Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Geografie

Programul de studii universitare de Masterat:

GEOMORFOLOGIE ŞI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU

Anul I

Grupa 405

UTILIZAREA DATELOR CADASTRALE GRAFICE ȘI TEXTUALE ÎN


ZONE URBANE

Masterand:

BUZEA OANA MARIA

Coodonator:

Conf. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Bucureşti

2018
CUPRINS

I. Generalităţi

1.1.Cadastrul imobiliar

1.2.Cerinţele proiectului

II. Modulul imobiliar

2.1.Georeferenţierea şi vectorizarea sectorului cadastral

2.2.Vizualizarea zonei de lucrucu ajutorul portalurilor WMS

2.3.Fişa bunului imobil

2.4.Generare Corp Proprietate (CP)


I. Cadastru-generalități

CADÁSTRU,cadastre, s. n.1.Totalitatea lucrărilor tehnice pentru stabilirea precisă


a suprafețelor funciare, cu toate caracteristicile lor; p. ext. serviciu care efectuează
aceste lucrări.2.(Și în sintagma registru de cadastru) Registru oficial în care sunt
trecute datele de identificare a proprietăților funciare pe un anumit teritoriu.
3.Ramură a geodeziei care se ocupă cu lucrările de cadastru (1). – Din fr.cadastre.
Academia Română, 2009

Cadastrul este parte componentă a sistemului unitar și obligatoriu de evidență tehnică,


economică și juridică a tuturor imobilelor de pe un teritoriu administrativ. Entitățile de bază
ale acestui sistem sunt imobilul și proprietarul. Sistemul de evidență al cadastrului are ca
finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. (Cadastrul general este sistemul de
evidență al imobilelor de pe întreg teritoriul țării.)

1. Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a


poziției configurației și mărimii suprafețelor parcelelor si construcțiilor pe destinații,
categorii de folosință și pe proprietari.
2. Funcția economică evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de
impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din
tranzacții imobiliare.
3. Funcția juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de
proprietate și prin înscrierea în cartea funciară

Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au


inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul


caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de
propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.

Defmitie:

Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica


si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri
cadastrale a tuturor corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe
intregul teritoriu al tarii.
Caracteristici: Cadastrul general are caracter:

* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de


functia sociala sau tehnica a acestuia ;

* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice

* istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii);

* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune


necesitatea unei intretineri permanente);

* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;

* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri


mobile, persoane fizice si juridice.

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico-


organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in
problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o
institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii.

Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale


teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale,
precum si altor sectoare interesate.

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice


intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar
sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care
fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

Evidența imobilelor înscrise în planul cadastral și în cartea funciară se realizează și se


actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la inițiativa autorităților publice.
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din
punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate,
cu scopul administrarii lor rationale.

Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa
foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general,

> Cadastrul agricol

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole


pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la
anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

> Cadastrul forestier

Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a


amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei
lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se executa de Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarea rationala a padurilor si buna
gospodarire a amenajamentelor silvice.

> Cadastrul apelor

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de


ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand
suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare
a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor
si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de
amenajare, folosire si protectie a acestora.

> Cadastrul fondului imobiliar

Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,


specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de
inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de Ministerul Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei.

> Cadastrul retelelor edilitare


Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare,
gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele,
traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea, amplasamentele,
traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

Cadastrul de specialitate al fondului imobiliar rezolvă următoarele probleme (Badea,


2005):

-determinarea şi cunoaşterea proprietăţii imobiliare din localităţi (precizează poziţia,


configuraţia şi întinderea terenurilor, construcţiilor) şi, astfel, serveşte la întabularea dreptului
de proprietate şi aaltor drepturi reale în cartea funciară;

-furnizează date pentru justa stabilire a taxelor şi impozitelor datorate de proprietari


către bugetelelocale (evaluează şi înregistrează date calitative economice privitoare la
terenuri şi construcţii);

-furnizează informaţii necesare stabilirii preţului minim de concesionare a imobilelor


din domeniulpublic, în conformitate cu prevederile legale;
II Metodologie

În primul rând , etapele de realizareale unui studiu cadastral se referă la:

1. - Etapa de teren (lucrări privind reţeaua geodezică de sprijin; delimitarea


cadastrală: a teritoriului administrativ; a intravilanelor; culegerea datelor textuale
(descriptive) „atribute")
2. -Etapa de birou presupune la rândul său mai multe elemente și anume:
- Lucrări pregătitoare: selectarea teritoriilor pe care urmează să fie introdus
cadastrul general; pregătirea caietelor de sarcini; organizarea licitaţiilor;
- Analiza situaţiei: existenţa materialelor cartografice; starea reţelei geodezice din
zonă; posibilitatea folosirii lucrărilor executate în noile documentaţii, ş.a;

