SCARA MOTRICĂ DE DEZVOLTARE OSERETZSKI

4 ANI
1. Stă cu ochii închişi, în picioare, mâinile la cusătura pantalonilor, picioarele în linie dreaptă unul înaintea
celuilalt, în aşa fel încât călcîiul piciorului drept să atingă vîrful piciorului stîng. DURATA - 15”. Testul nu este
reuşit dacă se balansează sau deplasează corpul. Este permisă o a doua încercare.
2. Ochii închişi, atinge vîrful nasului cu indexul mâinii drepte şi apoi cu cel al mâinii stîngi. Testul nu este
reuşit dacă atinge alt loc sau dacă înainte de a atinge nasul atinge alt loc. Pentru fiecare mînă se permit câte 3
încercări, din care 2 trebuie să fie pozitive.
3. Săritul cu ambele gambe uşor îndoite la nivelul genunchiului, fără a se lua în considerare înălţimea saltului.
DURATA - 5” pentru cel puţin 7-8 sărituri. Testul nu este reuşit dacă nu ridică ambele picioare în acelaşi timp,
dacă nu cade pe vîrfuri ci pe genunchi.
4. Depunerea a 20 de piese într-o cutie cu maximum de viteză (cu dreapta la dreptaci şi cu stînga la stîngaci).
Cutia de carton are 15/15 cm şi este aşezată în faţa copilului la o distanţă ca de la cot la vîrful degetului mijlociu.
Piesele au 2 cm diametru şi se aşează în linie, înaintea cutiei, la 5 cm una de alta. La semnal, copilul depune
piesele în cutie, una câte una, cât de repede posibil, începînd de la orice margine şi în orice ordine, dar fără a le
arunca. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă nu sînt toate piesele în cutie.
5. Descrierea, în spaţiu, a unor circumferinţe cu indexul celor 2 mâini, braţele fiind întinse orizontal. Mărimea
circumferinţei poate fi aleasă, dar trebuie să fie egală pentru ambele braţe. Braţul drept va descrie circumferinţe în
sensul acelor de ceasornic, cel stîng invers. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă nu sînt forme regulate, dacă
circumferinţele sînt descrise în acelaşi sens sau dacă sînt una mai mică şi alta mai mare. Sînt permise 3 încercări.
6. Experimentatorul întinde mîna către subiect, spunîndu-i să i-o strîngă cu putere cu ambele mâini, pe rînd. În
acest timp, se observă dacă mişcarea de strîngere se generalizează la alte grupe şi zone de muşchi (închiderea
mâinii opuse, contractarea feţei, încreţirea frunţii, deschiderea gurii, strîngerea buzelor).

