Principiile de baza ale

Tomografiei Computerizate
 Sumar
• Definitie. Razele X. Principiul metodei.
Instalatii CT. Unitatile Hounsfeld.
Calitatea Imaginii si Artefacte.
• Indicatii - Protocoale de lucru.
• Pregatirea pacientului
• Substante de Contrast
• Procesarea imaginilor =
Postprocesarea.
 Definitie

• Metoda imagistica prin care pe baza

coeficientului de atenuare prin absorbtie a
radiatiei Roentgen si a efectului de paralaxa
produs prin rotatia unei surse radiogene in
jurul unui corp de examinat se obtine o
sectiune virtuala de grosime variabila a
structurilor traversate.
• Calculatorul transforma densitati fizice in
nuante de gri.
 De fapt ce masuram noi?

• Masuram coeficientul de atenuare

liniara dintre tub si detectori.
• Reprezinta gradul in care razele X isi
reduc intensitatea atunci cand
traverseaza anumite structuri
si tesuturi.
 FENOMENUL DE PARALAXĂ
• Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor
unei imagini sumate.
• Imaginea radiologica a unei structuri complexe ( de
exemplu mediastinul) rezulta din sumatia imaginilor
tuturor organelor situate în calea fasciculului de raze X.
• Disocierea acestor organe, care anatomic se gasesc in
planuri diferite, se face pe baza proiectiei oblice reusindu-
se astfel sa se obtina imagini pentru fiecare în parte.
• Daca se roteste bolnavul sau se deplaseaza tubul(CT),
obiectele situate pe planuri diferite, deci la distante
diferite de ecran ( detector) sau de focarul tubului, îsi
schimba pozitia între ele prin fenomenul denumit
PARALAXĂ. Obiectul care se deplaseaza cel mai putin,
când încercam disocierea planurilor, este cel situat mai
aproape de ecran (detector).
 Inceputurile CT
• CT in anii ‘70 de catre inginerul Godfrey
Hounsfield si fizicianul Cormack.
– Impreuna cu EMI, LTD.
– Premiul Nobel 1979
– Primele aplicatii in neuroradiologie.
 Istoricul CT
• ● 1963 – bazele teoretice ale CT (A. McLeod
Cormack)
• ● 1971 – primul CT comercial (Sir Godfrey
Hounsfield)
• ● 1974 – prima generatie de CT
• ● 1979 –premiul Nobel (Cormack &
Hounsfield)
• ● 1989 - single-row CT
• ● 1994 - double-row spiral CT
• ● 2001 - 16-row spiral CT
• ● 2007 - 320-row spiral CT
 Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat
• Indepartarea tuturor obiectelor metalice
accesorii , ochelari bijuterii , dispozitive
auditive, lucrari metalice mobile.
• Intrebari si formular cu chestionar in
scris atunci cand situatia este
corespunzatoare legate de eventuala
sarcina, diabet, disfunctii renale, alergii,
astm, suferinte asociate in special
cardiace .
 Pregatirea pacientului
• Consintamantul informat- alte elemente
• Pacientul nu consuma alimente cu 3-4
ore inainte de examen CT cu contrast.
( in eventualitatea unei reactii adverse
de tip greata cu varsaturi)
• Hidratarea adecvata inainte si dupa
contrast- prevenirea nefropatiei post-
contrast.
 Masuri de precautie
• Sedare –pentru copii si pacienti necooperanti
sau cu claustrofobie.
• Dupa examinarile cu contrast mamele care
alapteaza evita alaptarea 24 de ore.
• Echipament adecvat verificat si in stare de
functionare pentru reactii alergice sau adverse
pana la soc dupa contrastul iodat i.v.- linie
telefonica directa pentru serviciul de urgenta.
• Precautii pentru aplicarea principiului ALARA.
 Rolul substantelor de contrast
iodate administrate i.v sau pe
cale orala
• Imbunatateste detectia si caracterizarea
leziunilor – evidentiaza eventuale leziuni
izodense.
• Creste densitatea si permite vizualizarea
vaselor de sange – arteriale si venoase-
evalueaza eventuale zone de sangerare sau de
intrerupere a barierei hematoencefalice.
• Doza obisnuita -2ml/kg corp i.v. la concentratia
de 350mg/ml produce un contrast foarte bun.
 Rolurile medicului si ale
tehnicianului in radiologie

Radiology Secrets Plus 2012 Scott Pretorius
 Sistemul CT
Acquisition Phase Phase Included Scan Delay Respiration Phase Anatomical Coverage

Non Contrast N/A N/A N/A N/A

Arterial Phase Yes bolus trigger inspiration Abdomen to include

dome of liver through
iliac artery bifurcation.

Venous Phase Yes 60 sec inspiration Abdomen to include

dome of liver through
iliac artery bifurcation.

Delayed Phase N/A N/A N/A N/A

Scan Comments: If both an abdomen and pelvis is ordered the pelvis is imaged during the venous phase
TEHNICI DE EXAMINARE in
COMPUTER TOMOGRAFIE
 Componentele de baza
scannerului CT
• Gantry
• Tubul de raze X
• Detectorii
• Consola de control
 Gantry
• CT raze X
• Generator cu valori mari ale tensiunii
• Detectori
• Sistem de achizitie date
• Inel de detectori
 Tub de raze X
• Capacitate de incalzire anod
– 3.5 MHU up to 28 MHU
• Determina maximum mAs
• Determina marimea volumului
• Generator adecvat.
Principiile de baza
 
