Colegiul Tehnic,,Radu Negru’’,Galati

PROIECT DIDACTIC

Prof. Ghionea Dana Elena

Disciplina: Matematică
Clasa: a XII-C
Unitatea de învăţare:Integrala definită
Titlul lecţiei:Proprietăți ale integralei definite
Tipul lecţiei: mixta
Durata: 50’
Data: 9.12.2016

Competenţe generale:
CG1: Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite.
CG2: Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual, cuprinse în enunţuri matematice
CG3: Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii
concrete.
CG4: Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor
de prelucrare a acestora.
CG5: Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
CG6: Modelarea matematica a unor contexte matematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii.

Competenţe specifice:
CS3: Utilizarea algoritmilor pentru calcularea unor integrale definite;
CS4: Explicarea opțiunilor de calcul al integralelor definite în scopul optimizării soluțiilor;
CS6: Aplicarea calculului diferențial sau integral în probleme practice
 Obiective operaţionale:

1) Cognitive: Până la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

1.1. –să redea formulele din tabelul de primitive uzuale;
1.2.-să aplice în aplicații formulele din tabel;
1.3.- să aplice , în aplicații, formula Leibnitz-Newton ;
1.4.-să cunoască și să aplice proprietățile integralei definite
2) Afective:
2.1. Stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic.
2.2. Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a concentrării în rezolvarea problemelor
2.3. Concentrarea afectivă la lecţie.
3) Psihomotorii:
3.1. Să participe activ la desfăşurarea lecţiei.
3.2. Să utilizeze raţional mijloacele de învăţământ.

Metode şi procedee de instruire: conversaţia, problematizarea, descoperirea, expunerea, explicaţia, exerciţiul.

Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lucru, tabla, creta, burete.
Bibliografie: manualul de matematică pentru clasa a XII-a ,Mircea Ganga,Ed. Matthpress, culegere de exercitii si
probleme ,clasa a XII—a,M2,ed.Campion,Matematică-breviar teoretic,Petre Simion,Ed.Niculescu.
 Evenimentele Strategii
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
instruirii didactice
1. Organizarea Profesorul notează absenţele. Elevii răspund la întrebările puse de Conversaţia Notarea absenţelor
clasei Face observaţii şi recomandări, dacă este profesor, îşi însuşesc observaţiile şi
cazul. recomandările primite.
Verifică dacă există instrumentele necesare
desfăşurării lecţiei. (markere, burete)
2. Verificarea temei Verifică tema pentru acasă.Prin sondaj sunt Elevii prezintă caietele de temă ,raspund Conversaţia Observarea
verificate unele caiete de tema si se rezolva la la intrebari. sistematică a elevilor
tabla exercitiile din tema ce au ridicat Rezolva exercitiile din tema şi aprecierea verbală
dificultati elevilor in rezolvare
3. Comunicarea Profesorul anunţă titlul lecţiei: "Aplicații ale Elevii notează titlul lecţiei pe caiete. Expunerea
titlului lecţiei şi a integralei definite’’
obiectivelor
operaţionale ale
acesteia
4. Captarea atenţiei Li se spune elevilor că vor continua cu
proprietățile integrale definite, o parte dintre
ele fiind prezentate cu o oră inainte.
Profesorul cere elevilor să rezolve la tablă o
integrală definită în care se vor aplica
proprietățile învățate și formula lui Leibniz-
Newton
Elevii sunt atenţi şi răspund la întrebările Descoperirea Evaluare orală
profesorului.
Elevii prezintă proprietățile deja învățate
ale integralelor definite:
Proprietatea de liniaritate
Dacă f,g :[𝑎, 𝑏] → 𝑅 sunt două funcții
integrabile pe [𝑎, 𝑏] și 𝛼 ∈ 𝑅, atunci
1) f+g este integrabilă pe [𝑎, 𝑏] și
𝑏 𝑏
∫𝑎 [𝑓(𝑥) + 𝑔(𝑥)]𝑑𝑥 = ∫𝑎 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 +
𝑏
∫𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥
2) αf este integrabilă pe [𝑎, 𝑏] și
𝑏 𝑏
∫𝑎 𝛼𝑓(𝑥) = 𝛼 ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
Cele două proprietăți se pot scrie sub o
singură formă:
Dacă f,g :[𝑎, 𝑏] → 𝑅 sunt două funcții
integrabile pe [𝑎, 𝑏] și 𝛼𝛽 ∈ 𝑅, atunci
αf+𝛽𝑔 este integrabilă pe [𝑎, 𝑏] și
𝑏
∫𝑎 [𝛼𝑓(𝑥) + 𝛽𝑔(𝑥)]𝑑𝑥 =
𝑏 𝑏
𝛼 ∫𝑎 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 + 𝛽 ∫𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥
Un elev rezolvă la tabla exemplu propus
,ceilalți lucrând pe caiete.
 1 1 2
𝑥2 + 3 𝑥 +1
∫ 2 𝑑𝑥 = ∫ 2 𝑑𝑥
0 𝑥 +1 0 𝑥 +1
1 2
+ ∫ 𝑥 + 1 𝑑𝑥
2
0
1
= ∫ 1𝑑𝑥
0
1
1
+ 2∫ 𝑑𝑥
0 +1 𝑥2
= 𝑥/10 + 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑎𝑔𝑥/10
=1−0
+ 2(𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔1 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔0)
𝜋
= 1 + 2 ∙ ( − 0)
4
𝜋 2+𝜋
=1+ =
2 2