- Întocmirea proiectelor tehnice; adoptarea soluţiilorîn funcţie de: normele


tehnice de lucru; mărimea şi complexitatea teritoriului; posibilităţile
financiare;
- Delimitarea cadastrală: calculul suprafeţelor totale;
- Numerotarea cadastrală a intravilanelor componente şi a extravilanului;
sectoarelor cadastrale; corpurilor de proprietate; parcelelor; construcţiilor;
înscrierea simbolurilor categoriilor şi, unde este cazul, a subcategoriilor de
folosinţă;
- Redactarea planurilor cadastrale (sub formă digitală) - planul cadastral de
bază; planul cadastral de ansamblu; multiplicarea acestora în număr
corespunzător;
- Calculul suprafeţelor parcelelor; imobilelor (inclusiv a detaliilor liniare);
construcţiilor; intravilanelor şi extravilanului; efectuarea verificărilor necesare
şi înscrierea suprafeţelor în fişe;
- Organizarea bazei de date grafice şi descriptive, în concordanţă cu: sistemul
informatic al cadastrului; programele de tip GIS; cerinţele administraţiei
locale.)

În final, Produsele cadastrului, rezultate prin prelucrareafişelorsi a


informatiilortopografice sunt:

Planul cadastral pe support analogic şi/sau înformă digitală;


Registrul cadastral al parcelelor;

Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;

Registrul corpurilor de proprietate;

Fişa centralizatoare–partida cadastrală pe proprietari şi categorii de folosinţă;

1.1 Metodologia modulului imobiliar

Georeferenţierea este procesul de asociere a datelor geografice cu un sistem cunoscut


de coordoonate, astfel încât acestea să poată fi vizualizate, identificate şi analizate în raport
cu alte date geografice. Aşadar, georeferenţierea este o conversie a documentelor cartografice
şi de cadastru executate într-un sistem de proiecţie în sistemul folosit local, în cazul României
în Stereographic70, prin atribuirea unui set de coordonateși unui sistem de proiecție fiecărui
punct de pe noua imagine, astfel încât acesta să poată fi poziţionat pe elipsoidul de referinţăcu
planul tangent la punctul local.

Georeferențierea unei imagini presupune alinierea acesteia la un sistem de coordonate


definit. Matematic, este o operație de translație și/sau rotație a sistemului de coordonate al
imaginii (care numerotează coloanele și liniile de pixeli începând cu cel din stânga sus) față
de sistemul de coordonate în care se realizează georeferențierea. Problema se rezumă la
rezolvarea unor sisteme de ecuații și aflarea unor coeficienți care se aplică fiecărui pixel al
imaginii pentru a-l face să corespundă unei anumite poziții geografice, definite printr-o
pereche de coordonate matematice/geografice.

Concret, utilizatorul oferă ca input puncte de pe imagine ale căror coordonate le


cunoaște, iar programul aplică un algoritm în funcție de numărul de puncte introduse (care
oricum trebuie să fie cel puțin trei). Imaginea este astfel rectificată și poate fi salvată separat,
împreună cu informațiile de georeferențiere (care se salvează fie într-un fișier separat, cu
același nume dar cu extensie diferită, de ex. .jgw, .tfw, .eww, fie în headerul imaginii, în
cazul fișierelor geotiff).

De obicei, gereferențierea în softurile de specialitate de tip GIS presupune cunoașterea


a cel puțin patru coordonate. Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât georeferențierea
va fi și ea mai precisă. Rectificată și salvată ulterior, fișierului raster georeferențiat i se va
atribui și o serie de informații de georeferențiere.

În ceea ce privește georeferențierea, problema se rezumă la rezolvarea unor sisteme


de ecuaţii şi aflarea unor coeficienţi care se aplică fiecarui pixel al imaginii pentru al face să
corespundă unei anumite poziţii geografice, definite printr-o pereche de coordonate
matematice/geografice.

Pentru cazul de față, georeferenţierea s-a realizat pe un grid existent al oraşului


Bucureşti. Astfel, în cazul studiului de faţă, georeferenţierea a fost realizată în software-ul
AutoCAD 2015 (parte din pachetul Autodesk-http://www.autodesk.com/) şi a pornit de la o
împărţire de tip grid scara 1:2000 a municipiului Bucureşti, unde se află localizat sectorul
cadastral de interes. Gridul este alcătuit din 23 de rânduri şi 24 coloane (scara 1:2000),
respectiv 46 de rânduri şi 48 de coloane (scara 1:1000), fiecare celulă rezultată din intersecţia
acestora din urmă, la rândul ei,putând fi partajată în 4 sferturi numerotate de la 1 la 4 în
sensul acelor de ceasornic, pornind din stânga sus.