– Masoara indicele de atenuare a structurilor
traversate
– Structura interna a unei obiect poate fi
reconstruita prin utilizarea proiectiilor
multiple
– Utilizeaza ca surse de date un volum limitat
la un „slice” de grosime maxima de 1 cm.
– Utilizeaza un algoritm de reconstructie in
care plecand de la un numar determinat de
densitati traversate le transforma intr-un
numar identic de nuante de gri.
• Parti componente :
– 1.Sursa de radiatii
– 2.Complexul de detectori
– Acestea se rotesc in jurul bolnavului. Tubul
emite raze X in timpul rotatiei - tubul , detectorii
si mecanismul de rotatie sint incluse in
– 3.Gantry
– Datele de masura culese in gantry sunt
transferate intr-un calculator de viteza mare si
putere medie care le prelucreaza.
– 4.Calculatorul
– Imaginea finita este realizata pe un monitor
video incorporat in masa de comanda de unde
se monitorizeaza si toate functiile aparatului
– Operatiunile de prelucrare de imagine se
efectueaza pe masa de comanda sau pe
accesorii legate direct sau prin retele de
transmisie de date .
• 5.Generatoarele :
– inalta frecventa
– mx.150Kv si 500mA
– stationare sau imbarcate
• Tuburile instalatiei CT :
• Anodele
• - majoritatea cu focar unic
• - viteza de rotatie normala (3000 ture/min)
– plasate pe pastile
– de grafit
• - rotatie pe lagare mecanice sau fluide
• - generare de caldura in cantitate mare (expunere indelungata,
cadenta rapida)
• - viata scurta craterizare precoce
• Peretii Tuburilor : sticla si din ce in ce mai mult cermaice
• Sistemele de racire : foarte eficiente pentru ca necesita
disiparea unor cantitati foarte mari de caldura generate timp
indelungat
• - numai sistem active
• - schimbatoare ulei apa sau aer
• - capacitatea de disipare masurata la aparatele moderne in
milioane de HU(minim 2 milioane HU capacitate de stocare cu
300 HU/min.capacitate de disipare)
• - blocare automata la temperaturi critice a intregii instalatii
• - anodele pe lagar fluid:geneza mai mica de caldura in lipsa
frecarii + sisteme de racire activa interna)
• Filtrele : omogenizarea fascicolului imperios necesara
pentru impresionarea detectorilor.
– elimina radiatiile moi (lungimea de unda mare)
– diminua efectul durizarii fascicolului
– Sunt diferite dupa regiunea explorata
• Colimatoarele :
– colimare automata
– grosime minima 1 mm si maxima 10 mm
• Detectorii: transforma radiatia reziduala in semnal
electric pe care masurat, digitizat si stocat il foloseste
pentru reconstructia de imagine
– Sunt de doua tipuri:
• - Solizi; un cristal de scintilatie absoarbe radiatia si o
fotodioda transforma scintilatia in curent electric .
Cristalele sunt confectionate din: iodura de cesiu,
tungstat de cadmiu sau amestecuri ceramice.
• - Cu gaz (xenon) functioneaza ca o camera de ionizare
– Conditii de eficienta : raspunsul lor sa fie linear
proportional cu intensitatea razelor X, sa rectioneze rapid,
sa nu emita fotoni proprii
• Relatia tub /detectori (sistemele de miscare)
– Generatia I si II de interes istoric
– Generatia III (rotativ/rotativ) permite construirea unui
cimp fix cu colimare foarte buna a detectorilor.
• - Creste numarul de detectori pe unitatea de lungime
• - Nu necesita compensatii de calcul pentru radiatia
secundara sau ineficienta
• - S-a ameliorat prin utilizarea focarului dinamic si prin
utilizarea unor sisteme de inalta performanta de
masurare a microcurentilor .
– Generatia IV(rotativ/fix)
• - Impresionarea detectorilor este in functie de
unghiul radiatiei incidente
• - Detectorii cit mai desi cu suprafata activa cit mai
mare
• - Masuratori foarte multe care lungesc timpul de
calcul
• - Cele mai bune rezolutii geometrice.
• Sistemul de achizitie spirala :
• Expunere si miscare concomitenta din care rezulta date de masura a
unui volum nu numai a unui slice .
• Exista trei parametrii definitorii :
• - Achizitia = volumul scanat in timpul unei spire
• - Revolutia = numarul de rotatii de 360 0 in timpul unei achizitii
• - Pitch = distanta axiala parcursa de corpul scanat in timpul unei
revolutii de 3600
• Avantajele sistemului spiral :
• - reduce artefactele de miscare
• - reduce incidenta zonelor nescanate la scanarile secventiale
• - creste rezolutia geometrica
• - reduce doza de iradiere
• - amelioreaza reconstructiile multiplanare si 3D
• Sistemul spiral multislice :
• - emisia din focar unic
• - achizitia pe mai multe siruri de detectori
• rezulta :
• - reducerea grosimii sectiunii
• - cresterea volumului scanat
• - ameliorarea rezolutiei
• - nu se modifica iradierea
• Sistemul cu flux de electroni (ultrarapid)
• Un flux de electroni accelerat in axul de rotatie este
deflectat si orientat asupra unei coroane tinta
din tungsten orientata la 210 0 fata de axa de
rotatie . Fotonii emisi sunt orientati spre o coroana
de detectori si traverseaza corpul de scanat.
• - timpul de scanare se reduce la 0,02 secunde /scan
• - reconstructia se face din 180 0 deci este inferioara
calitativ
• - utilizarea principala este in explorarea cordului 
• RECONSTRUCTIA DE IMAGINE

• Este conditionata de existenta unor componente

ale sistemului necesar transformarii matematice a
datelor de achizitie (logaritmul coeficientilor de
atenuare) in elemente vizuale, (nunte de gri)
afisate pe un monitor . Reconstructia utilizeaza ca
element de baza pentrul calcul voxelul iar pentru
afisare pixelul . Pixelul reprezinta coeficientul de
atenuare al unui element volumetric (voxel) cu
lungimea determinata de grosimea sectiunii si cu
suprafata de sectiune aleasa optional in prealabil .
• Reconstructia se face on-line pentru fiecare raza
emisa, datele razelor multiple se sumeaza pe
pacursul achizitiei. In acest fel se scade la maxim
timpul . de reconstructie .
• Pentru ameliorarea rezultatelor se folosesc filtre.
• Particularitatile reconstructiei pentru
achizitia spirala
 
• Miscarea concomitenta a mesei in timpul
expunerii produce artefacte de miscare
daca s-ar reconstrui din fiecare slice
separat. Pentru evitarea acestui neajuns
reconstructia foloseste sistemul prin
interpolare.
• Utilizatorul are posibilitatea sa aleaga pitch-
uri mici pentru rezolutie mai buna (mA mai
mare /sectiune) si pitch-uri mari pentru
acoperirea unui spatiu cit mai intins .
• AFISAREA IMAGINII
•  
• Se face pe un display. Are rolul de a converti datele digitale ale sistemului de
reconstructie in semnale electrice corepunzatoare coeficientului de atenuare . Totul
se materializeaza in nunate de gri.
• Afisajul mai contine date de identificare , protocolul de scan si parametrii de
reconstructie .
 
 

