REZUMATE

ENDOCRIN
• NOTA: cand vedeti un cuvant intre 2 paranteze
patrate ( “[Ca]”) inseamna “concentratia
plasmatica” a elementului respectiv...
 1. HIPOTALAMUSUL ENDOCRIN

• Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă şi
comportamentală – implicat in procesarea informatiilor si optimizarea raspunsului
• Axul hipotalamo-hipofizar:
- Cu hipofiza anterioara: neuro-sanguina (sistem port)
- Cu hipofiza posterioara: nervoasa (tract hipotalamo-hipofizar)
• Neurosecretiile hipotalamice sunt de 4 tipuri:
- Hormoni eliberatori (liberine-RH) si inhibitori (statine-IH)
o Polipeptide
o Tipuri: TRH, CRH, LRH, PIH (hormonul inhibitor al prolactinei-DOPA)
o Sinteza: in corpul neuronilor din hipotalamusul anterior
o Transport: initial prin axonii neuronilor; ulterior prin sistemul port hipofizar
o Actiune: la nivelul structurilor adenohipofizei
o Controlul secretiei prin:
 Mecanism nervos
 Tripla retroactiune (triplul feed-back): lung, scurt si ultrascurt
 Concentratia plasmatica de AA sau Gl
 Ciberine
 Hormoni epifizari
- Neurohormoni retrohipofizari (ADH si OXT)
- Neurotransmitatori: (NA, Dopamina, Serotonina): reglarea locala a functiei hipotalamusului
- Ciberinele: rol paracrin (la distanta)
o Endorfine si encefaline (rol analgezic, in termoreglare si in reglarea aportului alimentar)
o ACTH – rol in memorie si invatare
 2. HORMONUL SOMATOTROP
• Polipeptid sintetizat de adenohipofiza: la copii este crescut/la adulti scazut
- Actiune corelata cu activitatea somatomedinelor
• Roluri
- Rol in cresterea tesuturilor si intretinerea proceselor de reparatie
o Prin cresterea anabolismului si scaderea catabolismului
o Creste rata diviziunii si dezvoltarii celulare si tisulare
o Rol puternic asupra cresterii oaselor: actiune la nivelul cartilajului de crestere (cresterea in
lungime a osului) si prin stimularea osteoblastelor
o Patologic:
 ↓GH la copii: nanism hipofizar cu dezvoltare psihica normala
 ↑GH la copii: gigantism
 ↓GH la adulti: acromegalie
- Roluri metabolice
o Metabolismul proteic
 ↑anabolismul proteic si ↓catabolismul proteic
 In sange: ↑Pr, ↓AA si ureea
o Metabolismul glucidic
 ↑glicemia; ↑ insulinemia (↑GH in timp induce insulinorezistenta>DZ tip II)
o Metabolismul lipidic
 ↑lipoliza, ↑cetogeneza hepatica
 In sange: ↓L, ↑AGL si corpii cetonici
- Alte efecte:
o ↑activitatea metabolica a ficatului; ↑eritropoieza; ↑lactogeneza
• Reglarea secretiei de GH
- Ritm de eliberare circadian (maxim dupa primele 2 ore de somn)
- Factori care cresc secretia de GH
o Stress, emotii, traume
o ↑efortului
o ↓glicemiei; ↓proteinemiei (in infometare)
o Neuromediatorii hipotalamici (NA, Dopamina, Serotonina) – ca raspuns la stres
o Prin intermediul altor hormoni
 Stimulare: T3, estrogeni, ACTH, catecolamine
 Inhibitie: progesteron, cortizol, somatomedine

