Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diploma - WWW - Tocilar
Diploma - WWW - Tocilar
CAPITOLUL I
Anatomia şi fiziologia aparatului renal
NOŢIUNI DE ANATOMIE
Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar şi genital. Cea mai mare parte a
produşilor de excreţie se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul
excretor.
Aparatul urinar - este alcătuit din cei doi rinichi şi de căile evacuatoare ale urnii:
calice, bazinete, uretere, vezica urinară şi uretra.
Rinichii - organele secretoare ale urinii, au formă de boabe de fasole şi sunt situaţi de
o parte şi alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos şi învelit
de o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală.
Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli: unul
superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena
renală, limfaticele, nervii, joncţiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai
jos decât cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două
coaste şi dedesubtul lor de muşchi şi de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele
abdominale. In jos, loja renală este deschisă [de aici, uşurinţa cu care se produce ptoza
renală].
Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi resimţite
lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi
de ce flegmoanele perinefritice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologie toracică.
Nefronul - unitatea anatomică şi fiziologică a rinichilui, alcătuit din glomerul [polul
vascular] şi tubul urinifer [polul urinar]. Numărul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează
la 2 milioane.
Pagina 1 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 2 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 3 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE
Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care
funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea organismului de
substanţe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul
glomerulilor şi de reabsorbţie şi secreţie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerularâ se
formează urina primitivă [ 150 1 urină primitivă/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasmă]. Urina
primitivă are compoziţia plasmei, dar farâ proteine, lipide şi elemente figurate. Conţine deci
apă, glucoza, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui.
In faza următoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomeruiar, se formează urina definitivă. Totuşi la acest nivel se face o selectare: tubii
reabsorb total sau în mare cantitate substanţele utile şi în cantitate mică, pe cele toxice.
Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care sunt eliminate prin urină numai când
concentraţia lor sanguină a depăşit limitele fiziologice [apă, glucoza, NaCl, bicarbonaţi].
Substanţele toxice sunt substanţe farâ prag, eliminarea lor urinară facându-se imediat ce apar
în sânge.
Apa este reabsorbitâ în proporţie de 99%, glucoza în întregime [condiţia este ca în
sânge să existe mai puţin de 1,60 g glucoza %o], sărurile şi în particular clorura de sodiu, în
proporţie variabilă [98-99%]. Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie mai
mică [33% uree, 75% acid uric]. Rinichiul are şi propietăţi secretorii, putând elimina şi chiar
secreta unele substanţe, ca amoniacul, cu rol foarte important în echilibrul acido-bazic.
Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o fază glomerularâ, în care prin filtrare se
formează urina iniţială şi o fază tubularâ, In care prin reabsorbţie şi secreţie se formează urina
definitivă. Caracterul de urină definitivă este dobândit de tubii distali prin procesul de
concentrare, sub influenţa hormonului retrohipofizar. După cantitatea de apă pe care o are la
dispoziţie, rinichiul elimină unele substanţe într-o cantitate
Pagina 4 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mai mare sau mai mică de apă, rezultând o urină cu densitate variabilă.
Urina formată permanent - diureza [1,5-2,5 ml/min] - se depozitează în vezica urinară,
de unde când se acumulează o anumită cantitate [250-300 ml], se declanşează reflex
Pagina 5 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 6 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL II
Noţiuni generale despre insuficienţa renală. Semiologia aparatului urinar
1. Insuficient renală acută:
Definiţie : Este o suferinţă renală gravă, caracterizata prin suprimarea bruscă a
funcţiei renale [excretoare, metabolice şi umorale], exprimată clinic prin hiperazotemie,
oligurie sau anurie, cu evoluţie către coma uremică.
Etiopatogenie:
Cauzele sunt multiple şi au localizare:
prerenal [stări de şoc];
renal [necroze tubulare acute];
postrenal [litiaza renală, tumori prostatice şi stenozate].
Tablou clinic
Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuricâ [8-10 zile] şi de faza de
reluare a diurezei, însoţită la început de poliurie.
Semnele clinice în primele stadii:
> oboseala;
> anorexie;
> vărsaturi;
halenă amoniacală;
diaree;
respiraţie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;
somnolenţa;
agitaţie;
comă.