• Operatiuni posibile pe imaginea afisata

 
• 1. Scara numerelor CT (unitati de densitate)
• Este o scara conventionala impartita in 2000 de unitati =UH=unitate Hounsfield
care reprezinta 1 UH = 1/1000 din diferenta de gri intre griul apei(0-zero) si al
aerului (-1000 – minus o mie)
• Nuante putine = contrast mare= necesar structurii parenchimatoase
• Nuante multe = contrast mic = necesar structurilor care in mod normal sunt foarte
contrastante (osul , aerul. subs. de contrast)
• 2. Zoom ± ROI (Region of Interest)
• Este o facilitate de a studia o anumita parte din imagine , marita .
• Zoom – ul poate fi obtinut prin marirea pixelului din imaginea gata a fisata sau prin
reconstructia unei parti limitate din imagine pe o suprafata cu dimensiuni nominale
cu pixeli de dimensiuni nemodificate . Prima este rapida dar cu imagine de calitate
inferioara a doua este mai lenta dar cu imagine de calitate identica imaginii
primare.
 PIXELI si VOXELI
• Termenul de imagine monocromă
bidimensională se referă la funcţia de
intensitate bidimensională f(x,y), unde x şi y
reprezintă coordonatele spaţiale ale unui punct
din imagine numit pixel, iar f este funcţia
proporţională în fiecare punct care precizează
intensitatea pixelului din imagine.
• O imagine digitală este o imagine f(x,y) care a
fost discretizată atât în coordonate spaţiale cât
şi ca intensitate. Elementele unei asemenea
reţele digitale sunt deci numiţi pixeli. În spaţiu
elementul spaţial de procesarea a imaginilor se
numeşte voxel, v(x,y,z).
•
 Principiul metodei
• Se emite un fascicul de raze X colimat cu
grosimi variabile ( de rutina intre 1-10mm.)
• Sursa radiogena se roteste in jurul pacientului
360 de grade si emite continuu sau secvential.
• Dupa traversarea corpului de examinat si
utilizand fenomenul de paralaxa – radiatia
incidenta este absorbita de corpul examinat si
radiatia reziduala vine in contact cu complex
de cristale de scintilatie din detectori.
 FENOMENUL DE PARALAXĂ
• Paralaxa reprezinta fenomenul de disociere a elementelor
unei imagini sumate.
• Imaginea radiologica a unei structuri complexe ( de
exemplu mediastinul) rezulta din sumatia imaginilor
tuturor organelor situate în calea fasciculului de raze X.
• Disocierea acestor organe, care anatomic se gasesc in
planuri diferite, se face pe baza proiectiei oblice reusindu-
se astfel sa se obtina imagini pentru fiecare în parte.
• Daca se roteste bolnavul sau se deplaseaza tubul(CT),
obiectele situate pe planuri diferite, deci la distante
diferite de ecran ( detector) sau de focarul tubului, îsi
schimba pozitia între ele prin fenomenul denumit
PARALAXĂ. Obiectul care se deplaseaza cel mai putin,
când încercam disocierea planurilor, este cel situat mai
aproape de ecran (detector).
 Prima generatie CT

• Tubul de raze X si detectorul de tip

single-detector sunt conectate si se
misca impreuna iar fasciculul de raze X
are forma liniara.
A doua generatie CT

• Acelasi tip de miscare si detectori

dispusi pe un rand.
• Fasciculul de raze X are forma de
evantai in loc de forma liniara.
 A treia generatie
• Rotatie complexa a tubului de raze X si a detectorilor – in
forma de evantai.
• Doar rotatie nu si translatie.

A patra generatie
• Razele in forma de evantai
• Detectori statici in jurul gantry
• Doar tubul se roteste
 A cincea generatie
• Elimina miscarile mecanice
• Sunt aparate de tip Electron Beam
Tomography si sunt controlate
electromagnetic.
A sasea generatie

• Perechea tub-detector –se roteste cu

36 de grade in timp ce pacientul se
deplaseaza de-a lungul unei axe
perpendiculare pe cea de scanare.
 A saptea generatie
• Cea de-a saptea generatie de CT
numita multislice CT care foloseste
detectori dispusi paralel pentru a
colecta date volumetrice simultan.
 Multislice CT
• Multi-Row Detector CT - Avantaje
• Sectiuni subtiri in planul Z.
• Isotropic Imaging
• Rezolutie spatiala- voxel cu
dimensiuni egale
 Tomograful-Dual Source
• Scanner care foloseste doua
surse si doi detectori in acelasi
timp.
• Permite scanarea cordului la
orice frecventa a cordului si cu
iradiere relativ mica.
 Elemente electrice

• Voltaj (kV)-80-140 kV.

• Cu cat este mai mare voltajul –
penetrabilitatea este mai mare dar
contrastul dintre tesuturi este mai slab
si doza este mai mare.
• Curentul electric (mAs) 50-500 mAs –
cu cat este mai mare imaginea este de
calitate mai buna- dar doza este mai
mare.
 Ferestre pentru tipuri diferite
de examinari
• ○ window width
• ○ window level (center)
• Exemplu:
• ■ mediastinal window- fereastra mediastinala
• ● W 350, L 50
• ● lowest HU = -125 (50-350/2)
• ● highest HU = 225 (50+350/2)
Ce inseamna Window Width
• Numarul de unitati Hounsfeld afisate
pe display.
Ce inseamna Window Level
• Valoarea unitatii Hounsfeld afisate
pe display la mijlocul scalei de tonuri
de gri.
 Exemplu
• O imagine CT afiseaza WW de 100UH si
WL de 75 .
• Care este cea mai mica valoare a unitatii
Hounsfeld vizibila ?
– 25 ( cum se calculeaza: 75-100/2=25UH

Care este cea mai mare valoare a UH vizibila?

– 125 ( cum se calculeaza:
75+100/2=125UH.
 Exemplu
• Cum se vor vedea structuri cu valori
ale UH mai mici de 25 UH?
– Complet negre

Cum se vor vedea structuri cu valor de

peste 125 UH?
-Complet albe.
 Ferestre pentru tipuri diferite
de examinari
• Exemple:
• ■ lung window
• ● W 2000, L -200
• ■ bone window
• ● W 1500, L 300
• ■ brain window
• ● W 80, L 3
 Exemple de valori ale unor
structuri
•
din corpul
Aer- -1000 UH
uman
• Apa- 0 UH
• Os- +1000 UH
• Sangele +40-70 UH
• LCR + 15
• Calcificari + 140 +200 UH
• Grasimea -50 si -100 UH
• Substanta cenusie +32 + 45
• Substanta alba + 20 UH + 30UH
 Tipuri de densitati
• Sangele circulant- izolat prin
incarcare cu substanta de contrast
iodata. Aceasta se injecteaza in bolus
– ulterior difuzeaza in tesuturi.
• Hiperdensitati metalice patologice
corpuri straine.
 Tipuri de densitati
• Calciul – densitati pozitive cu valoare
mare
• Apa- 0 sau in functie de continut in
saruri sau sau proteine salb pozitiva
• Aerul –cea mai mare valoare negativa
• Grasimea – are densitate negativa si
are valoare mare pentru ca este tesut
de impachetare in jurul viscerelor
 Dozimetria de radiatii
• Doza absorbita – energia absorbita pe
unitate de masa. Se masoara in Gy.
• Echivalent-doza- masura prejudiciului
biologic adus tesuturilor de doza absorbita.
• Doza efectiva- este suma a 5 doze pentru
toate dozele iradiate. Se masoara in Sievert
 Dozimetria de radiatii
• CTDI- CT dose index reprezinta profilul de
doza primit ca o functie a distantei de-a
lungul axei z a pacientului.
• Poate fi masurat in aer sau pe fantome.
• Este eficient la colimari de pana in 40 de
cm.
 Criterii de calitate pentru
imagine
• O lista preliminara cu doze de referinta pentru pacienti
sunt valabile pentru anumite examinari, si exprimate in
termeni de:
– CTDIw pentru o singura sectiune
– DLP pentru toata examinarea

Valoare de doza de
Examinari referinta
de rutina CTDIw (mGy) DLP (mGy cm)

Craniu 60 1050

Torace 30 650

Abdomen 35 800

Pelvis 35 600

51
Marimi dozimetrice pentru
C.T.
• CTDI (Indexul Dozei pentru
Tomografia Computerizata )

• DLP (Produsul Doza-Lungime)

• MSAD (Doza Medie pentru

Scanare Multipla)

52
 CTDI
CTDI este integrala de-a-lungul unei linii paralele cu axa
de rotatie (z) a profilului dozei (D(z)) unei sectiuni,
impartita la grosimea nominala a sectunii , T

1 +
CTDI =  D(z)dz
T -  a valorii CTDI poate fi
In practica, o evaluare convenabila
obtinuta folosind o camera de ionizare in forma de creion
cu o lungime activa de 100 mm, care permite masurarea
directa a CTDI100 , exprimata in termen de doza absorbita
in aer (mGy).