Fig. 1.1 Introducerea grid-ului în program


Sectorul cadastral de georeferenţiat aparţine planului topografic 1:500 ce se
încadrează în sfertul 3 al celulei 7 E3, respectiv al celulei 8 E2.

Fig. nr. 2 .Detaliu al gridului 1:2000 al Municipiului Bucureşti

După aceasta primă etapă, s-au utilizat funcţiile layer, offset şi distance ale software-
ului AutoCAD pentru a se realiza delimitarea vizibilă ale celor 4 sferturi pe un nou layer,
specificând valoarea 250 la utilizarea funcţiei distance fiecare din acestea corespunzând unui
plan topografic 1:500, asemănător celui ce conţine sectorul cadastral de interes al acestui
studiu.
Fig. nr. 3. Utilizarea funcţiilor offset şi distance pentru realizarea caroiajului 1:500

Fig. nr. 4. Utilizarea funcţiilor offset şi distance pentru realizarea caroiajului 1:500

( prin precizarea distanței de 250 de m)


După aceasta urmează, inserarea planului topografic care va fi selectat din folderul de
origine cu comanda Copy (Ctrl+C) şi Paste (Ctrl+V) în fereastra AutoCAD, unde va fi cerut
punctul de inserţie. Alternativ, poate fi folosită funcţia Insert din meniul Raster Tools al
programului AutoCAD.

Fig. nr. 5. Comenzile Insert-Raster Image Reference ale planului topografic în format
.tiff în gridul nou creat la scara 1:500 al municipiului Bucureşti

Este importantă și activarea funcţiilor de snapping, astfel încât colţurile imaginii să se


suprapună peste punctele de intersecţie ale gridului 1:500.

Sectorul cadastral analizat în acest proiect este localizat în Sectorul 2 al Bucureştiului,


şi este mărginit de străzile Ioan Cantacuzino, Str Virgil Drăghinescu,
Fig. nr. 6. Inserarea planșei georeferențiate 7 E3

Fig 7. Inserarea planului topografic 1:500 în caroiajul municipiului Bucureşti


Fig 8. Inserarea planșei georeferențiate 8 E2

Fig 9. Inserarea planului topografic 1:500 în caroiajul municipiului Bucureşti


Fig. nr. 8. Eroarea medie pătratică calculată automat de versiunile 2014 şi 2015 ale software-
ului AutoCAD din meniul RasterTools

Pentru a simplifica etapele următoare şi a nu supraîncărca memoria internă a


sistemului de operare, se recomandă extragerea zonei de interes, acum georeferenţiată, şi
exportarea ei pe un alt plan. Pentru a păstra rezultatele procesului de georeferenţiere, se vor
folosi funcţiile Copy şi Paste to Original Coordinates într-o fereastră nouă de lucru.

Fig. nr. 9. Folosirea funcţiei Copy


Fig. nr. 10. Folosirea funcţiei Paste to Original Coordinates într-o fereastră nouă

Pentru vectorizarea sectorului cadastral, va fi nevoie de crearea unui nou layer pentru
fiecare tip de element identificabil pe imaginea .tiff. Această operaţiune poate fi îndeplinită
utilizând funcţia LA în fereastra de comandă AutoCAD sau cu ajutorul pictogramei ce
activează butonul de creere a unui nou layer din tab-ul de gestionare a stratelor.
Fig. nr. 11. Crearea unui nou layer utilizând butonul din tab-ul de gestionare a stratelor

2.1.Georeferenţierea şi vectorizarea sectorului cadastral

Vectorizarea reprezintă procesul de conversie a datelor de tip raster (valori numerice)


în date de tip vector (o serie de puncte, linii şi poligoane). Aceasta se realizează prin marcarea
fiecărui punct de pe imaginea raster (.tiff) cu un click, programul realizând automat unirea
punctelor prin linii (comanda AutoCAD line) sau poligoane (comanda AutoCAD pline).

Pentru o vectorizare corectă a sectorului cadastral, este importantă cunoaşterea


terminologiei de specialtate. Astfel:

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrală tehnică a teritoriului administrativ,


delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri, etc.) care nu suferă modificări
curente. Sectorul cadastral grupează mai multe imobile alipite. Denumirea de “sector
cadastral” înlocuieşte termenii “tarla” în extravilan şi “cvartal” în intravilan.

Parcela este o porţiune de teren, componentă a unui imobil situat într-un teritoriu

administrativ, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai

multor proprietari, în indiviziune.

Prin imobil se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi
administrativ teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-
un număr cadastral unic.