Pagina 7 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 8 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Etiologie:
Insuficienţa renală cronică reprezintă etapa finală a bolii renale, în special a
pielonefritelor, glomerulonefritelor cronice, a HTA maligne, a obstrucţiilor căilor urinare.
Patogenie:
Se ştie că, în mod normal rinichiul are o rezervă funcţională care îi permite să se
adapteze unor solicitări crescute. In insuficienţa renală cronică, distrugerea netronilor nu mai
permite această adaptare. Prima funcţie alterată este capacitatea de concentraţie. In stadiul
iniţial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adică sâ menţină constantă
cantitatea de sare, apă, substanţe azotate şi electroliţi din organism, care se realizează prin
unele mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria.
In această perioadă, poliuria se însoţeşte de hipostenurie [de scăderea capacităţii de
concentraţie]. Odată cu progresarea leziunilor, poliuria devine maximă şi scăderea capacităţii
de concentraţie este foarte severă. Când densitatea urinii oscilează, invariabil între 1010-1011
aceasta este faza de izostenurie. In ultimul stadiu insuficienţa renală se decompensează şi
apare oliguria cu izostenurie şi apoi uremia terminală.
Simptome:
- în stadiul compensat, starea generală este relativ bună. Diagnosticul se precizează
prin explorarea funcţiilor renale, care arată scăderea capacităţii de concentrare şi reducerea
filtrării glomerulare. Pot apărea unele semne clinice ca:
astenie;
cefalee;
scăderea poftei de mâncare.
Cel mai important semn este poliuria, care se însoţeşte la început de hipostenurie, iar
mai târziu de izostenurie.
Pagina 9 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 10 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Complicaţii;
Sunt numeroase, cele mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infecţiile.
Pronostic:
în stadiul compensat este relativ bun, în stadiul decompensat este sumbru.
Diagnosticul pozitiv:
Se bazează pe faza compensată, pe explorările funcţionale renale.
Tratamentul profilactic vizează:
1. depistarea şi tratarea în faza incipientă, afecţiunilor
renale, în special a celor bilaterale;
evitarea hemoragiilor şi deshidratărilor;
tratarea complicaţiilor.
Tratamentul curativ vizează:
Pagina 11 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Hipokaliemia:
Se corectează prin aport alimentar [fructe, legume, sucuri] şi săruri de K.
Metodele de epurare extrarenală nu dau rezultate nete.
Trebuie încercate în faza uremică finală, în care se pot obţine unele ameliorări.
Transplantul de rinichi pare să dea rezultate bune. O atenţie deosebită se acordă toaletei
bolnavului: igiena gurii cu glicerina boraxatâ sau apă bicarbonatatâ, igiena generală, deoarece
bolnavul pierde uneori urina şi fecale, prevenirea şi tratarea escarelor.
Simptome funcţionale:
Cele mai frecvente sunt: durerea,tulburări de micţiune, piuria, hematuria.
1. Durerea în regiunea lombară, apare spontan cu sediul
unilateral sau bilateral.
Durearea lombară bilaterală, de o intensitate redusă [surdă] apare în glomerulonefrita
acută sau cronică, scleroză renală.
Durerea de intensitate mare, unilaterală, apăruta sub formă de criză paroxistică cu
debut în regiunea lombară şi iradieri pe traiectul ureterului spre fosa iliaeă, regiunea
inghinală, organele genitale şi faţa internă a coapsei respective şi în colica renală.
Durerea este atroce, permanentă şi are caracter de sfâşiere, înţepătură sau greutate.
Bolnavul este agitat, caută o poziţie antalgică, are senzaţia de micţiune. De obicei
apare brutal şi durează ore sau zile. Apare litiaza renală [calculul care pătrunde pe ureter].
2. Tulburări de micţiune:
• polakiuria - micţiuni frecvente în cantităţi mici, uneori
chiar câteva picături:-cistite;
• iskiuria -retenţia de urină; incapacitatea vezicii urinare de
a-şi evacua urina;
disuria -eliminarea urinei cu dificultate şi durere;
nicturia -inversarea raportului numărului de micţiuni şi a cantităţii de urină emisă în
timpul zilei şi nopţii;
Pagina 12 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 13 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Semne fizice:
Inspecţia generală - oferă importanţa dată de diagnostic. Examplu :
poziţia "cocoş de puşcă" este luată de bolnav în colica renală;
paluarea tegumentelor întâlnite la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, [uremia];
edemul - traduce o hiperhidratare, uneori este discret, alteori considerabil, antrenând
infiltrarea ţesutului celular subcutanat din întreg organismul, ori colecţii de lichid în toate
seroasele [pleura, pericard, peritoneu, Aceasta este edemul generalizat.