53
 CTDI

• Masuratorile CTDI pot fi efectuale liber-

in aer, in paralel cu axa de rotatie a
scannerului (CTDI100, aer),
• sau la centru (CTDI100, c)
• si la10 mm sub suprafata (CTDI100, p)
unui fantom standard CT .
• notatia `n' (nCTDI) este folosita pentru a
CTDI  1s  D( x)dx indica ca masuratorile au fost
“normalizate”, per unitate “mAs”.

54
 Detectorii
• Detecteaza energia neatenuata -tesuturi
strabatute.
• Sunt un complex de cristale de scintilatie.
• Emit o cuanta de lumina proportionala cu
cantitatea de fotoni – preluati de
fotomultiplicatori- transformati in
microcurent electric si ajung la calculator pentr
reconstructie.
 Detectorii si achizitia de
date
Microcurentii sunt specifici ca amplitudine unui flux
fotonic si unei densitati traversate de fascicul.

Numarul de achizitii de densitati depinde de timpul

de expunere si de numarul de detectori.

Achizitia rotatorie opereaza in plan axial perpendicular pe

axul lung al corpului – devazantajul este iradierea in
profunzimea structurilor traversate.
 Tipuri de achizitie de date
Achizitia secventiala- start/stop.
Achizitia spirala in care tubul se roteste continuu iar
corpul de radiografiat se misca prin fascicululului
colimat. Achizitia se face in apnee .
Achizitia multislice – descompunerea segmentului de corp
la fiecare scanare de 360 de grade in numarul de sectiuni
corespunzatoare numarului de coroane de detectori.
 Consola de Control
-Comanda
• Set scan parameters
– kVp, mA, scan time, reconstruction
filter, etc.
• Set scan mode
– Surview, Axial sau Spiral sau MDT
• IRS (Image reconstruction
System)
• Review and archive images
• Post-processing- postprocesarea
 Reconstructia imaginilor
• Microcurent electric obtinut cu fotomultiplicatori
convertit digital ajunge la calculator.
• Se constituie o matrice de referinta si se
reconstruieste o harta a densitatilor cu pixeli –
unitate din matrice care insumeaza o valoare
unica a densitatii.
• Fiecare densitate traversata corespunde unei
nuante de gri.
 Artefactele intalnite in CT
• Streak and ring- de tip inelar sau cu linii.
• Metalice sau osoase
• Beam hardening
• De volum partial
• De miscare
• In trepte –stair stepping
• Datorita pitch-ului inadecvat
• Cone beam .
 Artefacte
• Artefactul de volum partial- structuri cu
densitati diferite iau una de la cealalta
• Streak artifact- fasii de densitate la interfata
unor structuri cu densitati diferite cum sunt
aerul si osul
• Artefacte de miscare –structuri care apar cu
aspect flu.
• Beam Hardening zona de aparenta
hipodensitate in vecinatatea unei zone
hiperdense.
 Artefacte
• Ring –artifact in centrul imaginii
datorita unui detector defect.
• Star artifact –asociat prezentei
metalului
 ARTEFACTE IN
COMPUTERTOMOGRAFIE
 