În acest sens, au fost create layere separate pentru:

- limita planşei

- cote

- limita sectorului cadastral vectorizat

- limitele parcelelor

- limitele construcţiilor permanente şi nepermanente


- specificaţiile construcţiilor

- suprafeţele parcelelor

- străzi

- denumirile străzilor

- trotuare

- ganguri, curţi de lumină

- numere poştale

- fiecare tip de semn convenţional folosit

Fig. nr. 12. Vectorizarea limitei sectorului cadastral printr-un poligon (polilinie
reprezentată prin culoarea galben)

3.Vectorizarea imobilelor şi parcelelor din sectorul cadastral şi crearea unei baze


de date

Pentru realizarea planului cadastral şi planului topographic, un pas foarte important


este vectorizarea tututor elementelor, cu ajutorul funcţiei Polyline. Pentru analiza şi
reprezentarea semnelor convenţionale de pe plan, am utilizat ”Atlas de semne convenţionale
pentru planurile topografice la scările 5000, 2000, 1000, 500, MINISTERUL
AGRICULTIRII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, DIRECŢIA DE FOND FUNCIAR ŞI
CADASTRU, Bucureşti 1978.”

Pentru a continua, este necesară crearea unei baze de date care să conțină informații
despre imobile cât și despre proprietarii acestora. Având aceste date, se poate trece la
completarea fișelor bunului imobil. Deoarece această bază de date este confidențială, unele
aspecte au fost inventate.

În linii mari, crearea bazei de date presupune:

vectorizarea pe layere a parcelelor, imobilelor, construcțiilor permanente și


anexelor

existente în sectorul cadastral;

efectuarea numerotării cadastrale a parcelelor și completarea adreselor poștale;

numerotarea și calculul suprafețelor construcțiilor permanente;

determinarea suprafețelor parcelelor și întocmirea unui tabel cu acestea;

completarea desenului cu elemente de cartare imobiliară.

Fiecare reprezentare în parte s-a trecut pe layere diferite, utilizând diferite culori în
funcţie şi de realitatea elementelor.

Elaborarea propriu-zisă a planului digital pe layere s-a desfășurat după această etapă
prin crearea de diferite layere în funcție de informația pe care acestea urmau să o afișeze.
Practic, pentru fiecare element ce poate fi grupat s-a creat un strat ce a putut fi personalizat în
funcție de scopul primordial al acestuia. S-au creat strate pentru construcții permanente,
anexe, plopi, nuci, străzi, denumiri ale străzilor și multe altele
Fig Creerea de layere pentru fiecare parte component

Procesul de creare și manipulare ale stratelor a fost unul relativ simplu, ca urmare a
casetei Layer Properties Manager, regăsită în partea superioară a display-ului. Trebuie
precizat că întreaga lucrare a fost elaborată prin intermediul interfeței Map Classic
Workspace, oferind aceleași funcționalități ca și altele mai noi, diferând doar modul de
aranjare în pagină a unor bare de instrumente.

Fig. 9 Bara de instrumente principală de creare a geometriilor

Din cadrul barei de instrumente principale au fost utilizate comenzile Line, Polyline,
Polygon, Rectangle, Arc, Circle, Point și Multiline text. Comanda Multiline Text, spre
exemplu, a fost utilizată pentru editarea și procesarea stratelor Străzi, Suprafețe, adresă
poștală sau număr cadastral, în timp ce pentru delimitarea parcelelor, a construcțiilor
permanente, a garajelor s-au utilizat Line, Polyline, Polygon sau chiar Arc. Celelalte categorii
au fost utilizate pentru a completa acest proces, amintind câteva strate: nuc, plop, hidrant ale
căror simboluri au fost create personal. Simbolurile proaspăt create într-un singur exemplar
au putut fi multiplicate prin comanda Ctrl+C (copy), respectiv Ctrl+V(paste).

Fiecare geometrie prezenta o serie de caracteristici prestabilite precum culoarea,


grosimea, tipul liniei, în funcție de valorile prestabilite ale layer-ului din care fac parte.
Pentru anumite geometrii s-a apelat la proprietățile individuale ale acestuia prin comanda
right-click>Properties.

Clădirile permanente nu a fost reprezentate cu hașuri, deoarece acestea ar fi îngreunat citirea


reprezentării cartografice finale. Ca atare, a fost optată o abordare simplistă, estetică și ușor
de înțeles. Pentru a înțelege mai ușor rezultatele acestui proces de digitizare, surprinde un
fragment din arealul rezultat. Pe lângă acestea se pot identifica și alte simboluri de interes
cum sunt gurile de aerisire de canalizare, respectiv căminele viztare apă. Fiecare parcelă
surprinde în mod detaliat și concret limita față de celelalte parcele, respectiv imobile, modul
lor de desfășurare, iar reprezentarea în sine redă exact conținutul de pe imaginea raster
inițială.