5. Desfăşurarea Elevii sunt atenți la explicațile

lecţiei Se prezintă elevilor următoarea proprietate a profesorului , notează pe caiete.
integralei definite: Intervin cu întrebări atunci când este
Proprietatea de aditivitate la inteval: cazul.
Fie 𝑓: [𝑎, 𝑏] → 𝑅 ș𝑖 𝑐 ∈ (𝑎, 𝑏).Dacă f este
integrabilă pe [𝑎, 𝑐] ș𝑖 [𝑐, 𝑏], atunci f este conversaţia, Observarea
integrabilă pe [𝑎, 𝑏] și mai mult exerciţiul, sistematică a elevilor
𝑏 𝑐 𝑏 problematiza şi aprecierea verbală
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 + ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥. rea,
𝑎 𝑎 𝑐
descoperirea
Pentru fixarea proprietății predate sunt propuse
spre rezolvare două aplicații.
2
1) Calculați ∫−1 𝑓(𝑥), 𝑢𝑛𝑑𝑒
1 + 𝑒 𝑥 , 𝑥 ∈ [−1,1]
f(x)={ Un elev rezolvă la tablă primul exercițiu:
𝑥 + 𝑒, 𝑥 ∈ (1, 2]
Se cunoaște că f este continuă pe [-
1,1)∪(1,2] ca funcție elementară (1)
𝑙𝑠 = lim 𝑓(𝑥) = lim(1 + 𝑒 𝑥 ) = 1 + 𝑒
𝑥→1 𝑥→1
𝑥<1 𝑥<1
𝑙𝑑 = lim 𝑓(𝑥) = lim(𝑥 + 𝑒) = 1 + 𝑒
𝑥→1 𝑥→1
𝑥>1 𝑥>1

f(1)=1+e
=> 𝑙𝑠 = 𝑙𝑑 = 𝑓(1) =
> 𝑓𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢ă î𝑛 1(2)
Din (1) și (2) rezultă f integrabilă pe [-
1,2], deci putem aplica proprietatea de
aditivitate și avem:

Observarea
conversaţia, sistematică a elevilor
exerciţiul, şi aprecierea verbală
problematiza
rea,
descoperirea

Profesorul intervine cu explicații și

completări acolo unde este cazul.
Raspunde la intrebările elevilor
 2 1
∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
−1 −1
2
+ ∫ 𝑓(𝑥)𝑑𝑥
1
1
= ∫ (1 + 𝑒 𝑥 )𝑑𝑥
−1
2
+ ∫ (𝑥 + 𝑒)𝑑𝑥
1
= (𝑥 + 𝑒 𝑥 ) /1−1
𝑥2
+ ( + 𝑒𝑥) /12
2
= (1 + 𝑒 + 1 − 𝑒 −1 )
1
+ ( + 𝑒 − 2 − 2𝑒)
2
Proprietatea de pozitiviate a integralei: 1 1
= 4 + 2𝑒 − − .
Fie𝑓: [𝑎, 𝑏] → 𝑅 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑔𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙ă pe [a, b] 𝑒 2
ș𝑖 f≥ 0
𝑏
,x∈ [𝑎, 𝑏] atunci ∫𝑎 𝑓𝑥)𝑑𝑥 ≥ 0.
Observații:
𝑏 Observarea
1) Dacă ∫𝑎 𝑓𝑥)𝑑𝑥 ≥ 0 nu rezultă că sistematică a elevilor
𝑓(𝑥) ≥ 0, (∀)𝑥 ∈ [𝑎, 𝑏].De exemplu şi aprecierea verbală
f:[0,2] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 𝑥. conversaţia,
2 2
Avem ∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 = 3, dar pe [0,1] exerciţiul,
Elevii sunt atenți la explicațiile date de problematiza
funcția este negativă. professor, notează în caiete. rea,
2) Dacă 𝑓: [𝑎, 𝑏] → 𝑅, 𝑓 ≤ 0, f integrabilă,
𝑏 descoperirea
Atunci ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 0.