5 ANI
1. Stă în picioare, pe vîrfuri, cu ochii deschişi, mâinile la cusătura pantalonilor, călcîiul şi vîrful picioarelor
trebuie să se atingă. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă subiectul părăseşte locul sau atinge solul cu
călcîiele. Flexiunea genunchilor, balansarea corpului, înălţarea şi coborîrea pe vîrfurile picioarelor nu se socotesc
eşecuri, dar se notează în protocol. Se permit 3 încercări.
2. Se dă subiectului o hîrtie de 5/5 cm şi i se cere să o facă mototol cu degetele mâinii drepte, întoarse cu podul
palmei în jos. Se interzice intervenţia mâinii opuse. DURATA - 15” pentru dreapta şi 20” pentru stînga la
dreptaci, invers la stîngaci. Testul nu este reuşit dacă se depăşeşte timpul fixat sau dacă mototoalele nu sînt destul
de compacte. Testul este cotat pozitiv 1 plus cînd este reuşit cu ambele mâini şi cu ½ plus cînd este reuşit cu o
singură mînă (şi se notează care). Se permit câte 2 încercări pentru fiecare mînă.
3. Cu ochii deschişi, se sare pe o distanţă de 5 m pe gamba stîngă, apoi pe cea dreaptă. Copilul îndoaie gamba
la genunchi în unghi drept, cu mâinile de-a lungul coapsei şi sare la semnal, iar la capătul celor 5 m pune gamba
pe sol. După 30” se reia cu stîngul. Nu se ţine seama de timp. Testul nu este reuşit dacă copilul deviază de la linia
dreaptă mai mult de 50 cm, dacă atinge solul cu cealaltă gambă, dacă balansează braţele. Testul este pozitiv 1 plus
dacă este reuşit cu ambele gambe şi cu ½ plus dacă a reuşit cu o gambă (se notează care). Se permit câte 2
încercări pentru fiecare gambă.
4. Infilarea unui fir pe bobină cu maximum de viteză (subiectul ţine în mîna stîngă un capăt al bobinei, de care
atîrnă un fir de 2m, prinde firul între police şi indexul drept şi la semnal îl deapănă de pe bobină cu maximă
viteză). Procedează apoi invers. În timpul acţiunii, mîna care susţine bobina trebuie să stea nemişcată, dacă descrie
cu ea mişcări circulare se întrerupe examenul şi se reîncepe. Pentru cei evident retardaţi este permis şi să susţină
cu mîna în care au bobina. DURATA - 15” pentru dreapta şi 20” pentru stînga la dreptaci, invers la stîngaci.
Testul nu este reuşit dacă se depăşeşte timpul fixat. Se notează cu 1 plus dacă este executat cu ambele mâini şi cu
½ plus dacă este executat cu o singură mînă (se notează care).
5. Subiectul este aşezat înaintea unei mese şi în faţă i se pune o cutie de chibrituri (la o distanţă la care poate
ajunge uşor cu braţul îndoit la nivelul cotului). La stînga şi la dreapta cutiei se aşează vertical câte 10 chibrituri (la
distanţă de 2 chibrituri ce cutie) unul în faţa celuilalt. La semnal, se cere să se ia simultan între index şi police câte
un chibrit şi să se aşeze simultan în cutie. DURATA - 20” în fiecare mînă (chiar dacă numărul este egal pentru
fiecare mînă) dacă mişcările braţelor nu sînt simultane (chiar dacă de fiecare parte s-a luat un număr egal de
chibrituri). Se notează la numărător numărul chibriturilor rămase la dreapta şi la numitor cele rămase la stînga.
Cînd testul este reuşit, fracţiunea este egală cu 1. Este permisă a doua încercare.
6. Subiectul este solicitat să-şi arate dinţii. Testul nu este reuşit dacă copilul face mişcări suplimentare
(încreţeşte nările, fruntea sau ridică sprîncenele).
 6 ANI
1. Ochii deschişi, stă cu gamba stîngă în unghi drept, la nivelul genunchiului, cu coapsa stîngă paralelă cu
dreapta uşor în abducţie, mâinile la cusătura pantalonilor. Cînd gamba stîngă se lasă în jos se ia poziţia indicată.
După 30” se inversează. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă subiectul lasă în jos mai mult de 3 ori gamba
ridicată, dacă atinge o singură dată solul cu gamba ridicată, dacă părăseşte locul, dacă a sărit sau s-a ridicat pe
vîrful picioarelor, dacă s-a balansat. Se notează cu 1 plus reuşita cu ambele picioare şi cu ½ plus reuşita cu unul
(se notează care).
2. Cu o minge de cauciuc se atinge o ţintă fixă la 1,5 m distanţă, la înălţimea capului copilului, pe un platou de
25/25 cm. Copilul ia mingea de 8 cm diametru cu mîna dreaptă şi o aruncă în linie dreaptă pe un panou, fără avînt,
avînd înainte gamba stîngă şi invers. Nu se permit călcîiele unite sau vîrfurile picioarelor depărtate. Mingea poate
atinge centrul sau latura panoului. Băieţii trebuie să lanseze mingea de 3 ori, fetele de 2 ori. Testul nu este reuşit
pentru băieţi dacă au atins ţinta mai puţin de 2 ori cu dreapta şi niciodată cu stînga. Se notează cu 1 plus pentru
reuşita cu ambele mâini şi ½ plus pentru una (se notează care). Nu se reia proba.
3. Se sare cu picioarele înainte deasupra unei corzi întinse la 20 cm de pămînt, fără avînt, cu gambele îndoite la
nivelul genunchiului. Un capăt al coardei este fixat, celălalt ţinut cu o greutate pentru a cădea uşor dacă este
atinsă. Se observă dacă subiectul cade pe călcîie sau pe vîrfurile picioarelor. Sare de 3 ori. Testul este reuşit dacă
sare 2 din 3. Nu este reuşit dacă, deşi a sărit coarda, cade sau atinge pămîntul cu mâinile. Se permite o a doua
încercare.
4. Desenarea unor linii verticale. Copilul este aşezat în faţa mesei, avînd în faţă o coală de dictando. Cu
creionul în mîna dreaptă şi braţul sprijinit, trage - la semnal - linii verticale (pot fi inegale) între liniile orizontale,
cât de repede poate. DURATA - 15”. Testul nu este reuşit dacă a tras mai puţin de 20 de linii cu dreapta şi mai
puţin de 12 cu stînga (invers la stîngaci). Liniile peste şi sub cele orizontale nu se socotesc, dacă depăşesc 3 mm.
Se notează 1 plus pentru reuşita cu ambele mâini şi cu ½ plus pentru una (se notează care). Se permite o a doua
încercare pentru fiecare mînă.
5. Mergînd, copilul ţine în mîna stîngă o bobină din care desface un fir pentru a-l depăna pe indexul mâinii
drepte, după 5-10” se reia cu stînga. DURATA - 15”. Testul nu este reuşit dacă în timp ce se execută mişcările cu
mâinile schimbă de mai mult de 3 ori ritmul mersului, dacă se opreşte pentru a desface firul, dacă merge şi uită să
desfacă firul, dacă nu execută cu ambele mâini. Pentru fiecare mînă se permite a doua încercare. Se indică în
protocol dacă testul este reuşit pentru o mînă (care).
6. Se dă copilului un ciocan şi i se cere să lovească cu el de cât mai multe ori în masă, întîi cu dreapta, apoi cu
stînga. Testul nu este reuşit dacă se fac mişcări suplimentare (arată dinţii, încreţeşte fruntea, strînge din buze) sau
dacă reuşeşte numai cu o mînă. Se permite o a doua încercare.