-
 3. Prolactina
• Polipeptid secretat de hipofiza anterioara
• Concentratia plasmatica
- Normal este scazuta
- In timpul sarcinii creste progresiv, iar dupa nastere scade brusc
- In timpul alaptarii creste intermitent, stimulata de supt
- Corelata cu ciclul menstrual, PRLmax cand Lhmax
• Rolul PRL
- Mamotrop - dezvoltarea glandei mamare
o Incepe la pubertate, stimulata de estrogeni
- Lactotrop – lactogeneza
o Dezvoltarea sanilor pentru secretia lactata, dependent de estrogeni si progesteron (acesti
hormoni inhiba secretia lactata)
o Secretia lactata: primele zile: colostrul (proteine, lactoza dar fara lipide), apoi, prin
↓estrogenilor si progesteronului – creste lactatia
- Rol metabolic
• Reglarea secretiei PRL
- Control hipotalamic: mecanism principal inhibitor (PIH)
- Stimularea PRL – prin mecanism neurogen (stimuli – supt, mulgerea sanilor, activitate sexuala,
stres)
- Alti hormoni: estrogeni ↑PRL, progesteron ↓PRL
• Patologic
- ↑PRL – galactoree
- ↑↑↑PRL – tumori hipofizare
o Ginecomastie
 4. HORMONUL ACTH
• Sinteza: in hipofiza anterioara – ritm circadian
• Mecanism de actiune – prin AMPc
• Efecte majore: pe corticosuprarenala
- Zona fasciculata
o Rol major
o Initial: ↑ eliberarea de glucocorticoizi (GC) din depozite
o In timp: hiperplazia zonei + ↑ sintezei de GC
- Zona reticulata
o Rol mai redus
o Initial: ↑ eliberarea de androgeni din depozite
o In timp: hiperplazia zonei + ↑ sintezei androgenilor
- Zona glomerulara:
o Rol minor
o ↑eliberarea de ALDO
• Alte efecte
- Lipoliza
- Pigmentare a tegumentelor si mucoaselor (↑ melanina)
• Reglarea secretiei de ACTH
- Ritm circadian maxim dimineata (ora 8) si minim seara (ora 24) – secretia GC urmeaza acelasi
pattern
- Modificarea ritmului veche-somn > modificarea ciclului GC
 5. HORMONII GONADOTROPI

• FSH si LH
• Sinteza:
- Hipofiza anterioara: incepe la 8-12 ani fem, 9-13 ani masc
- Actiune: mesager I – AMPc
• Efecte:
- Femeie:
o Debutul primului ciclu menstrual
o Controlul ciclului lunar normal
- Barbat:
o Debutul sintezei hormonilor sexuali de la pubertate pana la sfarsitul periadei adulte
• Efectele FSH
- La femei:
o Secretia:
 Faza foliculara: initial creste apoi descreste
 Preovulator creste de 2-3x
 Postovulator scade lent
o Rol:
 Stimuleaza dezovoltarea ovarelor si foliculilor ovarieni
- La barbati
o Secretie constanta
o Rol:
 Stimularea dezvoltarii testiculelor – cresc tubii seminiferi
 Initiaza spermatogeneza
 Stimuleaza celulele Sertoli
• Efectele LH
- La femei
o Controleaza secretia
o Rol dezvoltarea finala si maturarea foliculara – ovulatia (dupa actiunea FSH)
o Dezvoltarea corpului galben
- La barbati:
o Secretie constanta
o Rol: stimuleaza celulee interstitiale Leydig – secretia de testosteron
• Reglarea secretiei FSH+LH
- Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal + triplul feed-back
o Hipotalamus – LRH
o Diferente in ritmul si secretia hormonala in functie de sex
- Influente modulatoare
o Stress – sistemul limbic – inhiba hipofiza – scade LRH
o Stimuli olfactivi, vizuali, genitali
- Influenta altor hormoni
o ↑↑cortizol si ↑↑PRL – inhibitor
- Patologic:
o ↓↓ hormonilor gonadotropi
 Copii – eunucism, pubertate tardiva,
 Femei – oprirea ciclului menstrual, atrofie genitala, stergerea caracterelor sexuale II
 Barbati – aspermie + involutia caracterelor sexuale II
 6. HORMONUL ANTIDIURETIC
• ADH (vasopresina) – hormon polipeptidic
- Sinteza: hipotalamus anterior
- Transport: tractul hipotalamo-hipofizar
- Stocare: hipofiza posterioara
• Rol
- ADH actioneaza direct pe celulele tinta
o Renal: pe ultima portiune tubulara
 Reabsorbtia facultativa a apei
 Secundar reabsorbtia Na si Cl
 Favorizeaza reabs ureei
 Rol principal in concentrarea si diluarea urinei
- ↑↑ADH > VC > ↑TA
- ↑ absorbtia intestinala a apei
- ↑ hidratarea celulara
- ↓perspiratia
• Reglarea secretiei de ADH
- Modificari ale osmolaritatii: (VN=300±20 mOsm/l)
o ↑ osm – ratatinarea osmoreceptorilor – stimul pentru ADH - ↑reabs apei - ↓osm
o ↓ osm – creste volumul osmoreceptorilor - ↓ stimul pentru ADH - ↓reabs apei - ↑osm
- Modificari ale volemiei – baroreceptori din sistemul cardiovascular
o ↓volemiei – stimularea barorec. de inalta presiune (sinus carotidian si crosa aortica) -
↑ADH - ↑ reabs apei + ↓diurezei - ↑volemia
o ↑ volemiei – stimularea barorec. de joasa presiune (atrii si circulatia pulmonara) – aferenta
nerv X – hipotalamus - ↓ADH - ↓reabs apei + ↑diurezei - ↓volemia
- Alte mecanisme
o to C
o AgII
o Nicotina
o Stres, durere, somn
-
 7. OXITOCINA