• Definiţie: reprezintă o discrepanţă sistematică între numerele CT din imaginea
reconstruită şi valoarea reală a coeficienţilor de atenuare a obiectului scanat
•  
• Artefacte datorate unei funcţionări defectuoase şi unei reglări
necorespunzătoare a computer-tomografului:
• anomalie de aliniere a tubului şi detectorilor;
• fluctuaţii în emisia razelor X ce determină un aspect de moar al secţiunilor;
• artefacte de «aliasing » în raport cu un subeşantionaj; apar la nivelul
interfeţelor dintre două structuri cu densităţi foarte diferite (între os- apă,
metal-os-aer, os-parenchim, aer-lichid- structură densă); pot fi atenuate prin
creşterea numărului de proiecţii şi retroproiecţii sau utilizând o corecţie
asemănătoare principiului de convoluţie; în această categorie intră artefactele
de coastă ce pot mima leziuni focalizate hepatice, artefactele de colţ de la
nivelul stomacului; contrastul iodat din vezica urinară determină apariţia
benzilor de atenuare joasă localizate între peretele vezical şi pereţii osoşi ai
bazinului; resturile de Bariu din tubul digestiv duc la apariţia de artefacte
striate sau în zebră.
 ARTEFACTE IN
COMPUTERTOMOGRAFIE
 Artefacte legate de pacient:
• metalice
• de mişcare; respiraţie; pulsaţie
• Artefacte date de contrastul iodat
• Pseudotrombusul: la nivelul confluenţelor venoase; în vv pulmonare;
în trunchiul venos brahiocefalic şi VCS; pseudoleziuni în vv hepatice
• Artefacte specifice modului spiral
• în plan transversal aceleaşi ca cele din achiziţia secvenţială;
• artefacte suplimentare datorită proceselor de interpolare; sunt
amplificate când se utilizează un pitch mare; deformarea structurilor
în direcţia axei z;
• calibrarea necorespunzătoare a detectorilor duce la apariţia de
ringuri hipodense în jurul pacientului ducând la un aspect de « zebră
» pe reconstrucţiile MPR. 
• Efectul de volum parţial. Într-un mediu heterogen compus din
structuri ce prezintă coeficienţi de atenuare diferiţi, măsurarea
densităţii într-un punct al unei secţiuni groase, reflectă coeficientul de
atenuare mediu care nu permite individualizarea diferitelor elemente
ce intră în alcătuirea grosimii secţiunii.
• Fotopenia şi zgomotul. O imagine CT este cu atât mai fotopenică cu
cât numărul de fotoni este mai mic. Acest fenomen afectează
rezoluţia în densitate. Creşterea rezoluţiei în densitate se poate obţine
crescând grosimea secţiunii, crescând durata de expunere (risc de
artefacte de mişcare) sau crescând intensitatea fasciculului de raze X.
Dublarea rezoluţiei în densitate conservând rezoluţia spaţială se poate
obţine prin creşterea dozei de iradiere de 4 ori.
• Artefactele de mişcare: numărul şi amplitudinea lor pot creşte cu
durata scanării; scurtarea timpului de achiziţie în achiziţia spirală mai
ales în CT multislice minimalizează artefactele de mişcare.
• Trecerea fasciculului de raze X prin ţesuturi cu coeficienţi de
absorbţie ridicaţi este responsabilă de o autofiltrare şi de absorbţia
fotonilor ce au energia cea mai slabă; fasciculul rezidual este astfel
constituit numai din fotoni de energie ridicată, pentru anumite
traiecte profilul de atenuare putând fi alterat. Un exemplu îl constituie
artefactele de os din fosa cerebrală posterioară materializate sub
forma unor benzi hipodense proiectate peste trunchiul cerebral între
cele două piramide pietroase; pentru minimalizarea sa este necesar
realizarea unei filtrări ale fasciculului de raze X şi utilizarea unui KV
ridicat.
Artefact metalic
Ring -artifact
 Pitch
• Notiunea de pitch exprima deplasarea
longitudinala in milimetri in timp ce
tubul emite radiatie continuu in timpul
unei rotatii complete.
• In scanarea spirala sau helicoidala
masa tomografului se deplaseaza
continuu in timp ce in scanarea axiala
masa se opreste la fiecare scanare.
 Pitch ratio
• Reprezinta raportul dintre pitch si grosimea
sectiunii.
• Pitch 1 implica sectiuni contigue similare scanarii
secventiale 10mm grosime a sectiunii cu 10mm
interval.
• Pitch>1 implica extensia zonei de scanare dar cu
rezolutie scazuta si iradiere mai mica.
• Pitch<1 suprapunerea sectiunilor si doza mai mare
 FOV- Field of View
• Aria de scanare inclusa in
reconstructia imaginii.
 Avantajele scanarii spirale
fata de cea axiala.
• Timp mai scurt de scanare necesar
colectarii imaginilor.
• Iradiere mai mica
• Minime artefacte de miscare si artefacte
de volum partial
• Reconstructie retrospectiva a imaginilor
• Endoscopie virtuala si alte reconstructii 3d
• Optimizarea contrastului
• Reduce pierderea de date dintre sectiuni
Ce inseamna Tomografia Computerizata de t
multidetector multislice
• Prezenta de detectori suplimentari
permit achizitia de date suplimentare
in timpul unei singure rotatii si
acopera un volum mai mare.
• Doi factori principali limiteaza
numarul de detectori- datele si costul
detectorilor.
 Prelucrarea imaginilor
• Reconstructiile multiplanare
• Reprezinta reconstruirea structurilor in alte
planuri decit cel axial in care au fost
achizitionate.Pentru acest tip de
reconstructie sistemul de calcul utilizeaza
diferite diametre ale prismei voxelului. Din
acesta cauza imaginea nu este de aceeasi
calitate cind se utilizeaza axul lung cu
aceea cind se foloseste cel scurt. Defectul
este remediabil prin utilizarea voxelilor cit
mai mici sau prin scanare spirala
 Calitatea imaginii
• Se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:
• 1.Rezolutia spatiala: reprezinta posibilitatea unei instalatii
CT de a deosebi doua obiecte de mici dimensiuni intens
contrastante situate foarte aproape unul de altul.
• Se apreciaza cel mai adesea in numar de linii/cm =
numarul de perechi de linii subtiri care se disting separat
pe o imagine lata de 1 cm.
• Depinde de:
– filtrele utilizate in reconstructie
– deschiderea fantei detectorului
– numarul de masuratori de densitate utilizate
– dimensiunea pixelului
– dimensiunea focarului optic al tubului X
– contrast relativ intre obiectul de interes si fondul imaginii
• La instalatiile moderne se considera minima de 12-14
linii/cm ca limita inferioara si aproximativ 20 de linii / cm
rezolutie inalta.
 Rezolutia de densitate si
zgomotul in imagine
• Este functia de a diferentia indicele de
atenuare a unor structuri contigue. Se
apreciaza cit este procentul de diferenta a
indicelui pe care instalatia il percepe , el
trebuie sa fie cit mai mic .
• Zgomotul in imagine sau aspectul granulat
este functie de urmatorii parametrii:
• - omogenitatea fluxului fotonic
• - radiatia secundara
• - erorile de calcul
• - gradul de actiune al filtrelor
• - dimensiunea voxelului.
 IRADIEREA BOLNAVULUI

• Doza la piele depinde de:

• - energia primara a fascicolului
• - nivelul de filtrare
• - grosimea si numarul de sectiuni
• - unghiul de inclinatie a fascicolului
• Iradierea in profunzime, sumeaza iradierea
secundara cu cea din volumul scanat. Ea este
mica si depinde de aceeasi factori ca la doza la
piele + distanta fata de planul de sectiune: la 1
cm distanta de planul de sectiune in axul de
rotatie , iradierea in profunzime este practic nula.
POSTPROCESAREA, STOCAREA
SI TRANSMISIA