7 ANI
1. Ochii deschişi, mâinile legate la spate, copilul se aşează pe vîrfurile picioarelor unite şi îndoaie trunchiul în
unghi drept, fără să îndoaie gambele la nivelul genunchiului. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă îndoaie
mai mult de 2 ori gambele, dacă părăseşte locul sau atinge cu căcîiele. Nu se încearcă a doua oară.
2. Copilul aşezat la masă are în faţă un labirint, desenat de examinator, avînd dimensiunile de 15 cm, fixat în
pioneze. La semnal, cu creionul ascuţit în mîna dreaptă, trece cu o linie neîntreruptă de la intrare pînă la ieşire.
După 30” se reia cu mîna stîngă. DURATA - 1î30” dreapta, 2î20” stînga (invers la stîngaci). Testul nu este reuşit
dacă pentru mîna dreaptă linia iese de mai mult de 2 ori din limitele labirintului şi mai mult de 3 ori pentru stînga
(invers la stîngaci) sau nu este terminat la timpul fixat. Se notează cu 1 plus execuţia bună cu ambele mâini şi ½
plus cu una (se notează care). Se permite o a doua încercare pentru fiecare mînă.
3. Cu ochii deschişi, se parcurge în linie dreaptă o distanţă de 2 m. La plecare, copilul trebuie să pună gamba
stîngă înaintea celei drepte, călcîiul stîng în faţa piciorului drept, să înainteze în linie dreaptă pînă la punctul arătat,
punînd alternativ călcîiul unui picior în faţa vîrfului celuilalt. Timpul nu este standardizat. Testul nu este reuşit
dacă se părăseşte linia dreaptă, dacă se balansează sau nu se atinge cu călcîiul unui picior vîrful celuilalt picior.
Sînt permise 3 încercări.
4. A grupa cărţile de joc în pachete. Copilul, în picioare în faţa mesei, ţine în mînă un pachet de cărţi (36). La
semnal, le împarte în 4 grupuri, în locuri fixe (distanţa între grămezi # lungimea unei cărţi de joc). Se permite ca
degetul mare de la mîna stîngă să pregătească cartea de dat, împingînd-o. Cărţile trebuie aşezate una peste alta şi
dacă nu le pune bine de la început trebuie să le corecteze. Nu se permite umezirea degetelor. Dacă ia 2 cărţi
deodată întrerupem proba şi o reluăm cu mîna stîngă. DURATA - 35” pentru dreapta şi 35” pentru stînga (invers
la stîngaci). Se notează cu 1 plus reuşita cu ambele mâini şi cu ½ plus cea cu o mînă. Se permite a doua încercare
cu fiecare mînă.
5. Copilul, aşezat, loveşte alternativ cu piciorul drept şi cu cel stîng, după ritmul ales de el. În acelaşi timp, el
descrie în spaţiu, cu indexul drept, circumferinţe în sensul acelor de ceasornic. DURATA - 15”. Testul nu este
reuşit dacă pierde ritmul, dacă mişcările nu sînt simultane sau dacă descrie o figură care nu este circumferinţă.
Sînt permise 3 încercări.
6. Ridicarea sprîncenelor. Testul nu este reuşit dacă face mişcări suplimentare (lasă capul pe spate, încreţeşte
nările, încruntă privirea, lasă gura deschisă).
8 ANI
1. Stă cu picioarele încrucişate turceşte, braţele întinse lateral şi orizontal, ochii închişi. Astfel aşezat, cu
vîrfurile picioarelor depărtate la o distanţă de un pas, călcîiele unite, deschide ochii la semnal şi rămîne astfel.
Dacă lasă braţele în jos cerem să le pună orizontal. Se notează dacă se balansează. DURATA - 10”. Testul nu este
reuşit dacă subiectul cade, se aşează pe călcîie, lasă braţele în jos de 3 ori. Sînt permise 3 încercări.
2. Extremitatea policelui atinge cu maximum de viteză, unul după altul, degetele mâinii, începînd cu
auricularul, inelarul, medianul şi indexul. Operaţia se face şi în sens invers. DURATA - 5”. Testul se execută cu
ambele mâini. Testul nu este reuşit dacă atinge de mai multe ori acelaşi deget, dacă depăşeşte timpul. Se notează
cu 1 plus reuşita cu ambele mâini şi cu ½ plus cu una (se notează care). Se permite a doua încercare pentru fiecare
mînă.
3. Subiectul îndoaie gamba în unghi drept la nivelul genunchiului, iar braţele le ţine la cusătura pantalonilor. La
25 cm de piciorul ţinut pe sol se pune o cutie de chibrituri goală. La semnal, sărind, copilul împinge cutia pe o
distanţă de 5 m. După un timp se repetă cu cealaltă gambă. Testul nu este reuşit dacă atinge solul odată cu gamba
ridicată, dacă gesticulează, dacă cutia depăşeşte cu 50 cm punctul indicat, dacă nu atinge cutia (deviază). Se
cotează cu 1 plus reuşita cu ambele gambe şi cu ½ plus cu o gambă (care). Se permit 3 încercări.
4. Copilul trebuie să meargă 5 m pentru a atinge o masă, pe care sînt aşezate o foaie de hîrtie şi o cutie de
chibrituri. Din cutie ia 4 chibrituri, cu care face un pătrat, apoi îndoaie hîrtia şi se înapoiază. După explicarea
textului, copilul trebuie să enumere acţiunile de executat. După enumerare se dă semnalul de plecare. DURATA -
15”. Testul nu este reuşit dacă ezită în executarea a 3 mişcări consecutive, dacă depăşeşte timpul. Sînt permise 3
încercări.
5. Subiectul, aşezat, loveşte podeaua alternativ cu piciorul stîng şi cu cel drept, după un ritm ales de el. Cînd
loveşte cu dreptul trebuie să lovească cu indexul drept masa. DURATA - 20”. Testul nu este reuşit dacă pierde
măsura, dacă loveşte în acelaşi timp şi cu celălalt picior. Sînt permise 3 încercări.
6. Încreţirea frunţii. Testul nu este reuşit dacă face mişcări suplimentare (încreţeşte nările, arată dinţii, ridică
comisurile gurii, încrucişează privirea).