Edemul renal este alb, nedureros, moale [păstrează amprenta degetului la apăsare], cu
piele lucioasă. Debutează la pleoape, faţă şi maleole, la început vizibil numai dimineaţa cu
timpul, cuprinde faţa dorsală a labei piciorului, gambă, coapsă , organele genitale, peretele
abdominal şi faţa dorsală a mâinilor.
Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme [cardiac şi hepatic], de edemul
alergic, de edemul de tromboflebite şi varice, edeme de inflamaţii.
Inspecţia locală poate constata:
Bombarea regiunii lombare în tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene în
caz de retenţie de urină cu glob vezical. Se obţin informaţii importante prin palpare.
Manevră importantă în bolile renale este percutarea regiunii lombare cu vârful
degetelor sau cu marginea cubitală a mânii care declanşează, dureri vii în caz de litiaza
renală, pielonefrite, glomerulonefrita acută.
Un examen important este tuşeul rectal care permite depistarea unui obstacol în micul
bazin: la bărbaţi - prostata, la femei - tumora pelvină.
Examenul cardiovascular este deosebit de preţios, pe de o parte datorită interesării
rinichiului în numeroase afecţiuni cardiovasculare [HTA], pe de altă parte interesării cordului
în unele boli renale [glomerulonefrite].
Pagina 14 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL III
Pregătirea pacienţilor pentru explorări radiologice şi funcţionale ale aparatului renal
Explorarea radiologică a rinichiului şi a căilor urinare se efectuează prin
radiografie,renală simplă, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie.
Scop- evidenţierea conturului rinichilor cavităţilor pielocaliceale ale acestora, precum
şi a căilor urinare. A.=Pregătirea bolnavului pentru radiografia renală simplă =
Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor şi
prezenţa unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
cărbune animal;
ulei de ricin;
materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregătirea materialelor necesare:
• se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului:
• se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
3. Pregătirea alimentară a bolnavului:
cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente
care conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine]
şi ape gazoase;
în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită;
înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit.
Pagina 15 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 16 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Pregătirea bolnavului:
• se efectuează, pregătirea bolnavului ca şi pentru
radiografia renală, simplă [psihică, alimentară,
medicamentoasă].
3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
• se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu
Odiston 30% sau iodură de sodiu 10%. Dacă bolnavul
prezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea
substanţei de contrast şi se administrează antihistaminiee,
anunţându-se imediat medicul. Dacă toleranţa
organismului este bună bolnavul va fi condus în sala de
citoscopie, unde va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe
masa de examinare.
4. Administrarea substanţelor de contrast:
spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter;
se introduce substanţa de contrast uşor încălzită, 5-10 ml în fiecare parte presiune
mică;
bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie.
5. îngrijirea bolnavului după tehnică:
după terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă, substanţa de
contrast. Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fî condus în salon şi instalat comod în pat;
se notează examenul efectuat în F.O. a bolnavului.
Atenţie!
Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă.
Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale
bazinetului.
Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se, produce
rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal].
Pagina 17 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 19 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 20 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 21 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 22 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 23 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 24 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
c] Recoltarea urinei:
după 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apă şi săpun;
se recoltează întreaga cantitate de urină şi se măsoară volumul;
se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele două micţiuni şi
volumul urinei la a doua micţiune.
d] Interpretare:
• normal se elimină prin urină 1000 hematii/min şi
1000-2000 leucocite/min.
Examenul sângelui:
Explorarea modului în care rinichiul îşi îndeplineşte funcţiile sale se poate face
urmărind concentraţia în sânge a produselor de catabolism azotat, urmărind izotonia,
izohidria.