Fig Planul digital pe layere fragment


La fel ca orice reprezentare cartografică finită, planului digital pe layere i-a fost
atribuit și o legendă care și-a propus a cuprinde cele mai importante elemente dificil de
descifrat, dar și un cartuș cu informațiile necesare înțelegerii și interpretării ulterioare a
planului cadastral, respectiv topografic. Acestea au fost create după aceleași principii,
cartușul pe un singur layer, iar legenda pe un altul. Odată ce a fost finalizat și acest ultim
proces, s-a trecut la exportul planului digital pe layere prin comanda Ctrl+P , acolo unde s-au
selectat preferințele viitorului plot .

Fig. 11 Modelul plot

2.3. Sectorul cadastral și crearea bazei de date

Sectorul cadastral este diviziunea tehnică cadastrală a teritoriului administrativ,


delimitată de detalii liniare care nu suferă modificări curente (căi de comunicații, ape, diguri
etc.) și care cuprinde mai multe bunuri imobiliare alipite.

În general, sectoarele cadastrale se numerotează începând cu numărul 1 din partea de

nord-vest a teritoriului administrativ de cadastrat, și se continuă din aproape în


aproape, astfel încât să se formeze o înlănțuire a tuturor sectoarelor, până la acoperirea
teritoriului. Odată cu finalizarea planului digital pe layere și exportul acestuia, este necesară
crearea unei baze de date pentru parcelele și imobilele cvartalului de mai sus.
Toate parcelele și bunurile imobile vor fi numerotate, respectând mai multe reguli:

numerotarea bunurilor imobile se face separat pentru intravilan și extravilan cu


cifre arabe de la 1 la n, începând din nord-vest spre sud-estul teritoriului administrativ, până
la epuizarea bunurilor imobile;

numerotarea parcelelor componente ale bunului imobil se face tot de la 1 la n,


cifrele fiind urmate de categoria de folosință, începând cu categoria de folosință curți
construcții, prescurtat Cc.

în cazul proprietății pe etaje (blocuri de locuințe, firme, instituții etc.), suprafața de


teren pe care se află, așa cum au fost determinate prin autorizația de construcție, primește un
număr cadastral, ca oricare bun imobil din cadrul unui sector cadastral;

suprafețele de teren ocupate de proiecțiile la sol ale construcțiilor permanente din


cadrul parcelelor cu categoria de folosință curți-construcții, aparținătoare de bunul imobil, li
se atribuie litera „C” urmată de un indice de la 1 la n (ex: C1, C2, C3 etc.);

Odată ce s-a utilizat functia measure pentru calcularea suprafeței parcelelor și a


imobilelor de pe fiecare parcelă, s-a testat prin intermediul modulului Raster Design prin
intermediul comenzii area validitatea acestuia. Au rezultat două tabele (Tabelul 1 și Tabelul 2)
care surpind situația de pe teren după cum urmează:

Nr Pacelă Nr Poștal Categorie de Suprafața (m)


folosință
1 50 CL 180.0331
2 7 CC 78.1591
3 5 CC 310.3346
4 48 CC 268.0000
5 43 CC 226.5047
6 46 CC 158.8388
7 44 CC 160.4753.
8 39 CC 114.4543
9 37 CC 238.7450
10 44 CC 140.8753
11 44 A CC 56.8749
12 35 CC 178.5719
13 42 CC 104.9855
14 33 CC 116.7674
15 31 CC 184.3340
16 40 CC 150.8162
17 38 CC 116.616
18 29 CC 68.0657
19 2 CC 20.5975
20 33 CC 170.6245
21 31 CC 16.8437
22 42 CC 24.7395
23 42 CC 210.0283
24 40 CC 206.6069
25 40 CC 118.4612
26 29 CC 252.9086
27 2 CC 234.9515
28 38 CC 32.3080
29 2 CC 32.3080
30 2 CC 242.0099
31 2 CC 106.6726
32 36 CC 178.9087
33 36 CC 116.8200
34 36 CC 116.9496
35 84 CC 180.5878
36 84 CC 166.9437
37 84 CC 124.2613
38 32 CC 734.2810
39 21 CC 212.6024
40 30 CC 390.0594
41 31 CC 164.9273
42 31 CC 136.1837
43 28 CC 32.0370
44 15 CC 58.3067
45 15 CC 192.1546
46 28 CC 174.7745
47 28 CC 34.1625
48 26 CC 28.2968
49 26 CC 30.2841
50 26 CC 112.7856
51 12 CC 282.8615
52 13 CC 256.6088
53 13 254.7983
Tabelul 1. Numerotarea parcelară, numărul poștal,categoria de folosință și suprafața
măsurată