O altă proprietate a integralei definite

este Proprietatea de monotonie a integralei
Fie f,g :[a,b]→ 𝑅 două funcții integrabile cu
proprietatea 𝑓(𝑥) ≤ 𝑔(𝑥), (∀)𝑥 ∈ [𝑎, 𝑏].
𝑏 𝑏
Atunci ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ ∫𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥
Profesorul propune spre rezolvare
următoarea aplicație:
Aplicație:
Fără a calcula integralele să se arate că
𝑒 𝑒
𝑥
∫ ln(1 + 𝑥) 𝑑𝑥 ≥ ∫ 𝑑𝑥.
0 0 𝑥+1
Propietatea de medie:
Dacă 𝑓: [𝑎, 𝑏] → 𝑅 este integrabilă și dacă
𝑚 ≤ 𝑓(𝑥) ≤ 𝑀, ∀ 𝑥 ∈ [𝑎, 𝑏], 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖
𝑏
m(b-a)≤ ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 𝑀(𝑏 − 𝑎), m,M ∈ 𝑅.
Se dă spre rezolvare aplicația:
Fără a calcula integrala, să se demonstreze că
1
0 ≤ ∫ ln(1 + 𝑥 2 ) 𝑑𝑥 ≤ 𝑙𝑛2
0
Observarea
Un elev iese la tablă pentru a rezolva sistematică a elevilor
aplicația propusă primind indicații, atunci şi aprecierea verbală
când este cazul, de la profesor.
𝑥
Vom arăta că ln(1+x)≥ 1+𝑥, x∈ [0, 𝑒] și
apoi prin integrarea acestei inegalități
rezultă relația dorită. conversaţia,
𝑥 exerciţiul,
Fie f:[0, 𝑒] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = ln(1 + 𝑥) − 𝑥+1
𝑥
problematiza
pentru care 𝑓 ′ (𝑥) = (𝑥+1)2 > 0 rea,
Adică f este strict crescătoare pe [0, 𝑒]. descoperirea
Din 0 ≤ 𝑥 ≤ 𝑒 => 0=f(0) ≤ 𝑓(𝑥) ≤
𝑓(𝑒).
Reținem f(x)≥ 0 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑥 ∈ [0, 𝑒].
Elevii notează pe caiete
Se rezolă aplicația la tablă de către un
elev:
Fie funcția f:[0,1] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = ln(1 +
𝑥 2 ), trebuie să determinăm m și M reale
pentru care m≤ 𝑓(𝑥) ≤ 𝑀, ∀𝑥 ∈ [0,1].
1
𝑓 ′ (𝑥) = 1+𝑥 2∙(1+x2)’<=> 𝑓 ′ (𝑥) = 0 <
2𝑥
=> 1+𝑥 2 =0 <=> 2𝑥 = 0 <=> 𝑥 = 0
Exercițiul
 Problematiza
x 0 1 rea
f’(x) 0+++++++++++++++ conversația
f(x) 0 ln2
m M

m=ln(1+02)=ln1=0; M=ln(1+ 12)=ln2

m≤ 𝑓(𝑥) ≤ 𝑀, ∀ 𝑥 ∈ [0,1] <=> 0 ≤
𝑓(𝑥) ≤ 𝑙𝑛2, ∀𝑥 ∈ [0,1] Observația
Profesorul intervine cu explicații acolo unde Aplicând proprietatea de medie, sistematică a elevilor
este nevoie 𝑏
Avem m(b-a)≤ ∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤
𝑀(𝑏 − 𝑎), 𝑎𝑑𝑖𝑐ă 0(1 − 0) ≤
1
∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 𝑙𝑛2(1 − 0) => 0 ≤
1
∫0 𝑓(𝑥)𝑑𝑥 ≤ 𝑙𝑛2
Elevii sunt atenți la explicații, notează pe
Ultima proprietate a integralei definite: caiete.
Dacă f:[𝑎, 𝑏] → 𝑅 este integrabilă, atunci
|𝑓(𝑥)| este integrabilă și mai mult
𝑏 𝑏
|∫𝑎 𝑓(𝑥)𝑑𝑥| ≤ ∫𝑎 |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥.

6. Obţinerea Profesorul propune spre rezolvare exerciţii Elevii rezolvă exerciţiile propuse de Activitate Evaluare frontală
performanţei suplimentare, în urma cărora verifică profesor. independentă
 deprinderile dobândite de elevi.
Verificarea subiectelor se face prin conversaţie
cu aceştia. Se verifică dacă rezultatul a fost
obţinut sau nu de toţi elevii. Se solicită
explicaţii din partea elevilor.
7. Asigurarea feed- Profesorul verifică dacă elevii au înţeles Elevii sunt atenţi şi răspund la întrebările Conversaţia Evaluare frontală
back-ului proprietățile integralei definite profesorului
8Tema pentru Profesorul face aprecieri asupra desfășurării Elevii îşi notează tema Conversaţia Evaluare finală
acasa lecţiei, asupra cunoştinţelor elevilor și îi
felicită pe elevii care şi-au dat interesul şi care
au comunicat pe parcursul lecţiei.
Tema: elevii primesc ca temă exercițiile ce au
rămas nerezolvate din fișa de lucru.