2. Stadiul funcţiei renale de depurare a cataboliţilor
proteici
Pentru aceasta se determină:
ureea sangvină : valorea normală 20-40 mg%;
acidul uric: V.N.3-5 mg%;
creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%
3. Stadiul funcţiei renale de menţinere constantă a
concentraţiei ionilor. Această funcţie renală se apreciază
prin modificările ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:
Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;
K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;
Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;
CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.
4. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-
bazic se face prin:
• determinarea pH-ului sangvin - se recoltează sânge tară garou, pe heparină, în
condiţiile de strictă anaerobioza, în seringi perfect etanşe. V.N.=7,30-7,40;
Pagina 25 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 26 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 27 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b] Efectuarea recoltării:
la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;
urina se aruncă, iar bolnavului i se dă să ingereze 250 ml apă;
va urina măsurându-se volumul urinei;
se recoltează 5 ml sânge prin puncţie venoasă. după care bolnavul va ingera încă, 250
ml apă;
bolnavul va urina în alt vas, se măsoară volumul urinei emise;
din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urină împreună, cu sângele
recoltat.
c] Interpretarea:
V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau
tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasmă.
VI. Explorarea secreţiei tubulare
Se bazează pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substanţe introduse în
organism.
Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleină].
a] Pregătirea bolnavului:
se anunţă bolnavul să nu mănânce în ziua examinării;
administrarea substanţei - în dimineaţa zilei de examinare i se injectează bolnavului
i.v. 1 ml de substanţă.
b] Recoltarea urinei:
bolnavul este rugat să urineze la 15 şi 75 minute de ia administrarea substanţei;
determinarea se face colorimetric;
c] Interpretarea:
In mod momial o persoană sănătoasă elimină în primele 15 minute 20% din substanţ
injectată, iar în următoarele 70 de minute între 55-70% din substanţa injectată.
Pagina 28 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
VII. Nefrograma
Urmăreşte capacitatea fiecărui rinichi în parte de a capta, secreta şi excreta o substanţă
marcată, cu radioizotopi. Se utilizează Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se execută
dimineaţa şi nu necesită pregătirea prealabilă a bolnavului, bolnavul putând mânca înainte
probei. Se injectează, intravenos izotopul şi se înregistrează radiaţiile emise de 15-30 minute
cu ajutorul a două sonde de scintilaţie dispuse la nivelul regiunii lombare.
Nefrograma permite depistarea tulburărilor functionale ale fiecărui rinichi tară a da
informaţii cu privire la cauza acestora. Nu se execută la femei gravide sau în lactaţie .
VIII. Scintigrafie renală
Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă, după care, cu
ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor radioactive în parenchiul
renal.
IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie
Această probă apreciază capacitatea de eliminare a fiecărui rinichi în parte. Se
injectează i.v. soluţie 0,4% indigi-carmin steril. Apariţia colorantului în urină se urmăreşte
prin cistoscop.
a] Interpretare:
In mod normal, colorantul apare în vezica urinară la 5-7 minute de la administrare.
X. Explorarea capacităţii de dilufie şi
concentraţie
Metodele executate în acest scop au la bază faptul că un rinichi sănătos are capacitatea
de a produce urină mai diluată sau mai concentrată , în funcţie de gradul de deshidratare al
organismului. Capacitatea de diluţie şi
Pagina 29 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 30 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 31 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL IV
Ingrijirea pacienţilor cu insuficienţă renală <I.R.A.>
Pagina 32 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- hipovolemic;
socul - hemoragic;
- traumatic;
- obstretical
infarctul miocardic
- abdomen acut
-Stari de soc
- septicemie;
avort septic;
soc anafilactic.
-insuficienta periferica acuta
2.Renale:
-în care agenţii etiologici acţionează direct asupra parenchimului renal producând
leziuni anatomice;
-necroze tubulare;
-şoc prelungit;
-arsuri grave, nefrotoxice;
Pagina 33 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Simptome:
-semnul esenţial în I.R.A. este oliguria până la anurie; -pot exista cazuri când diureza
este păstrată, însă este deficitară din punct de vedere calitativ;
-paralel apar semne de oboseală, stare de rău general, cefalee, vărsături, meteorism,
limba "arsă", halena amoniacală, sughiţ, diaree, dispnee, tahipnee, respiraţie Kiissmaul sau
Cheyne-Stokes, diateză hemoragică, somnolenţă, agitaţie psihomotorie, convulsii, comă în
forme foarte grave.