• OXT – structura polipeptidica

- Sinteza: hipot ant
- Transport: tract hipotalamo-hipofizar
- Stocare: hipofiza posterioara
• Rol
- Rol principal: contractia musculaturii uterine in special in sarcina – foarte important in timpul
travaliului (contractiile uterine – nasterea copilului). Efectul OXT in timpul travaliului:
o Concentratia plasmatica OXT ↑ prin reflex neurogen – capul copilului dilata progresiv
cervixul, ceea ce determina ↑ contractiilor uterine
o ↑ nr recept pt OXT din musculatura uterina
o Raportul estrogeni/progesteron se schimba dupa 9 luni:
 Estrogeni contractie uterina
 Progesteron – relaxare uterina
- Ejectia laptelui prin reflex neurogen
o Suptul – stimuleaza mamelonul - ↑OXT
o ↑OXT – contractia celulelor mioepiteliale periacinare – ejectia laptelui in ducte
- Reflex conditionat: mama vede copilul – secretie lactata
 8. HORMONII TIROIDIENI: efecte, reglare

• Glanda tiroida
- Secreta T3 + T4 (din foliculi) – necesita iod
- Calcitonina (din celulele C)
• Rolul hormonilor tiroidieni
- In plasma
o T3 – triiodotironina (7%) – este de 4x mai activa
o T4 – tiroxina (93%) – intracelular T4 se transforma in T3
- Sunt produsi de tiroida prin iodarea tirozinei din molecula de tireoglobulina (TG)
- Efecte principale:
o ↑activitatea metabolica in aproape toate tesuturile
o ↑procesele oxidative
o Stimuleaza cresterea + diferentierea celulara
1. Rol in crestere
- In special la copii
- Direct sau indirect prin cresterea de hormoni somatotropi si somatomedine
2. Dezvoltarea si maturizarea sistemului nervos(SN)
- Inca din viata intrauterina (luna IV) – stimuleaza neurogeneza si mielinizarea
- Patologic: ↓T – nanism si retardare mintala
3. Activarea SN al adultului
- ↑activitatea metabolica a creierului
- ↑inteligenta si memoria
- ↑stimularea SNVS si ↑nr de beta-receptori
- Patologic:
o ↓T – somnolenta, lentoare,
o ↑T – hiperexcitabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, oboseala
4. Efecte metabolice
a. Metab proteic: ↑ ambelor laturi ale metabolismuli – echilibru
b. Metab glucidic: ↑ glicemia
c. Metab lipidic: ↑lipoliza
d. Metab energetic: Rol major de ↑ a metabolismului - ↑oxidatia biologica
e. Metab mineral: ↑necesarul de vitamine
5. Efecte sistemice
a. Cardiovascular: ↑FC; ↑Forta de contractie; ↑DC
b. Respirator: ↑frecventa si amplitudinea respiratiei
c. Digestiv: ↑secretia si motilitatea
6. Efect trofic pe : musculatura scheletica si piele
7. Efect de optimizarea a functiei sexuale la ambele sexe
• Reglarea secretiei
- Axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian cu tripla retroactiune – rol major (mentine T3 si T4 normal)
- Stress psiho-emotional, durere, traumatism - ↑stimularea hipotalamica-↑TRH-↑TSH↑-↑T3/T4-
hiperfunctie tiroidiana
- Variatii de temperatura: la frig ↑T3/T4; la cald ↑T3/T4
• Variatii patologice
- Hipertiroidism
o Boala Basedow-Graves
o Adenomul toxic hipersecretant
- Hipotiroidism: la copii(cretinism); la adulti (mixedem)
- Gusa endemica: glanda hipertrofiata
 9. HORMONII GLUCOCORTICOIZI
• Sinteza : in cortexul glandei suprarenale (zona fasciculata)
• Hormoni steroizi: cortizol (hidrocortizon) – 95%; corticosteron
• Principalele actiuni:
- Adaptarea la stresul cronic – asigura suportul endocrin
- Controlul metabolismului celular
• Efecte
1. Metabolice
a. Metabolismul proteic: ↑ catabolismul proteic / ↓anabolismul proteic
b. Metabolismul glucidic:↑glicemia (in timp ↓sensibilitatea tesuturilor la insulina DZ adrenal
c. Metabolismul lipidic:↑lipoliza, ↑cetogeneza hepatica – in inanitie sau stres, GC schimba
metabolismul energetic de pe utilizarea glucidelor pe utilizarea lipidelor (prezervarea
glucozei)
d. Metabolismul hidromineral:↑ retentia de NaCl si apa - ↑ volemia si ↑ demineralizarea
osoasa (efect advers)
2. Efecte pe sisteme si organe
a. Asigura buna functionare a:
i. Tuturor tipurilor de muschi
ii. Activitatea cardiovasculara – sustinerea volemiei
iii. ↑ reactivitatii neuropsihice – ↑capacitatea functionala – adaptarea la stress
3. Efecte farmacologice
a. Antiinflamator
b. Antialergic
c. Supresia sistemului imun: ↑ susceptibilitatea la infectii (efect advers)
d. ↑aciditatea sucului gastric
e. Redistributia tesutului adipos
f. Modificari neuropsihice pana la psihoza maniacala
g. Demineralizare osoasa
• Reglarea secretiei de GC
- Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroactiune – mentine GC normal
- Stresul psiho-emotional, durere, traumatism, interventii chirurgicale - ↑stimularea hipotalamica -
↑CRH - ↑ ACTH - ↑GC - ↑hiperfunctie CSR (in stres prelungit se blocheaza bucla de feed-back)
 10. HORMONII MINERALOCORTICOIZI