9 ANI
1. Cu ochii închişi stă pe gamba dreaptă, avînd gamba stîngă în unghi drept la nivelul genunchiului, coapsele
paralele, uşor în aducţie, mâinile la cusătura pantalonilor. Cînd lasă gamba stîngă jos se reia poziţia iniţială. După
3” se reia cu celălat picior. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă lasă gamba mai mult de 3 ori, dacă atinge
solul cu gamba ridicată, dacă părăseşte locul, dacă sare. Ridicarea pe vîrfuri nu este eşec, dar se notează, ca şi
balansurile şi oscilaţiile. Se notează cu 1 plus reuşita cu ambele picioare şi ½ plus cu unul (se notează care). Este
permisă a doua încercare pentru fiecare gambă.
2. A - băieţi: Aruncarea cu o minge de cauciuc la o ţintă de 2,5 m (ca în testul 2 - 6 ani). Testul este reuşit dacă
atinge 3 din 5 cu mîna dreaptă şi 2 din 5 cu stînga. Se cotează 1 plus pentru ambele mâini şi ½ plus pentru una
(care). Se poate încerca încă o dată.
B - fete: Decuparea unui cerc. O foarfecă în dreapta, o hîrtie în stînga, pe care sînt desenate cercuri concentrice. La
semnal se decupează cercul mai bine marcat. După 30” se execută acelaţi lucru cu mîna cealaltă. DURATA - 1î
pentru dreapta, 1î30” pentru stînga (invers la stîngaci). Testul nu este reuşit dacă se depăşeşte timpul, dacă se
deviază linia cercului cu mai mult de 1 mm dreapta şi 2 mm stînga (invers la stîngaci). Dar se admit şi 2 devieri
pentru dreapta şi 3 pentru stînga dacă devierea nu depăşeşte 8/9 din cerc la dreapta şi 5/6 la stînga. Nu se admite
reluarea.
3. A - băieţi: Săritură fără avînt deasupra unei coarde orizontale, la 40 cm de sol (ca la testul 3 - 6 ani).
B - fete: Săritură fără avînt, pe loc, cât mai sus, bătînd de 3 ori din palme. Trebuie să cadă pe vîrfuri. Testul nu este
reuşit dacă bate mai puţin de 3 ori din palme, cade pe călcîie. Se permit 3 încercări.
4. Întoarcerea filelor unei cărţi 62/94 mm. Se aşează cartea puţin la dreapta, ca să poată manipula uşor cu braţul
îndoit. Trebuie să întoarcă filele repede, indiferent cu ce deget. Dacă întoarce câte 2 pagini deodată se întrerupe
proba şi se reia. Se permite să se ţină filele întoarse cu mîna şi umezirea degetelor. Pentru execuţia cu stînga se
aşează cartea puţin spre stînga. La stîngaci se începe cu ultima filă. DURATA - 15” pentru fiecare mînă. Testul nu
este reuşit dacă mîna dreaptă a întors mai puţin de 25 file, iar stînga mai puţin de 15 (invers la stîngaci). Se permit
3 încercări pentru fiecare mînă. Se cotează 1 plus pentru reuşita cu ambele mâini şi 1ă2 plus pentru una (se
notează care).
5. Copilul, aşezat, bate alternativ măsura cu piciorul drept şi cu cel stîng, după un ritm ales de el, bătînd pe
masă cu indexele celor 2 mâini. DURATA - 20”. Testul nu este reuşit dacă schimbă ritmul, dacă indexele nu
lovesc concomitent cu piciorul drept, dacă nu loveşte simultan cu cele două degete. Sînt permise 3 încercări.
6. Închide câte un ochi pe rînd.
 10 ANI
1. Stă la tablă cu ochii închişi (ca şi la testul 1 - 5 ani). DURATA - 5”. Testul nu este reuşit dacă părăseşte
locul, dacă atinge solul cu călciîele, dacă se balansează (o uşoară oscilaţie sau înălţare pe vîrfuri nu este un eşec).
Se permit 3 încercări.
2. A - băieţi: decuparea unui cerc (testul 2B - 9 ani).
B - fete: Lovirea ţintei (testul 2A - 9 ani).
3. A - băieţi: Săritură (testul 3B - 9 ani).
B - fete: Săritură (testul 3 - 6 ani).
4. O cutie de 15 cm în faţa subiectului, cu 40 de chibrituri. La semnal, formează 4 grămezi egale la colţurile
cutiei, luînd beţele unul câte unul. Dacă copilul se ridică se scad 2 chibrituri, se întrerupe proba şi se reia. După
30” se reia cu stînga. DURATA - 35” pentru dreapta şi 45” pentru stînga (invers pentru stîngaci). Testul nu este
reuşit dacă depăşeşte timpul fixat. Se cotează 1 plus pentru reuşita cu ambele mâini şi ½ plus pentru o singură
mînă (se notează care). Se permite o a doua încercare cu fiecare mînă.
5. Se fixează pe masă 2 jumătăţi de coală de hîrtie neliniată, una lîngă alta. Copilul are în fiecare mînă câte un
creion cu vîrful tocit. La semnal, bate simultan cu creioanele pe hîrtie, făcînd cât mai multe puncte, mişcînd numai
din antebraţ şi încheietura mâinii. Punctele pot fi plasate, dar nu suprapuse. DURATA - 15”. Testul nu este reuşit
dacă diferenţa dintre numărul punctelor fiecărei foi este mai mare de 2, dacă a făcut mai puţin de 50 de puncte cu
fiecare mînă. Se permite o a doua încercare.
6. Închide ochiul drept, fără a închide ochiul stîng. După 5” se inversează. Testul nu este reuşit dacă mişcarea
este superfluă (mişcă şi celălalt ochi sau îl închide, încrucişează privirea, se crispează, coboară comisurile labiale).
Se cotează cu 1 plus reuşita cu ambii ochi şi se notează care a fost închis corect.