Nr Cadastral Nr.corp clădire Suprafata (mp)


1 C1 90.0331
2 C2 39.1591
3 C1 155.3346
4 C1 134.40000
5 C2 113.547
6 C1 79.8388
7 C1 80.4753
8 C2 574543
9 C1 119.7450
10 C2 70.8753
11 C1 28.8649
12 C1 89.5719
13 C1 52.9855
14 C2 58.7674
15 C1 92.3340
16 C1 75.8162
17 C1 58.4616
18 C1 34.0637
19 C1 10.5975
20 C2 85.6245
21 C1 8.8437
22 C2 12.7395
23 C1 105.0283
24 C2 103.6069
25 C2 59.4612
26 C1 126.9086
27 C1 117.9515
28 C1 16.3080
29 C2 16.3080
30 C1 121.0099
31 C2 53.6726
32 C1 89.9087
33 C1 58.88200
34 C2 58.9496
35 C1 90.5878
36 C1 83.9437
37 C1 62.2613
38 C1 3672810
39 C1 106.6024
40 C1 195.0594
41 C1 829273
42 C2 68.1837
43 C1 16.0370
44 C2 29.3107
45 C2 961547
46 C1 87.7745
47 C2 17.41625
48 C1 142968
49 C1 15.2841
50 C2 56.7856
51 C1 141.8615
52 C1 128.6088
53 C1 127.7983
Tabelul 2. Construcțiile permanente, numărul de corpuri și suprafața măsurată
(mp)

În scopul bunei înțelegeri a sectorului cadastral vizat, s-a apelat și la resurse on-line
precum Google, Openstreetmap sau Bing. De referință este și portalul GIS al orașului
București (http://www.gisportal.ro/Bucuresti/).

Fig Vizualizarea sectorului cadastral în Google Maps


Fig Vizualizarea sectorului cadastral în Google Maps

Fig. Vizualizarea sectorului cadastral în BING, modul Aerial


Fig. nr. 23. Vizualizarea imobilelor pe fotografiile Google

Fig . Vizualizarea imobilelor pe fotografiile Google


Fig . Vizualizarea imobilelor pe fotografiile Google

Fig. nr. 26. Distribuirea link-ului hărţii sectorului cadastral via e-mail către un prieten
2.3.Fişa bunului imobil

Fişa bunului imobil este un document esenţial din dosarul cadastral necesar pentru
evaluări, înscriere în evidenţa fiscală, declarări de imobile, etc. Ea conţine informaţii
specifice fondului imobiliar, corelate cu date provenite din cadastrul general, respectând
codificarea şi precizarea că datele constructive despre clădiri şi anexe se culeg cu titlu
informativ, pentru fiecare corp de clădire.

Astfel, în Anexele 1 , se va regăsi următoarele specificaţii pentru clădirea din sectorul


cadastral:

1. Adresa bunului imobil.

2. Schița bunului imobil.

3. Identificarea proprietarului/deținătorului proprietății.

4. Suprafața (aria) construită:

- la sol, care este practic aria delimitată de fundația corpului de clădire;

- desfășurată, care este suma ariilor nivelelor (subsol locuibil, parter și etaje).

5. Elemente de cartare imobiliară, adică date constructive despre clădiri și anexe:

a. Destinație – se consemnează destinația inițială a imobilului (dacă este


cunoscută),numai dacă diferă de folosința actuală predominantă.

b. Folosința – folosința actuală predominantă se stabilește estimativ, în funcție de


ponderea în suprafața desfășurată a corpului de clădire a fiecărui tip de folosință la data
cartării (la suprafețe egale se optează pentru una dintre folosințe, de obicei cea superioară
calitativ). Construcțiile anexe și stabile se indică astfel:

- m – pentru magazie de cărămidă, paiantă sau tablă, cu fundație de beton;

- gj – pentru garaj din zidărie sau tablă, cu fundație din beton;

- gr – pentru garaj din zidărie sau paiantă, cu fundația din beton;

- w – pentru closet din zidărie.


c. Număr nivele (regimul de înălțime) – se stabilește pentru clădirile cu mai multe
nivele și se notează cu cifre (ce exclude subsolul) ca exponent la indicii de cartare A, B, C și
M reprezentând implicit parterul; pe teren, nivelele se determină și se delimitează prin
măsurători pe exteriorul sau interiorul clădirilor, a contururilor parțiale rezultate din
retragerile față de proiecția orizontală a parterului.