• Reprezinta suma unor functii ce utilizeaza imaginea

primara sub forma ei digitala. Pe linga operatiunile
descrise mai sus se pot face analize histografice pe
baza de densitati, reconstructii de suprafata sau ale
unor lumene si altele.
• Stocarea de scurta durata se adreseaza unui numar
de imagini recent achizitionate. Capacitatea de
stocare pe hard disk sub forma de imagini
operationale este variabila de la instalatie la instalatie
.
• Stocarea indelungata sau arhivarea se face pe medii
magnetice, cel mai frecvent pe CD-uri.
• Transmisia imaginilor este posibila in orice retea in
baza compatibilitatii Dicom 3 a tuturor instalatiilor
digitale moderne .
 Postprocesarea
• Se folosesc valori matematice pe baza
carora se fac masuratori – distante
unghiuri si circumferinte –zoom si lupa.
• Apa – 0 Aerul -1000 UH Compacta
osoasa + 1000 (Unitati Hounsfield).
 Postprocesarea
• Se folosesc valori matematice pe baza
carora se fac masuratori – distante
unghiuri si circumferinte –zoom si lupa.
• Apa – 0 Aerul -1000 UH Compacta
osoasa + 1000 (Unitati Hounsfield).
 CT
• CT - Computed Tomography sau
Tomodensitometria Computerizata
• CAT Scan - Computerized Axial
Tomography
 Substantele de contrast
• Cresterea contrastului imaginii prin utilizarea
substantei de contrast iodate.
• Injectate intravenos difuzeaza in tesuturi.
• Gradul de incarcare cu iod determina o crestere a
indicelului de atenuare variabil in functie de gradul
de vascularizare – obiectivat CT( iodul are numar
atomic mare).
• Poate vizualiza leziuni mici sau izodense care nu au
fost vizualizate la examenul nativ.
 Substantele de contrast
• Ionice sau nonionice.
• Osmolalitatea – sunt hiperosmolale in raport cu
plasma( 300mOsm/Kg) – parametru de evaluare a
tolerantei vasculare.
• Concentratia in iod- se exprima in mg/ml.
• Eliminarea substantei de contrast se face prin filtrare
renala fara secretie sau reabsorbtie si accesor prin
bila.
• Doza variaza in functie de produsul folosit.
 Substantele de contrast –
riscuri
• Efecte secundare
– Incidente minore –greata, voma, urticarie,
senzatie de caldura.
– Accidente majore- cardiovasculare, renale,
neurologice,bronhospasm, edem Quincke.
– Deces- soc anafilacticoid.
 Substantele de contrast –
riscuri
• Accidente dependente de doza
– Insuficienta cardiaca severa
– Stare de soc
– Deshidratare
– Sindrom nefrotoxic si tratament nefrotoxic asociat
– Ciroza decompensata
– Mielom
• Reactii de sensibilizare
– Redutabile in caz de astm sau reactii anfilactoide
 Substantele de contrast –
riscuri
• Teren particular
– Diabetul zaharat – in caz de boala cu leziuni
microangiopatice de tip nefropatic.
– Iodul si tiroida – scintigrafia tiroidiana nu
poate fi practicata decat dupa 2-3 saptamani
dupa injectarea intravenoasa de contrast.
– Iodul si femeia gravida- pot aparea probleme
prin inducerea unei hipotiroidii la nou nascut
 Substantele de contrast –
preventie
• Buna hidratare inainte si dupa injectare de contrast.
• Alte medicamente nefrotoxice- oprite.
• In cazul examinarilor repetate este de preferat un
interval de 5 zile intre examinari.
• Diminuarea dozei de iradiere.
• In cazul pacientilor cu insuficienta renala
examinarea trebuie programata inainte de o sedinta
de dializa.
Rolul substantelor de contrast
iodate administrate i.v sau pe
• Imbunatatestecale orala
detectia si caracterizarea
leziunilor – evidentiaza eventuale leziuni
izodense.
• Creste densitatea si permite vizualizarea
vaselor de sange – arteriale si venoase-
evalueaza eventuale zone de sangerare sau de
intrerupere a barierei hematoencefalice.
• Doza obisnuita -2ml/kg corp i.v. la conentratia
de 350mg/ml produce un contrast foarte bun.
 Alte tipuri de substante de
contrast
• Contrastul iodat sau apa
administrata pe cale orala pentru
examinarea abdominala sau pelvina
pentru diferentierea tubului digestiv
de alte structuri.
• Pregatirea colonului si insuflare de
aer asemanatoare colonoscopiei.
Exemplu de modificare a
structurii unei leziuni in
parenchimul cerebral
 Modalitatile de scanare
• Surview
– AP,Lat
– Surview, Scanogram , Topogram….
• Conventional CT
– Axial
• Start/stop
• Volumetric CT – Multislice CT
– Helical sau spiral CT
• Achizitie continua de imagini sursa cu
reconstructii.
Thin-Slice Spiral Lungs- Sectiuni
subtiri pulmonare cu achizitie
spirala.
 Arterele renale

MasterCut
Panoramic View

MIP 4D-Angio
 Achizitie extinsa spirala
Ext. Spiral Acq.
Spiral Acquisition
UltraFast – 0.5 sec
Coverage – 1400mm
Pitch – 1.75
Acq. Time – 41.5 sec
FOV – 420 mm
ST –2.5 mm
Rec. Incr. – 1.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 96 mAs
CTDI100w – 7.3 mGy
CTDIFDAw – 4.9 mGy
 Proiectia digitala
• Este folosita pentru localizator si pentru
planificarea studiului si a sectiunilor.
• Tubul de raze X si detectorii raman
stationari
• Masa pacientului se misca in timpul
scanarii
- X-rays “on”
• Produce imagine care acopera o regiune
anatomica
– Similara imaginii conventionale digitale.
 CT axial
• Tubul de raze X si detectorul
se rotesc cu 360 de grade

• Masa pacientului este

stationara
– X-ray’s “on”
• Produce o imagine –sectiune
transversala unica.
• Odata achizitonata complet
pacientul este miscat la
urmatoarea pozitie
– Procesul reincepe …..
 CT - volumetric
• Tubul de raze X si detectorul se rotesc 360 de
grade.
• Masa cu pacientul se misca si ea continuu…
– Cu X-ray’s “on”
• Produce achizitie helicoidala a datelor din care
se reconstruiesc imaginile. – intre 30-1000 sau
peste…
 Volume Scanning: efectul
asupra parametrului- Pitch-
calitatea imaginii scade
1:1 2:1
 Avantajele achizitiei CT –
volumetrica
• More coverage in a breath-hold
– Chest, Vascular studies, trauma
• Reduced misregistration of slices
– Improved MPR, 3D and MIP images
• Potentially less IV contrast required
• Gapless coverage
• Arbitrary slice positioning
 Calitatea imaginii CT
• Rezolutia spatiala
– Abilitatea de a
vizualiza
si distinge leziuni de
mici
dimensiuni
– Masurata in lp/cm.
 Imagini izotropice
• 0.5mm- Isotropic imaging pot fi
reconstruite in orice plan pentru ca
Achizitia de date este volumetrica.
 Optiuni post-procesare

• Vizualizarea vascularizatiei
in raport cu tipul de patologie.
– Traiectul vaselor
– Amplasarea stenturilor
– Defineste stenozele vasculare
 Thin-Slice Spiral Neck
Cervical Spine
Spiral Acquisition
Rotation – 0.75 sec
Coverage – 160 mm
Pitch – 0.875
Acq. Time – 36 sec
FOV – 250 mm
ST – 1.0 mm
Rec. Incr. – 0.6 mm
Std Res. – 8 lp/cm
120 kV, 200 mAs
CTDI100w – 39 mGy
CTDIFDAw – 17 mGy
 Neuro-Angiografie
Poligonul Willis
Sectiuni subtiri reconstructii
 Examinarea CT cerebrala
• Instruirea pacientului - importanta
pentru reusita examinarii.
• Mentiuni importante- posibila
examinare cu contrast si posibila
decalare a timpului in care incepe
examinarea.
 Examinarea CT cerebrala
• Protocoale speciale pentru
examinarea pediatrica.
• Indicatia examinarii este foarte
importanta
• Examinarile in urgenta presupun
fixarea pe cat posibil a pacientului si
viteza mare a manevrelor.
• Ferastra osoasa presetata.
 Elemente de tehnica CT
• Orice examen CT incepe cu o topograma-
radiografie digitala pentru reperaj si care
este apoi utila pentru alegerea planului
de scanare.
• Topograma poate
fi efectuata intr-un
singur plan sau in
planuri perpendiculare
unul pe celalalt.
 Indicatii primare ale
examenului CT cerebral -
cranian
• Traumatisme acute
• Suspiciunea de hemoragie intracraniana
• Vasculita sau maladia vasculara ocluziva
• Detectia sau evaluarea calicifarilor
• Evaluarea post-operatorie imediata
• Leziuni vasculare tratate/ netratate
• Functionarea sunturilor
• Schimbari ale statusului mental
-neurologic
• Presiune intacraniana crescuta
• Cefalee migrena
• Deficit acut neurologic
• Infectii acute intracraniene
• Hidrocefalie
• Afectiuni congenitale
• Afectiuni psihiatrice
• Suspiciune de masa sau tumora cerebrala
• Evaluarea henierii cerebrale.
 Indicatii secundare ale CT
cranian- cerebral
• IRM nedisponibil sau contraindicat
• Crize de tip epileptic
• Apnee
• Sincopa
• Ataxie
• Boala degenerativa
• Intarziere de dezvoltare
• Encefalite
• Anomalii morfologice cerebrale.
 Examinarea CT cerebrala
• Instruirea pacientului - importanta
pentru reusita examinarii.
• Mentiuni importante- posibila
examinare cu contrast si posibila
decalare a timpului in care incepe
examinarea.
 Examinarea CT cerebrala
• Protocoale speciale pentru
examinarea pediatrica.
• Indicatia examinarii este foarte
importanta
• Examinarile in urgenta presupun
fixarea pe cat posibil a pacientului si
viteza mare a manevrelor.
• Ferastra osoasa presetata.
Tomografie Computerizata (CT)
Tomografie Computerizata (CT)