11-12 ANI
1. A - băieţi: Stînd pe gamba stîngă, pune talpa piciorului drept pe faţa anterioară a genunchiului stîng, braţele
pe coapse, ochii deschişi. După 30”, invers. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă gamba cade prea repede,
dacă îşi pierde echilibrul, dacă se ridică pe vîrfuri. Se notează 1 plus reuşita cu ambele gambe şi ½ plus cu una (se
notează care). Se permite o a doua încercare pentru fiecare.
B - fete: Cu ochii deschişi, stă pe vîrfurile unui picior şi îndoaie gamba celuilalt în unghi drept la nivelul
genunchiului, coapsa stîngă paralelă cu cea dreaptă, uşor în abducţie, braţele pe coapse. Cînd lasă jos gamba
stîngă, cerem s-o îndoaie în unghi drept. După 30” se inversează. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă după
3 rechemări succesive lasă gamba mai jos sau atinge odată solul, dacă părăseşte locul sau îndepărtează braţele de
coapse, dacă sare sau atinge solul cu celălat picior. Uşoara balansare sau înălţare pe vîrfuri nu contează ca eşec,
dar se notează. Se notează cu 1 plus reuşita cu ambele picioare şi ½ plus cu unul (se notează care). Se permite o a
doua încercare pentru fiecare.
2. Se prinde cu o mînă o minge aruncată de la 3 m, unde copilul stă cu mâinile la cusătura pantalonilor.
Diametrul mingii este de 8 cm. După 30” se reia cu stînga (invers pentru stîngaci). Mingea se aruncă în viteză şi
corect, altfel experimentatorul reia. Se cotează cu 1 plus reuşita cu ambele mâini şi ½ plus cu una (se notează
care).
3. A - băieţi: Sare cu elan de la 1 m pe un scaun înalt de 45-50 cm la şezut. Experimentatorul ţine de spătar,
copilul ajuns la scaun trebuie să-şi păstreze echilibrul. Testul nu este reuşit dacă îşi pierde echilibrul şi coboară
imediat sau se prinde de spătar. Se permit 3 încercări.
B - fete: Sare în aer, aruncînd picioarele în urmă şi atinge cu călcîiele mâinile în timpul săriturii. Testul nu este
reuşit dacă nu a atins cu ambele călcîie. Se permit 3 încercări.
4. Pe masă, pe o bucată de fetru, o hîrtie transparentă şi ½ carton străpuns cu 100 de cercuri realizate cu
perforatorul. Subiectul ţine în mîna dreaptă, aşezată pe masă şi sprijinită pe cot, o sulă. La semnal, străpunge
cercurile unul câte unul, cât mai repede. DURATA - 35” pentru dreapta şi 45” pentru stînga (invers la stîngaci).
Testul nu este reuşit dacă se străpung mai puţin de 90 de cercuri. Se cotează cu 1 plus reuşita cu ambele mâini şi
cu ½ plus cu una (se notează care). Se permite a doua încercare pentru fiecare mînă.
5. Pe masă, pe acelaşi material ca la testul 4. În fiecare mînă copilul are câte o sulă; mîna dreaptă este
îndreptată spre gaura din dreapta desenului, superior şi invers. La semnal, va străpunge găurile una câte una,
simultan cu ambele mâini. DURATA - 15”. Testul nu este reuşit dacă diferenţa între numărul cercurilor străpunse
cu fiecare mînă este mai mare de 2, dacă numărul cercurilor străpunse este sub 20, dacă găurile se găsesc pe
părţile simetrice ale părţii drepte şi stîngi ale desenului. Se permite câte o încercare.
6. Întinde braţele orizontal înainte, cu coatele îndoite, palma în jos. La semnal, face cu pumnul cu dreapta şi
stînga închise, apoi invers, alternativ. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă au loc mişcări suplimentare ale
muşchilor feţei, dacă închide şi deschide ambele mâini concomitent, dacă îndoaie braţele la nivelul capului sau
mişcă din coate. Se permit 3 încercări.
 13-14 ANI
1. A - băieţi: Cu ochii închişi, stă pe vîrful piciorului drept. Proba a început cu piciorul stîng (testul 1B - 11-12
ani).
B - fete: ca la testul 1A - 11-12 ani.
2. A - băieţi: Aşezat la masă, îndoaie uşor braţul la nivelul cotului, cu palma în sus. Întinde indexul, pe care se
pune – vertical - o linie cu baza de 72 cm şi lungimea de 40-45 cm. Subiectul ţine linia în mîna stîngă. Poate
balansa mîna dreaptă şi îndoi trunchiul înainte, înapoi sau lateral, dar nu are voie să se ridice de pe scaun. După
10” se reia cu mîna stîngă. DURATA - 5” pentru mîna dreaptă şi 3” pentru mîna stîngă (invers pentru stîngaci).
Testul nu este reuşit dacă nu a ţinut linia în echilibru în timpul fixat sau dacă se ridică de pe scaun. Se notează cu 1
plus reuşita cu ambele mâini şi cu ½ plus una (care). Se permit 3 încercări.
B - fete: Tricotat cu ochii închişi. Pune extremitatea policelui drept sub indexul stîng şi extremitatea policelui stîng
către indexul drept. La semnal, indexul drept părăseşte policele stîng şi descrie o circumferinţă în jurul indexului
stîng, ca apoi să atingă policele stîng fără a părăsi policele drept. Apoi indexul stîng părăseşte policele drept,
descrie o circumferinţă în jurul indexului drept şi atinge policele drept cu maximum de viteză. DURATA - 10”, cu
ochii închişi. Testul nu este reuşit dacă mişcările nu au fost executate corect sau n-a putut executa proba cu ochii
închişi. Se permit 3 încercări.
3. A - băieţi: testul 3B - 11-12 ani.
B - fete: testul 3A - 11-12 ani.
4. Tapping. Pe masă se fixează o coală de hîrtie. Subiectul ţine mîna dreaptă aşezată liberă pe masă, cu braţul
uşor sprijinit de corp şi ţine un creion cu vîrf tocit. La semnal, loveşte repede hîrtia, făcînd mişcări numai din
încheietura mâinii. Poate situa punctele unde vrea, dar nu unul peste altul. După 1î se reia cu stînga. DURATA -
15”. Testul nu este reuşit dacă în timpul fixat băieţii fac mai puţin de 100 de puncte cu mîna dreaptă şi mai puţin
de 85 cu stînga, iar fetele sub 90 cu dreapta şi sub 75 cu stînga (invers la stîngaci). Se notează cu 1 plus reuşita cu
ambele mâini şi cu ½ plus reuşita cu una singură (se notează care). Se permite a doua încercare.
5. Copilul este aşezat la o masă. La stînga lui (la distanţă de un cot) se pune o cutie de carton şi alături, în
dezordine, 20 de piese cu diametrul de 2 cm; în dreapta, la aceeaşi distanţă, o cutie de chibrituri goală şi alături 20
de chibrituri în dezordine. La semnal, copilul depune simultan cu dreapta un chibrit şi cu stînga o piesă în cutiile
respective. DURATA- 10”. Testul nu este reuşit dacă în cutii nu se află acelaşi număr de obiecte sau în fiecare se
află cu 10 mai puţin decât în cealaltă cutie. Se permite a doua încercare.
6. Închide alternativ ochiul drept şi stîng. DURATA - 10”. Testul nu este reuşit dacă închide mai puţin de 5 ori
fiecare ochi, dacă nu închide complet un ochi, dacă face şi alte mişcări (privirea încrucişată, contractarea feţei,
coborîrea comisurilor labiale, deschiderea gurii). Se permite a doua încercare.