• Sinteza: corticosuprarenala – zona glomerulara

• Hormoni steroizi – reprezentantul major=ALDO
• Actiuni principale:
- Mentinerea ech Hidro-electrolitic
- Lipsa ALDO – moarte prin soc in 3 zile – 2 saptamani
• Efecte
- Renale:
o Actiune pe ultima parte a tubului renal
o ↑ reabsorbtia de Na si secretia de K
o Secundar ↑ reabsorbtia de apa
o ALDO intervine in mentinerea TA, volemiei, ech H-E
- Extrarenale
o ↑reabsorbtia de Na si secretia de K la nivelul glandelor sudoripare si digestive
- Pe muschi si nervi
o ↑activitatea pompei Na/K
• Reglarea secretiei de ALDO (de la renal)
 11. FIZIOLOGIA CALCITRIOLULUI

• Forma activa a vitaminei D

• Rol
- Roluri majore
o Mentine valorile calcemiei
o Favorizeaza osteogeneza
- Intestinal
o ↑ absorbtia Ca prin transport activ controlata de catre calcitriol+PTH
- Renal
o ↑absorbtia Ca+fosfat
- Osos – activare dependenta de calcemie
o Cand [Ca]↓ - ↑ca eliberat de osteocite + ↑activitatea osteoclastelor
o Cand [Ca]↑ - calcitriolul actioneaza favorizand mineralizarea osoasa
• Reglare
- PTH – rol major
- [Ca]
- Feed-back negativ
o ↑CTL inhiba propria activare - ↑ sinteza formei inactive
 12. PARATHORMONUL

• Sinteza
- La nivelul glandelor paratiroide
- Structura polipeptidica
• Efect major ↑[Ca] prin 4 mecanisme
- La nivel osos:
o ↑mobilizarea Ca si fosfatului
- Renal
o ↑reabsorbtia Ca, Mg si H
o ↑excretia fosfatului
- Intestinal
o ↑absorbtia Ca
o ↑sinteza activa de vitamina D
• Reglarea secretiei
- ↓[Ca] - ↑PTH – normalizarea calcemiei
- ↑ [Ca] - ↓PTH
- Acelasi proces se realizeaza si in cazul ionilor de Mg
- Catecolaminele
• Patologic
- ↑ PTH
o Demineralizare osoasa
o ↑Calciurie
- ↓PTH
o ↓[Ca]
o Hiperexcitabilitate (semnele Chwosteck si trusseau +)
o ↑Calciurie
o Spasmofilie
 13. FIZIOLOGIA CALCITONINEI