Semne de laborator:
-retenţie de produşi azotici;
-apare acidoza renală;
-apar tulburări hidroelectrolitice [creşte K, scade Na şi Ca];
-în urină apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie.
1. Asigurarea condiţiilor de îngrijire a bolnavului
-asistenta va avea în vedere măsurile care se iau în toate cazurile date, asigurând două
pături de lână cu care va acoperi bolnavul şi va încălzi patul în prealabil cu termofoare;
-se acordă îngrijiri igienice corespunzătoare;
-bolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili şi necesită precauţii mai mari în privinţa
igienei şi curăţeniei.
Pagina 34 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Supravegherea bolnavului
-asistenta va vizita bolnavul cât mai des, chiar Iară solicitare;
-va urmări şi nota manifestările patologice cum sunt: hemoragii, manifestări de
comportament, contracţii sau convulsii şi le va raporta medicului;
-va nota volumetric eliminările de lichide;
-recoltează urina la bolnavii agitaţi sau în comă prin intermediul sondei respectând
regulile de asepsie;
-asistenta va determina densitatea fiecărei emisii de urină şi o vanotaînF.O.;
-va urmării TA, P, R, T°, iar în cazurile de constipaţie va face clismă evacuatoare.
Este foarte importantă evidenţa exactă a diurezei, deoarece este baza de pornire a
tratamentului şi criteriul de orientare a medicului.
3. Recoltarea probelor de laborator
-asistenta va recolta sânge pentru determinarea ureei, creatininei, rezervei alcaline,
pH-ului, ionogramei;
-va recolta urina pentru analizele obişnuite şi pentru dozarea ureei urmare.
4. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic
-se va urmări şi nota cu foarte mare exactitate cantităţile de lichide pierdute şi se vor
administra lichide câte 50-60 ml pentru fiecare grad de febră, deoarece cantitatea de lichide
administrate în 24 de ore este în funcţie de pierderi, la care se adaugă 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din
băuturi sau alimente, perfuzie, clisme hidratate;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controlează zilnic greutatea corporală;
Pagina 35 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 36 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 37 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 38 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Pregătirea bolnavului
-se face pregătirea psihică a bolnavului dacă starea generală o permite şi se
administrează un calmant;
-înainte de începerea intervenţiei, asistenta va recolta sânge pentru determinarea
compuşilor azotaţi, a rezervei alcaline, hemogramei şi hematocritului;
-bolnavul este aşezat într-un pat balanţă, comod, deoarece şedinţa poate dura 6-8 ore;
-capul şi toracele vor fi uşor ridicate, iar membrele superioare fixate în poziţii
accesibile denudării vaselor.
3. Efectuarea tehnicii
-se umple tubul de celofan cu sânge proaspăt conservat;
-se pregătesc câmpul operator şi se serveşte medicul pentru descoperirea chirurgicală
a arterei şi venei;
-medicul fixează cămilele respective şi racordează tubulatura aparatului la cele două
canule;
-se dă drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat;
-pe măsură ce sângele bolnavului intră în aparat, sângele conservat din tubul de
celofan intră în vena bolnavului;
-viteza optimă de scurgere a sângelui prin aparat este de 100-150 ml/mm.
4. Rolul asistentei în timpul şedinţei de hemodializă
-asistenta controlează din 15 în 15 minute P, TA, R, T° urmărind comportamentul
bolnavului;
-din oră în oră recoltează sânge pentru determinarea Ht;
-administrează la indicaţia medicului mici cantităţi de heparină şi antibiotice;
-urmăreşte funcţionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot apărea;
-schimbă lichidul de dializă din 2 în 2 ore,
Printr-o şedinţă de hemodializă se pot elimina din organism între 60-110 grame uree.
Rinichiul artificial poate fi utilizat şi pentru eliminarea substanţelor barbiturice sau altor
substanţe medicamentoase.