Sectiuni axiale…
… suprapuse ...ce
“Reconstructii 2D” pot fi reconstruite
in orice plan
Tomografie Computerizata (CT)

“Fereastra de parti moi”          “Fereastra de os”
SECTIUNE CT COLOANA CERVICALA
IN FEREASTRA DE PARTI MOI SI DE OS
COLOANA CERVICALA: IRM versus CT
 CT torace- aplicatii
• Traumatologie
– Pneumotorax, fracturi costale- perete
toracic
– Leziuni vasculare
– Leziuni parenchimatoase
– Leziuni difragmatice.
 Principalele indicatii ale CT
torace
• Traumatisme
• Embolia pulmonara
• Infectii pulmonare
• CT torace cu rezolutie inalta
• Pneumoconioze
• Neoplazii ale plamanilor si cailor aeriene
• Explorarea mediastinala
• Explorarea vaselor toracice
 Principalele indicatii ale CT
torace
• Traumatisme
– Evalueaza eficient pneumotoraxul si
pneumomediastinul
– Fracturile coastelor si elementele
peretelui toracic
– Leziunile vasculare- aorta marile vase
– Leziunile parenchimatoase pulmonare si
ale diafragmului
 Principalele indicatii ale CT
torace
• Embolia pulmonara
– Se administreaza in bolus substanta de contrast 100-
150ml iar scanarea foloseste bolus tracking sau timpi
standard de scanare ( delay) atunci cand contrastul
ajunge in artera pulmonara. Sunt utile sectiuni subtiri
pentru evaluarea defectelor de umplere arteriala.
• Infectii pulmonare
– Se efectueaza CT atunci cand pacientul nu raspunde
la terapie adecvata dupa aproximativ 4 saptamani de
la debutul de examplu al pneumoniei
– La pacientii cu infectii pulmonare si HIV +.
– Pacienti simptomatici cu radiografie normala
– Evaluarea evolutiei tratamentului
 Principalele indicatii ale CT
torace
• CT torace cu rezolutie inalta
– High Resolution CT
– Caracterizeaza bolile interstitiale difuze ,
evalueaza raspunsul terapeutic in caile
aeriene mici, bronsiectaziile.
– Este o explorare complementara CT torace si
limitata la o regiune
– Nu necesita contrast i.v.
– Se face in inspir profund
– Imaginile se reconstruiesc cu algoritm
dedicat.
 Principalele indicatii ale CT
torace
• Explorarea mediastinala
– Mediastinul poate fi optim explorat CT cu
contrast i.v. si cuprinde compartimentul
anterior, mijlociu si posterior la care se
adauga si o clasificare a compartimentului
superior care cuprinde si portiuni din
fiecare dintre acestea trei.
• Explorarea vaselor toracice
– Marile vase arteriale venoase si variante
anatomice.
 Explorarea CT abdomenului
• Explorarea ficatului- colecistului si cailor
biliare
• Explorarea rinichilor si glandelor suprarenale
• Explorarea stomacului, intestinului si colonului
• Explorarea pancreasului
• Explorarea splinei
• Explorarea spatiului retroperitoneal
• Exploararea marilor vase abdominale
• Explorarea post-traumatica
 Explorarea CT abdomenului
• Explorarea rinichilor –trebuie efectuata cu
administrarea de contrast oral pentru ca
ansele digestive pot simula mase
perinefritice si adenopatii retroperitoneale.
• Se pastreaza acelasi FOV si elemente
electrice pre si post-contrast.
• Dupa examen nativ sunt trei faze – cea
cortico-medulara intre 25-70 de secunde
dupa initierea injectarii i.v , cea
nefrografica, dupa 80 de secunde si
dureaza pana la 180 de secunde si cea
excretorie dupa 180 de secunde de la start.
 Explorarea CT abdomenului
• Explorarea ficatului- colecistului si cailor
biliare
– In functie de suspiciunea de diagnostic
protocolul este particularizat dar cuprinde
scanare nativa si cu faze diferite de explorare
dupa injectarea intravenoasa a substantei de
contrast pentru evaluarea steatozei a
calcificarilor a leziunilor vasculare de tip
tromboze sau a defectelor de perfuzie si a
hipertensiunii portale.
– Formatiunile hepatice trebuie evaluate nativ si
cu faza arteriala portala si de echilibru pentru
evaluarea dinamicii vasculare.
 Explorarea CT abdomenului
• Explorarea pancreasului
– Optima este trifazica si cuprinde scanare
nativa si cu contrast i.v. in faza arteriala si
portala
– Administrarea apei pe cale orala este
preferabila administrarii contrastului dens
iodat
– Ideala este scanarea intregului abdomen
si a pelvisului pentru depistarea
eventualelor colectii la distanta.
 Explorarea CT a pelvisului
• Explorarea pelvisului feminin
– Are indicatii limitate si cu valoare complementara
altor examinari imagistice pentru evaluarea
tractului urinar inferiorstructurilor gincecologice
in traumatisme, infectii, cancer
detectie/stadializare si evaluarea durerii
abdominale joase.
• Explorarea pelvisului masculin.
Indicatii limitat si complementare –prostata ,
vezicule seminale, vezica urinara si regiune
rectosigmoidiana
 Examinari speciale
• Protocoale de achizitie si reconstructii
speciale si de pregatire dedicata a
pacientului.
• Protocoalele de explorare vasculara
• Colonoscopia virtuala
• Coronarografia CT
• Evaluarea CT a cordului
• Protocoalele in oncologie
• CT in protocoalele de radioterapie.
• Nodulul pulmonar solitar.
 Examinarea cerebrala
• Pacientul in suportul pentru extremitatea
cefalica in pozitia de supinatie.
• Cand scanam in modul axial cu barbia in flexie
si simetric pentru a permite inclinarea gantry
si scanarea cerebrala orbito-meatala. Evitarea
atat cat este posibil a iradierii excesive a
orbitelor.
• Centrare precisa cu centrorul luminos si
instructiuni de pastrare a pozitiei si de
imobilitate a pacientului pentru evitarea
artefactelor de miscare.
Examplu de protocol

