UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:Şcoala cu clasele I-VIII “Aurel Vlaicu”

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL: Limba şi literatura română
DATA: 19 octombrie 2010
CLASA: a V-a A
PROFESOR: Butuc Ionica-Oana
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Cuvântul şi textul
SUBIECTUL: Textul integral: „O furnică” de Tudor Arghezi
Realitate şi ficţiune. Personificarea
TIPUL LECŢEI: de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor
LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de clasă
TIMP: 50 min.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1- Identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul
înţelegerii sensului global al acestuia
3.1- Identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text
3.2– identificarea cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:
1. Să citească corect, fluent, expresiv şi conştient poezia „O furnică” de
Tudor Arghezi, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text;
2. Să încadreze poezia studiată în volumul din care face parte;
3. Să cunoască mărcile unui text integral;
4. Să numească întâmplarea surprinsă în poezia „O furnică” de Tudor
Arghezi;
5. Să identifice în text elementele care nu pot fi reale;
6. Să sesizeze raportul dintre realitate şi ficţiune în opera literară
7. Să numească atributele prin care se sugerează că furnica are un
comportament apropiat de cel uman;
8. Să identifice ideile, sentimentele şi atitudinile comunicate în textul literar;
9. Să se exprime clar, corect, concis.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu
manualul, lectura selectivă, exerciţiul oral şi scris, învăţarea prin desoperire.
Mijloace de învăţământ:
• volume de poezii de Tudor Arghezi
• Limba română- manual pentru clasa a V- a. Autori: Alexandru Crişan,
Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008
• Dicţionar de termeni literari, autori M. Anghelescu, C. Ionescu, Gh.
Lăzărescu, Editura Garamond, 1997
• fişă individuală cu un text lacunar.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă.
 DEMERSUL DIDACTIC

MOMENTELE TIMP ELEMENTE DE CONŢINUT OB. METODE MIJLOACE

LECŢIEI
1 2 3 4 5 6
1. Moment 1 min. - Voi avea grijă ca elevii să-şi pregătescă materialele necesare
organizatoric. orei de limba română şi voi nota absenţii;
- Voi asigura liniştea şi disciplina clasei pentru o bună
desfăşurare a activităţii didactice.

2. Verificarea 5 min. - Voi verifica tema atât cantitativ, cât şi calitativ.

temei
- Verificarea calitativă se face selectiv.

3. Captarea 5 - Se va realiza prin completarea rebusului şi aflarea soluţiei învăţarea prin rebusul
atenţiei. min. acestuia: ficţiune. O2 descoperire
-Voi anunţa elevii că astăzi ne vom îmbogăţi cunoştinţele despre O3
4. Anunţarea acest text, făcând referire la relaţia care se stabileşte între
subiectului şi 2 min. realitate şi ficţiune. conversaţia
enunţarea - Voi comunica elevilor obiectivele urmărite într-o manieră manualul
obiectivelor accesibilă acestora. Textul literar:
- Se scriu data şi titlul lecţiei pe tablă şi în caietele elevilor O1 „O furnică”
de T. Arghezi
5. Dirijarea 30 conversaţia
învăţării. min. Elevii vor citi expresiv poezia, având în vedere că lectura-
model a poeziei a fost făcută în timpul orei precedente, cănd s-
au descoperit argumentele în favoarea cărora poezia „O furnică”
 este un text integral şi s-au discutat problemele de lexic,
ortografie, punctuaţie.
1 2 3 4 5 6
Reprezintă grafic universul fictiv şi pe cel real prin două
lectura
pătrate. (1 min.)
O4 comentată
Îi provoacă pe elevi să îşi găsească locul potrivit în cele două
lumi şi să se reprezinte printr-un simbol. Profesorul citeşte o
poezie, intitulată Frunza gospodină: O5
lectura
„De cum s-a ivit lumina,
dirijată
Copacul a pornit la treabă
Ordin de la rădăcină,
explicaţia
Seva să o ia de grabă.
Prin tuplină hrana crudă
O6 conversaţia
Trece în bucătărie euristică
O7
La frunză ca s-o gătească
Aşa cum prea bine ştie învăţarea prin
descoperire
Ca o bună gospodină,
Masa o pregăteşte O8
exerciţiul
Şi la masă de îndată
O9
Tot copacul îl pofteşte”
(Iuliana Vomir)
În paralel citeşte definiţiile ştiinţifice ale copacului şi ale
frunzei:
„Copacul este o plantă cu trunchi lemnos şi înalt, ale cărui
crengi se ramifică la o distanţă oarecare de sol, formând o Lectura

coroană. Frunza este un organ principal al plantei care îi textelor

serveşte la respiraţie, la transpiraţie şi la asimilaţie, formată de

Fisa cu texte
obicei dintr-o foaie verde numită limb, prinsă de tulpină printr- Conversaţia

o codiţă numită peţiol.”(DEX)