Pagina 39 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 40 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3. Tehnica de lucru:
se adaptează aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie prelungit în
formă de serpentină prin aparatul ce menţine lichidul cald;
flaconul se fixează la o înălţime de 2 m;
medicul execută paracenteza abdominală în fosa iliacă stângă şi prin canula trocarului
introduce sonda de material plastic la care se racordează amboul aparatului de perfuzie şi se
dă drumul lichidului;
sonda împreună cu amboul tubului de perfuzie se fixează de peretele abdomenului cu
leucoplast iar împejural locului de pătrundere a tubului în cavitatea peritoneală se aşază o
compresă sterilă îmbibată în soluţie dezinfectantă;
se fixează debitul la 2-3 1 în prima oră;
după ce s-au adunat în cavitatea peritoneală 2 1 de lichid, se introduce în partea
dreaptă celălalt tub de plastic şi se fixează la peretele abdomenului. La această sondă se
racordează un tub de scurgere care se introduce în vasul colector;
după ce a început să se scurgă lichid în vasul colector, se reglează ritmul în aşa fel
încât în cavitatea peritoneală să se menţină 2 1 lichid;
controlează TA, P,R,T°.
Prin acest procedeu se pot elimina între 40-60 g de uree şi alţi produşi de
dezasimilaţie.
Ingrijirea bolnavului în stadiul poliuric I.R.A. poate evolua spre vindecare sau spre
cronicizarea. In caz de evoluţie favorabilă restabilirea funcţiei renale se face după 12-14 zile
de anurie, după cum urmează etapa poliurică. In această fază de reluare a diurezei pot apărea
diverse complicaţii: deshidratarea, infecţii urinare, complicaţii cardiovasculare, de aceea în
îngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu stricteţe tratamentul prescris de medic.
Pagina 41 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 42 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
I.R.C.
Insuficienţa renală cronică este o scădere progresivă a capacităţii funcţionale renale cu
retenţie în organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie spre uremia
terminală.
Fiind vorba de o înbolnăvire de lungă durată, bolnavul va trebui să respecte un anumit
regim de viaţă.
Boala prezintă un stadiu compensat cu stare generală bună şi un stadiu decompensat
în care apar repetat pusee
A
acute. îngrijirea acestor bolnavi este în funcţie de stadiul bolii.
1. Respectarea regimului igieno-dietetic în faza compensată:
repausul zilnic va fi de 12-14 ore;
se adoptă o dietă normoealorică cu 2000-3000 cal/zi, normolipidică şi hiperglucidică;
proteinele şi clorura de Na vor fi reduse, dar nu suprimate din alimentaţie.
2. Regimul igieno-dietetic din faza decompensată:
bolnavul este spitalizat iar îngrijirea este asemănătoare cu cea din I.R.A.;
se adoptă repausul total iar din dietă se exclud proteinele şi Na; se acordă îngrijiri
igienice pentru prevenirea escarelor şi evitarea compicaţiilor;
pentru bolnavii cu I.R. A. hemodializa este indicată când nu pot beneficia de regimul
dietetic şi de tratamentul de echilibrare umorală deoarece funcţiile renale sunt total
compromise.
Şedinţele de hemodializa se fac în clinică de 2-3 ori/săptămână.
Pagina 43 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Encefalopatia uremică
Apare în stadiile terminale ale insuficienţei renale cronice. Semnele neuro-psihice
sunt provocate de tulburările hidroelectrolitice şi acido-bazice care se adaugă intoxicaţiei
uremice propiu-zise. Se caracterizează prin somnolenţă, confuzie, stupor, comă, agitaţie,
flapping-tremor, crampe musculare, mioclonii sau convulsii. Toate tulburările descrise
răspund foarte bine la hemodializă. Până la instituirea acesteia sau când epuraţia extrarenală
nu este disponibilă se recurge la corecţie hidroeleetrolitică [hiperpotasemia se combate prin
soluţie perfuzabilă de glucoza hipertonă tamponată cu insulina sau prin administrarea de
diuretice de ansă de tipul furosemidului; hiponatremia însoţită de semne de deshidratare,
necesită administrarea de lichide];
Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4/% i.v.sau THAM
i.v.,lent 200-500 ml; vitaminoterapie [în special cu vitamine din grupul B]; combaterea
convulsiilor prin administrare de diazepam i.v. foarte lent, eventual urmat de fenobarbital sau
fenitoin în doze uzuale.