- indicaţii -
1. Probele se aplică conform vârstei cronologie a copiilor. În cazul în care copilul depăşeşte cu mai puţin de 6 luni
vârsta întreagă, i se aplică proba pentru vârsta respectivă; dacă a trecut de 6 luni se încadrează în vârsta următoare.
2. Examinarea începe cu probele corespunzătoare vârstei cronologice la care se încadrează copilul. Probele reuşite se
notează cu plus, cele nereuşite se notează cu minus.
3. Cînd un copil nu trece toate probele fixate pentru vârsta sa cronologică, i se vor aplica probele vârstei inferioare,
pînă cînd reuşeşte să rezolve toate probele corespunzătoare unei vârste.
4. Dacă toate probele unei vârste sînt notate cu plus şi doar una cu ½ plus, se va trece la aplicarea probelor vârstei
următoare.
• pentru probele pînă la 10 ani, inclusiv, fiecare plus obţinut de copil la probele superioare vârstei lui
cronologice echivalează cu 2 luni vârstă motrică (fiecare ½ plus echivalează cu 1 lună vârstă motrică);
• pentru probele de 11-12 ani şi 13-14 ani, un test reuşit cu ambele membre va fi notat cu 2 plus, iar
dacă a fost reuşit cu un membru va primi 1 plus.
Se întrerupe examinarea la acea vârstă la care copilul nu reuşeşte nici una din cele 6 probe.
5. Vârsta motrică se determină astfel: se ia ca bază anul pentru care au fost reuşite toate probele, la care se adaugă
plusurile obţinute la celelalte vârste. (ex. Subiectul are 4 ani şi a reuşit la toate probele acestei vârste, apoi le rezolvă
pe toate cele corespunzătoare vârstei de 5 ani, iar la 6 ani reuşeşte două probe cu plus şi una cu ½ plus. Aşadar: 2
probe cu plus × 2 luni # 4 luni
1 probă cu ½ plus × 1 lună # 1 lună total: 5 luni
Deci, copilul are vârsta cronologică de 4 ani şi cea motrică de 5 ani şi 5 luni.)
6. Semnificaţia rezultatelor pentru cazuri de nereuşită este următoarea:
 întîrziere motrică uşoară - avem o întîrziere de 6 luni -1 an faţă de VC;
  deficienţă motrică - o întîrziere de 1½ - 3 ani;
 arierare motrică gravă - o întîrziere de 3 - 5 ani;
 idioţie motrică - o întîrziere de peste 5 ani.

SCARA OSERETZKI DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICĂ

- fişa -

• o grilă cu şase cercuri concentrice, numerotate de la 0 la 5, pornind din centru. Punctele cele mai apropiate de
centru corespund celor mai bune exerciţii.
• 20 de raze, ale căror numere corespund unor exerciţii-probă. Razele 1, 2, 3, 6, 9, 15 corespund exerciţiilor care nu
interesează lateralitatea; 4, 7, 10, 13, 16 exerciţiilor executate cu stînga; 5, 8, 11, 14, 17 celor executate cu dreapta;
12, 18, 19, 20 informaţiilor asupra posibilităţilor de coordonare (coordonările căpătate sînt apreciate în timpul
examinărilor, dezbrăcării, îmbrăcării).
• se notează numărul exerciţiului prin care subiectul a ales liber de a începe;
• cînd cele două părţi ale corpului sînt succesiv solicitate de exerciţiu, partea aleasă pentru început este notată lîngă
numărul exerciţiului.
• sensul rotaţiei ales pentru a trece din culcat ventral în culcat dorsal (exerciţiul 1 şi 2);
• totalul cel mai rău este 100, cel mai bun este 0.

- conduita de examen -
Copilul se prezintă în faţa examinatorului desculţ, în slip şi maiou. Trebuie să-şi spună numele, prenumele, vârsta
şi data naşterii (dacă o cunoaşte).
Un covor de cauciuc de 1m x 0,5 m x 5 mm este pus pe jos.
Comenzile succed simplu, clar, precis. Rapiditatea execuţiei ghidează succesiunea exerciţiilor. Nimic nu este
demonstrat subiectului. El trebuie să găsească singur răspunsul motor al ordinului dat. Deoarece exerciţiul poate fi
executat indiferent la dreapta sau la stînga, alegerea părţii cu care se începe nu trebuie să influenţeze.