Protocol
Slice thickness 5 sau 10 mm
Table increment 10 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25cm
Window width (WW) 150/100/80
Window level (WL) 40
T
Protocol pediatrie- cap 6 luni- 2ani.
• Patient position Supine, head in head rest,
• Scanner gantry parallel to RBL.
• Head in centre of scan field.
• Start position RBL
• Protocol
• Slice thickness 5-7 mm
• Table increment5- 7 mm
• Kilovoltage 100 kv
• mAs per slice 150 mAs
• Algorithm Standard
• Scan field of view 25 cm
• Display field of view 22 cm
• Window width 150/100/80
• Window level 40
Protocol pentru leziuni cranio-
cerebrale fara leziuni faciale
Patient position Supine, head in head rest if
possible, scanner gantry parallelto RBL. Head in centre of scan
field.
Start position Foramen Magnum
Protocol
Slice thickness 10 mm
Table increment 10 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25 cm
Window width 150/100/80
Window level 40
Bone window width 1500
Bone window level 500
 Protocol pentru leziuni
Patient position Supine, head in head rest if
cranio-
cerebrale fara leziuni faciale
possible, scanner gantry parallel
to infraorbital meatal baseline
(IOMBL). Head in centre ofscan field.
Start position Alveolar margin of maxilla
End position Supraorbital margin
Protocol
Slice thickness 5 mm
Table increment 5 mm
Kilovoltage 120kVmAs per slice 300 mAs
Algorithm Standard
Scan field of view 25 cm
Display field of view 25 cm
 Protocol pentru explorarea
bazei de craniu
Start position 1 cm below formen magnum
End position Upper border of petrous bone
Gantry angle Parallel to posterior fossa skull base
Protocol
Slice thickness 3 mm
Table increment 3 mm
Kilovoltage 120 kV
mAs per slice 200 mAs
Algorithm Bone/edge
Scan field of view 25 cm
Display field of view 20 cm
Window width 4000/2000/15000
Window level 800/400/250
 Protocol pentru explorarea Cta
sinusurilor paranazale
Patient position Prone with head extended and chin supported on 
additionalpads in the head rest
Start position Anterior margin of frontal sinusEnd position 
Posterior wall of sphenoid sinus
Gantry angle Parallel to posterior wall of maxillary sinus and at 90° t
hard palate
Protocol
Slice thickness 3 or 5 mm
Table increment 3 or 5 mm
Kilovoltage 120 kV mAs per slice 150 or 200 mAs
Algorithm Bone or detail Scan field of view 25 cm
Display field of view 20 cm
Window width 4000
Window level 800/700
Corpuri straine intraoculare
PERFORM A SHORT AP SCAN PROJECTION 
RADIOGRAPH
Patient position Supine in head rest with radiographic 
baseline angled15–20° craniocaudal.
Start position Infraorbital margin
End position Superior orbital margin
Gantry angle Parallel to infraorbital meatal  line
Protocol
Slice thickness 1 mm Table increment 1 mm
Kilovoltage 120 kVmAs per slice 200 mAs
Algorithm DetailScan field of view 25 cm
Display field of view 18 cm
Window width 300
Window level 20/40
 Torace
Scout view­topograma
Scanare fara a inclina Gantry – topograma A­P si de Profil.
Aditionala la 90° . Topograma are lungime de 250 – 350cm 
In functie de dimensiunile pacientuluidin regiunea superioara 
extremitatii stenului – manubriului sternal si sub diafragm  inclusiv 
glande suprarenale­ de obicei programate  in protocolul de baza.
Este folosita o doza relativ mica si in general 120 Kv si 60­100mAs
 Torace

Beam collimation 5–7 mm
Reconstruction interval 2–7 mm
Pitch 1.5–2, to allow a single breath hold
Standard algorithm Lung/detail or bone algorithm if 
appropriate
Matrix 512
kVp 120
mA 200
 Substanta de contrast i.v.
Timpul de scanare in functie de regiunea explorata:

Zona de examinare .                  Debitul . ml/s sec. Scan delay
Mediastin                                        2                              30
Aorta ascendenta                           4–5                          15–20
Aorta descendenta                           3                            25–30
Vase pulmonare                               5                               15
VCS obstructie                                2                            15–20
 Explorarea pancreasului-
suspiciunea de pancreatita
• Contrast oral
•  8–10 mm sectiuni  prin abdomen  pentru 
identificarea  pancreasului si colectii fluide . 
• Post contrast  sectiuni de 5 mm  prin pancreas  
pentru  viabilitate pancreatica. 
• Incremental dynamic scanning­ 30–40 sec delay
• Scanare continua spirala ­ 45–60 sec delay
• Injectare : 100–180 ml cu 3 ml/sec pentru 
vizualizarea pancreasului si a amximului de priza de 
contrast in parenchimul acinar.
 Protocol Ficat 64 slice-uri
Acquisition Phase Phase Included Scan Delay Respiration Phase Anatomical Coverage

Non Contrast N/A N/A N/A N/A

Arterial Phase Yes bolus trigger inspiration Abdomen to include dome of

liver through iliac artery
bifurcation.

Venous Phase Yes 60 sec inspiration Abdomen to include dome of

liver through iliac artery
bifurcation.

Delayed Phase N/A N/A N/A N/A

Scan Comments: If both an abdomen and pelvis is ordered the pelvis is imaged during the venous phase
Technical Parameters Parameters

kVp 120

Effective mAs 300

Time (Rotation) 0.5 sec

Average Acquisition Time 8-10 sec

Collimation 64 x 0.6mm

Pitch Value 0.8

Scan Direction craniocaudal

Comments: The Effective mAs is adjusted based on a patient’s body habitus. In addition, CareDose can be used to maintain image quality while lowering
patient dose.
econstruction Parameters Soft Tissue Thin Data Lung

Slice Thickness 3mm 0.75mm 3mm

Reconstruction Spacing 3mm 0.5mm 3mm

Reconstruction Algorithm B30F B20F B80F

Window Width and Level 410/10 410/10 1600/-500

Reconstruction Comments: Coronal and sagittal image reconstructions are also performed.
Parameters

Contrast Type Non ionic

Contrast Volume 120ml

Saline Flush N/A

Injection Rate 3-5ml/sec

Oral Contrast H2O

Contrast Volume 1000ml

Comments: Bolus triggering is used with a trigger of 200 H