Pagina 44 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL V
Plan de îngrijire Nursing
Informaţii;
Nevoia afectată;
Probleme;
Surse de dificultate- cele trei dimensiuni: biologici, psihologică, socio-culturală şi
spirituală;
Obiective;
Intervenţii autonome;
Intervenţii delegate;
Evaluare
Pagina 45 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cazul I
Plan de îngrijire NURSING al bolnavei P.O. cu I.R.C.
a] Informaţii
1. Culegere de date
Bolnava P.O. în vârstă de 60 de ani, casnică, cu domiciliul în Bucureşti, este
căsătorită, cu 4 copii, căsătoriţi şi ei la rândul lor, cu copii.
Se internează pe data de 10 martie 2006 la secţia Medicală a Spitalului Clinic
Colentina, la ora 9,00 cu diagnosticul -colică renală dreaptă, I.R.C. stadiul II.
b] Motivele internării
Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debut brutal cu astenie,
cefalee, ameţeli, dureri de cap, dureri în lojele renale, polachiurie cu nicturie.
Se internează pentru investigaţii şi tratament.
Din discuţiile purtate cu bolnava reiese că nu a suferit nici o boală în afara celor
enunţate, c] Aspect social
Bolnava locuieşte în Bucureşti, într-un apartament cu 4 camere şi se întreţine din
pensia soţului. Bolnava nu fumează, nu consumă alcool sau cafea. Este de religie ortodoxă,
respectă zilele de sărbătoare şi merge cu regularitate la biserică.
Bolnava a fost internată la spital pentru investigaţii şi tratament în urma cărora a fost
externată în stare ameliorată. La examenul clinic de la internare se obsevă următoarele;
tegumente şi mucoase - normal colorate;
sistem osteoarticular - integru;
aparat uro-genital -dureri lombare în loja renală dreaptă, polakiurie, nicturie.
Bolnava P.O. se internează cu următoarele manifestări de dependenţă:
durere vie în loja renală dreaptă;
oboseală, slăbire fizică, nelinişte;
micţiuni, frecvente în cantităţi mici în timpul nopţii;
indispoziţie, sete;
Pagina 46 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
dureri vii;
polakiurie;
nicturie;
temperatura corpului creşte peste limitele normale;
dificultate în alimentaţie şi hidratare;
transpiraţii abundente.
Pagina 47 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 48 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 49 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 50 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 51 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 52 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 53 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 54 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 55 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 56 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cazul II
Plan de îngrijire nursing al bolnavei R.S. cu LR.C.
a ] Informaţie
1].Culegere de date
Bolnava R.S. în vârstă de 69 ani, este pensionară [secretară] cu domiciliul în
Bucureşti, este căsătorită, având trei copii şi cinci nepoţi.
Se internează la secţia medicală a Spitalului Clinic Colentina pe data de 21 martie
2006 la orele 19 cu diagnosticul - colică renală, litiază biliară:, I.R.C. stadiulII.
Motivele internării:
Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: dureri în regiunea lombară,
poîakiurie, nicturie, stare generală alterată, astenie fizică, parestezii în membrele superioare.
Din discuţiile purtate cu bolnava reiese că : starea sănătăţii familiei este bună şi nici
un membru al familiei nu a suferit de o boală dermatovenerică în afară de bolile din copilărie.
Din antecedentele bolnavei reiese că a suferit de:
-bolile copilăriei:
-varicelă;
-scarlatină;
-oreion.
-sarcină extrauterină în urmă cu 32 de ani.
Bolnava nu este fumătoare, nu consumă alcool sau cafea, nu prezintă proteză.
B] Aspecte sociale
Bolnava locuieşte într-o casă cu patru camere, este de religie ortodoxă şi merge cu
stricteţe la biserică. Bolnava este casnică şi se întreţine dintr-o pensie de 1.650.000 lei.
Condiţiile de viaţă au fost grele şi a prezentat numeroase internări pentru probleme
medicale care au afectat aceleaşi nevoi fundamentale.
Pagina 57 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 58 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 59 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 60 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 61 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 62 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 63 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 64 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 65 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cazul III
Plan de îngrijire nursing al bolnavei T.A. cu I.R.C.
a] Informaţii
1.Culegerea datelor
Pacienta T.A. în vârstă de 59 de ani, pensionară [învăţătoare] cu domiciliul în
Bucureşti, este csătorită, are un copil care la rândul lui este căsătorit având 2 copii.