• Polipeptid secretat de celulele C ale glandei tiroide

• Efect major
- ↓[Ca]
- ↑ osteogeneza – se opune osteolizei
- Importanta sporita
o La copii unde osteogeneza este ↑ - calcitonina exercita un efect favorabil
o In sarcina si lactatie – protejeaza impotriva osteolizei
o Poate fi administrata
 Persoanelor in varsta cu osteoporoza
 In neoplazii asociate cu osteoliza (metastaze)
• Reglarea secretiei
- Calcemia: feedback negativ
o ↑[Ca] - ↑Calcitonina
o ↓[Ca] - ↓Calcitonina
- Catecolaminele - ↑Calcitonina
- Gastrina - ↑Calcitonina
 14. EHILIBRUL FOSFO-CALCIC
• Ech F-C = balanta intre absorbtia si excretia ionilor – mentine constanta concentratia ionilor plasmatici
- Aportul zilnic Ca si fosfat: 1 g/zi
- Absorbtia intestinala
o Ca – 35%
o Fosfatul absorbit usor
- Renal
o Din Ca filtrat- ↑reabsorbtie (95%), controlata de PTH si CTL
o Fosfat: excesul este excretat in urina, controlat de PTH
• Calciul
- 99% in os si dinti – rezervor de Ca+rol in mentinerea [Ca] constant
o Componenta fixa – eliberata numai prin osteoliza
o Componenta libera – participa la schimbur i cu mediul extracelular
- 0,1% in plasma (9 mg%)
o 40 % Ca legat de proteine
o 50% Ca ionizat – rol in coagulare, contractie musculara, excitabilitate
o 10% Ca neionizat – legat de anioni
- 1% intracelular – reticul endoplasmic, mitocondrii
• Fosfatul total 4 mg%
- 85% in os
- 1% in lichidul extracelular
- 14% intracelular
• Mecanismele de mentinere a ech fosfo-calcic
- Schimburile intre os si mediul extracelular, controlate hormonal
o PTH si CTL - ↑ iesirea Ca din os - ↑[Ca]
o Calcitonina si CTL - ↑iesirea Ca din os - ↓
• Patologic
- ↑[Ca] – hipoexcitabilitate neuro-musculara, litiaza renala, tulburari cardio-vasculare si digestive
- ↓[Ca] – hiperexcitabilitate neuro-musculara – tetanie
- Rahitismul – la copii cu deficit de aport de Ca si fosfat - ↓mineralizarea osoasa
- Osteoporoza - ↑osteoliza; cauza- ↑PTH, ↑cortizol, menopauza
- Osteoscleroza - ↑↑ osteogeneza; cauza: ↓PTH, intoxicatie cu metale grele
 15. FIZIOLOGIA OSULUI
• Componentele din structura osului
- Sistemul noncelular osos
o Componenta organica (30%)
 Substanta fundamentala
 Fibre de colagen
o Componenta anorganica (70%)
 Cristale de hidroxiapatita – legate de fibrele de colagen – dau rezistanta osului
 Mg, Na, K, HCO3
- Sistemul celular osos
o Osteoblaste – deriva din celulele stem mezenchimale
 In stare activa sau de repaus
 Rol in formarea permanenta a osului
 Plasate pe suprafata externa+cavitatile osoase
o Osteoclaste – deriva din monocite + celule stem
 Celule mari, multinucleate, cu rol de fagocite
 Elibereaza
• Enzime – digestia matricei organice
• Acizi – distrugere cristale – eliberare ioni
 Rol
• Reaborbtia ciclica a osului – remodelare osoasa
• Active in formarea calusului
o Osteocite – bogate in saruri de Ca, controleaza schimburile de Ca cu mediul extracelular
• Calcificarea osoasa
- Osteoblastele secreta colagen si substanta fundamentala
- Prin polimerizare: colagen > fibre de colagen – formeaza osteoidul (“cartilage like”)
- Transformarea osteoblastelor captate in interior> in osteocite
- Precipitarea sarurilor de Ca la suprafata fibrelor de colagen
- Sarurile amorfe de Ca > cristale de hidroxiapatita (zile-saptamani)
• Reabsorbtia osoasa – mediata de osteoclaste
1. Faza de activare
a. Debuteaza prin migrarea preosteoclastelor la suprafata osoasa (fuziunea preosteoclastelor >
osteoclaste)
2. Reabsorbtia osoasa
a. Osteoclastele determina reabsorbtia limitata a mineralelor si a matricei osoase de la nivelul
suprafetei trabeculare sau in corticala osului
3. Faza de revenire
a. Mononuclearele (monocite+macrofage) se dispun linear la suprafata osoasa – formarea
unui strat bogat de glicoproteine peste suprafata reabsorbita (linia de ciment) de care vor
adera osteoblastele – pregatesc suprafata pentru formarea noului os de catre osteoblaste
4. Faza de formare a noii unitati structurale osoase
a. Osteoblastele se depun in valuri succesive unele peste altele, pana cand suprafata osoasa
reabsorbita este complet inlocuita
5. Faza de repaus
a. La sfarsitul fazei de formare, suprafata este acoperita cu un strat de osteoblaste aplatizate,
putin active, pana la un nou ciclu de remodelare
 16. INSULINA

