestea ajung in VTC (Reteaua tubulo-veziculara),
unde pot fuziona cu ajutorul proteinelor SNARE V, si se vor acoperii cu COP 1.
Mecanismul prin care ajung acestea la reteaua cis este incomplete descifrat.
MITOCONDRIA
Ultrastructura
Pentru sepaarea mitocondriilor in vederea studierii lor se realizeaza mai intai omogenizarea
celulelor urmata de centrifugare diferentiata. Mitocondriile vor fi a doua fractiune care se
sepata, dupa nuceli. Prin soc hipoton, membrana interna isi “intinde” pliurile iar cea externa se
va destrama.
Mitocondriile sunt organite celulare specilizate in sinteza ATP,ce I se definesc patru elemente
ultrastructurale: o mb externa si una interna care delimiteaza doua compartimente:
a)compartiment mitocondrial extern: intramembranar
b)compartiment mitocondrial intern: matrixul
Cele doua membrane la examenul microscopic se prezinta cu aspect trilaminat.
Membrana celulara interna prezinta niste pliuri membranare, care de obicei snt
perpendiculare pe axul lungimii, dar exista si cazuul in care sunt tubulare (in celulele ce
sintetiseaza steroizi), sau paralele la axul lung
La nivelul compartimentului intern se gaseste AND-ul mitocondrial, ce nu prezinta capete
libere, si ribozomi mitocondriali
Functiile matrixului
a)La acest nivel are loc sinteza proteica. DOAR 1%din proteinlel necesare mitocondiriei sunt
sintetizate in matrix, restul se importa. Ribozomii mitocondriali au caracteriztici procariote.!
b)Beta oxidarea acizilor grasi cu formarea acetil CoA materie prima pentru CICLUL KREBS
c)Ciclul KREBS, in matrix se gasesc toate enzimele necesare cu exceptia succinat
dehidrogenazei care se gaseste atasata mb interne.
Functiile membranei mitocondirale Interne
Aceasta membrana se organizeaza pe modelul mozaicului fluid, insa procentul de lipide este
20-30% in timp ce proteinele sun 70-80% deoarece functia metbolica este foarte importanta la
acest nivel. Pentru acopensa procentul scazut de lipide, la acest nivel se gaseste CARDIOLIPINA
(15% din totalul lipidelor) care are un caracter hidrofob foarte pronuntat