Profesorul propune elevilor să observe diferenţele dintre cele
două texte, bazându-se pe răspunsurile date următoarelor
întrebări:
Metoda
 În care dintre cele două texte exprimarea este mai
deducţiei
frumoasă?
Ce exprimă poezia şi ce exprimă definiţiile? Ce senzaţii v-a
trezit poezia? Dar cele două definiţii?
Conversaţia
Cere elevilor să noteze care dintre cele două texte presupune
aportul imaginaţiei şi care pe cel al cercetării.
Observaţia
Observă că, în poezie, exprimarea este mai frumoasă.
Poezia exprimă sentimente, gânduri şi idei, iar definiţiile
Explicaţia
transmit informaţii.
Voi cere elevilor să prezinte într-o singură frază situaţia
surprinsă în poezia „O furnică”. Se va evidenţia faptul că poetul
 porneşte de la un fapt obişnuit: aceata constituie pentru autor un
punct de plecare în construirea unui univers imaginar (realitatea:
o furnică se urcă pe piciorul cuiva – punctul de plecare).
Voi dirija elevii să găsească în textul poetic aspectele care nu
pot fi reale, constituind rodul imaginaţiei poetului (ficţiunea:
furnica este „înfiptă”, omul vorbeşte cu furnic, posibilitatea
furnicii de a adormi „într-o pagină de carte”, furnica ar fi o
călugăriţă rătăcită departe de sihăstria ei).
Răspunsurile elevilor vor fi conduse către ideea că lumea
fictivă construită de poet impresionează prin caracterul ei
neobişnuit în comparaţie cu lumea reală.
lectura
Pentru a înţelege mai bine raportul realitate – ficţiune, se va
dirijată
copia în caiete şi se va completa schema din manual (p.49).
Se va cere elevilor să identifice atributele prin care se sugerează,
care pun în evidenţă că furnica are un comportament apropiat de
explicaţia
cel omenesc (apare în postura unei gospodine îndrăzneţe,
harnice şi grijulii etc.).
Se va scrie pe tablă definiţia figurii de stil şi a personificării.
conversaţia
Se va realiza prin completarea unui text lacunar cu referire la
euristică
textul studiat – „O furnică” de Tudor Arghezi si prin
5. . Evaluarea 5 min. identificarea a duoa personificari din textul dat.
formativă Evaluarea se mai poate realiza şi prin identificarea Text lacunar
învăţarea prin
personificărilor din versurile poeziei eminesciene „Somnoroase (fişă individuală)
descoperire
păsărele”.
Se vor recita două strofe din poezie de către elevi.
„Îmaginaţi-vă, într-o compunere liberă, o poveste în care o
exerciţiul
6. Tema pentru 2 min. furnică să fie personaj principal.”
acasă
Voi face aprecieri generale şi individuale, pozitive şi negative.
7. Aprecieri
1 min.
Numele şi prenumele: Data:

„O furnică” de Tudor Arghezi

Text lacunar

Poezia „O furnică” de Tudor ............................face parte din volumul

„..................de seară” şi este un text...............................deoarece are un
..........................propriu şi nu reprezintă un ...............................dintr-un text mai amplu.
Poetul porneşte de la un fapt ................................ Poezia este concepută sub forma
unui ....................................imaginar între poet şi harnica vieţuitoare căreia autorul îi
atribuie însuşiri................................

Identifică doua personificări din textul dat:

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră

I-au răspuns fâneţele,
Toate florile şoptiră
Întorcându-şi feţele.

Un salcam privi spre munte

Mandru ca o flamura.
Solzii frunzelor marunte
S-au zburlit pe-o ramura.

( Geoge Topîrceanu, Rapsodii de toamnă)