- scara de cotare -

1. MOTRICITATE GLOBALĂ - începe de la mijlocul covorului “aşezat, sus, aşezat, culcat pe spate, aşezat,
culcat pe faţă, sus"
0 - precis, elegant, rapid, o bună schemă corporală
½ - puţin rapid, dar viu
1 - ajutorul mâinilor puţin accentuat
1½ - rigid, mişcări parazitare
2 - se ajută mult cu mâinile, suficient de viu
2½ - individul confundă uneori spatele cu faţa, dar se corectează singur
4 - lent, foarte greoi, se ridică cu braţele, aruncă trunchiul
4½ - face multe erori ale schemei corporale
5 - fără eleganţă, se lasă să cadă pe sol, lungă aşteptare pentru a reacţiona

2. ORIENTARE - copilul, în picioare pe covor, reperează la solicitare două direcţii opuse în axul longitudinal
al covorului (ex. o fereastră în faţa lui, o uşă în spate). Comenzi: “culcă-te pe spate, cu capul către fereastră”,
“aşează-te privind fereastra”, “culcă-te pe burtă, cu capul către uşă”, “culcă-te pe spate, cu picioarele la fereastră”.
0 - rapid, clar, bun
½ - mică ezitare la început, apoi mişcarea este bună
1 - două secunde de reflecţie, dar execuţia este rapidă şi exactă
1½ - câteva mici erori schiţate, imediat corectate
2 - trei secunde de reflecţie, dar bun
2½ - erori schiţate şi imediat corectate
3 - lent, ezitat, reflectînd mai mult de 5 secunde, dar bun
3½ - se opreşte, gîndeşte, ezită, eroare autocorectată
4 - se ridică pentru a schimba direcţia
4½ - eroare de direcţie fără constatare personală
 5 - nimic valabil

3. DETENTA PICIOARELOR - în picioare, cu picioarele apropiate, sari mergînd către fereastră

0 - elegant, viu, bine ritmat, suplu, eficace
½ - ritm neregulat
1 - picioarele se deplasează lejer în sensul lungimii, fără a fi în contact
2 - salturi scurte, joase, dare se detaşează de sol
3 - greu, rău amortizat, picioarele cu latul, lent
4 - scurt în jurul centrului de greutate, un salt din 5 cu picioarele apropiate
5 - nici un salt cu picioarele apropiate

4. şi 5. RIDICĂ UN PICIOR, SARE CU CELĂLALT

0 - elegant, vioi, bine ritmat, eficace
1 - săritură rău amortizată, fără timp de oprire
2 - salturi prea scurte
3 - greoi, picioarele cu latul, lent
4 - pune celălalt picior de 3 ori din 5
5 - nu sare într-un picior

6. PRINDE MINGEA CU CELE DOUĂ MÂINI, O FACI SĂ SARĂ ÎN FAŢA TA ŞI O REPRINZI CU

CELE DOUĂ MÂINI
0 - rapid, precis, o prinde după prima săritură înapoi
1 - predominanta unei mâini la lansare şi la primire, cealaltă ajută
2 - nu o aruncă la sol, o lasă să cadă, flexează genunchii pentru a o reprinde
3 - lent, lansează prea tare mingea şi o reprinde “în lingură” la coborîre sau o blochează la corp
4 - nu o reprinde decât după a doua coborîre
5 - nu o reprinde

7. şi 8. CU O MÎNĂ, APOI CU CEALALTĂ, ACŢIUNEA DE LA 6.

0 - aceleaşi calităţi ca la 6 şi prinde mingea dedesubt
1 - reprinde cu palma “în lingură”
2 - nu poate reprimi cu palma deasupra eşec la început, reuşeşte “în lingură”
3 - palma dedesubt, eşec la început, apoi reuşită
4 - greşeşte o lansare din două, se ajută cu cealaltă mînă
5 - nu o prinde

9. CU AMBELE MÂINI, LANSEAZĂ MINGEA ÎN AER, UN PIC MAI SUS DECÎT CAPUL
0 - lansează bine vertical, recepţia suplă, relansează imediat la 1 m deasupra capului
1 - predominanţa unei mâini la lansare şi la prindere, cealaltă ajută
2 - lansează “în clopot” în faţă sau înapoi, se deplasează un pas pentru a prinde, se stabilizează după 2-3
lansări
3 - nu se stabilizează, se deplasează fără a se opri, mâini dure, aruncă mingea
4 - lansează jos, la 20-25 cm deasupra mâinilor, se deplasează
5 - nu prinde niciodată mingea

10. şi 11. ARUNCI MINGEA ÎN SUS CU O MÎNĂ ŞI O REPRINZI

1 - la prima primirea controlează cu cealaltă mînă, apoi execuţie bună
2 - alte notaţii identice cu cele de la punctul 9

12. TU RIDICI CĂLCÎIELE, RIDICÎNDU-TE PE VÎRFURI, REVII ŞI IMEDIAT REÎNCEPI, RĂMÎI ÎN

ECHILIBRU FĂRĂ SĂ TE MIŞTI (15”)
0 - echilibru şi supleţe, călcîiele ridicate şi rămîne perfect 10-15”
½ - uşoară tremurătură
1 - depărtează gleznele şi le apropie, fără a se mişca de pe vîrfuri
1½ - uşoare mişcări ale braţelor
2 - uşoare oscilaţii ale corpului faţă-spate, care apoi se opresc
2½ - braţele se apropie şi se depărtează de corp
3 - mişcă, face un pas, apropie picioarele şi rămîne imobil
 3½ - mişcări ale braţelor (supraadăugate pct. 3)
4 - părăseşte din timp în timp echilibrul, pune călcîiele jos, apoi revine
4½ - mişăcri ale braţelor (supraadăugate pct. 4)
5 - nu ajunge să păstreze echilibrul