• Polipeptid secretat de celulele beta in insulele Langerhans pancreatice

• [insulina] – variabila, in functie de glicemie – are valoare crescuta postprandial
• Mecanism de actiune –
- insulina actioneaza pe receptori membranari specifici – activarea tirozinkinazei –
fosforilare+enzime intracelulare determina:
o ↑permeabilitatea mb pt: glucoza, AA si ioni
o ↑sinteza IC de glicogen, proteine, lipide
o ↑expresia genica
• Efectele principale ale insulinei
- ↑trecerea glucozei intracelular
o In plasma: ↓ glicemia
o In celule: ↑glicoliza; ↑glicogenogeneza; excesul de glucoza este transformat in lipide; ↓
neoglucogeneza si ↓glicogenoliza
- ↑ trecerea AA intracelular - ↑ sinteza de proteine
- ↑lipogeneza – lipide – tesutul adipos
- Stimuleaza cresterea (sinergic cu GH)
• Tipuri de tesuturi dupa dependenta de insulina
- Tesuturi insulino-independente (glucoza trece in celula si in absenta insulinei) – tesutul nervos
- Tesuturi insulino-dependente (utilizarea glucozei se face doar in prezenta insulinei) – tesutul
muscular si adipos
- Tesuturi insulino-independente dar in care insulina↑ metabolizarea glucozei – tesutul hepatic
• Reglarea secretiei de insulina
- [Glicemia]
o ↑glicemia>110 mg% - ↑insulina
o ↓glicemia <110mg% - ↓insulina
- Hormoni gastro-intestinali: gastrina, secretina - ↑insulina
- Alte glucide
o Fructoza -↑insulina
o Galactoza, xiloza nu au efect
- AA - ↑ insulina
- Corpii cetonici - ↑insulina
- SNVP (vagul) - ↑insulina
- SNVS (alfa-receptorii) - ↓insulina
- Hormoni hiperglicemianti: GH, GC, T3 - ↑[G] - ↑insulina
 17. GLUCAGONUL