d. Număr de subsoluri – se consemnează numai dacă nu au destinație tehnică


(dotăricu instalații ce servesc clădirea: centrale termice, hidrofor etc) și folosesc ca locuință;
se delimitează pe plan în urma măsurătorilor și se notează cu litera „s” (caracter minuscul)
caindice la indicele de cartare.

e. Structura (de rezistență) evidențiată prin indici de cartare cu semnificații diferite:

- A – clădiri din zidărie durabilă, cu structura de rezistență din beton armat sau metal
ică și planșee din beton armat;

- B – clădiri din zidărie portantă sau beton armat, fără structură de rezistență, cu
planșeu din lemn;

- C – clădiri din lemn;

- M – clădiri din metal.

f. Fundația – se consemnează fără excepție prin simbolurile următoare:

- B – beton;

- P - piloți;

- R - radier;

- L - lemn.

g. Pereții – se notează în fișa bunului imobil astfel:

- cadre din beton armat – CP;

- diafragma mixtă – D;

- lemn – L;

- paiantă și chirpici – P;
- panouri mari – PM;

- zidărie portantă – ZP;

- altele – A.

h. Acoperișul – învelitoarea/acoperișul poate fi din următoarele materiale:

- azbociment – AZ;

- bituminoase – B;

- olane – OL;

- șiță – S;

- șindrilă – SD;

- țiglă – T;

- tablă – TB;

- altele – A;

- terasă circulabilă sau necirculabilă.

i. Încălzirea – se consemnează tipul de încălzire pentru fiecare corp de clădire,

diferențierile fiind după tipul de combustibil folosit sau după sursă:

lemne – L;

- gaze – G;

- termoficare – T;

- produse petroliere – P;

- energie electrică – E.

j. Dotări tehnice edilitare – se consemnează pentru fiecare corp de clădire:

- alimentare cu apă – A;

- canalizare – C;
- termoficare – T;

- gaze – G;

- alimentare cu energie electrică – E;

- rețea telefonică – t.

k. Starea construcției – se consemnează și apreciază astfel:

- foarte bună – Fb;

- bună – b;

- satisfăcătoare – s;

- mediocră – m;

- rea – r;

- insalubră – i;

- ruină – x.

l. Anul construirii.

m. Tipul de proprietate – se stabilește în raport cu titularul dreptului de proprietate, în

temeiul documentului/înscrisului pe care îl posedă; consemnarea se face separat


pentru fiecare corp de clădire:

- proprietate publică a statului – N;

- proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale – L;

- proprietate privată a statului – S;

- proprietate privată unităților administrativ-teritoriale – A;

- proprietate privată particulară (persoane fizice) – F;

- proprietate privată a persoanelor juridice – J. n. Modul de administrare

- de stat – A;
- asociație – C;

- provizorie – F;

- particulară – P;

- cult religios – R;

- mixtă – M;

- străină – S;

- concesionare – T;

- cooperație – L.

o. Modul de administrare

p. Tipul de capacitate – capacitatea se definește în funcție de categoria în care


seîncadrează clădirea (locuințe, dotări sociale, dotări sanitare, dotări culturale, dotări
învățământ, dotări comerciale etc.) informațiile obținându-se la fața locului. Astfel, de
exemplu, pentru categoria „locuințe” se identifică numărul de apartamente pe numere de
camere și numărul de familii și de persoane cu domiciliul stabil, pentru fiecare corp de
clădire; pentru alte categoriide dotări (cămine, case, cinematografe, teatre, grădinițe, hoteluri,
stadioane etc.), capacitatea se caracterizează prin numărul de locuri disponibile, pentru spitale
prin numărul de paturi disponibile etc.

q. Număr de familii/număr de persoane – se stabilește pe corpuri de clădire,


pentrufamiliile și persoanele care locuiesc permanent în acel corp;

În conformitate cu art. 46 din Legea nr. 7/1996, a cadastrului și publicității imobiliare,


pentru proprietățile imobiliare comune sau în indiviziune, în fișa bunului imobil se înscriu
toțiproprietarii, în cazul indiviziunii încadrându-se cota fiecărui proprietar. Potrivit art. 47
alaceleiași legi, pentru o construcție care face obiectul proprietății pe etaje sau pe
apartamente, se va întocmi o fișă a bunului imobil colectivă pentru întreaga construcție.
2.4.Generare Corp Proprietate (CP)

Aplicația Generare CP este o aplicație destinată persoanelor fizice și juridice


autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României.
Aceste fișiere obținute prin intermediul aplicației de față trebuie predate la O ficiile de
Cadastru și Publicitate Imobiliară odată cu documentația cadastrală propriu-zisă.