13. şi 14. RIDICĂ UN PICIOR CA ŞI CUM AI SĂRI ÎNTR-UN PICIOR ŞI NU MAI MIŞCA
0 - piciorul bine aşezat pe sol, corpul suplu şi imobil
1 - se ridică pe vîrful piciorului şi apoi depune călcîiul pentru a controla echilibrul
2 - apucă cu mîna piciorul ridicat
3 - sare la început, apoi se opreşte
4 - pune frecvent piciorul jos, dar reface din cînd în cînd echilibrul
5 - nu reuşeşte să se oprească

15. -16.-17. ECHILIBRU PE AMBELE PICIOARE, APOI PE UN PICIOR ŞI PE CELĂLALT. Imediat ce

copilul a luat poziţia, se recomandă “închide bine ochii”. Copilul este aşezat cu spatele la lumină.
1 - aceleaşi notări ca pentru 12-13-14

18. SUBIECTUL ESTE CULACT PE SPATE, CU BRAŢELE ÎN LUNGUL CORPULUI. ÎNDOAIE

BRAŢUL. (Dacă braţul rămîne pe sol, cotul aproape de corp, antebraţul se flectează şi mîna vine suplă, degetele
aproape de umăr, exerciţiul continuă. Altfel, poziţia trebuie corectată.) REVINO LA POZIŢIE, CU CELĂLALT
BRAŢ.(Notaţi mîna de pornire.)
0 - o alternanţă precisă şi suplă
1 - un braţ nu revine totdeauna la sol
2 - lent, “ţine piept” acceleraţiei, dar bine alternat
3 - sacadat de la început, alternant uneori
4 - bun cînd este încet, rămîne în urmă la accelerare, apoi simultan, dar corijează singur
5 - nimic valabil

19. LASĂ BRAŢELE PE SOL, ÎNDOAIE UN GENUNCHI, PUNE TALPA PE COVOR. PUNE GAMBA LA
LOC ŞI ÎNDOAIE CELĂLALT PICIOR.
0 - flectează corect şi alternativ ambele gambe, fără explicaţii
1- alte notaţii identice celor de la 18
2-
20. ÎNDOAIE UN BRAŢ ŞI CELĂLALT PICIOR.
0 - braţul şi gamba opusă se flectează şi se întind armonios
1 - bună alternanţă, lentă la început, apoi se accelerează
2 - nu poate accelera, dar bun
3 - începe cu mîna şi piciorul de aceeaşi parte, dar corijează singur
4 - gamba este flectată după braţ, începe de o parte şi nu se corijează singur
5 - nimic valabil

NOTĂ: Exerciţiile 4,5,6,7,8,9,10, 11 permit notarea timpului de execuţie. Tulburările de ritm care apar se notează cu
½ punct adăugat la valoarea exerciţiului. Pentru exerciţiile 13 şi 14 se adaugă ½ punct dacă execuţia mişcărilor este
însoţită de agitarea mâinilor.
OBS. - Utilizarea culorilor diferite faţă de examenul anterior uşurează compararea cîştigurilor sau pierderilor.
- De la 7 la 4 şi de la 8 la 5 imaginea grafică evidenţiază partea (stîngă, respectiv dreaptă) preferenţială,
constantă în alegere.
- Cînd lateralitatea nu este precizată, examenul permite semnalarea că subiectul începe toate exerciţiile cu
dreapta, dar că el le reuşeşte mai bine cu stînga, lăsînd la ceilalţi să precizeze “stîngăcie contrariată”.
- dacă în dosarul psiho-socio-medical nu sînt notate probleme medicale, notăm: tremurături fine, gesturi
necontrolate repetate, mişăcri involuntare foarte intense şi interesînd mai multe grupe musculare, ondulaţii ample şi
lente.
Tabel cu caracteristic de normalitate
MOTOR: M1 - echilibru în ortostatism
1 ½ - prag de echilibru
- mersul echilibrat
2 ½ - săritura peste obstacole
- săritura de pe un picior pe celălalt
M2 - plierea hîrtiei şi mişcarea pe coordonata ochi-mînă
- desenarea după model a unor figuri geometrice
M3 - coordonare generală, corporală şi pe segmente
- mişcări de orientare în schema corporală proprie
COGNITIV: C1 - identificarea unor poziţii spaţiale, percepţia însuşirilor obiectelor
1 ½ - identificarea unor poziţii spaţiale, construirea în spaţiu
2 ½ - percepţia lungimii
3 ½ - percepţia mărimii, greutăţii şi culorii
C2 - activităţi de reprezentare: amintirea unor omisiuni pe desene
C3 - percepţia temporală, noţiunea de orientare temporală
1 ½ - diferenţierea momentelor zilei
2 ½ - diferenţierea anotimpurilor anului
3 ½ - diferenţierea zilelor săptămînii
C4 - activităţi de memorie şi gîndire
1 ½ - înţelegerea unor relaţii necesare
2 ½ - operarea cu noţiuni generale în gruparea de imagini
3 ½ - operare mentală asupra unor noţiuni generale şi subordonate
4 ½ - recunoaşterea utilităţii unor obiecte
5 ½ - definirea de noţiuni
6 ½ - operaţii de gîndire
7 ½ - asimilarea simbolului numeric
VERBAL: V1 - achiziţia de categorii gramaticale
1 ½ - utilizarea unor categorii gramaticale
V2 - vorbire şi exprimare corectă
1 ½ - folosirea pluralului
V3 - limbaj vorbit şi limbaj citit
1 ½ - reproducerea de poezii, relatarea de povestiri pe imagini
2 ½ - recunoaşterea de litere
SOCIAL-AFECTIV: S1 - manifestări de independenţă, deprinderi de autoservire
1 ½ - autonomie în îmbrăcare
2 ½ - autonomie în dezbrăcare
3 ½ - executarea unor sarcini casnice
4 ½ - deprinderi igienice, sarcini casnice
S2 - activităţi de joc
1 ½ - jocuri de diferite tipuri
S3 - relaţii cu adulţi şi copii