• Polipeptid secretat de celulele alfa din insulele Langerhans pancreatice

• Mecanism de actiune: prin AMPc
• Efecte:
- ↑glicemia prin: ↑glicogenoliza hepatica si ↑neoglucogeneza
o Mentine glicemia constanta in perioadele interdigestive
o Asigura necesarul de glucoza la tesuturi
- ↑lipoliza
- ↑cetogeneza hepatica
- ↑catabolismul proteinelor
- Efect inotrop pozitiv
- ↓secretia gastrica acida
- ↑ secretia de GH, insulina, somatostatina
• Reglarea secretiei
- Dependenta de starea de nutritie + secretia de insulina
o Glicemia:
 ↓ glicemia - ↑ glucagon
 ↑ glicemia - ↓ glucagon
o SNVS - ↑glucagon
o ↑ aportului de proteine - ↑glucagon
o Inanitia - ↑glucagon
o Hormoni pancreatici: somatostatina+insulina - ↓glucagon
 18. TESTOSTERONUL
• Testiculele produc:
- Androgeni (celulele Leydig)
o Testosteronul – cel mai important
o Dihidrotestosteronul – cel mai activ
o Androstendiona
- Estrogeni↓↓ - celulele Sertoli (rol in spermatogeneza)
• Testosteronul – hormonul sexual principal, secretia sa:
- Incepe in perioada intrauterina – stimulata de gonadotropina corionica
- ↓↓ (aproape inexistent) in copilarie (pana la 13 ani)
- ↑↑ la pubertate
- ↓ la batrani
• Roluri principale
- Intrauterin
o Dezvoltarea organelor sexuale masculine: penisul si scrotul, prostata, veziculele si ductele
seminale
o Supresia dezvoltarii organelor sexuale feminine
o Produce coborarea testiculelor in scrot
- Dupa pubertate, toata viata: dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale masculine I si II
o Caractere sexuale primare: dezvoltarrea organelor sexuale, stimularea primelor etape ale
spermaotgenezei
o Caractere sexuale secundare:
 Cresterea osoasa
 Dezvoltarea muschilor
 Vocea mascuina, comportamentul masculin
 Distributia masculina a pilozitatii
o Metabolic:
 ↑sinteza proteica + metabolismul (15%)
 ↑retentia hidrosalina
o ↑hematopoieza
• Reglarea secretiei testosteronului
- Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal + triplul feed-back negativ – mentin [testosteron] la nivel
normal
- Influente modulatoare
o Stressul – ↓LRH
o Stimuli olfactivi, vizuali, genitali - ↑/↓ LRH
- Influenta altor hormoni
o ↑ cortizol si ↑PRL – inhibitor
• Anomalii ale secretiei testosteronului
- Fetal: daca testiculele nu secreta testosteron – nu se dezvolta caracterele sexuale masculine – se
formeaza organe sexuale feminine
- Prepubertar: inactivitatea testiculara – aspect eunucoid (inalt, slab, voce feminina, organe sexuale
infantile)
- Adult: absenta testiculelor (castrare) – unele caractere sexuale involueaza, altele raman:
o Pierderea pilozitatii masculine,↓grosimii oase+muschi
o Organele sexuale involueaza mai rar, vocea devine mai inalta, ↓libidoului
 19. HORMONII SEXUALI FEMININI: estrogen, progesteron
FIZIOLOGIA ESTROGENILOR
• Hormoni steroizi, secretia incepe la pubertate, creste progresiv la adult, scade la menopauza
- Sintetizati in 2 faze ale ciclului menstrual
o Preovulator – de folicul ovarian – creste progresiv estrogenii
o Postovulator – corpul luteal – creste mai putin estrogenul
• Roluri:
- Dezvoltarea uterului si organelor genitale externe feminine (dupa pubertate)
o Uter: modificari proliferative ale endometrului (prima parte a ciclului)
o Trompe uterine: modificari proliferative+↑activitatii cililor
o Vagin: modificari in structura epiteliului (cuboidal >stratificat)
- Dezvoltarea sanilor
o Initierea cresterii – pana la aspectul final
o Dezvoltarea finala ca organe producatoare de lapte este facuta de progesteron + PRL
- Piele: moale, fina
- Schelet
o ↑↑↑ activitatea osteoblastelor – crestere mai rapida in primii ani dupa pubertate, dar
totodata inchiderea mai rapida a cartilajelor de crestere – talia finala e mai mica decat in
cazul baietilor
o Aspectul pelvisului feminin
- Efecte metabolice
o ↑ sint proteice
o ↑metabolismul
o Depozite adipoase subcutanate, fesier
o ↓retentia hidrosalina

FIZIOLOGIA PROGESTERONULUI
• Este” hormonul maternitatii”
• Structura steroidica, este sintetizat:
- In a 2-a parte a ciclului menstrual de catre corpul luteal
- La femei gravide, de catre placenta
• Roluri:
- Uter
o Modificari secretorii ale endometrului – pregateste uterul pentru implantarea ovulului
fertilizat - ↑depozitele de nutrienti – “laptele uterin”
o ↓↓ contractilitatea si excitabilitatea musc. Netede uterine – previne expulzarea zigotului
- Trompe uterine
o Modificari secretorii (pentru nutritia ovulului fertilizat)
- Glande mamare
o Progesteron+PRL produc dezvoltarea finala a sanilor ca organe producatoare de lapte
o Progesteronul produce marirea de volum a sanilor
- Obs:
o In sarcina sunt necesari ambii hormoni feminini
 Estrogenii: ↑uter si sani; relaxarea ligamentelor pelvice – pasajul mai usor al fatului
la nastere
 Progesteron: rol in nutritia ovulului fertilizat,↓↓contractilitatea uterina, pregateste
sanii pentru productia de lapte
 20. REGLAREA ENDOCRINA A METABOLISMULUI
PROTEIC