Se internează la secţia Medicală a Spitalului Clinic Colentina pe data de 28 martie
2005 cu diagnosticul de colică renală stângă, I.R.C. stadiul II.
b] Motivele internării
Motivele pentru care pacienta s-a internat în spital sunt: durere în loja renală stângă cu
iradiere pe ureter, polakiurie cu nicturie, astenie fizică şi psihică.
Din antecedentele pacientei reiese că în urmă cu 10 ani a fost operată de colecist şi în
afara bolilor din copilărie nu a suferit de alte afecţiuni.
c]Aspecte sociale
Locieşte într-un apartament cu 2 camere, alături de soţul ei în vârstă de 62 de ani şi
dispun de un confort decent locuibil cât şi material. Este de naţionalitate română, religie
ortodoxă, respectă zilele de sărbătoare şi duminicile.
Se întreţine din pensia de 1.500.000 lei. în prezent copilul îşi vizitează des părinţii,
aceştia acordându-le o atenţie deosebită în vederea promovării sănătăţii.
La internare, la examenul clinic se observă :
-tegumente şi mucoase - normal colorate;
-sistem ganglionar - nepalpabil;
-sistem astero-articular - integru anatomic;
-aparat digestiv - tranzit intestinal prezent;
-aparat urinar - dureri în loja renală stângă cu iradiere pe ureter, polakiurie cu nicturie;
Pagina 66 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Diagnostic la internare:
-colică renală, I.R.C. stadiul II;
Diagnostic la externare:
-I.R.C. stadiul II.
Bolnava T.A. se internează cu următoarele măsuri de dependenţă:
-transpiraţii, nelinişte, durere, teamă;
-inapetenţă, hidratare insuficientă;
-durere lombară, iritabilitate.
Problemele bolnavei:
-durere persistentă în regiunea lombară;
-polakiurie cu nicturie;
-dificultatea de a se alimenta şi hidrata corespunzător;
-creşte T° peste limitele normale;
-greutate în a respira.
Pagina 67 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 68 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 69 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 70 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 71 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul VI Concluzii
Pentru întocmirea acestei lucrări am luat în studiu trei cazuri cu "insuficienţă renală
cronică" la trei persoane cu vârste medii, cultură diferită.
Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei
umane, subliniate în Conceptul Virginei Henderson, care permit abordarea celor cinci
dimensiuni [bio-fizico-psiho-socio-culturale şi spirituale] pentru fiecare nevoie afectată.
Problemele derivă din afectarea nevoilor şi intensitatea cu care se manifestă, sunt
legate de receptivitatea fiecărei faţă de boală, de starea generală a organismului şi de starea
psihică.
Toate cele trei paciente se prezintă la spital pentru dureri în lojele renale, polakiurie,
nicturie, prima pacientă având dureri în lojele renale, polakiurie cu nicturie, astenie, cefalee,
ameţeli; a doua pacientă prezintă dureri în regiunea lombară, polakiurie, nicturie, astenie,
cefalee, parastezii în membre; a treia pacientă acuză durere în loja renală stângă cu iradiere pe
ureter, polakiurie, nicturie, astenie fizică.
In toate cele trei cazuri prima nevoie afectată este "Nevoia de a evita pericolele",
problema a fost durerea colicativă persistentă în lojele renale; deoarece pacientele aveau
tulburări de emisie urinară [polakiurie, disurie, nicturie]. A doua nevoie afectată este "Nevoia
de a elimina" în toate cele trei cazuri. A treia nevoie afectată este "Nevoia de a menţine T°
corpului în limitele normale" în primul caz având ca problemă creşterea temperaturii corpului
peste limitele normale; iar în celelalte două cazuri este "Nevoia de a se alimenta şi hidrata"
deoarece pacientele prezentau dificultăţi în a se alimenta şi hidrata corespunzător.
Alte nevoi afectate:
"Nevoia de a dormi şi a se odihni" datorită imposibilităţii de a se odihni;
"Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie" având ca problemă greutatea în
respiraţie;
Pagina 72 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 73 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 74 din 75
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 75 din 75