În procesul de întocmire a documentației pentru lucrări de specialitate în domeniul


cadastrului este nevoie de obținerea unor fișiere standard pentru stocarea informațiilor din
fișa corpului de proprietate (fișa bunului imobil) și pentru stocarea coordonatelor de pe
conturul acestuia. Aplicația facilitează obținerea acestor fișiere într -un format standard, ce
permite încărcarea și validarea lor de către inspectorii Oficiilor de Cadastru si Publicitate
Imobiliară. Deoarece proiectul se bazează pe un cvartal cu imobile și date despre acestea deja
existente, cea mai logică soluție a fost să aleg operațiunea de actualizare a datelor imobilului.
Aceasta se desfășoară conform pașilor descriși mai jos.

2.5. Generarea fișierului CP

In procesul de întocmire documentaţii pentru lucrări de specialitate în domeniul


cadastrului este nevoie de obţinerea unor fişiere standard pentru stocarea informaţiilor din
fisa corpului de proprietate si pentru stocarea coordonatelor pe conturul acestuia. Modulele
aplicaţiei de faţa facilitează obţinerea acestor fişiere intr-un format standard, care sa permită
încărcarea si validarea lor de către inspectorii Oficiilor de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Modulul pentru obţinerea fişierului care conţine coordonatele pe contur si datele din fisa
corpului de proprietate se numeşte GenerareCP.exe. Aplicaţia GenerareCP.msi este destinata
persoanelor fizice/juridice autorizate să execute lucrări de specialitate în domeniul cadastrului
pe teritoriul României.
Aceste fişiere obţinute prin intermediul aplicaţiei de faţa trebuie predate la Oficiile
deCadastru si Publicitate Imobiliara odată cu documentaţia cadastrala propriu-zisă (ANCPI,
2011).

În primă instanță se importă fișierul DXF care conține polilinia de interes a imobilului
și a parcelei din care face parte.

Fig. Importarea fișierului DXF

Aplicația este divizată în două sectoare, unul stâng, cu informațiile de rigoare și altul
drept, venind cu completarea vizuală. În primă fază se urmărește tipul de operațiune la care
va fi supus fișierul .dxf (Fig. ), acestea variind în funcție de scopul pentru care se realizează
fișierul CP.
Fig. 17 Tipul de operațiune

Ulterior, trebuie competată lista persoanelor care fac obiectul lucrării în cauză, această
etapă fiind prezentată mai jos, fiind necesare mai multe detalii de identificare.

Fig. 18 Detalii de identificare

Odată ce s-a adăugat un titular se poate trece la adăugare și a altora în funcție de


situație. Cea de a doua secțiune cuprinde informații referitoare la adresă, imobil sau
construcții, acestea fiind completate, plecându-se de la realitate de pe teren și actele
doveditoare.
Marele avantaj pe care îl oferă aplicația Generare CP este acela că permite editarea
coordonatelor terenurilor și a construcțiilor manual, în cazul unor situații neconcordante.
Odată ce procesul de față a fost finalizat, se poate trece la ultima etapă, deci la exportul
fișierului CP, în fact .cpxml prin Fișier>Salveză ca. În cazul în care validarea datelor textuale
și grafice introduse nu este una corectă, programul va afișa o casetă de erori. Odată
remediate, se va permite exportarea fișierului .cpxml.

BIBLIOGRAFIE

Badea, G., 2005, Cadastru general, Editura Conspress, București

Dreptonline,2016, http://www.dreptonline.ro/dictionarjuridic/termenjuridic.php?cuvant =Cad

Tomoioagă, G., Tomoioagă, D., 2005, Cadastrul General și Cadastrele de Specialitate,


Editura Matrix Rom, București.

Imopedia, 2016,m http://ghid.imopedia.ro/dex/cadastre-de-specialitate-383.html, accesat


10.01.2018

https://www.topolt.com/produse/topolt/prezentare-generala.html, accesat la 23.12.2017

http://www.autodesk.com/products/bim-360-docs/overview, accesat la 14.12.2017


https://knowledge.autodesk.com/support/maya/learn-
explore/caas/CloudHelp/cloudhelp/ENU/123112/files/maya-documentation-html.html,
accesat la 19.12.2017

https://knowledge.autodesk.com/support/autocad-map-3d/learn-
explore/caas/CloudHelp/cloudhelp/2016/ENU/MAP3D-Use/files/GUID-4A2094F5-C9CE-
47C4-B5D8-7DA7189E0B4D-htm.html, accesat la 17.12.2017

https://knowledge.autodesk.com/support/autocad-map-3d/getting
https://www.youtube.com/watch?v=Eze8srExgkM

http://www.lynda.com/AutoCAD-tutorials/AutoCAD-Map-3D-Essential-Training/176970-6