• STH–anabolic
– transportul de AA prin membrana celulară
(în special la nivel osos, muscular şi hepatic)
– sinteza de proteine la nivel ribozomal
– catabolismul proteinelor

• Prolactina – anabolic(similar STH)

• Insulina –anabolic
– transportul transmembranar de AA (în special la nivel muscular)
– proteinosinteza (în special la nivel muscular şi hepatic)
– utilizarea AA pentru gluconeogeneză
– catabolismul proteic

• Androgenii –anabolic
– stimulează sinteza proteinelor tisulare şi osteogeneza

• H.Tiroidieni
– Anabolic –proteinosinteza
– In exces auefect catabolic (bilanţ azotat negativ)

• Glucagon –catabolic
– Catabolizarea AA la nivel hepatic

• Cortizol –catabolic
– Sinteza de proteine
– catabolismul proteic (excepţie: la nivel hepatic intensifică neoglucogeneza din AA)
 21. REGLAREA GLICEMIEI: factori hiperglicemianti
Glucagonul - efecte
• stimularea glicogenolizei (creşte activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilatciclazei,
producând astfel creşterea glicemiei)
•inhibă glicogenosinteza
•stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din ţesutul adipos. (Acizii graşi prin-
oxidare dau naştere la o mare cantitate de acetil-CoA, care dirijează piruvatul spre gluconeogeneză)
•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependentă), cu creşterea
concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.

Adrenalina
•stimularea glicogenolizei datorate creşterii activităţii fosforilazei active
•creşte lipoliza în ţesutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependentă), cu creşterea
concentraţiei acizilor graşi liberi din sânge.

Glucocorticoizii
•stimularea gluconeogenezei, crescând activitatea enzimelor principale ale acestui proces.

GH,ACTH,hormoniitiroidieni.
 22. FIZIOLOGIA TESUTULUI ADIPOS: lipogeneza si lipoliza

Proporţie: reprezinta 21% din greutatea corporala

Categorii:
1. Ţesut adipos brun (1% din greutatea corporala)
•Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali
•Bogat la nou nascut, cu vârsta
•Bine vascularizat
•Bine inervat (adrenergic şi colinergic)
•Rol:
- metabolism
- termogeneză
- stimulat de: simpatic, catecolamine

2. Ţesutul adipos alb

•Subcutanat şi perivisceral
•Slab vascularizat
•Inervaţie adrenergică şi colinergică
•Roluri:
-Homeostazia energetică
-Homeostazia glucidică
-Termoreglare
-Reglarea aportului alimentar =lipostat
-Protector mecanic

ADIPOCITUL
•Depozitează TG –80-95% din volum

LIPOGENEZA LIPOLIZA
Definiţie: sinteza de trigliceride din acizi grasi si Definiţie:hidroliza trigliceridelor la glicerolfosfat
glicerol-fosfat si acizi grasi.
Surse de glicerol-fosfat: Acizii grasi rezultatisunt:
– metabolizarea glucozei în adipocit – Transportati la ficat, rinichi, muşchi
– hidroliza TG din LP captate scheletic, miocard
Surse de AG: – Folositi pentru βoxidare
– hidroliza TG din LP captate (VLDL, Clasificarea lipolizei:
chilomicroni) •Bazală
– din precursori glucidici •Hormono-sensibilă:
– lipoliza adipocitară – Legata de sistemul receptor membranar-
– AG plasmatici (legaţi de albumine) AMPc-fosfodiesteraza
Adipocitul sintetizează lipoproteinlipaza: – Stimulata de activarea receptorilor care
Actioneaza la nivelul endoteliuluicapilar: AMPc:
LPplasmatice=> AG +glicerol • adrenergici β1
Activata de: glucoza si insulina • prostaglandinici 2
• pentru glucagon,STH, ACTH, T3, T4
Inactivata de AMPc
– Inhibata de activarea receptorilor care
AMPc:
• adrenergici α2
• prostaglandinici 1
• insulinici